Gil, MARINESCU Latirelkar baltaretu | | | a | 8) | ZS /is | BI | | Soristal | FLORILE- PARFUM SI CULOAREMotto : »Dacd pe acest pimint ar ft atitea flori cite poate cuprinde chiul unui copil, ne-ar fi teamd si mai purtdm atitea rézboaie." Gorruz INVITATIE LA FRUMOS Ploarea si omal si-au impletit existenfa de-a lungut rileniilor. Oraul a indrigit-o pentru frumusefea ei, pentru parfumud ce-1 emana, dar si pentru leacurite ce i le oferea De altfel, daca ne gindim bine, insigi existénfa omulut a Jost gi este legatd de floare. Ba poate si-i incinte privirea, dara i mumai ex este eapabilé sii ofere principala Trand silnicd — plinea gi fructele —, pentru ed plantele e na fac flori nu fae-nicifructe. Desigue, existd in minunata lume vegetald plante cu lori atragatoare, dar si plante a eéror inflorire trece neob- servata, Griul, vita de vie, de exemplu, inflorese, dar florte lor mu atrag atentia. In schimb, garoafa, laleaua, zambila, gladiota, trandafirul — ea sa amintim doar clteva bine cunoscute — sensibilizeaza orice privitor, prin culoare si parfum. . Primele raze de soare care se furiseact hoteste, printre ramurite inedrcate eu frunze ale pomilor, nivlese in odaile cu ferestre deschise. Stinjeneit de euloarea cerului, ciciu- rdresele cu petalele pared rujate, regina nopfii cu fond ab, trandafiri desfrinati in puterea parfumului deticat, ea si verdeaja multd din jurul easel, adue merew 0 noté de prospetime. Floarea — simbol al puritaji, al recunostinfei, at admiratiet — insofeste omul intreaga viayd. Nu tntimpla- tor se dau flori celor dragi : nu intimplator, ta felurite oca~ sii, buchetil de flori este neipst # colectia cristal @ 7Este de notorietate ct floarea partictpd ta toate rostirite artei. Iar folclorul are predilectie pentru ea.'O intilnim in cinteve, in baiade, in legonde. Arta populard este de nein- chipuit fara floare. Formele si culorile ei abundi pe il, fote, pe edindsi si sumane, pe stergare gi basmale, in bata tura covoarelor, pe ceramica méiestrit tnflorata. $1 in sculp~ tura populard abunda motivele florale. Ele apar pe cele mai diverse obiecte : pe linguri, pe furei, pe porfile monwmen- fale, pe cdpriorié easelor, dovedind trainica legiturd om- floare Blement de multipld inspiratie, floarea a@ trecut gi im Preacuparite artelor culte. Motivul floral este intilnit im Grhitecturd, in pictund, in grafied, im plastica si ehier im design-ul industrial. In picturd floarea a fost element de inspirafie pentru macstrit renumifi, precum : Luckian, Petrayeu, Tuculesen. Poefii le-au admirat te stihuri meste~ ‘ugit dduse. In poesia luk Dimitrie Anghel flavile sint motive preditecte. Volumul ln grading“ inmanuncheazi poezii in care fivrile sint cintate eu delieata simfire. Poesia yMoar- tea Nareisului* din volumul .Fantesii* este ,tipied pentru delicatefen cu care se stabileste corespandenfa intre ofili- rea florit si iubirea care moare* (D. Murdragu). Iubitorut aturii inflorite a creat adevarate poeme florale, poeme ale ‘miresmelor. Nu intimplitor N. Torga avea si-l supranv= meascd ,poet al floritor*, edei Dimitrie Anghet a slavit, alacuri de trandafiri, garoafe, erizanteme, si mai modestete flori de cimp, precum : viorelele, toporayii, stinjencit, ‘mégheranut. ,,Viorele $i toporasi, lacrimi de senin i frin- turi de azar, vor inveseli gi la anu, desigur, vestedul tnvelig ce se va stringe imprejur tulpinilor stejarilor bari: din dumbravil.* Si prozatorii au luas florile motive de inspirajie. Amin fifi-vd numai de Dama cu camelii" a lui Alezandve Dumas-fiul (dupa care marele Verdi a ereat Traviata) ori de ,Laleaua neagra” serisa de tatal st. 8 © colectia cristal . ' Agadar, destinal omutul s-a tmpletit sé se tmpleteste — precum firele alb-rosii ale. mértigorutui, — ew cel, al Foritor. ‘Aciim, cind inchet aceastd ,invitagi* imi daw seama cf tocmai atractia edtre multicolorele bijuterit vit maa deter rminat sd scriu acenstd carte. Ay putea spune et ea repre zinta un modest omagiu adus naturii, cit gi celor eare prin truda gi migala de-a lungul veacurilor au facut ca modes tele fori sdlbatice st ireacd din eimp in gradinie yi aparta~ ‘mentele noastre. De deeea volumul de fafa nu este de stricta specialitate. Nu se vrea pretios gi pretenfios. El se adre- seazi tuturor eelor care indragesc florile — dar mai ales fineretului — yi are drept scop sd injormeze fi si indrume prin sfaturt practice pagit eelor ce iubese florle gi vor si le cultive in condifié de amator, Am inménunchiat pentru cititori adevdruri si tegende despre flori, precum si indicat referitoare la cultivarea tor in gradina, pe baleon saw in apartament. Nu Upsese nici sfaturi dup care se pot ineerea experienge de ameliorare, luerdri la indemiina oricui, dact cet ce tubese florite fac din eultura lor un ,hobby. $i ne indim in primul vind la eel ce-si petrece viala tn blocurile + de beton $i stield, pentru care floarea — gingaga fapturd 4@ lumii vegetate erescutd pe bacon ‘sau in apartament — represinté adeseori dumbrava minunctd, la care nu de pilfine ori visenza Pentru a tacheia ,Tivitatia Ia frumos*, voi mai spune ‘ed Inerarea gdzduieste. sfaturi pentru tofi, indiferent cl trdiese in mediut rural saw fn cel urban, e@ au 0 gradind ‘mai mare sau mai mici ori un simplu balcon, Pentru tofi, autorul sa strdduit si le ofere ceva, estfel ca parfumul $i culoarea" ai patrunda in toate curjile #i easele, invese~ lindwte,PRIN TIMP $I SPATIU Desi nofiunile din titlu au rezonante ,cinsteiniene*, tn cle ce urmeazii ne vom referi, bineinfeles, Ia. forl, evo~ ind clteva momente din multimailenara lor istorie, Inch din ineeputurile omenirii omul si-a legat existenta de anumite plante, CA lucrurile s-au' pelrecut asa ne demonstreaza Imaginile desenate pe perelii unor pesteri locuite:de omul primitiv. Desigur, pentru ei desenele aveau, probabil, valoare de simbol, constituind elemente ale uno Fitualuri magice. Marturii despre legitura floare-om (sat ‘mai precis plantii-om) au descoperit si axheologii, odati eu descifrarea unor stravechi texte imprimate pe lat 6ti sépate sn platra De aceea, 0 succintd trecere in revista a vremurilor de ind omul a pivisit pesterile si a renuntat la viafa nomada —"creindu-si silage. statarnice — este instructivé si dez- valuie interesul ardtat culturii plantelor, din rindul ‘edrora zu lipseau niet cele decorative. © fresea pastrati 1a Muzeul Luvru*din Paris imortall- zeazi imaginea unei gridini din eetatea Mari, asezatd pe fluviul Eufrat. Gridini saere, lucrate de preojli-gridinari din Mesopotamia existau si in cetatea Ur, fost& capital a statului sumerian in‘mileniul al IIL fen. Dar nici o gra- din a antichitafii n-a rivalizat eu faimoasele si misteri- ‘oasele ,Gridini suspendate ale Semiramide!*, din Babilon, declarate de Iumea antic’ drept una din cele sapte minuni ale lumii. Stiri despre existenfa acestor gridini ne-au parvenit prin. serierile istoriculul Diodor din Sieilla (@0—24 Le-n), iar vestigii ale lor au fost descoperite acum. vreo 40-de ani de niste arheologi germani. Dup& Diodor, gridinile suspendate se Intindeau pe aproape un hectar fi jumitate, si erau de fapt patru terase suprapuse, susti- ute de stilpi uriasl, dintre care unul gol pe dinguntra ‘servea la aducerea apel din Eufrat, eu ajutorul unui lant © colectia cristal @ = 11bu cluye, Idea construst acestel originale gradini se pare ef nea aparfinut reginel Semiramiga, cl dupa cum oun fetoriel ~ probabil "regelul Nebucodonosor sl "iea (G04—366 1€.n), gridina ridleatd pentru destatarea soft fale Amytb, Dac pew neem youre Tp, aceasta are mai pulind imporéanta, tn Sthlmy me intere? Sen foptul cd in renuita griding Tumi ance se eal Yau lalele, rin, trandatiry zambil, stinenel, parte dedife, mat, flori uate in‘mod sigu In eulturA de tse rida apt ce dmonstreazd ok efau autshtonce ‘Tara Marelui Hupi* — antieu! Bgipt — rel vea- ‘radinile sale, Ajunse la un oarecare fofbament fridinile rau impodobite cu fintin} Tyiioare eu arbor Pletosi aplocafi peste ian la suprafafa eurora ee desl fea fiarile Imaculate ale lotuslon otf leseau ia lula Injen va de Chperee pep, avai acide toa tress, din care se prepata hittia egipteend cumor- cut sub numele de spapifust, Stratur de How! eu mach, ering, rezede,albstrele, it, trandafiy strijulnu ele dees lungut cdrora erau plantalipalznier, deopotsva ‘ilitar a rnamentall, ciel pe lingh fucte ddesu,graciniar sires tie. Lipsa de rasin! misosloare neccsare pésetiolr cultelor eligioase aut determinal pe egiptent, ‘inca din ailenial al thea ten. si {aca expodti pe oousile sue oe Mast Rosi, de unde aduecau srbusti decorativi care faraiana solr gi tala, Th vechea Huds flare — si plantele ornamentale tn general —erau la mate pre}, nai ales’ tn grade Robi Artistic mestesugite” gridinile greoesth eri zvtlte pe ferase omaie cu stat Tinting, ocloane, In jr chron Be lingd arbort poms frvctifes, existau statur ermet tos inocu. Uneleplante enau autohtone, alle fasesord tcuse din Egipt s Asta Med, de citre nagestors oda et Inirfurle importate- Din. grédint tnsd ta ipscau eval aroafele, bujor, panselee, plrujele, tanga, Ml fale Celebra a rimas grding al Akademos, din Atena, unde, pe sub platani $1 amici’ plots, Smedfatll greet Si Prtau' posit impreund cw discpoil tr, impatasincie ot Aiseutind dei Mlorottee Gricing representa sala de curs fam am spune asta, a Une! univer n aer liber Alt, 12 ® colectia cristal pe cind avea 17 ani, Aristotel — supranumit ,Stagiritul", dup& mumele eciatii’ Stagira-unde ce niscuse —- Incepe 8 audieze lecfiile filozofulul Platon, ale clrui eoneepfil avea Sit le critice, mai tirzin, cind si-a cristalizat propria Sa con- cepfie despre lume (mi este seump Platon, dar mai seump imi-este adevarul") Un autor antic relateszi ei, Ia bitsinele, Aristotel La desemnat ea succssor al scolii sale peripatetice pe Teolrast, dindu-i in grija pe fiul sdu, biblioteca si mmuserisele sale, precum si gridina din Lykaion, 0 adevirgta grading bota: nica, devenita centru de observafii si studii, Aiel Teofrast a facut studi temeinive de botanied, fapt ce i-a determi nat pe urmasi si-l considere ,,intemcieter al botaniell", Tn ‘raiatul siu ,Ceneetorea planielor* format din mai multe citi, Teafzast dedica cea de~a Via carte studiulul axbusti- lor 91 florilor, iar pe a IX-a phmtelor medicinale, Tratatul are drept scop deserieres plantelor eunoscate, ecclogia (relatiile lor de vialé), si utilizirile Jor practiee. Agadar, ‘Toaltast (S10—323 en), datorita studiilor sale deowebite in domeniul arbustilor, florilor ornamentale si medicinal, ‘poate fi cansiderat precursurul floxicultosilor ealificati, ee var apare multe secole mai tirzit, Vesti despre gridinile antice ne-au riimas side la sburdul eel orb“ — Homer — care deserie vastele gri- ‘ini ale regelui Alcionus din Insts Cofru, unde ar fi naufragiat eroul Ulise. . »_ Locuitorit vechiuluit imperiu persan eultivan forile cu ‘muliddragoste. Aici, in asa-numitele ,.paradisuri Gini ale nobilimii — ‘eresie pomi iructiferi alaturt de maci, trandafiri, crini, Jalele, zambile, nareise, toporasl, Iliac ete. Cuan ‘trandafirul era aici lal mare eimste si 8¢ cculliva sbundent, Persie! j se mai spunea si ,fara tranda- {irilor* ; im_acelisi timp vechii ayeziri Susa’— renumita prin crindi sii — ise spunea ,aragul erinilar™ Si in cedlaltf parte a continentului euroasiatie — in India, China, Japonia, Coreen — cultura flosiler era foarte apreciaiA. Aceasli regiune a fast Jeaginul multor specti si soiuri care s-au rispindit apol In lumen intveagd, odat ‘eu migrafia popoarelor sau, mai apol, prin negutatorli of strabateau intinderi nesfirsite de apa si useat, De aici ne-mut venit speci de crizamieme, azalee, erini, camelil, pre- cum gi alte plate floricole de ellmi caldi si umeda. In © cotectia cristal @ = 13India, de pilda, ined in anul 1280 i.e.n, exista 0 lege care pedepsea aspru furtul plantelor eu flori, pentru e& acestea ‘erau folosite fie la diverse sirbatori sacre, fie pentru pre- ararea unor amestecurl timidutoare, eunoseute doar de ‘Athipelagul Japonez devine primavara ,{ara cizesilor in floare, anotimp cind are loc sirbatoarea nafionala a cive lor Inflorifi, Toamna are loc 0 altf sixbitoare — a cri- zantemelor.’ Din vremuri_ strivechi aceste sirbitori au determinat locuitorii si cultive cu dragaste minunatele lor {lori nafionale. Tot japonezii sint aceia care au creat arta nationald bonsai" (arta eresterii arborilor pitici). De ase ‘menea, ef au creat si arta aranjaumientelar florale a interioa- elor cunoscuta sub numele de ,ikebana” — arti ce abia de curind a pitruns si in alte {ari, flind imediat apreciata si insugita de cei pentru care forma si culoarea plantelor reprezinta adevarate tablouri vi Ca si in Japonia, locuitorii Chinei. stapinese arta deco ririlor florale, ridacinile Indeletnicirii fiind implintate adine in trecut. De remarcat, ci atit in Japonia, elt si in China, infrumusetarea locuinfelor eu flori taiate’ sau cu plante crescute in ghivece nu este considerata o simplé activitate gospodareascd, ef ave rafinamentul artei, are necesita experien(a, talent si mult gust. Astizi in aceste {ari sint yeoll speciale unde se studiazé arta: aranjarii floriler. ‘Trebuie si refinem ci antichitatea mesopotamiani, cgipteand, chineza, indiand si greack nu cunostea gradi- nile de agrement, precum parcurile din zilele noastre, ei alituri de plante’ decorative cultivan pomi frucliferi, v de-vie, legume. Homer si Diodor din Sicilia deseriu ‘ami nunfit astfel de grédini ingenios si artistic concepute, Cind cenirul de greulate al culturii se muta in Talia — ca urmare a expansiunil imperiului roman — gradina de Jegumergi livada se despart de gradina de flori. Daca pind alunci -gridina cuprindea cele mai diverse plante, acum gridina de flori devine de sine statitoare. De altfel, din limbs lating ne vine si numele stiinfel ce are ca studiu igeneral plantele de gridini : horticulfura (jhortus* in- seamné gridina). In acelasi timp, gridinilé de flori eapaté numele de viridarit, adied locuri cu multa verdeati, 1d @ coleetia cristal Dupé cum spun textele seritorilor latins, gridinile Tul Pini! "ns, ul 9! Sian evened, elebre ‘bogatia plantelor decovative, din care nu lipseau tran- Tali oth narecele, viorlele, zambllle exc, Impor- fanfa acestor gricin! ne este dovedita gl de faptul cl era contuse de un hortulenus, un fel de ygridinar sel", mai imate peste o armata de selavi in’ itoma antied se pare’e& au apitut pentru prima data'si eulturle Moricole comerciale. De altfel, este cunos- ut cA nobili romani faceau o mare risipA de flori cu oot dia banchetelor pantagruelice, deserie eu lux de amanunte in Iucrarile vremil, Culosres si parfumul floriior intim- pinay invingltort tn batal eau in arend, potentafiitimpu- Tul neficind economie eind era vorba ‘ales demonstreze bogitia prin adevarate ploi de_petale de trandafici, prin ria si mist, Rafinamental ajunsese pind acofo, incit per Mele i eanapelele pe care staveau Intinsi mesent la axpete rau umplute-cu petale de trandafis. Toate acestea demon- Strenad ek in Homa antica gradinile cu floci se Inmlfiserd, jar eunostinfele. despre ele se-acumulaserd. Hora{iu spc nea chist ef plantele de ornament, trandafirit sl mixar- Grete, au tual focul altor plante mai Tolostoare’, el refe- Fdutse probabil la midslin, lamas vith de vie ‘In evul meaiu -~ ea urmare & condljilor poltico-eco- nomice, determinate de necurmate rizboale, de, prigoana Tahini ee, — grain Hosts zetg. Dn ahi oarele migratosre adiuc din Orient specti noi, care trep~ Tit vor infra‘in eulturd. Acum se di ¢ mal mare atenfie Plantelor de leac*, urmare fireasel a rizboaiclor gl epide- frlllor ce se fin anf, ‘Ajunsi in Peninsula Theriet, maui readue in Europa moda gradinilor de basin", Mirturie slau cele ale Alea- Zaralul din Sevilla, ale Alhiambrel din Granada ¢.a,, unde Seinfrajeau eulorile macior, trandafirlor sf evinior. ‘Cuccrirea Constantinopolului de. eétte turei st expan- siunea acestora in Europa ati — printre allele — drept fect {in eeea ce priveste cultura florilo) sspindirea ‘nor fnot specit si solurl de trandafir, lalele, silnjenet etc, Plante aduse din vasta arie ce cuprindea Asia Mick, Cau azul gi Persia, i hoca marl descopertt gografice deschiss de mila- rnezul Cristofor Columb, odata ca prima sa cdlltorie spre © colectia cristal @ 15‘apus, a adus tn Buropa mesogeri ai floret din cele ma diferite colfuri ale lumii. Verbinele, cercelusul, petun, cfreiumaresele, dalia si multe alte plante et flori — Indl: nite azii mai pesie fot in Lumea Veche —~ iyi ait originea fn America, dar sosite in Buropa au gasit @ now patric, adaptindu-se perfect conditilor de lima st sol. Treptat, ‘jung’tn Europa, din cele patru vinturi, numeroase plante spontane sau ‘cultivate, cire contribule la diversificarea zesirelfloricole din Europa. Un eveniment de seamé fn istoria cultivirit plantelor decorative a fost ulilizarea adiposturitor, de diferite tiput, pentru protejarea si forlarex nor plane originare’ din regiunile lipsite de lerni aspre. Astfel, ined de pe wremea, romaniler, gridinarit nobilimit concepusera tn fel de sere eal eae crete malas anal petra sete anchete patricieali si aibd buchete gi potale parfumate, "= el ‘Timp de mai bine de wn mileniu aceste primitive sere au fost dite wit, Cind inet ay fost yimportate" plante de elimi exis, sensibile a gerurile termi, giaa facut apex rifia pe Tg Castelele nobiliar europen! yoranjeriile” (ae J oranger = portocal inl. francezt) —"adiposturi care permiteau cultvavea citrieelor si a altor plante, ea grja el vor pier de ger si de zapads Serele — mai aproape de infelesul actual al cuvintalui — apar abia tn 1269, st sint construite 1a indemal valu sicului dominican Albert cel Mare (Albertus Magnus) ca noscut, prinire altele, datorits IuerArilor sake in dumenial sMinfelar nsturit gi alchimiei, Treptat, dorinta, de prote- Jare a plantelor de elimi ealda determina Tidicarea, preajma eastelelor nobiliare, a tnor astfel de eonstractit In diferite orage ale Europel. tn 1500 apar primcle cere in Leyda si prin 1646 la Gand si Amsterdam. Tn Franja apar mai firziu (1714), primele fiind ridieate in gridina ,ege- lui soare", Ludovic al XIV-lea, penirw a proteja un arbust de cafea, primit in dar de la primarul Amsterdamului. Con strucfia sevelor In adevaratul sens al envintalui se ris- pindeste abia prin. secnlul al XIX-lea, cind stiela incepe siinumaifieo problemi. Bxpansiunea colonialit” a statelor occidentale are ca tect — printre altele — i largivea sortimentulul de Plante 1G @ colvesin cristal exotice decorative prin lori sau_prin frunze, precum > frchidaceacle, gesneriaceaele, araceacle si multe altee. ‘Constituindurse ‘ca stiinfe, biologia, chimia si fizica participa ln sparitia horticultari ea stil de sine stata- {our Acensta ese acum expat st pun in diporiin tultivatorilar cunostintele necesare pentru cresterea, inmul~ ffrea si velorificaren plantelor horticole, adieé de gridina Komi iegume, vita-de vie, arbusti si plante decorative) "Apelind la’ 0 carte de specaliiate (,Plorieuitura de ‘A. Milifia si N.Ailineai) aflam definitia, obiectal si conti futul floriculturit : ,/loticultura este 0 ramura a berticul- furl, care se ocupé cu studiul speciilor decorative. Gbiectul de studiw 4 constituie in principal plantele Jerbacee sau semnilemnoage, de talie mic armamentaie prin flori, frunae sat port. In preocupiriie acesiet diveipline eer septs fe exempin fcu, cen eal “sau subtropi “exempla : ficus, buon cle) care in coat Se noi sit eulra In Epalil acoperite. De asemenea, floricuttura trttensd cultura frtatd a unor arbugtl ca trandafiral gi Wiad, de ta cave fe folosesr forile Hiate, tndeosebi in petioada de iarnd yi primivar. ‘ Studiul floriculturit ofert postbilitatea cumoastesii ce- Jor mai importante speci decorstive, modul de WAlosire a acestora, precum si metodele si procedeele ‘agrotehnice de obfinere a lor." ‘Aceasta definitie — clacl si cupringfitoare — nu trebuie 4 sperte citer, delerminindu-i sh abandaneze idea cul- livin plantelor decaralive, pe motiv ci le ipsese nofiunile cuprinse in definicen Tloriculturil, Esle adevirat, ce. ce fre cunostinfe tehnice poate obfine rezullate excelente, Dar Foreuitura praclicatt in concififle amatorului necesita fai putine,cunoslinte tehnice, in schimb o dragoste dease- bita pentru gingasele flori eu potire divers colorate, Nu de putine orf st intimplat ca oameni eu profesiunt diverse, Bele det oil, seuss tes ce rau rou rofesionistl, Dar pentru a ajunge aici s1 petreceau tim- Bal liber in grading, printre Hors, ingrijinducle si obser Tinducle, studiul cresterii lor. transformindu-se Intro pasiune, intr-un , hobby eum am spune ast. ‘Se pot da multe exemple de amatori care slau Inseris rnumele in istoria Moriculturil. Binecunoscutul ,,cercelus* © colectia cristal © 17sau juchsie“ — azl aproape nelipsit dim orice casi — este © planta originara din regitmile mai récl sl umede ale Ame- Heli Centrale si de Sud, unde atinge lliva metri indl- time, Adus in Europa, introdus in cultura gt transformat in Planta de apartament, el a ajuns atit de eunoseut datoria Junul pésionat amator eare I-a adaptat noilor conditi : aha~ tele Plumier. Numele de ,fuchsie” i-a fost dat de Plumicr Jn cinstea marelui botanist german Leanard Fuchs. Plumer zbu sa rezumat doar la ,cereelug" jel a contsibuit Intens laextinderea in cultura 9's altor flor, Renumit floricultor amator a fost i eelebrul navigator englez Robert Fortune. Lui Ii datorim ait aducerea.cri- zantemel in Europa, eit 31 umeligrarea cl in sensu objinesii solurilor cu o singur’ floare pe tf Din mulfimea celor ce att indrigit Mlorile i le-au eulti- vat cu pasiune, mai pulem amintl-amatorsi? Mr, Colvill, Blanchard, Colvat, Lebois, Bernet ele, 4 ai nu mai vor bim'de mille de amatori olandezi, creator! @-numerds soiuri de lalele gl zambite. Asti floricultura a lust um mare avint in mat toate fail, in unele — ca de pildé Olanda — devenind cul- tua de bazd. In acelasi timp a ereseut si creste neintrerupt i numarul amatorilor. Pentru acestia — fie el de la sat sau de da oras, tindr sau la vitsla senectutit — cultivarea florilor constituie deliciul orelor de destindere, $i nu de pufine ari reugese, prin pasiime, perseverenta si cunostinje de ameliorare, s8 eblina soiurt nol de plante eu flor mai frumoase, mai atrigitoare, cu ealiti(h mai valoroase devit ale piringilor ce lex genera Ga peste tot, si in fara noastri exist astfel de amatori Incepitori sau avansafi. Pentru ei eultivarea si ingrijiea plantelor decorative reprezint mijlocul ideal de destindere upd activitatea zilnicd, Lor le este advesata aceasta carte. LORI, FLORI, FLOR... © lume mivifies sed MiE pia cre il nt ss agaginnese me emonrs e et 2 le et te ial pis fos Se a le Sages Sse gm a Toba pat ait pen fe bol ahaa 3 — Hele ee er ure CE ee ee Spero uy Ano # colectia cristal @ 19Find cele mai inferioare plante, prototalofitele au core pl aleatuit dintr-une sat mat multe celule: Pentru Mbit. Hi de flori aceste plante sint importante, pentru ed unele Produc boli-grave plantelor superioare’ sau, in contra, articipa la procesele intime din sol determinind solubllt. Zarea substantelor minerale, acutnularea de azot ete. Eula lofitele cuprind bucterile,ciupereile, algele; pot avea sa ru clovofila: int sutotrofe