2. ALINIAMENTUL. Pag.

9
AMPLASAREA CONSTRUCIILOR PE SUPRAFAA
PARCELEI
CUPRINS 2.1 Aliniamentul Pag.9

2.1.1 Relaia construciilor cu cldirile de pe aliniamentul opus Pag.10

A. CONDIIILE DE CONSTRUIBILITATE A 2.1.1a Construcii amplasate pe aliniament Pag.10

TERENULUI 2.1.1b Construcii retrase fa de aliniament Pag.11

1. CONSTRUIBILITAEA TERENULUI Pag.1 2.1.2 Retragerile fa de aliniament Pag.12

1.1 Pag.1 2.1.3 Poziia construciilor fa de drumurile publice Pag.14

Condiii generale de construibilitate
2.1.4 Drumurile publice Pag.15
1.2 Condiii de construibilitate a terenurilor n zonele Pag.1
parcelate sau reparcelate 2.1.5 Zonele drumului public Pag.15
1.2.1 Accesibilitatea la un drum public sau privat Pag.1 2.1.6 Accesul la drumurile publice Pag.16
1.2.2 Echiparea cu reele tehnico-edilitare Pag.2
2.2. AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR FATA DE Pag.17
1.2.3 Forma i dimensiunile unei parcele corespunztoare Pag.2 LIMITELE LATERALE ALE PARCELELOR
amplasrii unor construcii 2.2.1. Construcii n regim nchis Pag.17

2.2.2. Construcii n regim cuplat Pag.18

B. CONDIII DE AMPLASARE I CONFORMARE A
2.2.3. Construcii izolate Pag.18
CONSTRUCIILOR
2.2.4. Distanele minime ntre construciile de pe aceeai parcel Pag.19
1. ORIENTAREA FA DE PUNCTELE CARDINALE Pag.4
2.2.5. Servitutea de vedere Pag.20
1.1 Asigurarea nsoririi i iluminatului natural Pag.4
3. CONSIDERAII GENERALE PRIVIND ASPECTUL Pag.21
1.1.1 Lumina solar Pag.4 EXTERIOR AL CONSTRUCIILOR CONFORT,
SECURITATE I ESTETIC / INTEGRARE URBAN
1.1.2 Durata minim de nsorire Pag.4
3.1. NLIMEA CONSTRUCIILOR Pag.21
1.1.3 Distana minim necesar pentru ca o construcie s Pag.5
primeasc lumin direct
3.2. ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCIEI Pag.31
1.2 PERCEPEREA VIZUALA A MEDIULUI AMBIANT Pag.8
DIN SPATIILE INCHISE 3.3. REGULI DE COMPOZIIE ARHITECTURAL Pag.32
URBANISTIC A ZONELOR SAU
1.3 ASIGURAREA UNOR CERINE SPECIFICE LEGATE Pag.9 ANSAMBLUROLOR URBANE
DE FUNCTIUNEA CLADIRII ( LACASE DE CULT,
TERENURI DE SPORT PENTRU CONSTRUCTII DE
INVATAMANT, CONSTRUCTII DE LOCUINTE ).

1.2.2 Echiparea cu reele tehnico - edilitare

A. CONDIII DE CONSTRUIBILITATE A TERENULUI
1. CONSTRUIBILITATEA
este calitatea unui teren de a primi o construcie care comport sau nu fundaii.
Destinaia i caracteristicile terenului sunt legate n principal de natura terenului ideservituile care
l greveaz.
Construibilitatea nu este o problem strict urbanistic, ea avnd i un pronunat caracter juridic.
1.1 Condiii generale de construibilitate:
x Pstrarea integritii i protecia spaiilor naturale
x Conservarea i protejarea patrimoniului construit de mare valoare clasat ca atare
x Securitatea construciilor i salubritatea public
x Respectarea interesului public (rezervarea unor spaii pentru realizarea
obiectivelor locale de interes public sau a lucrrilor de interes naional
Cadrul legislativ general al rii precum i documentaiile de urbanism reglementeaz
condiiile de construibilitate. Autorizarea operaiunilor urbanistice impune aceste reglementri.
Restriciile i prescripiile specifice activitii de autorizare duc la realizarea compatibilitii
funciunilor existente cu cele propuse. Toate acestea au drept rezultat realizarea confortului de
locuire n zonele parcelate sau reparcelate aflate n relaie cu contextul urban.
1.2 Condiii de construibilitate a terenurilor n zonele parcelate sau reparcelate
Pentru a fi construibile terenurile destinate folosinei private ntr-o zon parcelat sau
reparcelat trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
1.2.1 Accesibilitatea la un drum public sau privat
Drumurile publice sau private dintr-o parcel, trebuie s se integreze n reeaua general de
circulaie, s corespund normelor tehnice privind proiectarea i execuia lor i s asigure circulaia
persoanelor, a vehiculelor uoare sau a autoturismelor, precum i a utilajelor cu calibru mare pentru
stingerea incendiilor, salubritate, etc.
Interseciile vor fi amenajate pentru asigurarea unor condiii optime de vizibilitate.
Fundturile trebuiesc prevzute cu platform corespunztoare de ntoarcere.
Parcarea trebuie asigurat n afara spaiului public de circulaie.
Accesul la un drum public se amplaseaz ct mai departe de intersecie.
Numrul acceselor la un drum public trebuie s fie limitat n funcie de importana drumului.
Lipsa accesului la un drum public sau privat se remediaz prin instituirea unei servitui de trecere.
Orice construcie nou de pe parcel trebuie s fie racordat la reelele publice de distribuie
a apei potabile, de canalizare a apelor uzate, de alimentare cu energie electric i telecomunicaii.
Lipsa echiprii cu reele de ap i canalizare pentru un teren de mari dimensiuni, poate
antrena dup sine declararea neconstruibilitii zonei.
1.2.3. Forma i dimensiunile unei parcele corespunztoare amplasrii unor construcii
Formele ru conformate sau accidentate (alungite excesiv i nguste) pot face terenul parial sau
total neconstruibil.
Principalii factori care influeneaz dimensiunile parcelei:
x Funciunea principal a zonei n care sunt amplasate.
x Folosina terenului parcelelor
x Tipul de locuire
x Regimul de amplasare al construciilor pe teren, caracteristic zonei.
x Accesul pe parcel i poziia fa de drumuri
x Posibiliti de evacuare a apelor uzate
x Condiiile cadrului natural panta terenului
- Terenuri construibile cu pant de pn la 10%
- Terenuri cu folosin limitat cu panta de pn la 20%
- Terenuri situate n zona de munte cu panta de pn la 30 %
Dac panta terenului este cuprins ntre 1% i 2% exist condiii favorabile pentru a aeza
construcia n orice direcie indiferent de lungimea ei.
Dac terenul are o pant ntre 2-5% construcia se poate aeza cu lungimea ei pe linia de cea
mai mare pant fr a prezenta dificulti.
Dac panta terenului este cuprins ntre 5-8% se renun la aezarea construciilor paralel cu
panta terenului i se prefer soluia economic i de integrare n relief cu construcia aezat cu
lungimea ei perpendicular pe linia de cea mai mare pant.
x Funciunea principal a zonei n care sunt amplasate.
x Folosina terenului parcelelor
x Tipul de locuire
x Regimul de amplasare al construciilor pe teren, caracteristic zonei.
x Accesul pe parcel i poziia fa de drumuri
x Posibiliti de evacuare a apelor uzate
Dimensiunile parcelei:
x Suprafaa minim a parcelei
S = 150mp cnd exist reele de alimentare cu ap i canalizare n zon
S = 750mp cnd lipsesc reele de alimentare cu ap i canalizare n zon i sunt necesare
amenajri locale
 x Limea minim la strad a parcelei