sau heterotvote (purse ext Saprofite) : n-au ridicing,tulpind,frunge 9 fos ‘Musehitsint plante vers), mai-evoluate deat au entalo= fitele, TeBiese prin locurt tmede si ricoroase, ofl chiar in opi, Plante sintalestite din celule mar pufinditerene fiaie, Au tulpinife, fmatgoare si rizist (ilamente ce Yn loc de rédaeind)'"n-au_ for, ‘Tulpinifele: crese continu, Pariea lor jnferienrd murind, astfel ci in economia nate Ti musehit sint foarte important, decarece. prim: descor. puncrea base! lor determina formarea unui rudiment Sol pe roca stearpa, suficient pentru a permite sf, incok. feast semintele plantelor eu Flori: asatary mugehit Sixt plante pionier. ‘Uurbiviile Sint locutile unde se inilnese mn cantitaii mari, ereseind' suprapus,, en niste perme Jmense ; ale, dalositt unor procene biachimice, ee tamme form in tarda. Flatiesttoral amatorutilizenst-mugchl pene tru difetite aranjamente Morale, iar turba, pent prowl yea nor ‘menecuth de pimint necesane anamitor plants decorative ‘Archeyoniatele euprind plante cu aspect fonete diferit, fapi care Nt determinat pe Botanisti sa We ordomese im pare clave, Se thai numese criptogame vusculare, nofiane. ce Indic lips florlo, inmultven prin. sport st presenta Wane lar tema bovine (ra eaabi fn feneray esse pe locurt unede, umbroase. Au o orgunizate supenioan ‘uyehilor, avind’ ridseing, tuipind sl frunve bine deswals tate, Datovits fromzelor lor detorative, uncle erchegontaig (Clasa Preropsida = Terigile propriu-zise), aint caitvate pentru afpectul Tor, or! pentew frunzele thiate eu eare se meaza buchetcle In stisit, con de a patra etapa — spermatofita (de la sperma = saminid sh phyton = planta’: ach plants ce se reprodue prin semin(e) sau anthofita (fe la nos floare si phyton = planta ; adica plant eu flor) ecw. prinde, aja eum le arata numele, plantele eu Hor Au eas 20 @ colectia cristal © sete Woe nn, prt os tre Ei uate stort beat retin a de cet Seer cis ac ion cr canal wite, de exemplu : viscul = a ae Perplaniele ‘spermatofite sint grupate in dowd mari di i caine ee ae as wa fbomee Be gyi fe i aol ee Ca ils de sa eel Tek es eri ‘cuteeate tans th ge be FS ce py grape a ee Re coer a seta acs il een a ie tcveye ceed mnt swan Remar : sa ag a a sie oe Sten ana eri Sim ae nt ta Fre at as oa tr Beta cnc al Paes Sor aaa oi te Sa ce ‘Buletin de identitate* floral Toate paleo au n-nune, Dar cm ft dese centile exempare ce te favdluie 7 Al nevoie hid or mal exact de un ,bulein de ientlate™ Intoemit © colectia cristal @ 2hPentru flecare planta fr flovi sau cu for, primitivd sau evoluata, Astfel de ,acte* au fost intocmite pentru plantele spon tane sau cultivate din fara noastra ined din secoldl al XVill-lea gi au culminat eu elaborarea monogratiel ,.Flora Republicti ‘Socialiste Roménia", primul volum aparut in 1953, iar al doisprezecclea in 1976. ‘Cunoasterea gi inventarierea plantelor din tara noastré a reprezentat o preocupare constanti a botanistilor. ined de acum doua secole si jumitate. Dar, ca in toate firile lumii, anonimii din popor au purces primil la studiul em- piric, bineinjeles, al lumii vegetale st ut creat o botanica Popular’, Aga cum spune Traian Sivuleseu in ,Cuvintul inainte* al primului volum din Flora Republieii Socia iste Rominia” ; Botanica populard s-a ndseut odati cu poporul, a evoluat cu el si Intr-insa se rasfring trecutul, is- toria, indeletnicirile, suferinjele si bucuriile Iul. Cunostin- tele poporului despre Iucrurile si intimplarile din natura se sprijind pe 0 milenara observatie, pe o repetata veri- ficare prin experien{a. Poporul nostru cunoaste temeinie plantele si vegetalia in mijlocul edrora viefuieste gi a gtiut in toate timpurile s& le foloseasea pentru nevoite sale tru- pesti (alimentatie, plante de leae nn), s& descopere in cle izvor de inspiratie pentru arta sa gi si afle mingtiere pentru necazurile de care nu a fost crufat In eursul unel Istorit pline de vifore. Poporul nostru intrebuinteazA peste 5.000 de numiri pentru plantele care trilese silbatice sa cultivate pe teritoriul irii. Cele mal numeroase numiri sint comune tuturor provineillor, multe insii au caracter regional sau chiar specific unui amumit finut. Dar cunoas- ‘terea folelorului rominese in legitura cu plantele este departe de a fi completa. Nu urmavim sa facem un studiu asupra dezvoltait bo- tanicii la noi, nefiind, aici, nici eazul si nici locul, Trebuie {nsf si amintim 4 ined in'1715 domnitorul si invifatul Di- mitrie Cantemir di ina sa Descriptio Moldaviae 0 imagine a plantelor spontane $i cultivate de pe etmpiile si dealurile Moldovel. Nenumérafialfi Invajaji continua opera sa la un alt nivel, adueind contributii, deosebite. 22 @ colectia cristal @ ‘Amintim numai pe Dimitrie Brindzi, D. Greceseu, M. Vite descu, Zaharia Panju, Florian Poreius, Al. Borza, Tuli Prodan, Emil Topa, Traian Savulescu, E. I. Nyarady ete. ‘Asezata la rispintic geografica, cu variatii.de sol, relief si dima, jara noastrd are o flora bogati, cu peste 3600 specii, unele rare sau unice pe glob (endemisme) ori cu lori si parfumuri deosebite. Studiul plantelor, ca si cultivarea lor — fie eit este vorba de plante decorative sau nu — prezint& un interes ‘educativ deosebit, Este suficient si amintim ci aceste in- deletniciri eduedl si dezvolta spiritul de observatie, gustul pentra frumos, imaginatia, vointa, trisituri ce nu trebuie i lipsease’ omulul eontemporan. ‘Am viizut in subeapitolul precedent ei mirifiea tame ‘vegetala poate fi impiirjitA in patru mari grupe. Necesi- talea inventarierli si cunoasterii plantelor (chiar in dome- niul mai restrins al cultivarii: plantelor floricole) soliita ‘© aprofundare a notiunilor, in vederea evitdrit confuziilor. De aceea, pentru determinarea si clasificarea ‘coréeti a plantelor se apeleazii la unitifi inferioare. Aceste unitaji fiind — de la complex la simplu — urmatoarele : incren- gatura (lum), clasa, ordinul, familia, genul, specia, sub- specia, varietatea, soiul. Fiecare unitate poarta un nume. De obicei, la plantele decorative estg suficient a numi familia, gent si specia, dar mai ales ‘soiul, pentru a sti despre ce este vorba. Deoareee In cazul trandafirului, de fexemplu, se cunose eirea 200 specii si 20000 de soiuri cu flori, parfumuri si porturi diverse Soiurile aflate in cultura au aparut si apar continu, find regiltatul muncli de ameliorare — proces curent ulilizat azi de profesionisti sau amatori — ca urmare a apliciil in practicd a celor mai not cuceriri ale geneticti Pe linga soiurile create artificial de om exista si forme aparute in anumite regiuni datorité unor schimbari spon~ tame in substan{a ereditaré, care s-au pastrat in locurile ‘unde au apaut. In luerarile de specialitate, denumirea stiintificd » une plante (dati de obicei in 1. Iatina sau greaci) cuprinde © colectia cristal @ = 23‘obligatoriu doi termeni : genul gi specia. (nomenclaturd binara sau binominala). De exemplu, st ludm tot cazul trandatirului . genul specia Ross canina gallica damascena lutea ete, Fiecare specie se deoscbeste de celelalte_prin_ port culoare. partum, dimensiunea si numarul forilor ete. Un bumar mare de’ denumir) stinfifice se refera la amumite taractere esentiale ale speciel. De pilda, denumirea. de Rosa lutea ne spune c& acest trandafir are flort, galbene (ies int tatina = galben). Dar ne poate da relat sides pre Tocul de bastind al speciei; denumirea de Rosa damas- Feng desemmeura trandafirul de Damase". Uneort den- rivea stiintfied di indicat referitoare la_viafa st forma Plante PRlodendron bipptwatfdum so poate tadues of fel: “Philoe= iubitor; dendros = arbore ; bi = doi 3 pinat = in forma de pan’; fidat — divizat. Asocierea eestor euvinie ne spune ed este vorba de o plantd ce ti lesie pe trunchiurile arborilor si are frunzele de dows ork divizate in forma de pana Denumivea stintified Hind data de cel ce a descoperit-0 sau a deseris-o.primul, alaturl de ea se serie. prescurtat (usieort sub forma de initial) si numete descoperitorubul : Delphinéum ajacis. L. In exemplal dat, L (srmat de pact) he spune ca este vorba de naturalistul suede Linne. ‘Majoritatea plantelor fericole eultivate earent au si de= munis popular: Assen exprind ado crac etn: ale ale. plantei. ,Floarea-soarelui, de exemplu, possi rhumele acesta finde ig roteste fovile ei mart dupl soare ~Zarelele” pentru ch isl deschid Mose’ dimineaja, end Spare astruf zilel; ,margavitarul* pentry ca More sale Sint albe, micl ea ‘iste: perle; muscata™ sla. clpatat nhumele popular datorita frunzel sale rotunde ce are Ning Peto oaineurd tn im, de pare war mmajeat parte Uricori, mumele popular nu reprezinti altceva “dedtt ‘raducerea denumirit stinfifice, ca In cazul plantel Hi: 2A © coleetia cristal # biscus rosa sinensis, cunoscutd si sub mumele de, ,tran- Bifir chinezese™ Cid plantele Hosteole au fost intoduse Set yecent la nol In tard sa teadus. denumizea popular Pejanic din fara de"unde a fost adush. reas. coco- SuBe VCetoste ristata) represinti, in acest car, taduce- SuMacromin| populare feanceze ,cxtte-de-cog”. De 3¢- "fal ck In call ‘ind Tocile au deRumiri populare ma se Wiiseste demumirea stipgified, amatori st chiar cultiva- us Gretesionig ignorind-o total Dar sint si cazurt ind Iinete planie mu au hume popular — eana, few, gardenia, wine gems aca in vorbirea corentd se uilizeant mu ‘al numele speci! luna de efteva secole a botanitlor a permis Sntoc- rises nbuletinelor de identitate™ pentru, Hecare plant Tuneeedla, acfiune de care benelicazl 1 cele decorative pain Tor, frunze sau port. Clasificdsi mecesare Luate treptat in cull, orf create de mina omulufy plantele flaricole sau inmultit rapid, ajangind Ia un mo fui impresionant de specii si soiuri. Era Frese ea tntr-o- ‘astfel de situatie sii se ia msuri in vederea stabilirii unor riterit de clasificare, alifel toful ar i devenit o haraba- Dura in care nici speclalistii nu s-ar mai fi putut desewrea. ‘Sine oprim in cele ce urmeagi asupra clasificisilor plantelor floriccle dupa anumite driterii camune, clasifi- Gari ce permit amatorulub sk cunogscd mai in amanunt ‘aspecte legate'de cultura diverselor speci. Vizitind in diferite sezoane marile parcurl ale oraye- Jor, magazinele si locurile de desfacere a florilor, amato- mul va constata ed aproape niciodatA nu va inlllni aceleast Plante. Primavara aduce ghiocei, brinduse, IMerdmioare, harcise, zambile, lalele ete. Inaintind tn timp, odat& cu jnealzirea vremil, apar alte speci, st asa, pind tonmna tirziu, o paleta langi, bogat colorati, ni se dezvaluie priviri, ‘Daci am cerceta analitie marele numir de genuri, spe- ‘il si sofuri, am constata cit se pot face clasifiedri generale dupa anumite caracteristici comune. De exemplu, Iuind in considérare particularitafile biologice, cu ulte cuvinte, f- cll de viatd, plantele decorative floricole (ca toate plan- © colectia cristal @ 25.{ele existente In Jume, de altfel) pot fl grupate in : anual, Bienale si vivace perene). PLANTELE ANUALE. Grupa aceasta cuprinde plan- {ele care trliese un singur an. Primivara sau vara sint Insiminjate, crese, se dezvoltf, produc flor si seminte, si mor th toanni. Exemple : macul, micsunciete, ochiul outui, clarchia ; uncle specit $1 soiurl de nemfijort, de garoafe ete. Foarte multe specif cultivate la noi ea anuale Su o perioada de vegetafie ce dureaz4 eifiva ani in locu- ile’ de basting, unde vremea mi inregistreazd. fluctuatii ‘mari de temperalurh intze anotimpurl s1 nich nu se produe Inghetusl. Asifel, petunia, regina noptii, verbena,” salvia le, — desi vivice in centrele lor de origine — sint In regiunile noastre plante anuale, nerezistind gerulul de peste lara. PLANTELB BIENALE. Plantele acestei grupe inflo- rise gl fructifiea in eal de-al doilea am dupa Instmin{are, perioada lor de veyelatie find de doi ani (de unde si nu- mele de bienale). Strict, plante bienale sint pujine. S-au incadeut fn aceast& grup cele cars, din punct de vedere al modului de culturd, apar ea bienale, ex de pid (para Jufele, panselele, clopofei, nu-mi-uita, nalba, unele speci de garoafe ele), care se seamiind vara sl inflorese tn pri ‘mavara anului Urmiter. O earacteristied de-a lor este fap- ful c& iemeazA afard, parfile lor subterane rezistind gerurlor. PLANTELE VIVACE, Sint gcclea ale eivor pirti ae- iene dureazt mai mulfi ani (cum este cazul arbustilor forifert + trandafirul, ilacal ete), orl ecle ale clror parti sriene tefiese doar un an si pier, in schimb parle sub- terane (rizomi, bulb, stoloni ete) rezistd in perioada de Jami, primavara Idstévind si reficind intreaga plant, cum Sint : lalelele, narcisele, ein, gladiolele, stinjeneli ete. Cunoasterea particulartatilor biologice permite fubi- torilor de flor! si obfind, prin anumite procedee specifice Moricultusi, exomplare frumoase si in alte perioade ale ‘anului, cind ele obisnuait nu Inflorese. Dar mu este suficienta doar cunoasterea acestor parti= coulartafi, Teebuie finut seama gi de locul de besiiné al plantei, pentru ci intruh fel se cultiva plantele strimu- 26 © colectia cristal tate de la Beuator, altfel cele din regiunile desertice cu nisip, ori din regitinile temperate. De aceea ele se clasi {fied si dupé locul lor de origina, fiecare plant fiind adap- ‘tat unor anumite condifii pedoclimatice. Astfel, dupa 20- nele geografice din care provin, plantele floricole din cul- ‘turd se clasificd in plante de clima : ecuatorialé, subecuato- vial, tropicald, temperati, rece. Desigur, clasificarea se ‘poate adinei, apelind la subgrupele ce fac trecerile intre Giferitele zone climatice. Pentru {ara noasira, sau pentru oricare alta cu condifii ‘elimatice asemanatoare, floricultorit impart plantele flor'- cole si dupa locul unde se pot cultiva. De exemplu, nu se pot cultiva plante ecuatoriale si tropicale in cimp deschis, deoarece mu suporta rigorile iernii ; ele necesité cultura in. sera. In schimb, mar avea nici o rafiune 8A se cultive plante de clima temperatd in adipdsturi si sere (aumai in anumite condifii cind se urmireste obfineyea. de flori in sezonul rece, anotimp in cate. planiele tree prin perioada e repaos). Agadar, din punct de vedere al Jocului unde se cultiva, deosebim : plante de sera (orchidee, palmieri, gloxinii, calla, cineraria ete), plante de cimp (crisantema, crinul, zambila, laleaua etc). Intre aceste dowd mari cate gorli ‘se intercaleazh accea ‘care necesita doar 0 scurts perioadi de timp cullura sub adépost (in. vederea for- {ari), restul periondei de viata destésurindu-se in aer li- ber (margivitarul, mizdrichea de gyidind, gura leului) In sfirsit, fara a epuiza criteriile de clasificare a plan- telor floricoie, mai trebuie amintit_unul de mare impor- tan{4, in special pentru cet ce doresc si aranjeze pe lng’ cash Sau geoalA o grédiné veseld, armanios colaratd. Este vorba de clasifiearea dupa aspectul decorativ gi a modului ae utilizare. Iubitorii de plante Je cultiva nu numai pentru florile Jor (unéle avind chiar flori neaspectuoase ), ei $i pentru aspectul decorativ al intregii plante, ori pentru. ci pot decora interioarele apartamentelor sau lua parte Ja exea~ rea mozaicurilor flovale. Daca se ia drept criteriu de grupare aspectul organului decorativ, Ie putem elasifiea in : 1 — plante floricale deco~ rative prin flori (produse in sera sau afard, In gridin’) ; 2. — plante floricole decorative prin frunze, flori, tulpini © colectia cristal @ 27eie. 3 — plante Moricole decorative prin port (rept sat Tamifieat, urcitor, tiritor, pletos). ine ‘upd felul cum le ulllizeaxd artistul Noricultor, plan tele pot fi clasficate in 1 — plante pentru amenajiri exiertoare (gridini, parcusi, balcoane) ; 2 — plante pentra fori tala si pista in vase eu api; 3 — plante ct lor Inrdddcinate gi ulllizate pentru decorarea ‘interiosrelorj 4 pentru tanfectionaren buchetelor | 8 —aranjamene telor orale ete Tat, agadar, clleva notiuni generale, ee se vor dovedt utile amatoruli Moricultor atunel cind’ va Incepe sf cul live flor, indeletnicire placuts, reereativi, care aduce nu meroase satista (CUM'ESTE ALCATUITA © PLANTA? Pentru a cultiva cut succes florike amatorul are nevoie neapirat de uncle nojiunt de biologie. Ele H permit si Cunpascd modul de dezvoltare al onganelar ee aleatuiese planta, corinfele {aia de media si gol, felul cum pot fi Tnmullite 1 apdrate de dSondeari si de bol, ce trebuie fteut si Infloreased $1 — de ce na? — cum poate crea soiuri holy mai valoroase ca cele existente. De accea, vom 3e- fminti pe seurt citeva notiuni de ancitamie si. fziologie ve- oh ‘cteva exceptit — oriee planta ‘Dupa cum se stie — cu eiteva exeeptit — superioar’ ave radcind, ‘frome, lar into ante mid epocl a viet — flor, fructe 3 seminge. Ridicina — pomp’ si suport COnganul acesta are deopotrivé rolul de .pompa aspira- toare’ a ape inedreate cl sirur] tminerale si de suport care fixeari planta de sol (uncor? indeplineste si funetio Ge rezervor de hrand). Radicinile care crese deasupras0- Yului (aeriene) indeplinese mal ales funetii resprratorii (pneumatofor). Spre deosebire de tulpind, desi se gasese Ye lumina, ele mu formeazd ldstari si frunze; pot avea Sunefil asimilatoare. "Totalitatea elementelor ce aledtuiese radicina se mu este sistem radicular si se dezvoltd din radicina: em- ‘bromard (radiculs), Exista trei tipuri principale de ri- dcini * fasciculate — crese in m&nunchi si pornese dinte-un punet ; sint caracteristice plantelar monocotiledonate ® pivotante — au o ridicind principal bine dezvol- ‘ati, din care se ramified lateral alle ridaeini Hibroase (+ diale) ; sint caracteristice plantelor dicotiledonate, Rada © colectin cristal @ 29cinile pivotante pot prezenta ingrosiri unde inmagazi~ neazi fubstanje de reverva'; se numese atunel ,idaeint {uberizate® (ex. la dali) rdmuroase — au bine dezvoltate in sol atit r8dée cina principal, ct i pe cele secundare Rédécinile sublirt sint- prevazute eu peri absorbant prin care se face trecerea sevel brute (api. + elemente Iminerale) de la sol Ja planti De aceea la repicatul sau Ta ‘trecerea plantelor in-ghivece mal mari se va urmarl ea ridicina si fie transplantaté cu inireg balul de. plmint, altel se intiszie repornivea plantel in vegetatic. ‘Unele plante au proprietatea ea ‘e'din tulpind sau din frunze s8 emit ridécini adeen- tive (exemplu : begonia, fleusul, lami ete) ; wat ea edge 58 den mugnrt advent, "dln eave apar asta aertent Aceste proprictaii de rediferentieve au utiliaioi la in ‘mulfirea plantelor pe cale vegetativa Locul de unive al radaeinil cu fulpina poarti mumele de colet ; se prezinta ca o xegiume mai Ingrosata. "La ‘ansplantare se va ine in general seama de locul unde se gisea coletul faj8 de suprafata solulut ‘Talpina — magistrala conductelor La cormofite, acest organ vegetativ reprezinta de fapt legitura morfologica si fiziologicd dintre rAdicina gi frunze. Principala funcfie a tulpinil este aceea de susti= nere a frunzelor, florilor si fructelor, de transport a hra~ nel brute si elaborate, precum si de reproducere pe cale vegelativé, in unele cazuri ; de asemenea, poate servi la fotasintezi si ca depovit al substantelor de rezerva. Tulpinile plantelor pot £i : lemnoase si ierbacee ; ccte Jemnoase dureaz mulfi. ani (uneori milenii : sequoia, baobab etc), cele ierboase doar un singur an, La plantele Jemnoase (arbori, arbusti) tulpina poartti numele de trunchi, iar totalitatea ramificalillor ef de coroand ; portiunea din~ ‘re cele dowi noduri se numeste Intrenod (internod). Pe tulpina gi mai ales pe ramificatiile ei sint dispusi mugurii, Mugurli sint listari scur{i, ea nodurile foarte apropiate si cu frunze foarte reduse. Sint caracteristici 30 colecfia cristal plantelor superioare, Dupi locul unde int situafi, ‘deosebim ‘emuguri terminali sau apicali, cind sint situafi in vir= {ful tulpinii sau al ramurilor 5 © muguri axiali sau laterali, cind sint situatt Ja sub- suoara frunzelor ; © muguri adventivi, cind se gasese 1a nivelul nodu- silor. Tn unele eazuri mugurli nu se dezvolt& citiva ani ; aces tia att primit numele de muguri dorminzi. i reprezinta ‘ rezerva potenjialé a plantel pentru refacerea aparatului Yoliacew, in eazul distrugerfi lui de citre insecte sau inghe- {uri ori refae tulpina in cazul amputiril el ; de asemenea, sint folosifi ea altol in procesul altoiii ‘Din punet de vedere functional miguril mai pot fi fe vegetativi, cind dau nastete ramurilor cu frunze ; © florati,eind dau nastere la flori ; ‘© ‘micgti, cind produe ramuri pe care apar atit trunze, it si flor, ‘La speciile dicotiledonate tulpina este plin, o séctiune prin ea aritind trel zone concentrice (epiderma, scoarla ‘i cilindrul central sau stelul), ultima cuprinzind fascico- lele de vase libero-lemnoase eare determin aparifia ine~ Jelor anuale in structura secundar’, dup care se poate aprecia virsta unui arbore, stiindu-se ei unui an ii eores- punde un singur inel. Totusi, exista si excoplil. De pilda, Ja plantele citrice nu apare anual ure singur inel, cl trel, com respuinaiitor perioadelor de erestere din anul respectiv, sau hniciunal in cazul-arborilar din regivnile tropivale, unde ‘lima este mai uniformd, cresterea in grosime a lemnului icIndu-se uniform, Majoritatea specillor monocotiledonate au tulpina goaliiin interior (griu, trestie etc). In ceea ce priveste mediul In care se dezvalta obignuit tulpinile plantelor, acesta poate fi : aerlan, subteran si ac- vaile. : Referitor la directia de crestere, inttinim tulpini : ® ortotrope, sau drepte, care crese vertical. In aceastit categorie se Incadreaz4 $i plantele agaStoare si cele volu~ bile. Primele (ex. vita de vie) se sprijind pe supor{i cu ajutorul circeilor. Tulpinile volublle executa migciri de incolfeire in jurul suporturilor — fie pe slinga, fie pe @ colectia cristal @ = 1dreapta — expunindu-si frunzigal cit mai ayaplagjos Iumi- nil (ex. eapriforul, zorelele ete) | mi © repente sau firitoare, cave crese alipite de sol si chiar se fixeara in el cu ridicini adventive. La unele plant Intrenodurie tritoare sint lungi i farmeasilstolonk Ace tia sint Hdstari situati orizontal, care pornese de la nod rile sublerane sau aeciene de le baza {ulpiail si servese 1a inmulirea pluntet pe eale vegetativa ; * plagiotrope, care sint tot tiritoare dar nu se fhxex {esol prin sidacin ee Datocitd adeptarii si corelaliei dintre plarld $i mediu, tulpinn poate sufer! uncle mvc, ith coca ce privtie forma gi structura, eft 31 in ceea ce priveste funetiile & fiziologice, Aceste modificii ale organclor vegetative sint ‘eunoseute sub mumele de metamorfoze. Menfiondim cf ter- ‘menul a fost introdus in botanied de marele am de litere si ilozof J. W. Goetbe, in 1790, eave a fost in acelasi timp si un reputat biolog, Cum aceste metamorfoze pot induce in ‘eroare pe incepaler, Je vam presenta succint. La plantele adapiate unui climat periodic wmed, expri- rat prin veri calde secetoase si icrni reci si umede se observ © periodictate si in fenomescle lor vitale (au ¢ perioadi de vegetajie din primavard in toamna sf una de reptos din toamni pink in. primfvard), Pentru a pezsta inemperiilor (scceta, gen) plantele lerboase perene si-au rellus tulpinile acriene, dezvoltind in schimb tulpint sub- terane protejate de sol. Acestea servesc drept depozite {de materit hranitoare, asigurindule revistenta ir anotimepul nefavorabil al anului $1 totedata