8m 8m 8m B. CONDIII DE AMPLASARE I CONFORMARE A

CONSTRUCIILOR

1. ORIENTAREA FA DE PUNCTELE CARDINALE

Se face n conformitate cu normele sanitare si tehnice n vederea ndeplinirii urmtoarelor

cerine:
x Asigurarea nsoririi i iluminatul ei natural
Minim 8 m. x Asigurarea perceperii vizuale a mediului ambiant din spaiile nchise
n cazul locuinelor niruite x Asigurarea unor cerine specifice legate de funciunea cldirii (lcae de cult , terenuri de
(lipite pe dou calcane sport, construcii pentru nvmnt i sntate, locuine )
laterale). Igiena i confortul urban se realizeaz prin :
x Respectarea normelor de nsorire , iluminat natural, vizibilitate i ventilaie
x Amplasarea corect a construciilor unele n raport cu altele pentru a nu se umbrii reciproc i
12m 12m pentru a permite vizibilitatea bolii cereti din interiorul ncperii.
x Orientarea corect a construciilor conform cerinelor funcionale

1.1 nsorirea construciilor.

Analizarea nsoririi se face pe baza unui studiu specific a prilor umbrite i nsorite ale
construciei, perioada de nsorire precum i umbra purtat a construciei fa de cldirile nvecinate.
Aciunea bactericid i antirahitic a razelor soarelui este eficient cnd faadele construciei
sunt expuse radiaiilor solare timp de 2-3h /zi la solstiiul de iarn.

1.1.1 Lumina solar primit de o construcie poate fi:

Minim 12 m. x direct
n cazul locuinelor cuplate
x difuz
x reflectat (neglijabil n calculul nsoririi)
Lumina direct i difuz asigur iluminatul natural.
12m 12m
Lumina difuz este constant, vine din toate direciile i este n funcie de suprafaa vizibil
a bolii cereti.
Asigurarea duratei de nsorire se face prin orientarea, distanarea i dimensionarea corect a
construciei

1.1.2 Durata minim de nsorire n cadrul orientrii Nord-Sud este de 1 h. la solstiiul

de iarn pentru cldirile de locuit i 1h. pentru celelalte cldiri.

Minim 12 m.
n cazul locuinelor izolate.

1.1.3 Distana minim necesar pentru ca o construcie s primeasc lumin direct

N
Pentru ca o cldire s primeasc lumin direct suficient, se stabilete o distan minim
D ntre aceasta i primul obstacol ce ar putea opri razele soarelui s o lumineze. n cazul cldirilor orientate cu latura lung
pe direcia Nord Sud sau dac obstacolul
este lateral i acoper parial faada cldirii
H D 3H D = distana minim considerate, distana D dintre cldiri se
H = nlimea obstacolului micoreaz.

D se micoreaz
S
H

E W
H D 3H

Relaia ntre D i H depinde de : n cazul construciilor orientate cu latura

lung pe direcia E V, sau dac
- orientarea cldirilor D se mrete obstacolul acoper n ntregime faada
- poziia reciproc a construciilor cldirii considerate distana D dintre
- nlimea i lungimea lor cldiri se micoreaz
- orientarea cldirilor
- direcia strzilor

Distana D variaz n funcie de :

x Caracteristicile reliefului

o n cazul terenurilor cu relief frmntat sau cu pant orientat spre Nord

D > H , D crete

o n cazul terenurilor aproape orizontale i cu panta ndreptat spre Sud ,

D se micoreaz apropiindu-se de H .
D < 3H

x Orientarea cldirilor.
 x Poziia reciproc a construciilor ( dispunerea lor pe teren )
Regimul izolat sau grupat permite o mai mare libertate de aezare a construciilordup o bun orientare.
N GRUPRI ALVEOLARE
N CLDIRI IZOLATE
n cazul unor grupri
alveolare se urmrete
W E orientarea laturii deschise spre
Sud pentru a se obine i o
nsorire a terenului.
S
W E

x Orientarea cldirilor este determinat i de distribuia interioar a ncperilor.

S N
W E
CLDIRI GRUPATE Regimul grupat sau izolat favorizeaz mbuntirea condiiilor de nsorire.
Regimul nchis ( curi nchise ) formeaz un paravan care mpiedic nsorirea normal a terenului
la anumite ore.
Cldirile izolate sau grupate n
raport cu caracteristicile
distribuiei interioare pot fi
orientate cu latura lung ctre Pentru ca o cldire s primeasc o cantitate suficient de cldur trebuie s fie
orice direcie din emisfera sudic orientat dup aceleai reguli necesare pentru a obine o bun luminozitate.
( E-S -W).

1.2 PERCEPEREA VIZUAL A MEDIULUI AMBIANT DIN SPAIILE

NCHISE.
S N CLDIRI NIRUITE
x Distana minim ntre cldiri n funcie de nlime, poziia lor i a ferestrelor.

H = nlimea construciei celei mai nalte

W E

Cldirile niruite cu regim nchis

pentru a avea o nsorire D=2H D=1,5H D=H
pe ambele faade se orienteaz cu
precdere cu latura lung pe
direcia Nord Sud cu deviere x Pentru o bun luminozitate a unei ncperi se recomand ca suprafaa unei ferestre s fie
spre Est de 18-20. 1/5 sau 1/6 din suprafaa pardoselii ncperii.