rdspindies Tor pei ine ralfirea vegetativa. ‘Asadar, tulpina se poate dezvetia gi tr sol $i sub alte forme” © Rico — tulpind subpaminteand, Tid dorofis, ar- tieulatd, cu trunzigoare (soli) la nodur ; de aicherese tul- pinile aeriene si ridacinile adventive ; seruegte ea depozit de brand si ca organ de Iamudjire (ex. la: is, canna, pri mulaeic) ; : * Tuberew — tulpink subpaaminteand, groash sf it~ oasi, pe suprataja cirula se gisese moguri axial ser 32 © colectia cristal ite ca deposit de brani sca arg de nse fox tue begoa) = = Bulb (exapi) — ergum specalna in iqamaine voge= fat “eo iuipind subpnnteana mes ance caste chtavase, Tulpina papeietisl are tniees nodil foarte scurte, este last gin Sarma de dives de ca Sol inseraie trunatle gi sadacinlle-adventic. In cenial lic exist un magus ain care oe va deewolia ‘alpina sertnd flaiferd. Pxins dows Glu de ul nde ct frunaele ca niste wale ce se invent tian unl pe ial (extn: dani) 4 atop, ctor frame oa) int ayer zie unele peste altel, Pelbastal simbolizeard sesortaea, car sufrin}a filet aimbot petenia, Despre armonio gi contraste sn Za cer goes pi Ca saree ata rg ae sme ee, een ah ee HE —- colecfia cristal @ obiectiv aflat permanent in grija amelioratorilor, eare cautl ‘ii ereeze flori cu eulori si nuanje nol, mai frumoase, mai alretive, Necesitaten largivit gamei de culori si nuanfe a aparut lunei cind omul a trecut Ia infiintarea de grédini unde se caullivau si plantele eu flori, De aiel eoncluzia ¢& ined din vechime omul a féeut cercetdti In vederea formulas legtlor nmoniel $1 eontrastelor de eulori, pentru utilizarea lor it «sta gridinilor cu flori. Asa eu arata I. Rovenfa in Iucrarea Plante floricole perene de parcuri si gridini* : ,Savanti cu Fenume, ea : Newton, Buffon, Field, Chevreul ete. au acor- dat o mare importanga Iegilor arménied s1 eontrastelor de culori, ultimul reusind si elabareze o serie de regu eare si astiad igi pistecazi valabilitatea, Aceste regull sint de finite Geosebit de clar in valorosul sin tratat, intitulat alb si Violet ; albastru cui aran + albastru gi alb ; ab eu Oran} alb si bleu ; alb cu yalben ;-violet si alb ; galben eu rosue alb si galben ; alb-ewgaben, verde 1 aib..- ‘Asadar, zmutorul flasicultar are la disporitie toate cu lorile oferite de-plante pentru agi jcemfecfione modelul dorit, 01 fi flovi t Oca de at fer lori ni se ivese eu multe spridajurt : aniversari, vieite, muni. De-a luagul simpului ova incetde tenit obiceiul de a aduce anumite Hori la.o enumita ocazie, ri flori de o.anumita culome, Desigur, nimeni mui se va supiira dack primeste-o flcare ‘osrecave, fie a chiar $i de ‘imp, madesti, penta e Lloanes este xin simbol al cmeniel, Pentru ei ce war aii vespecte traditia in -aferinea floris Jor, augestim aiteva ide, Familiet eu un now niscut i ge safer un bucheel cu flor’ gingase, de-crini, gavonfe, narcise lilac, eau stinjened, {n cazul eind noul venit este baiat. Buchefclul va ft legat cu o panglicd de métase lbi.sau dbleu, Daca nou! niseut este fatd, buchejelul — legat aut panglicd.alb.sau vor — va fi de: nu-ma-uita, lerdmioare, garaafe alive saat ro”, mor garete, ori liliac alb. In ambele eazaivi, buchelul va fi de dimensiuni reduse si frumos aranjat. Tinerelor fete 1i se aferdi buchete de: garoafe, lalele, frandafir sau margerete. Se vor alege flari cu tije lung, © colectia cristal ® 49colorate alb, roz, galben. Daca florile se oferii eu oeazia aniversdtii zilei de nastere, atunel numirul tijelor florale vva fi egal cu al anilor implinifi La aniversarea unut birbat se adue, in general, flor! ‘galbene ; preferabil garoafe. ‘La sirbitorirea nunfii de argint este recomondst_ un buchet de trandafisi xosii eu 2—3 boboci albi in centr Pentru nunta de aur buchetul de erizanteme galben-aurii ‘este cel mai indieat, De asemenea, la astfel de ocavii, ca si {in cazul cind sintem invitafi la 0 aniversare, este de dorit si se ofere flori eare se piistreazi mai mult timp. Asttel, sdrbatoritii igi vor aduce cu drag aminte si dupi co a recut aniversarea de cei ce le-au oferit florile. Un ultim sfat: cind se viziteazd o persoani bolnavi zu se vor aduce Mori puternie mirositoare ; it pot faoe rif. Violete in... patru culori Se povesteste ci horticultorii din imprejurimile arasu- qui Neweastle mu puteau obfine decit violete... albe ! S-au adresat atunci renumitului chimist si fizician M. Faraday, rugindv-l st dezlege enigma Faraday — la inceput surprins — a sit fotusi explica- fia ciudatului fenomen. El a analizat aerul regiunti gi a constatat ci este Inciireat eu 0 eantitate importanta de acid fsulfuros, provenit din fumul eirbunelui bogat in piriti 1 eliminat in atmosferé prin numeroascle coguri ale’ fabricilor din Neweastle, Cu alte euvinte, astiizi am spune atmosfera regiunii era puternice poluata de compusi i silfulul. Bioxidul de sulf emanat formeaza cu apa acidul sul- furos, substan{a decoloranti, folosita si astizi in industriel pentru albirea unor materiale, ‘Asadar, acidul sulfuros produs in almosfera orapuh Newcastle exa rispunzator de decolorarea violetelor. Ple- ‘eind de aici, iat o experienfd interesanté privind de ccolorarea gi coloravea violetelor. 0 Se ia un buchet de violete umerite $i se introduc ex «comet de carton in cave arde sul. Viletele so vor de> ‘olora datoria aedutui suifuros sealtat din uninee apel i bioxidul de sulf. Pace tt pachete din voleele do- rate. Seufundind tinal din ele in apt setdulat eu acid sifu, lefts wor "dovent ox, Un af dln pochet cola a expus Yaponor de amonat eae ver ‘Bhadas, din violete naturale se poate face un buchet care s& eonfink flo abe, rosiy veri gy bincinjeles ogee Tost, Vera! ly ineinfeles. Experienfa demonstreaclinfluenfa anumitor substan (ace sat Buse) asupra nor pigment colorantee ee ee FLORICURTORUE AMATO baseload scone pss ova mo Cultura floritor posie deveni un hobby cece eek ns age fate le ae ede ng ome OP serine hd le ply: nn aie wel fot ale hae ae en pelea ieee 72 @ colectia cristal com, origina din hi re, seactioneat Ta stimull fisesmult mai complex deci binecunsstuta mimo cad de mnare fete. @ Ment asupeaplantefor line ventatorut bitante Jestmy Lord, Aces a: eonceput. 4 Feallza un aparat ciecronte cu sjutoral cdrua ampliick 3 transforma fa sunete canttaten de clecsetate din fer Future planteton Cu le envinte pes spune ef ct feldorat. ascii voces planelor’ os, im. povest soul eum yeregt@ farba’’ Autorul invent eansicers {& Tolosind: aceasta metodt originald se pot obfine tt ‘ai. mulle informal asupra melabollsmufa:plantelor de= Git prin miloacele curenter Cultivindsvl, inmalfindwle, ameliorind sau chiar cceindsafurt nol, inte cultivator st plante apare — am Ditton spume a prictene, Ingijindrle cu Gevetament Cultura tor devine im yhobis"'o pasne Se poate depast De cena un floricullor profesanist ‘Onment ca profesiunt diverse in vata partieward s-a dedicat timpat ber (ameor! je avetes) Pasiuni cer Dlantelor decorative, find rislat de rerultate sensation hele. $8 amintim eliva dinise of Armatoral frances Blane Chard a dus din China“ odata cu maafasl —9i tel slut de rizanteme. Dua séucerea lor in Franta mult aft en {sagt amatot —~ Calvat Ia Grenoble st Lebots la Pas Hh sca ocupat intens de acess planit, Dar inceputul i ietumfale# crizantemet are o dat fia — 1826 —cind Gapitanl Berne! din Toutouse @ neuit (impreund co gr Ginarul sau) 5&0 inmullewscd pin semine, deschising ast fet caloa crear de nol golusl pein hibridare, Un aitnaz Uigaiar pasionat de florte erzantemct a fost st englesl Robert Fortune, ease in eissul une ctor in Chinay sfeenunta in 106% aduce itera solar din care se. tag pl soltlon mp de To Fonte ese see fare aduce in Eurypa primele ciizamteme.faponere, ca fori uriage, bogate tn ction! nua, rod al net marel iilenare de ametiorare. Oraventord exceptional a trait sb Inemuay datoritt tn «ex mat bund porte amatoritor: Dorlct sa afb for fru ‘hos ealorate ct dimensini ra amatort ma progeta 9 Sfere sume fabulowse pentrw un’ bulb, De ples, in. 1623 Sa plat ia Prange iotenea umd de7 200 franti entra tun bulb! Be un bulb dintr-an sof tx, fn Olanda spatia © colectia cristal @ = 73adoptiva a lalelei", se putea objine o casi, o moarii sau Ghiar o fabriet de Bere ! Aparuse ,tulipomania". In aceasta epoed au trait s1 personajele romanulul ,.Laleaua neagri\* arn mat putin celebrulul Alexandra Dumas. Treptal, ca ‘rice modi, pasiumea bolnivictoasa s-a stins, dar amatorit $1 profesionigtil s-au ocupat In continuare, cu interes, de Cultura si selectia gingaselor lalele. ‘Exemple de amatori care si-au Inscris numele in ag {storie a creiril noilor soiuri de plante cu flori se m da, Vrem numai si aritim c& astfel de oameni traiese si fn ‘zilele noastre, Tati un exemplu din fara noastr’. Dup ani de cereettii, de. Petre Maldarescu si invafatorul Ton Banu din municipiul Rimnicu Vileea aw reusit s& aclima~ tizeze ,floarea de colfi*, la condifiile de ges. Astfel, cu- oscutil monument al naturi, solitar pe crestele vintuite ale cetifilor de caleas, poate fi cultivat tn orice regiune din {ard Mai mull:' pasiona{ii floricultori au realizat in luerri de amellorare — 6 noi forme necunoscute pind la ei in literatura de specialitate. Tati mumai citeva exemple din care rezulté ci activie talea de floricultor amator se poate transforma intro pa~ siune ereatoare, gitata Uneliele nu const © problemi Desigur, orice amator — tindir sau matur — isi pune sntrebarea, fireascd : de ce am nevoie pentru a creste $i inmul{i plintele decorative ? ‘Raspunsul este in funetie de... ceea ce isi propune fie~ ‘care si de dimensiunile gridinii sale, care pentru cel ce Tocuieste la oras, in bloc, se reduce la eifiva metri pitrati Cum volumul de fafii se advescazi deopotriva si celor ce su si celor ce n-au suficient spafiu, vom prezenta in conti- nnuare cele eiteva unelte necesare, fiecare urmind si si le procure. Mentionim e& uneltele indicate mai jos exist Aproape in orice gospodirie rural’, Ele se vor dovedi eosebit de utile in caval infiinfril unui cere de florieul~ tiara pe Tingd scoali, cere care poate si furnizeze material siditar centrului civic, gridinii scolare, precum si gri- dinilor individuale ale membrilor cercului. Tata uneltele : TA colectia cristal Tati cele citeva unelte de care are nevole un hortieultor amator. eeu! ee ‘minturi, nisip, gunoi de grajd) ; . Sica ee ee gunoi de grajd, turbi ; fees aca ome eee ee eee fea roan fara — penta transport pimintur, ghivec, ri- © colectia cristal @ 75© Giururi (site) — pentru cernerea componentelor din care se aleatuiese amestecurile de piminturi ‘e stropiiogre —~ pentru udat ghivecelo va avea vo~ lumul de 2—3 litri ; pentru udat gradina 10—12 1; vor fi previizute eu site fine, detasabile, in locul Jor putindu-se monta fevi lungi, cu virful usor curbat, pentru a se uda doar fa ridaein’ ; leata din plastic (10 1) — pentru ap’, solufti anti- aaundtor ete © apnrat. de stropit, tip Vermorel, AS-1 — pentru pulverizat solufil antidauinator ; © furtun ; # ghivece ferite diametre) © pahare din plastic — pentru seminat si repicat (pahare din plastic subjire folusite rep! ambalaj pentru stmintini, inghetata etc) pentru seminat, repiedt si plantat (di- De Sentra senuinat — cull care tnloculese ghle wecae pent Iitninfat §) replct | 2 rea de atti © focrface pentru pomi 5 © ferdstriw fard rama © foarfece pentru twis iarba ; © termometre (pentru sol si pentru aer) ; rasednifa nerd de apartament ; © adaposturi din folie de plasti. Ce putem construi ? Asadar, cam acesta este inventarul necesar unui eene de florieultori. Dupa com se paste constata, uneltele au sint dificil*de procurat si nu sint scumpe. Se pune inei pro- blema résadnifel, a serei de apartament (nccesaré amaliori- Jor care loculese in blocuri), a adéipestusilor din folie Acestea — ca si uncle unelte (roaba, targa, clururi, eutii pentru seminat etc.) — pot fi eanfectianate’ in regio pro- ilu, cu ajutorul membrllor din eereurile Leknico-aplicative. Rasadnifa. Reprezinta o construclic care permite ceresterea gi dezvoltarea florilor si in perioada rece, Este 76 © colectia cristal © atcdtulth dint-un toc 9h patru ferestre sau tame. Funcle de neem se var consi ind su tal multe rnd Dirtensine tosul sm lungine 38 lame. Ce agpec toc nel randnife aduce cu acheletal anu Din slmpla. Duph cum arate figura, phrile longitudinale SSenlteans din soon scnduri ing de met late un de 350 mm, iar cealalta de 250 mm Pile lnerale se fae thn dou "selnéut ling! de y8" mm, fe in un ‘capt de 350 mm, la ia celflalt de 250" mun. Geoamon scads- iGrnausa car a de 40m, ate ol se or agamblasoid"in" cule, ulllsindurea patra desi 5c 80.3¢ 60 mm, ascii In aphlul de as, Ponts ‘gids foaaul, Imblatsle. vor fl Inte ex lle @ That de tbl idol la unght dep 9 ale bait "Toe pentru a righizaoeul pemuryiile ul de ain, Perpenicla pe ature lungit'se va, fina in met it Trek ete o ies lungh ae ie 8 my, gro a 20 un # Intde 50 uk Acote Spel eusin fret, Schetetul unui toc de: risadnifi, Dupa cum se poate vedea: are ‘aspeetul unui pat © colectia cristal @ 77Deoarece ferestrele trebuie si stea putin inelinate (pen- tru a primi mai multi luminé gi in acelasi timp pentru a permite apei de ploaie si se scurga) pe marginea de sus 2 laturii 2 se va fixa in cule 0 siped exterioard, de cltiva entimetzi Tifime, meniti si nu permit feresirelor si alunece, Dupa confectionare este de dorit ea tocul si fie ‘vopsit de dous ori eu vopsea do ule Pentru un toe de résadnifi sint mecesare “4 feresti ficcare avind dimensiunile : 1,5 m lungime pe 1m lie ime (figura), Fiecare fereastra este impartiti in patra Cimpuri. Ferestrele 1 sprojurile desparfitoare in. cimpurt se execut din rigle de brad. Pentru ferestre, grosimea igllor va fi de 60 X40 mm; iar pentru sprojuri de 80 X 40 mm. Pentru fixarea geamurilor alfl pe partea inlerioara a ferestrei, elt gi pe ambele'laturi ale spro|uilor s¢ va face elte un fait (edineitusa) de 10 mm Tatime si tot atta adinelme. Latura de jos a ferestrel, deci aceea care vine deasupra laturii 2a tocului, va fi subjiati pe toati Tungimea cu cca 10 mm, ea si permit seurgeren opel Imbinarea laturilor ferestrelor se va face prin lamba si ulue, folosinduse, in locul eleiului si euielor de fier, vopsen ‘gsoasi si cepuri din lema, Tol pentru inbirirea lor, la eapete se vor prinde eoljare metalice. Pentru a le feri de umezeala vor fi si ele vopsite. In cimpurile ferestrelor geamurile se monteazai precum. tiglele pe acoperis. De aceea, se vor tain bucati drept- Fereastri de risadniti, Pe un toe sint necesare 4 Tevestre 78 colectia cristal unghiulare, late cu 3—4 mm mai putin decit distanja dintre falfuri (la’ umezealé ramele se umfli si poate sparge sticla) si lungi de 250—800 mm, Grosimea’sticlei va Ti de2—-2,5 mm. Fixarea geamurilor intre sproturi si laturile interioare ale ferestrei se execuld in felul urmitor : se intinde un sirat sublire de chit pe falturi, apoi, incepind de jos In sus (Ge la Tatura subliala a feresirel) ‘se asazi geamurile, in aga fel eal doilea eam si acopere eea 10 mm pe primul, al treilea pe al doilea etc., ca figlele de pe acoperis, cum fm spus mai inainte. Dupa asezarea geamurilor acestea se fixeazd cu jinte subjiel batute lateral si, in sfirsit, se intinde un nou strat de eit, pind Ja inalfimea falfulu ‘Tocul rasadnifel poate fi confecfionat si din plied de beton sau din plas de sirma fixatd pe un cadru 5), bine- infeles, lacuita pentru anu rugini, Ferestrele pot fi con- {ccfionate din fier cornier prin tfiere si sudura, Tar sticla poate fi inlocuita eu folie de polietilens, Sera-solar. In cele ce urmearh prevent sera-solar truité la Stafiunea experimental Baneasa.§1 comu- nicala de V. Cireasé de la Institutul agronomic asi, in revista ,Cercetdiri agronomiee in Moldova". Constructia are eiteva caracteristici ce o fae ugor ace sibild:-este aledtuita in intregime din panourl de lemn ‘egale ca dimensiune, este foarte economici, se poate constr usor Sera are o suprafaja de 110,5 m?, de forma dreptun- ghilara (5 X 22,1 m) si este construita din 68 panouri demontabile (acoperisul si peretii laterali), Aceste panoul au dimensiuni egale : ifimea 1,3. iar lungimea 2m, le sint confectionate din Jemn de brad eu secfiuinea de 2.5 X 9 em, previzute cu dou sprojuri (eiprior’) transver= Ssuli de 29° 4 em, care impart pancul in tret elmpuri (pag, 80). Cuinpurile marginale ale panoulul au dimensiunile 62,5. X 125 em, iar cel din mijloc 65 X 125 em. Cimpul din mijloc serveste- pentru montarea ferestrelor de acri- sire care se construiese la jumatale din aumarul total de panouri (din cele 34 panduri care constituie acoperigul 17 sint previzute cu fexestre) Panourile se acopera cu folie de polietilens de 0,15 mm, sgtosime, care se prinde de rama panoului eu ajuterul tunei benzi de polietilena (0,3 X 2,5 em) si cule de tabla # colectia cristal @ 79TFrontonul de nord (a); gf eel de sud (b); tn dreopta panoul de montatil, {ou floare mare). In momentul asezivil foliei pe panou se asi ca aceasta si depaigeaseli marginile cu 5 cm, pentru ca Ta moniare sil astupe golurile ce se formeazi intre rame- Pentru a execta montarea, fiecare panou este previzut ‘pe una din laturile lungi (de 2 sn) cu 10 orificii de 10 mm, lar pe cealalta cu 3 orificii de acclasi diametru. Pe ambele Tatusl scurte (de 1,3 m) se fac cite 2 orifict Perefil transversali al serci-solar (frontonul de aud st cel de nord) sint aledtul{i din doud panouri aseménitoare ea forma; in panoul de sud se face usa de intrare (1X 185m). Tatrucit panourile frontale se prezinta ca un element ‘de baz in sistemul de sustinere al serei-solar, acestea sint confectionate din Iemn de brad (in secjiune § X 9 em) si intarite cu contrafige de acecasi sectiune. Coama acope- rigului se monteazd pe divectia nord-sud. Inainte de mon- farea serel-solar terenul se niveleazi, marcindu-se Jocul, apoi se asazi lalpile din lemn de brad, pe care se mon~ SEgea ponourte lnterule al fiomtale, eu ajulorul unor gu- ruburi metalice. La inceput se instaleazi panourile care 80 colectia cristal (© portiune din sere-solar, pe care se vede sl pmoul transversal sual et cu ug. marcheazi conturul ‘serei, apoi cele de pe acoperis.". In figurd este prezentata 0 porliune din sera, in care se ‘vede pancul transversal sudic (cel cu usa), precum si pa~ noutri ale perefilor laterali si ale acoperisului. Reglarea tem- peraturil si a umiditafii se face prin. deschiderea feres~ {relor, evitindu-se formarea de eurenti, Incilzirea serel- solar Se poate face cu sobe sau electric. ‘Addpost din plastic. Adapostul s¢ construieste cu mi- nimum de cheltuieli si minimum de efort ; mu necesiti spatiu mult si poate fi'demontat rapid. Acestea sint cali ‘stile ad&postului pe eare-1 prezentfim mai jos gl care, cu puind fantezie — prin introducerea in el a unei masini de Incilzit — poate fi transformat intr-un fel de miniserd. Darla ce ar putes fi el folositer ? In sezonul rece plantele mai delicate trebuie si fie eplrate de brumele tosmnet si de ingheful ierni, ca si de bbrumele si inghejurile tirzii din primivaré. De obicei, se introduc in camere unde sint ferite de gerutile iernil, Tna~ inte de ale introduce in ineperea eate {ine loc de ser tem- eral, plantele tnebuie curiifate de frunzele uscate, de las- tari usoafi sou rupti ete. Dar nu intotdeauna avem In casi (apartament) © camerfi uminassi gi nu prea ealdi, camera ideal pentru a recolva problema. Ce este de facut intr-o astfel de situatie ?Se construleste un addpost care poste i ineilzit, transformindu-l astfel intro miniserd, © colectin cristal ® Bt\ he osttunel de form prismaties, Se construes‘e numai din toma} a folie de polletiiena Jati dowd adépostusi-tunel pentru plantele nu preal fnalte,-In figura sint indicate detaliile si masurile, Sint ‘Un alt adipost-tunel realzat sew areusi metalic necesare wmatoarele plese | dou vigle (A) eu dimensiu- nile: 200 8 8 em, doua (C) cu dimensiunile 200 <2 em ; dows (B) cu dimensiunile 70 8 X Bem, i 12 bueali (D) de 70 C3 X 2 em, Montarea se executsl fsa cum se arald in figuré. ‘Imbinarile se execut prin holfsuruburi sf se intarese cu bucifi de platbanda din fiex Dupi realizarea scheletului acesta se acoperi pe txe Jaturi eu folie de polietilenit transparent, pe care o fix eu banda adeziva sau ca tun adeziv oarecare, rezistent Ja uumezeals Tata tin alt model de adpost-tunel, care se _ poate ‘eonsirui pe rama de baz a adépostulul precedent (alcatuit din cele doui rigle de 200 ¢ 8 X B em si doua rigle d 0 yC 8X 2 em. Spre deosebire de precedentul, acesta an patru areuri metalice (pag. 82) fixate in rama de baza. Pen- fru suslinerea foliei de polieilend transparent& se fixear deo parte si de alta # arcurilor cite o bara metalict. ‘Aceste adiposturi ocupa pufin spafiu, se pot demonta primavara si monta toamna, Inainte de a introduce ir 82 @ coleefia cristal Un adapost-tunel pentru plstrarea florilor eind wremedi sa Het # colectia cristal @ 83i citoca tipurt ae ats adipost ghivecele cu flori agterneti pe pimint un strat da poutur-toneh de frunze, de paie sau de rumegus (preferabil). Adapostul poate fi uilizat si pentru obtinerea de risa uri mai limpurli, Producind rlaadurl prin februaric-mar tie sau chiar prin aprilie se devanseaza infloritul eu ce putin o lund, Semaninel petunii, verbene, ctretumarese in tun amestee de mranifé si nisip in pirfi egale, vet obfine rdsaduri pe care le veli planta in ghivecele sat dinierele de pe bnieon, De altfel insesi adposturile prezen- tate pat fi montate ehiar pe baloon sau pe terast fn sfirsit, Ja pag. 8% prezentim un acipost-seri pe tru plinte cixe au nevoie de protectie toamna thrziu (eri vanieme ete) sau primivara timpuriu (lalele, zambile, agiiocei etc). El poate fi construit din jeavi de alumini sau chiar de material plastic, asa cum se aralit In figur’ Scheletul se acopera eu folie transparenta. In. pag. sint prezentale eiteva adiposturi-tunel sé sere-solar Cutie cw inedlzire electried. Pentru obtinerea risadurilo ‘sau pentru inridiicinarea butastlor in timpul sezonului rece se poate folosi cutia cu inedlzire clectried realizati d horticultorul sovielie LI. Kuzmicev. Aceasta (pag. 87) st compune dintr-o cutie paralelipipedics de lemn, Ta viorul eatieS se afla. un tub metalic imbrieat intr~o foai de asbest in care se monteazai un fasung cu bee de: 25 wat care incAlzeste spagiul inconjurtor si partea de jas cutiei. Cutia se ajea7a pe doud stinghii laterale. Pe fun- ut lait se asterne urt strat de eioburi eu partea bom {in sas, apoi um sirat de muschi oparit bine, gros de 2—B. vi In sfiryit, un sfrat ee nisip curat, gros de 5 em, in eare face seminitura sau se infig butashi pentru intidiiinare, Deasupra se ays o rami cu geam, care asiguré tempe- matura si umiditatea. mecesare. ‘Temperalura dim interior se urmireste cu ur termometru, cildura fiind furniza de bee, Cei ce au posibilitate pot adapia un termastat ‘care aprindie $i stingy automat bocab, reglind temperatura, Catia se va aseza lingi fereustea Dime fe Im efter cu geamt se ridied pentru aerisire gi eliminarea eventua- Jului exces de umiditate gi ealduria St colectia cristal © colectia cristal @ 85SSURSA DE CARDURA Cutie cu incisive electriet (tings) ; © nfsndnifé din dow fhlvece (lreapta); in ghiveelul de fo se wiseptesursa de cil- ‘due (an bee mi); ghiveelul superior este acoperit eu stl Sera de camer, S& ai o ser pentru flori nu-i Iueru obignuit. Uni vor spune cé este chigr Imposibil, dact mai Tocuiesti in bloc. $i totusi.. Da, cu putind indeminare ovieine poate si consttuiasci 0 miniserd de camer, indl- ferent e& locuieste In {ard sau la ora, intro casi cu ccuvte sau intr-un bloc. De obicei sera o folosim pentru a Inmul{i prin butigire plantele de camer, De asemenea, sera mai poate servi entra objinerea rasadurilor s1 pornirea in vegetatie a plantelor eu bulbi sau tubercull. In general se intrebuin- {ea pentru crearea unui microclimat adeevat unei plante originard din regiunile calde. Ea mai poate folosi Ia efee- uarea tnor experiente de botanic. In ea se poate urméri cum reaetioneazi plantele la 0 concentrajie mirita de bioxid de carbon, ca si in prezenja unor amestecuri de gave industriale, 86 coleetia cristal # colectia cristal @ 87eee Detalit pentru construct sere de camer Construirea serei de apartament este rentabil oriun lipsesc alte mijloace (de exemplu seri de gradina sau rat sadnija cald’). Prin reglarea automaté a temperaturii ‘umiditai, ca si prin controlul lumii, aceasta microse! poate fi utila indiferent de anotimp. 