1.3 ASIGURAREA UNOR CERINE SPECIFICE LEGATE DE FUNCIUNEA CLDIRII

x Orientarea construciilor pentru diferite culte se face cu respectarea cerinelor cultului
respectiv. Autorizarea executrii lucrrilor se face cu avizul Secretariatului de Stat
pentru Culte.
x Orientarea terenurilor de sport n aer liber ale construciilor de nvmnt se face de
regul pe direcia N - S cu o abatere de max. 15 spre V sau spre E.
x Construciile de locuine trebuiesc amplasate astfel ca pentru toate ncperile de locuit
situat pe faada cea mai favorabil ( Sud ) s se asigure durata minim de nsorire de 1
h la solstiiul de iarn. n cazul cldirilor de locuit colective organizate n ansambluri se va
evita orientarea pe direcia E V, iar cnd aceasta nu este posibil apartamentele vor avea
dubl orientare.
2. ALINIAMENTUL.
AMPLASAREA CONSTRUCIILOR PE SUPRAFAA PARCELEI
2.1 Aliniamentul.
Este limita dintre domeniul public i domeniul privat. O cldire este construit la
aliniament dac este amplasat la limita dintre domeniul public i cel privat. Regimul de aliniere

Este limita convenional stabilit prin regulamentele locale de urbanism ce reglementeaz

modul de amplasare al construciilor prin fixarea unei distane ntre fronturile construite i un reper
existent (aliniamentul stradal, acul strzii, limita trotuarului, alinierea faadelor existente,
mprejmuirile etc.)
C2
C1 C2 2.1.1 Relaia construciilor cu cldirile de pe aliniamentul opus

2.1.1a Construcii amplasate pe aliniament

Domeniu privat Domeniu privat
Domeniu public
Retragere fa de aliniament C1, C2
Constructie pe aliniament Constructii
situate pe
aliniament
Limita laterala Retragere fa de aliniament
C2
a parcelei
C1

D
C1 C2

Domeniu privat Domeniu public Domeniu privat

 - Distana D fa de orice punct de pe faada construciei de pe aliniamentul opus deriv din
Aliniament
Aliniament
necesitatea respectrii normelor de igien ( nsorire, protecia mpotriva zgomotelor i a
nocivitilor datorate circulaiei i transportului ) i a celor de securitate a construciilor.

C1 C2 x n cazul zonelor construite compact construciile noi vor fi amplasate obligatoriu la

A
aliniamentul construciilor existente.

Ax drum

Trotuar

Aliniamentul
2.1.1b Construcii retrase fa de aliniament construciilor
existente

Construcie nou

Constructie pe aliniament C1, C2

Constructii
situate pe
aliniament

C2 Ax drum
C1
Trotuar

R retragerea
fa de aliniament
(regim de aliniere)
Aliniament
Aliniament
Construcie nou

C1 A C2
2.1.2 Retragerile fa de aliniament
se fac din raiuni funcionale, estetice, sau ecologice ( protecia mpotriva zgomotelor i
nocivitilor ).Retragerile pot avea aceeai lime pe toat lungimea strzii sau poate fi diferit i
prezint avantajul c deprteaz construcia de praful i zgomotul strzii i permite o eventual
Retragerea fata de aliniament lrgire a strzii.

Retragerile impuse au un caracter minimal i urmresc realizarea confortului urban prin :

x Asigurarea respectrii normelor de nsorire i iluminat natural

x Respectarea condiiilor de vizibilitate ( perceperea unei poriuni de bolt cereasc din x nlimea construciei nu trebuie s depeasc distana msurat pe orizontal din orice punct
interiorul ncperilor de locuit ) n acord cu realizarea intimitii de locuire pentru al cldirii fa de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.
construciile nvecinate
x Respectarea condiiilor generale de protecie contra incendiilor prin asigurarea accesului
de pompieri
x Asigurarea proteciei mpotriva zgomotelor i nocivitilor Constructie pe aliniament
D>H1
D=distanta intre constructii
x Asigurarea conservrii specificului esutului urban H1= Inaltimea maxima la
x Obinerea unor anumite grupri de construcie n cazul ansamblurilor noi cornise a constructiei cele mai
inalte
x Distana minim ntre construciile de pe aceeai parcel - D
nlimea la cornia a celei mai nalte construcii - H H
H

2.1.3 Poziia construciei fa de drumurile publice

C1 H D H/2 dar nu mai mic
de 3m. Autorizarea executrii construciilor cu funciune de locuire este permis numai cu
respectarea zonelor de protecie a drumurilor delimitate conform legilor ( Art. 18 R.G.U.)
D
Poziia construciilor pe suprafaa parcelei este condiionat de regimul de aliniere fa de
drumurile i spaiile publice i de alinierile fa de limitele laterale i posterioare ale acestora.

n raport cu drumurile publice construciile pot fi amplasate:

- Pe aliniament
C1 D 4m. - Retrase fa de aliniament
Cnd parcela alturat
locuinei conine
construcii cu funcii de
producie sau servicii
D Axul drumului X

Trotuar T

C1 Aliniament Al
Ampriza
drumului
D 6m.
n cazul unor uniti
productive

D
 Zonele de protecie
Ampriza sunt suprafee de teren situate de o parte i de alta a zonelor de siguran pn la marginea
drumului drumului fiind necesare pentru protecia i dezvoltarea viitoare a drumului.

2.1.6 Accesul la drumurile publice reprezint accesul carosabil direct ( fr a afecta alte
Axul drumului funciuni sau proprieti ) sau prin servitute de la parcel la drumurile publice .
Trotuar T
Parcarea trebuie asigurat n afara spaiului public de circulaie.

Servitutea de trecere
Aliniament reprezint o dispoziie juridic reglementat de codul civil conform creia proprietarul unui
teren care nu are ieire la drumul public poate cere s i se permit trecerea pe proprietatea vecin cu
Retragerea fata obligaia de a fi despgubit proporional cu pagubele produse. Servitutea de trecere poate fi
de aliniament constituit att pe terenurile aparinnd domeniului public ct i pe cel aparinnd proprietii
private.

Drum public
2.1.4 Drumurile publice sunt destinate transportului rutier public, de toate categoriile i
clasificate n autostrzi, drumuri expres, naionale, judeene, comunale n extravilan i strzi n
intravilan.
2.1.5 Zonele drumului public cuprinde ampriza, zonele de siguran i zonele de
C1 Acces la drumul public
protecie. Prin servitute de trecere
C2 Pentru C3 prin proprietatea
construita la C2

C3

Zona de siguran Zona de siguran

Ampriza drumului

Zona de protecie ZONA DRUM PUBLIC Zona de protecie

Strzile sunt drumuri publice n interiorul localitilor.
Categoria strzii se stabilete pe baza studiilor de circulaie n funcie de rolul i caracteristicile
funcionale sau tehnice.
Ampriza drumului Curile interioare neacoperite cu arii mai mari de 600mp i nchise pe toate laturile, se
este suprafaa de teren ocupat de elementele constructive ale drumului: prevd obligatoriu cu acces carosabil pentru autospeciale de intervenie n caz de incendii
- partea carosabil
- trotuare
Distanele construciilor fa de aleile carosabile :
- piste pentru bicicliti, acostamente, anuri, rigole, taluzuri, etc.
Zonele de siguran:
sunt suprafee de teren situate de o parte i de alta a amprizei drumului destinate semnalizrii Minim 3,75 m
rutiere, pentru plantaii rutiere sau alte scopuri legate de ntreinerea drumului sau a
proprietilor situate n vecintatea drumului. Maxim 60 m pn la intrarea cea mai ndeprtat a construciei noi

Fa de traseele de circulaie construciile pot fi dispuse:

x dup un front liniar desfurat paralel cu axul longitudinal al drumului 2.2.2. Construcii n regim cuplat
x perpendicular sau oblic fa de axul drumului
x pot forma incinte nchise sau deschise fa de strad
x aezate n jurul unei fundturi.

Pe aliniament
Accesele pietonale Alipite la calcan pe una din
C1 C2
x Strzile pietonale sunt rezervate exclusiv circulaiei pietonilor i ocazional vehiculelor limitele laterale ale parcelei
cu scop utilitar, servicii i intervenii pentru parcelele din zon
x Aleile pietonale sunt accese pentru pietoni cu trasee independente de circulaia
carosabil. Limea l a unei alei, va fi multiplu de 0,75m. ( un flux ), dar cel puin
1,50m. ( dou fluxuri ).
x Flux de pietoni numrul pietonilor care se deplaseaz pe un traseu dat ntr-o perioad
de timp ntr-un sens sau n ambele sensuri.
x Accesele pietonale sunt cele amenajate la niveluri diferite ( tuneluri, pasarele, poduri ).

2.2 AMPLASAREA CONSTRUCIILOR FA DE LIMITELE LATERALE I

POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Retrase fa de aliniament.
2.2.1. Construcii n regim nchis (niruite) Alipite la calcan pe una din
limitele laterale ale parcelei
C1 C2

Pe aliniament.
C3
Construcii niruite n regimul
C1
curilor nchise sau deschise,
C2
cuplate pe ambele laturi la calcan
cu construciile vecine
A
2.2.3. Construcii izolate cu retrageri fa de vecini

C2 La aliniament
C1
Retrase fa de aliniament
C3 Cuplate pe ambele laturi la
C1 calcan cu construciile vecine.
C2
A
 2.2.5. Servitutea de vedere este obligativitatea de a pstra distana de minim de 1,90m.
Retrase fa de aliniament ntre faadele cu ferestre sau balcon ale cldirii i limitele proprietii vecine
(Cod Civil).
C2
C1

d d

2.2.4. Distanele minime ntre construciile de pe aceeai parcel

D > 1,90 m
H1 > H

H1
H

d d

D t 3m
Proprietatea B proprietatea A
D = H1/2

LUNGIMEA PARCELEI

3. NLIMEA I ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCIILOR

CONFORT, SECURITATE I ESTETIC / INTEGRARE URBAN Alegerea naltimii constructiilor este determinata de cel putin doi factori :
Caracteristicile amplasamentului gazda al constructiei
Functiunea constructiei propuse
In evolutia societii omenesti a mileniului 3 si n particular n zonele n care fenomenele de
tranzitie si lasa amprenta, sunt evidente tendinte contradictorii survenite urmare a raportului uneori A) Caracteristicile amplasamentului gazda care influenteaza sau impun naltimea maxima a
conflictual dintre nevoile de reglementare impuse de o dezvoltare deosebita a societatii si dorintele constructiilor nou amplasate :
investitorilor de a-si valorifica ct mai mult posibil, resursele. A1 - urban
Construirea nerationala, cu ncalcarea oricaror reguli de confort si igiena si cu efecte nocive A2 - rural
pe termen lung este n zilele noastre destul de frecventa. Neevaluarea corecta a potentialului sitului A3 - natural
gazda, ignorarea valorilor de patrimoniu natural si construit si cu impactul produs de noile
constructii-asupra acestuia, agresarea mediului natural - sunt tot attia factori care conduc la A1 - amplasamentul urban se poate situa :
realizarea de constructii cu naltimea inadecvata si a caror prezenta duce n timp la efecte - n zone protejate (A1.1)
dezastruoase, imposibil de eliminat. Prezenta acestor constructii inadecvate ca naltimi si implicit - n afara zonei protejate (A1.2)
capacitate, actioneaza nociv asupra : - n zone neconstituite (A1.3) , fiecare avnd caracteristici specifice.
x Functionalitatii zonei
x Functiunii constructiei A1.1 - Caracteristicile amplasamentului gazda ce pot influenta naltimea maxima a constructiilor nou
x Confortului functional al utilizatorului amplasate :
x Confortul estetic - Regulile parcelarii (P.O.T., C.U.T., regim mediu de naltime, constructii izolate, nsiruite sau
x Costurile n exploatare cuplate, fronturi stradale, spatii publice, spatii verzi, posibilitatea de amplasare n parcela functie
x Compozitiei urbane si deformarea siluetei urbane de distantele fata de limite si modalitatile de organizare a parcelei)
- Functiunea dominanta
x Mediului natural si construit
- Dimensiunea parcelei
x Siguranta n exploatare
- Potentialul parcelei
x Irosirea de posibilitati sau oportunitati uneori unice de ameliorare sau corectare a unor imagini
- Echiparea edilitara
urbane existente.
- Capacitatea echipamentelor urbane
- Posibilitatea de acces, capacitatea de parcare
Existenta astazi a unor acte normative capabile sa controleze aceste evolutii nefavorabile
- Orientare, nsorire, vnturi dominante
trebuie asociata si cu o riguroasa aplicare a acestora.
- Permisivitati functionale
Aplicarea riguroasa nu este posibila dect daca are la baza o cunoastere si mai ales o
- Compozitie si silueta urbana
ntelegerea exacta a fenomenelor si efectelor pe care acestea le genereaza uneori fara posibilitati de - Alte prevederi specifice prin P.U.G. sau P.U.Z. sau surse tehnice (culoare de zbor transmisiuni
ntoarcere. etc)