88 coleefia cristal @ Constructia seref este prezentalii in figurile anexate, care cuprind indicalii practice gi cote, Scheletul ei se realiza din lemn conform figuril (Incheieturile se fa ‘lei gi holtguruburi). Partea din fala a construcfiel rep ‘fintd o rama previruta cu dow’ geamari glisante. O bucata de PAL sau panel va consiitui placa de bard a serei. Pe faeeasta se vor aseza tivite, din material plastic, inalte de Bem, in eare se pot inrdidicina butagli. Toft ceilalfL peret, ineluslv acoperisul, sint din stick fixata in rame. Pirjile laterale ale constructicl au: ramele mai late pentrt a asigura 0 siguranfA mai mare si pentru a practica Jnele gituri care 8 asigure ventilafia. Cind constructia este fila giuvile se astupa eu dopuri de cauciuc, care pot fi Geschise attincl eind este nevoie, In felul acesta se poate regla destul de simplu aerisirea. In partea de sis a serei se monteazA doud corpuri dé luminat, cave vor fi montate In asa fel, Incit si poata fi deplasate in sus si in jos, modificind astfel intensitatea luminii. ‘Reglarea temperatusil gi umiditatfi aerului se realizeara ‘pe eale electrica (v. fig.), $i cum inslalafiile trebuie sa fie etieventa E ‘Schema pirfii_ elec- TeaLeime, ‘rice a gerel de can © colectia cristal # 89simple si necostisitoare s-a previzut reglaje simple in doi timpi. Tensiunea de lucru va fi de 20—25 volt Réleul intrebuinjat va avea o rezistenfi de 2 XX 500 cohmi, Cum contactele punctiforme nu stat recomandabile, se vor folosi contacte plate. Cele doud imp! (becuri) aralit starea pe moment a instalatiei, Daca temperatura din seré este sub 25°C alunci putem vorbi de o deviere negativi : Jampa din dreapta Iumineaz’ si incdlzitorii Iuereazd. Cind femperatura trece de 25°C devierea este pozitiva, lampa in stinga lumineaza gi Inedlzitorii sint,scost din funetiune, Incalzitorii Ti construim singuri. Taiem din rezistenla unui fierbitor electric 0 bucata care, montalii in serie cu transformatorul, si consume un eurent de 1,5 amperi Ja 24 volfi (dinti-o rezisten{a de 300 W se folaseste eam a noua parle din Tungime). Puterea cansumati va fi de 16 wafi. Spirala rezisliva se intinde, astfel ca introducind-o intr-un tub de sticli lung de 120 em, a ambele parli ale ‘isbului si asi In afar cite 20 em, Contactele terminale 8 dubleazé ca nu eumva in limpul uerului sii se Tupi; eventual se introdue in mingele izolate. Topim Ia flacar’ lun capt al tubului. Dupé récire umplem tubule nisi de riu, bine spilat gi perfect useab gi inchidem Ja facia si cclalalt eapat, ‘Transformatorul si contactele sale yor fi protejate eu © plac de azbest, paste care se fixeai 0 careasi (aplii- toare) metalicd (Se execuld din tabl& subfire), care va fi pusi la punctul de masit al steckerului guho, Ca transfor- mator se poate folosi orice tip capabil si fumnizeze 20— 26 volti Ia o intensitate de 3 amperi Instalaia care asigurd roglarea umidildjii acrului se compune din 3 parti: alimentatorul, instalafia de reglare cu instrumentut de masura si reeipientul de api cut incil- zitor Reglarea se bazeazi pe _proprictatea pirulul omenese de ari schimba Iungimea in funcfie de umiditate. Cind umiditatea din ser scade, o guvita de pir se scurteazi $i inchide un contact, determinind intrarea in funefiune a unui incdlzitor de apa, care inedlzeste un recipient cu apa pind se produc vapor. Astfel umiditatea aerului creste, iar suvita de pair se Iungeste si redeschide contactul, scotind din funcfiune incilzitorul, 99 © colectia cristal . Duis cam ae vede tn figury pe 0 pach de petinax se fneuayer) 0a bu de pina cw denn et Sets format din stra fre de i eto ae Pg ae apt n cfr, em se Date gst mes Pe fre a pea tare ir 1 celal un eli din = AURA TILETATA cours pe2es CA) [mit tazucge ft oytoz ; O58 1 220m, 2a a 4 REZISTENTA onmicn, Dispociivul pentew seglarea temnperaturl! 91 & width © colectia cristal @ 81yneazt un dispozitiv cu contacte, care in stare de repaos este deschis, Acest ispozitiv il fixim pe placa de baz, aga fel incit si poatd fi actionat vertical. Cele dou suruburi, care siting dispo- aitivul de contact, trebuie sa fie atit de lungi incit s& intre In ctificiile din placa de bazi, Ele implediea deplasarea laterala a dispozitivulul de contact, Intre acesta si placa de bazii se va intreduce pe suruburi elie un are de accensi marime. Surubul din mijloc {pentru reglaj) este liber in dispozitivul de contact ; el se opreste in ghiventul pace tical in placa de bazi. Prin invictirea lui, dispozitivul de contact poate fi deplusat in sus, Parul se fixeuzil asa cum se arald pe figurii, Jos, arcul suwvifei de par este fixat de un gurub ; sus este prins de dispozitivul de contact. Bucsele I si I sint in’ contact electric, prin cite un conductor, eu marginile de contact A 51 B. Intregul dispozitiv este fixat in interior, Placa de Dazii este acoperiti cu o savoniers. Intr-un loc anume Practic&m 0 gaurd in savonierd, ereind astfel posibilitatea inlroducerii unei surubelnife, pentru ea sa fixtm regimul de umiditate al aerului cerut Alimentarea se compune dintr-uh transformator de relea coboritor de tensiune pin’ Ia 24 V, 0 sigurantd, o dioda redresoare, un invverupator si un’ reteu. Intregul ‘montaj se realizeazi pe un gasiu mie gi se introduce inti-o cutie izolanta. Recipiental eu api il construim din P.V.C, Pe de o parte recipientul trebuie si He ell se poate de mie, de ‘oarece 0 cantilale redusi de apa se incalzeste mal repede. Pe de alté parte, trebuie si fie cit mai mare, ea sh poald cuprinde multa apa. De aceea s-a izolat 0. portiune micd din recipient care comunieh eu cea mare printrun mic crificiu, Asifel se Incilzesle numai pariea mied de api, Incdizitorul se realizeaz4 dints-o bueatd conduelor re istiv in forma de spiraldi de lungime patrivita, pe care 0 infasuram pe un corp de ceramica, Conduetorul trebuie si fie atit de lung, tnelt si se incilzeasch rapid, fara. si sievina ineandescent, Consurmul siu de eurent este in func= fie de puterea transformatorului, Inedlziterul va fi montat in partea micd a recipientului, {ard si atingt peretele serei, In functie de un higrometru cu parr care e insta leaz& In sera, potrivim astfel gurubul, ineit contactul 92° @ eolectia cristal © sh. se deschidA atunct cfnd umiditates din seri are 85%. De retinut ci releul trebuie s& aiba contacte cu su- prafaja de contact mae a ‘Alenfie Sera poste fandtiona si fark dispexitival de cendijonre a uma Best spare diol cansiraea regulatoruli, se poate renuna ia agers webu instalats pect ca putinth Ving o f= reasiras Ante nu va fi mecesar decit in le foarte In- Tunecouse si in perioadele de lata st dam plantelor luc find seplimentard. entra ilunsinare vem mevole de 2 toburt de iurminat, care puse in contact eu um nelew de timp fen scl Toft de fotogea se vor pinde ia peroa~ dela Govite. Pentru. simplifcare’putom remunfa la releal fe timp, lumina dirijindu-se manual, printr-un_ simple fnrerupitor, Eventual se poste enunis. 9b la intreag Instalaie de iluminatj aceasta pentru simplfieace. Sern a fost experimentata penta a Tuera. constant 2a temperatura de 256 slew o wimidiace a aeralat de OM ‘Trebuie ind avut ja vedere ei plantele aa amumite co- Hinfe fa(d de temperatard, umidiaten craft i lungimen zilei, respectiv — Rot geeeontn goat acesli factor je vegetatie vor fin a “ie oe Se Gomstatat eg thang hotartonre asupra urate de dezvoltare a plantei pind im perioada infloritului o are Tungimea zilei. De aceea, se va cduta ca plantele din seri sh mba condi et mai aproplate de cele dim leeule lor ae origina 5 ‘Cum montiin 6 risadniti:? Cee ee ee cea sofia are sa sero meni se goles Te ee i ree Ss Se Caer re men. ee Se come eel a i a nln te ae re oo in at rc tary meen ae TCE Se ee ene er ee pen nar eee ene © colectia cristal @ 987" urd, pentru repicarea rasadurtlor produse mai devreme gi pentru inridicinarea butagilor ; ome reel a lemperatare pentrt fn tema Deosebivea yconstructivi" dintre primele gout consti in agrosimea stratiui de biocombustbil. Rasadntfele weet n-at Strat inedlzitor se vor monta, de preferinfay in locurl ce Se inedlzese mat usor, la adapost de curenti res Q snes ete monica Tn Telal maior Se ajeaza gunoiul de grajd in forma de platform lati de 250'm, nalts se 1a9 on Gn fonete de hn nd x monica vsadnifa strat de gunol de rajd va mak fos sau mal subjire) si nga wit Iangimes taturor toctti= for. Gamo se aqaed eu fren, interealind tn strat (20 cm) die uno! proaspat eu unul vechi si se indensa cit mai bine Posibil, pind se ajunge Ia grosimen. dorita. Deasapra se fixes oeurile et ajuloral farusitor, spot ramele eu goa muti. Se inchide rasadnila si se. tnveleste cu rogosin. Gunotul intra in fermentatie si in 23 ile se" Incinge dlegajind vapori, Se deschide rasachi{a si dupi2—D zie find aburul nu se mai degaja alit de abundent, se syd aeanypra"aubsru (pminl) In, care nea sen (ea 15 em gtosime) sai repies (Cea 20 em grosime). Shb= Srl in general, va fh ahtuit aint-y parte mrenifa gl frei piv pamint de felind ;amestecul va i bine omogent zal 41 treet prin cit, pentru ea sf poata fi imprastiat Uniform deasipra gunciahsi, In tocol substratul. se pot lflnda pind ta baa cut deeplunghivlare sau patrate, n= feetionate din lemn saw plasti,pline cu pam, In care se seni sot se repica rasadatile ‘Rjuns aici, (rebuie sf ne punem si tntrebareaeititoru= lui ‘care ni triieste. in medial rural sai nu poate sis procure guinoi de erajd, in schimb ave carte sf wren sisi prodica Singur flrile. Ce va face «? Va renunfa ? Nicide- Gum! ist va prepara gunol arificial din pate, fn, pleavs frunze, tulpini st pinust de poramb ete, pe care va aves rij si Te procure din toamna si le va pistes peste farna Ja toe useal Tata 9 refeta. Se alege tin oe seat, sub un sudapost, pe eare se asterne o folie de plastic, Materialete dscite —cite tina sau in amestec — se tone mirunt. Se inorve formarea gramezit pe folia de plastic, asezind tocd- au emperstara @-12C ; se folowese alt safer, ct penta Roped tice hule M © coleetia cristal + tura in straturi groase de cca 25 em, Pe fiecare strat se impristie o eantitate de substanfe chimice, socotindu-se ‘cam 3 kg sulfat de amaniu, 3 kg var stins si 1 kg super~ fosfat 1a 100 kg material tocat. Chimicalele vor fi repar- fizate intve straturi, ping se formeaza o grimada de forma prismatic’, inalti de 1—! m. Grimada se Udi cu apd, folosind stropitoarea eu. sits fing, dindu-se cea 701 pentru fiecare 100 kg de material. In final grimada se acoperd eu frunze uscate. Cind