A1.2. Caracteristicile amplasamentului gazda ce pot influenta naltimea maxima a constructiilor :

3.1 NLIMEA CONSTRUCIILOR - Functiunea dominanta
- Functiuni complementare admise
INALTIMEA MAXIMA A CLADIRILOR - exprima n metri si numar de niveluri - Alte functiuni admise
conventionale naltimea maxima admisa n planul fatadei, masurata ntre teren (n situatia - Caracteristicile de alcatuire a parcelei (P.O.T., C.U.T., regim mediu de naltime, constructii
anterioara lucrarilor de terasament) si cornise sau limita superioara a parapetului terasei. izolate, cuplate, nsiruite, fronturi stradale, spatii publice, spatii verzi, posibilitatea de amplasare
n parcela etc.)
Sunt caracteristice pentru tesutul urban constituit si n special pentru marile artere de - Potentialul parcelei
circulatie - o limitare a naltimii n functie de distanta dintre aliniamente, la care se pot adauga
- Echipare edilitara
cel mult doua niveluri retrase astfel nct sa se nscrie n interiorul unui arc de cerc cu raza de
- Capacitatea echipamentelor urbane
4.0 metri si a tangentei la 45 la acesta.
- Posibilitatea de acces si parcare
- Structura geomorfologica a solului
- Silueta urbana si compozitia arhitecturala urbanistica A 3.2 - Caracteristicile amplasamentului gazda cu definirea principiilor zonale de dezvoltare durabila
- Elemente de impact urban si punerea n valoare a raportului ntre mediul natural si cel construit :
- Alte prevederi specifice prin P.U.G. sau P.U.Z. sau norme tehnice (culoare de zbor, transmisiuni - Functionalitati posibile
etc.) - Potentialul parcelei
- Cai de acces
- Posibilitati de echipare edilitara
A1.3. Caracteristicile amplasamentului gazda ce pot influenta naltimea maxima a constructiilor - Caracteristicile geomorfologice ale terenului
- Zonificarea functionala - Relief
- Vecinatati cu alte unitati teritoriale de referinta (construite, elemente naturale, zone protejate) - Orientare, nsorire, vnturi dominante.
- Structura geomorfologica a terenului Se reglementeaza prin P.A.T., P.U.G. si/sau P.U.Z.
- Relief B) Functiunea constructiei
- Capacitati de echipare edilitara B1 - Constructii civile
- Capacitati rezervate pentru echipamente publice - Locuire
- Cai de acces, trama stradala, capacitati de parcare - nvatamnt
- Orientare, nsorire, vnturi dominante - Cultura si culte
- Spatii verzi si pietonale - Sport
- Compozitie arhitectural volumetrica, silueta urbana, impact urban - Turism-loisir
Se reglementeaza prin P.U.G. si/sau P.U.Z. si tine cont de reglementarile tehnice specifice (culoare
de zbor, transmisiuni, culoare magistrale tehnice, energie electrica, etc.). B2 - Constructii industriale
- Parcuri industriale
A2 Fata de A1 diferentele tin de : - Platforme industriale
- Zonificarea functionala - Constructii izolate
- Functionalitatea parcelei
- Dimensiuni si potential parcela B3 - Constructii din domeniul transportului rutier, cai ferate, aeroporturi, transporturi navale
- Raporturi ntre vecinatati
- Principii de dezvoltare durabila specifice B4 - Constructii de gospodarie comunala
Se reglementeaza prin P.U.G.-ul localitatii.
B5 - Constructii edilitare
A3 se poate situa :
- n zone protejate (A3.1) Raportul optim tripartit - functiune zona de amplasare regim de naltime impune analize privind :
- n afara zonei protejate (A3.2) - Gradul de confort n functionalitate :
x Insorire, vnturi dominante
A3.1 - Caracteristicile amplasamentului gazda si restrictiile impuse de acesta necesare protejarii si x Perceptie vizuala fata de vecinatati
punerii n valoare a mediului natural protejat : x Accese facile asociate cu capacitatea de parcare satisfacatoare
- Functionalitati posibile si permise x Nivel ridicat de echipare tehnica si edilitara
- Potentialul parcelei x Protectie fonica
- Cai de acces x Protectia intimitatii
Posibilitatea de echipare edilitara
-
x Ambianta sociala si prevenirea infractionalitatii
Caracteristici de relief
-
x Calitatea estetica a mediului ambiant
Structura geomorfologica a terenului
x Aport favorabil a factorului de mediu
-
- Orientare, nsorire, vnturi dominante
Probleme de perceptie vizuala, perspective valoroase, silueta. x Protectia n exploatare
-
Se reglementeaza prin P.A.T., P.U.G. si/sau P.U.Z. x Securitate
x Stabilitate
x Siguranta
- Compozitie urbana, impact vizual si estetic favorabile.

Exemplificri V4 spatii verzi pentru protectia cursurilor sau oglinzilor de apa

V5 culoare de protectie fata de infrastructura
Este fara discutie imposibila o acoperire prin exemplificari a tuturor situatiilor ce se pot ivi V6 paduri de agrement
n actul decizional si de aprobare. V7 paduri si plantatii forestiere
Ceea ce este important este faptul ca orice interventie punctuala sau de amploare asupra unui V8 fsii plantate de protectie sanitara
tesut construit sau neconstruit natural, urban, rural protejat sau nu - trebuie sa aiba la baza O
DOCUMENTATIE DE URBANISM AVIZATA SI APROBATA CONFORM LEGII, fie ca ea T Zona transporturi
este PLANUL URBANISTIC GENERAL sau prin prevederea expresa a acestuia PLANURI T1 subzona transporturi rutiere
URBANISTICE ZONALE. T2 subzona transporturi feroviare
Documentatiile faza Planuri urbanistice de detaliu nu vor face dect sa DETALIEZE T3 subzona transporturi aeriene
prevederile din cadrul P.U.G. - urilor sau P.U.Z. - urilor deja aprobate fara a aduce deformari, T4 subzona transporturi navale
derogari sau modificari ale prevederilor acestora.
Exemplificarile urmatoare ncearca sa clarifice la nivel de detaliu - unele din cele mai frecvente G Zona de gospodarie comunala
situatii aparute n practica de utilizare a terenurilor, n conformitate cu prevederile actelor normative G1 subzona constructiilor izolate de gospodarie comunala
existentei. G2 zona cimitirelor

TIPURI DE ZONE DE UTILIZARE A TERENURILOR PE ZONE SI FUNCTIUNI S Zona cu destinatie speciala

C ZONA CENTRALA
C1 subzona centrala n limitele zonei protejate R Zona echipamentelor tehnice majore
C2 subzona centrala n afara limitelor zonei protejate

M ZONA MIXTA INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A ZONA C1

M1 subzona mixta n limitele zonei protejate Inaltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate
M2 subzona mixta n afara limitelor zonei protejate suplimentar unul sau doua niveluri n functie de volumetria caracteristica strazii, cu
conditia retragerii acestora n limitele unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri continuat
L ZONA DE LOCUIT
cu tangenta sa la 45;
L1 subzona locuintelor individuale sau colective mici cu max. P+2 niveluri
In cazul n care ntr-o intersectie exista deja o marcare pe colt a pozitiei favorizate a
L1a subzona locuintelor individuale si colective mici cu max. P+2 niveluri n limitele zonei
cladirilor printr-un plus de naltime, se admite pentru o noua cladire de colt depasirea
protejate
n planul fatadei a naltimii maxime admisibile cu unul sau doua niveluri pe o lungime
L1b subzona locuintelor individuale si colective mici cu max. P+2 niveluri n afara zonei
de maxim 15,0 metri de la intersectie, peste care pot urma alte doua niveluri retrase n
protejate
limitele unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri continuat cu tangenta sa la 45 dupa
L2 subzona locuintelor colective medii cu P+3-4 niveluri situate n ansambluri rezidentiale
cum urmeaza.
L2a subzona locuintelor colective medii situate n limitele zonei protejate
L2b subzona locuintelor colective medii situate n afara limitelor zonei protejate
L3 subzona locuintelor colective nalte cu P+5-10 niveluri situate n ansambluri rezidentiale
L3a subzona locuintelor colective nalte situate n limitele zonei protejate
L3b subzona locuintelor colective nalte situate n afara zonei protejate

A Zona de activitati productive

A1 parcuri de activitati
A2 activitati productive si servicii
A3 activitati ntreprinderi mici si mijlocii, productie si servicii

V Zona spatiilor verzi

V1 spatii verzi cu acces nelimitat
V2 spatii verzi specializate (Gradini Botanici, Zoologice)
V3 baze de agrement, parcuri de distractii, complex si baze sportive
 Numar niveluri suplimentare admise *): In cazul fronturilor continue, atunci cnd noua constructie depaseste ca naltime o
(A) retrase n interiorul unui arc de constructie alaturata viabila, este obligatoriu ca volumul care se nalta peste calcanul existent sa fie
Inalti cerc cu raza de 4,0metri si tangenta la retras de la limita de proprietate cu minim 3,0 metri n cazul cladirilor pna la P+4 niveluri si cu 4,0
Latimea strazii mea Numar niveluri 45 la acesta n cel al cladirilor peste P+4 niveluri, pentru a fi tratat ca fatada laterala.
ntre aliniamente (metri) maxima Conventionale (B)n planul fatadei la Pentru constructiile cuplate la calcanul unei cladiri existente viabile este obligatorie
/profile standard actuale admisa (3.0 metri) cladirile de colt pe o lungime de preluarea "conturului" calcanului acesteia n zona vizibila din domeniului public.
(metri) maxim 15 metri, apoi retrase (A) Se interzice autorizarea cladirilor care aduc noi calcane n imaginea zonei centrale.
Sub 9 metri 7-10 P+1+M, P+2 (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel In cazul racordarii ntre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avnd regim diferit de naltime, se va
9,01 - 11,00 (A) - 2 niveluri prelungi regimul cel mai nalt spre strada secundara pe o lungime de 50,0 metri daca strada are 6
Carosabil - 7 m + 12 P+2+M (B) - 1 nivel sau 4 fire de circulatie si pe o lungime de 25,0 metri daca strada are 2 fire de circulatie; n cazul n
trotuare2x1,5m = 10 metri care diferenta este mai mare de doua niveluri, racordarea se va face n trepte.
(categoria III)
11,01-13,00 (A) - 2 niveluri INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA C2
Carosabil 7m+trotuare 13 P+3 (B) - 1 nivel Inaltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate
2x3m = 13 metri (categoria III) suplimentar unul sau doua niveluri n functie de volumetria caracteristica strazii, cu conditia
13,01-16,00 16 P+4 (A) - 2 niveluri retragerii acestora n limitele unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri continuat cu tangenta sa la 45.
(B) - 1 nivel Pentru cladirile foarte nalte (peste 45 metri) se va prezenta prin P.U.Z. justificarea
configuratiei de ansamblu tinndu-se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de
16,01-19,00 19 P+5 (A) - 2 niveluri
circulatie de pe cornise (Vezi tabel Capitol C1).
(B) - 2 niveluri
In cazul racordarii ntre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avnd regim diferit de naltime, se
19,01 - 22,00 (A) - 2 niveluri
va prelungi regimul cel mai nalt spre strada secundara pe o lungime de 50,0 metri daca strada are 6
Carosabil - 14 m + trotuare 22 P+6 (B) - 2 niveluri
sau 4 fire de circulatie si pe o lungime de 25, 0 metri daca strada are 2 fire de circulatie, daca
2x4 = 22 metri (categoria II)
diferenta este mai mare de doua niveluri, racordarea se va face n trepte.
22,01-25,00 25 P+7 (A) - 2 niveluri
(B) - 2 niveluri INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA M
25,01 - 27,00 (A) - 2 niveluri M1 - n zona protejata se va respecta alinierea corniselor existente; n cazul unor volume care
Carosabil - 14 m + trotuare 27 P+8 (B) - 2 niveluri depasesc naltimea vecinatatilor immediate pentru acordarea autorizatiei se vor prezenta justificari
2x6 =26 metri (categoria II) suplimentare privind nscrierea n zona protejata si relatiile cu monumentele existente (sau propuse
27,01 - 30,00 30 P+9 (A) - 2 niveluri a fi declarate) care sunt situate n limita de 100 m, precum si privind impactul noii volumetrii
(B) - 2 niveluri asupra siluetei urbane.
30,01 - 33,00 (A) - 2 niveluri
Carosabil - 21 m + trotuare 33 P+10 (B) - 2 niveluri M1 - M2 - naltimea maxima admisibila n planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente; pot
2x6 = 33 metri (categoria I) fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri n functie de volumetria caracteristica strazii, cu
33,01 - 36,00 36 P+11 (A) - 2 niveluri conditia retragerii acestora n limitele unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri continuat cu tangenta sa
(B) - 2 niveluri la 45.(Vezi tabel Capitol C1).
36,01 - 39,00 39 P+12 (A) - 2 niveluri
(B) - 2 niveluri Pentru cladirile foarte nalte (peste 45 metri) se va prezenta prin P.U.Z. justificarea
39,01 - 42,00 42 P+13 (A) - 2 niveluri configuratiei de ansamblu tinndu-se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de
(B) - 2 niveluri circulatie, de pe splaiuri si de pe cornise.
42,01 - 45,00 si peste (A) - 2 niveluri
Carosabil - 28 m+trotuar 45 P+14 (B) - 2 niveluri In intersectii se admit unul sau doua niveluri suplimentare n planul fatadelor pe o lungime
2x8 m=44 metri de 15 metri de la intersectia alimentelor, dupa care pot urma nca alte doua niveluri retrase n
interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri si a tangentei la 45 (conform tabelului anterior).
*) n toate cazurile n care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 se admite
mansardarea. In cazul racordarii ntre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avnd regim diferit de naltime, se
va prelungi regimul cel mai nalt spre strada secundara pe o lungime de 50,0 metri daca strada are 6

sau 4 fire de circulatie si pe o lungime de 25,0 metri daca strada are 2 fire de circulatie; daca
diferenta este mai mare de doua niveluri, racordarea se va face n trepte.
M2 - daca naltimea cladirii depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se poate retrage de la
aliniament cu o distanta minima egala cu pulsul de naltime al cladirii fata de distanta ntre
aliniamentele strazii, dar nu cu mai putin de 5,0 metri si cu conditia sa nu ramna vizibile calcanele
cladirilor nvecinate; fac exceptie de la aceasta regula numai ntoarcerile si racordarile de naltime
ale cladirilor pe strazile laterale conform aliniatului anterior.
INALTIMEA MAXIMA ADMISA A CLADIRILOR ZONA L1
L1a Inaltimea maxima a cladirii masurata la nivelul terenului la cornisa va respecta naltimea
maxima prevazuta prin proiectul initial al lotizarii (constructii realizate n lotizari anterioare)
L1b Se admit depasiri de 1-2 m numai pentru pentru alinierea la cornisa cladirilor nvecinate n
cazul regimului de construirea nsiruit sau cuplat (constructii realizate altul dect n lotizari
anterior).
INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA L3
L3a - se admite depasirea cu maxim doua niveluri, numai cu conditia ca acestea sa fie
retrase n interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acestea, la 45.
L3b - conform P.U.Z. cu urmatoarele conditionari :
Inaltimea maxima admisibila este P+10 niveluri; n cazul n care n care naltimea
depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va retrage de la aliniament la o
distanta egala cu diferenta dintre acestea, dar nu mai putin de 4,00 metri.
Se admite depasirea cu maxim doua niveluri, numai cu conditia ca acestea sa fie
retrase n interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acesta, la 45.
In cazul enclavelor de lotizari existente mentinute, naltimea cladirilor va fi de maxim
P+2 niveluri (H=10m)
INALTIMEA MAXIMA ADMISA A CLADIRILOR ZONA A
A1 + A2 + A3 n conformitate cu viitorul P.U.Z., cu urmatoarele conditionari :

L1a+L1b Se admite mansardarea cladirilor existente la o sarpanta cu panta de 45 si cu o
suprafata de maxim 60% din aria constructiei la sol a cladirii.
L1a Se interzice supraetajarea cladirilor standardizate cuplate daca nu se respecta
amplasarea acestora fata de limitele parcelei si daca nu se realizeaza simultan
supraetajarea ambele cladiri cuplate.
INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA L2
L2a - n toate cazurile, justificarea naltimii cladirilor, se va face n raport cu
monumentele situate n limita distantei de 100 metri;
In cazul volumelor situate pe colt, la racordarea ntre strazi avnd regim diferit de naltime
daca diferenta este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai nalt spre strada secundara pe
ntreaga parcela; daca regimul difera cu doua sau mai multe niveluri se va realiza o descrestere n
trepte, primul tronson prelungind naltimea cladirii de pe strada principala pe o lungime minima
egala cu distanta dintre aliniamente.
A1 - naltimea cladirii nu va depasi naltimea de 12,0 metri;
A2 - se vor respecta naltimi maxime ale cladirilor de 20,0 metri;
A3 - se vor respecta naltimi maxime ale cladirilor de 9,0 metri;
A1+A2+A3 - naltimea pe strazile interioare ale zonei industriale nu va depasi distanta ntre
aliniamente;
A1+A2+A3 - n culoarele rezervate liniilor electrice naltimea se subordoneaza normelor specifice.
INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA V
V1-V8 - cu exceptia instalatiilor, naltimea maxima a cladirilor nu va depasi P+2 niveluri
INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA T
T1+T2+T3+T4 - naltimea cladirilor n planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente si nici
naltimea maxima admisa n unitatile de referinta adiacente, cu exceptia instalatiilor tehnice.

Se admite depasirea cu maxim doua niveluri numai cu conditia ca acestea sa fie T2+T3+T4 - conform studiilor de specialitate
retrase n interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acesta, la 45.
INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA G
L2b - naltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre aliniamente, n cazul G1 - naltimea cladirilor nu va depasi naltimea maxima admisa n unitatile de referinta adiacente,
n care naltimea depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va retrage de cu exceptia instalatiilor si a cosurilor, pentru cladirile de tip hala se recomanda o naltime maxima
la aliniament la o distanta egala cu diferenta dintre acestea, dar nu mai putin de de 12,0 metri.
4,00 metri;
G2 - nu este cazul
Se admite depasirea cu maxim doua niveluri numai cu conditia ca acestea sa fie
retrase n interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acesta, la 45. INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA S
Fara precizari.
In cazul enclavelor de lotizari existente mentinute, naltimea cladirilor va fi de maxim
P+2 niveluri (H = 10 m)
 INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA R ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE (A)
R - naltimea cladirilor n planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente si nici naltimea Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si vecinatatile
maxima admisa n unitatile de referinta adiacente, cu exceptia instalatiilor tehnice. imediate.
Toate fatadele se vor trata cu aceeasi importanta.
3.2 ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCIILOR

Alaturi de compozitia urbana, silueta si naltimea constructiilor, aspectul exterior al

cladirilor contribuie decisiv la reprezentativitatea zonei si la confortul urban. Noile constructii vor ZONA SPATIILOR VERZI (V)
trebui sa se ncadreze armonios n situl construit existent respectnd principiile acestuia si/sau Conform studiilor de specialitate avizate conform legii, arhitectura cladirilor se va adecva la
creind elemente de contrast favorabil analizat prin studii de impact bine fundamentate si aprobate caracterul diferitelor categorii de spatii plantate.
conform legii.
ZONA TRANSPORTURI (T)
ZONA CENTRALA (C) Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile
C1 Orice interventie asupra monumentelor de arhitectura declarate sau propus a fi declarate se va imediate.
realiza n conditiile legii. Toate fatadele vor fi tratate cu aceeasi importanta..
Realizarea noilor constructii, completari sau extinderi necesita studii de specialitate avizate Mentiune specifica pentru aspectul exterior al constructiilor reprezentative (gari, aeroporturi,
conform legii. gari fluviale).
Arhitectura noilor cladiri se va subordona cerintelor de coerenta a tesutului urban si va pune n
valoare caracteristicile dominante ale acestuia. Se va tine cont de cladirile nvecinate privind : ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA (G)
- volumetria Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si vecinatatile
- arhitectura fatadelor imediate.
- materiale de constructii Toate fatadele se vor trata cu aceeasi importanta.
- culoare
ZONA DE CONSTRUCTII SPECIALE (S)
C2 Aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice ale zonei centrale, de arhitectura Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si vecinatatile
cladirilor nvecinate cu care sunt n relatii de co-vizibilitate. imediate.
Toate fatadele se vor trata cu aceeasi importanta.
ZONA MIXTA (M)
M1 Orice interventie va necesita studii de insertie avizate conform legii. ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICE MAJORE ( R )
Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si vecinatatile
M2 Aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si imediate.
exprimarii prestigiului investitorului dar cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care Toate fatadele se vor trata cu aceeasi importanta.
sa tina seama de rolul social al spatiilor publice, strazilor comerciale, de particularitatile sitului,
caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor nvecinate cu care se afla n relatii de co-
vizibilitate. 3.3 PRINCIPII GENERALE DE COMPOZITIE ARHITECTURAL -
Aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va raspunde URBANISTIC A ZONELOR SAU ANSAMBLURILOR URBANE
exigentelor actuale ale arhitecturii europene.
In alcatuirea n ntregime sau n analiza critica a unui spatiu urban deja constituit asupra
ZONA DE LOCUIT (L) carora au loc interventii - un reper important ce trebuie avut n vedere este COMPOZITIA
L1 - Cladirile noi sau modificarile si reconstructiile de cladiri existente se vor integra n caracterul URBANA.
general al zonei si se vor armoniza cu cladirile nvecinate ca arhitectura si finisaje. In ambele ipostaze (de conceptie sau de analiza critica) este indispensabila operarea cu o serie
- Nu se vor realiza mansarde false. de instrumente de analiza (A) cu ajutorul carora vor putea fi urmarite elementele de analiza a unei
- Cladirile se vor prevedea cu sau fara acoperis functie de caracterul initial al lotizarii. compozitii urbane (B).
A) Instrumente de analiza
L2, L3 - Conform P.U.Z. cu conditia integrarii n particularitatile imediate. A1 Estetica urbana - imagine statica - desfasurare, perspectiva, axonometrie
A2 Imaginea urbana - imagine dinamica survenita urmare a perceptiei directe

A3 Unitate de convenienta - perceptia unitara a unui ansamblu cu repere de dominata sau repere de Valoarea particulara a unui spatiu urban se defineste ca trasatura sau un grup de trasaturi care -l
valoare. Starea de contrast poate fi unul din mijloacele cele mai importante pentru realizarea deosebesc n cadrul formei urbane. In aprecierea calitatii lui trebuie sa avem n vedere :
unitatii de convenienta. Dominanta poate fi obtinuta prin demersuri, masa sau unitate de stil. x cauza si mijloacele de realizare
x adaptarea la un existent
Compozitia urbana cuprinde : x timpul ca nfasurator
x elemente determinante functional
x elemente determinante functional-compozitional
x elemente determinante compozitional-formal. Din nsumarea momentelor ce dau valoarea particulara a unui spatiu urban se pot genera patru
ipostaze de evolutie a valorii acestuia :
Compozitia urbana reprezinta o stare n teritoriu, un proces de evaluare si o suma de principii de x particularitatea
alcatuire spatiala.
x concretul
Daca nu se pune n discutie un principiu nu poate fi vorba de compozitie urbana.
x identitatea
B) Elementele care trebuie urmarite n analiza sau alcatuirea unei compozitii urbane : x specificitatea
B1 - Imaginea urbana alcatuita din imaginea reala si imaginea mentala si care depinde de
vizibilitate, lizibilitate, capacitate de identificare, perceptie. B5 - Cmpul structural configurativ - acea parte a teritoriului subordonata regulilor sistemului.
Determinarea imaginii urbane este functie de : Elementul central este PRESTANTA (raportul ntre elementul de prestanta si sit). Pot exista :
x mediu (dimensiune, ntindere, liniaritate, textura) x un singur element de prestanta
x punctul de observatie (distanta fata de obiectiv, cota de teren a punctului fata de obiectiv) x doua elemente de prestanta care colaboreaza si care formeaza un grup dominant
x calitatea observatorului x doua elemente de prestanta contradictorii si care are ca urmare scaderea efectului.
x capacitatea de observare x o multitudine de elemente de prestanta ntr-un sit foarte mare.
B2 Perceptia n spatiu bazata pe textura urbana, nordurile urbane, reperele urbane. Ea poate fi :
x perceptie statica B6 - Ritmul - o succesiune de cmpuri structurale si care constituie un principiu de compozitie si
x perceptie dinamica directionala element de plastica urbana.
Ritmul poate fi alert, lent.
x perceptie dinamica panoramica
Ritmul poate crea :
B3 - Valoarea spatiului este data de raportul individ-spatiu n trei stadii : x unitate
x lectura spatiului x dinamizare a spatiului
x uzul de spatiu x tensionare si directionare
x consumul de spatiu x desfasurare
x semnalizare
B4 - Definirea spatiului
Perceptia spatiului de catre individ este un proces de selectie si ierarhizare. B7 - Configuratia spatiala
Spatiul urban are doua tipuri de calitati : x sit nivelat
x abstracte - care tin de comportamentul utilizatorului lui (calm, tensionat, stresat) x sit modelat
x constitutive care tin de : x sit reprofilat
x dimensiunea spatiului
x proportia spatiului B8 - Perspectiva
x deschiderea spatiului x directa
x modul de umplere a spatiului x indirecta
x orientarea spatiului x frontala
x forma spatiului x laterala
x culoarea spatiului x orizontala
x componentele spatiului (linii, suprafete, volume, planuri, culori, sunete, mirosuri) x ascendenta
x descendenta