incepe sé degaje vapori (fumegi*), inseamna ci materialul a Intral in fermentajie si biocombustibilul poate fi folosit pentru montarea rasadnifel. Operafiile ulterioare sint iden- Hoe cu cele aplicate In cazul unei risadnife cu gunoi de grajd. Asadar si amatorul de la oras fi poate amenaja in Curle, kn adapostul unui zid, parapet, o résadnifa calda tn care poate produce xisaduri sau forja aparifia timpurie a florilor la unele specti. amin si. pimintust In capitolul ,.Necesititi vitale am zabovit asupra solu- dui, numindwl ‘metaforie ,rezervorul de, rani mineral fl plantelo”, Dar aga cum aminteam si acolo, plantele ‘Ornamentale aint gingage gi necesit& o hrani ,aleasi, cu alte cuvinte mu orice fel de sol le este convenabil. Cum fu exist un sol natural cu catfictere universal valabile pentru orice specie, practicienii si cercetdtorit au ajuns Ta Coneluzia ef trebule si aledtuiascd soluri specifice pentra Aproape fiecare planta, finind seama de necesitajile ‘Reeste necesitijt impun plmintului anumite earacteristict fizteo-chimice, referitoare la: structurd, grad de afinare, permeabilitate, continut in clemente nutritive, grad de eiditate sau alealinitate, confimutul in materie organica ete. ‘Din punet de vedere al structurii, gradului de afinare si al compozifiei ehimice specifice, solurile naturale pot fi impacrfite in patru mari categorit soluri argiloase —- au o culoare maronie, a un con finut mare de argila (ut); sint soluri ,grele* ; necesita ingriighminte ; se inealzese grew 5 'e soluri humoase — ali un continut mare de materie organied ; au culoarea neagra ; sint soluri mai uyoare © colcctia cristal @ 95écctt primele (medi ; necesita o cantitate mic& de tngras4- minte (pentru unele plante de loc) ; se incalzesc repede © ‘soluri calearoase — au un coniinut mare de calc sint deschise la culoare ; ¢int sdluri medi ; necesita ingrt “iminte, deoarece sint stiace in elemente nutritive ; _® soluri nisipoase — au um confimat mare ce nisip ; sint deschise Ja culoare ; sint soluri usoare ; se Incdlzese usor ; nu retin apa; sint sirace in elemente minerale ; necesita ingrasduninte Desigur, existi si soluri cu ctivactere mixte, calitajile Jor flind Intermediare celor de baz, ea de pilda : argilo- nisipaase, nisipo-argiloase ele, Pentru o band parte din speciile farieole din zona temperalé solurile tarii noastre rispund necesitiilor ; dar uneori si ele trebuie ameliorate. Pentru cele de clim& caldii sint insii nesesare amesteeuri (sau subslraturi, cum se mal numest) speciale, corespunzaloare cerinjelor acestor plante, Urzica — planté indicator — Azotul si fosforul sint dou elemente indispensabile organismelor. Pent-u planta conteaizi insa yi daca ele se glisese intr-o forma asimilabila, accesibilé, Binecunoscuta urzied — nelipsita din meniurile primiverii — nu se poate dezvolta decit in locur: bogate jin Tosfor si azot, elemente esentiale microorganismelor din sol, care transforma substantele eu azot in nitrafi, compugi accesibili urzicii, Ca o concluzie, se paale spune ck urzica este © planti indicatoare, Ea oxeste sl se dez- volt bine numai in conditit foarte favorabile. In eampa- ralie cu alte plante salbatice ea are nevoie, preciim majori~ talea planielor cultivate, nutritive mincrale, De aceea apavifia ei denold un pamint fer Folasi.acest paint * In marile intreprinderi specislizate pentra cultura flo- rilor in locul solului se folasese drept' mediu de cultura substraluri artificiale, fabricate din roct sau din deyeuri, rezuliate la prelucrarea maselor plastice (vermiculitul, perlitul, cellagenul, hydrormulul, polistirobul ete}, e&rora Ii se adauga apa gi substanje minerale nutritive. Substraturile naturale sint asemangioare pimintulul si rezulti din amestecul intim, in anumite proporiil, a ellorva feluri de pimint, eirora li se alétura : nisipul, varul stins sau molozul, praful de mangal, cenuga de Jemn, rumegusul, 9% @ colectia cristal © ‘de mati reserve de substante - ingrisiminte chimice minerale etc., pentru fiecare plant existind 0 anumita rejeli, In general floricultorii deoscbese trei feluri de pimin« turi Gubstraturi) : grele, mijlocii gi usoare, funclie de raportul existent inte cantitatea de argila, de nisip si de substan organici, Fiecare prezinti avantaje si dezsvan- taje. Substraturile grele — bogate In argila — se incil- zese grew; in achimb au eapacitatea de a refine cantitaji ‘mari de apé, dar dupa plot fac erusta ; piminturile uyoare ‘ay earacleristici eontrare ; Intre ele se gisesc cele mijlo- ii, De retinut c& plantele floricole prefers anumite tipurt de substraturi, functie de sistemul lor radicular : plantele cu ridicini puternice prefers solurile mai grele ; cele cu ‘ridicini firave — soluri usoare. Toemai de aceea, In vede- rea creiii condifiilor optime de dezvoltare, s-au realizat amestecurile de piminturl. Dar, mal. Inti, iat cum se ‘objin citeva din piminturile de bazi, componente ‘ale amestecurilor. ah PAMINTUL DE TELINA. Se obtine din stratul super ficial al solului, luat de pe un loc cu flora spontand de graminee si leguminoase. Practic — primavara, de obicei, se tale eu casmaua bragde de 8—12 em grosime, 18-25 cm lijime si 30-35 cm lungime, care se ayeazi In grimezi, astfel ca irfile inierbale a doud braade si se suprapund. Se fac grimezi de circa 1,50 m indltime s{ aproximativ 2 m lajime (lungimea grimezii este funetie de necesarul. de pimint). Grameziie se construiese la umbri. In cazul usedril pamin- ‘tului (Gi pentru gribirea descompineril substanjelor orga- nnige), gramada se uda din clnd in cind, apa turnindu-se prin nisle orifici {acute cu o fepush in grimada. Cind Jarba brazdelor s-a cescompus, grimada se ,vinturi* 1a opatd, adic se omogenizeazi prin amestecare sl se trece prin siti (ciun), indepArtindu-se pirjile vegetale nedescom- [puse, totcdata flcindu-se si separarea pe eategorii, in func~ fie de dimensiunile particulelor. Pamintul obfinut este yereu", neutra sau usor bazie si se caracterizeazi prin fertilitate ridicata, struetura bund, lipsi de toxicitate side seminje de buruieni, Constitule ua component de-bazi al amestecurilor de pimint. PAMINTUL DE FRUNZE. Se obtine din frunze de arbori, arbusti si pomi fructiferi, adunate toamna sau : © “colcetia cristal /@ 97 17 Pole partum sf ealsreprimavera, Acesta sean La umn grime ef Jropi. In cazul agezitit in. grdmedi se var acoperi eu un Seat de pamint sau cu seinduri, pentru a nu fi luate de Vint, Tn Gol ani frunzele se descompun si, formeaz’ un jpamint usor, fertil st eld, In timpul celor dout veri gri- Treaile se amestecd si se uddl de mai multe ori. Inainte de Mulizare. pamintal se ceme pentru_a se elimina pirtile herleseompuse. Daeé ge consiala e& pmintul este prea acid Pe neatralizeard addugindu-se 0,4—0,6 kg var Ia 1 m*. Pen- Siu marirea fertilita{i se recomand’ ea odal& cu-ayevarea gnimezilor sf se adauge st cca 2 kg superfosfat la fiecare metru cub. : Hostieutfori flosese Sas ma multe feu, de pint e frunze, duplispecia de la care s-a lunt materia prima carte folost este cel provenit din frunze de fag (au fert- fate ridieata si dau amesteculul o bund etructurd, care menfine), De asemenea, se folosese cele renultate din SRutrenifea frunzelor de stejar si castan (piminturi foarte wads), de pin sf brad (bogate in silicty, fertilitate redusi, eapacttate dea refine apa ridieati ‘PAMINTUL DE TURBA. Se abtine prin descompunere: tenia, in platforme, a turbei extrase din mlagtinile | de Trunte, sMaterla prim’ brula se prezinta sub forma unei ase fibroase, sch le euloae. Deoaese ese ad 9.5), cind se formewA platforma, in vederea descom oc taaga cen Fg var nau i015 hg comb d Rimn, Bente grabisea descompunersi turba se lopitea de 33 on! pe any descompuneren necesitind cea 2 ani vind o mare capscltate de absorbjie a apel si a aerulu finba se poate folosi 31 in stare nedescompusd, deonrce Rmestecats ct piminturile grele, le afineaza. ‘Cum est fipsita de substanfe nutritive, se amestect cu diverse ingré sdminte chimice sau organice. MRANITA. Reprezinté pimintul obtinut prin descom: ‘punerea in cca 2—4 ani a gunojulut de grajd, folosit w Zezon la rasadnife. Pentru prepararea lui se ayeaz gunoiy Sn gramevt sl se whi din cind in cind eu apa, pentru dlescompunerea substanfelor organice sit se desfgoare nor nal, Este un pamint bogat in substanfe nutitive, uyor, ean Feline apa. Na se foloseste singur, ci numai in amest dllfel ,arde* radieinile plantelor. COMPOSTUL. Reniltd din descompunerea _tuturor gunoaielor menajere (mai_putin cutille metalice, sticle, Inateriale plastice). Se objine intr-un loc retras din cedrul curfil, unde pe o folie de plastie sau chiar pe pimint batut (preferabil Iatos, pentru ed esie impermeabil), se adund ot ce se stiinge si trebuie aruneat din gospodarie, cu alte cuvinte clasicul gunoi. Astfel, aici se aduna frunzele eézute, iarba tunsé, bueati de brazdd inierbata, buruieni, gunoi dé pisiti, resturi de bueitarie, cenusi de lemn, moloz etc, pind se formear o grdmada. Dred amestecul este uscat Se ud cu apa. Tot pentru a fi udati gramada, se fae in a clteva gauri cao fepusl, Prin giuri pitrunde apa de ploaie sau se Toarna aps. Se lopatewa peviodie pentru amo~ Kenizare, se amestecd eu prat de var stins, se umezeste ind Ineepe sli se usuce. Dupa 2—3 ani, se eiuruieste, par- tea marunté putindu-se folosi la diverse prefete*, cealaltat patie, nedescompusi, se lasi in continuare si fermenteze, Compost este un pimint gras, adieb ogat in eleente In_afara “acestor pimintur de alffel si amatoru eave urmireste bune rezultate fr: Ho- Medlturds mat Intebuinieara st alt satvalé natural, e9 L. Reprevint& un material absolut indispensal tt intel in compor{ia omestecuilon, pentru ef mineste gradul de afingre al substratului, In el se inrSdéeineazé Dutagii el se ayeazt pe fundul ghivecelor in vederea unet une drenari ete, Se va procura nisip de riu, lipsit. de rimol, et geanulafia mai mare (0,052 mm). Eventual poite fi ciuruit separat_ pe eategorii si paistrat- In saci de Dlastic, Inainte de folosive este bine si fie opirit, pentru distrugerea eventuslilor germeni daunitori. $i nisipul de cearierf este util amatorului, el fiind mai bogat fn clemente rminerale ;se foloseste la preparavea pémintului pentru eul- lura eactusilor. Spalat bine si opirit poste fi folosit drept substrat pentru intddicinarea butasilor. “ Carbunele de lemn, Mangalul pisat, sub formi de praf, inted in compozitia amestecurilor deosrece este un dezin= fectant gi un bun absorbant al surplustlui de api. Rumegusul si talaga. Sint materiale utile ce pot inlocui in unele cazuri turbh, S¢ vor evita ecle rezultate de la ste jar, castan, earpen, bogate in tanin gi dundtoare plante- de bavi, profesionistul, ca 98% colecfia cristal # : © colcetia cristal. @ 99Jor. Rolul tor este de a alias amesteeul yi de act mat higroscopicitren, Cenuga de tevin, Este de fapt un ingrésémint bogat in potaciu, Se va pasta In sic, la adapast de umezeald. Intra Fralverse combinal de pamintur se foloseyte st Singura, ( ingrandiint paste ; Gumoiat de pasiri, Este tot un ingeésimint naturly bouat in clemenie nutritive. Se folosesie la amestecurt Ge pimint sau ce atare. Se pistreaza in pumgi de plas, Ia sdapost de umeveals ° ’ Desigur, lista de materiale necesare unui flovieutor versat este mai hunga. Nol isd ne vor opr ac, amit oar ed unele colour mai necesita Lurba fbroasd, racial Ge ferigh, mugshi Sphagnum {pentru osehidee), museht Sscoarta, acjectit Tichide si solide ale animalelor mart ete. Tafa, orientatv, greutatea unor constituent! ai amestec ritoe de pam, Tim? pimint de frinze cca 625 kg In? pimint de tarba cea 625 kg : {ime plimint de mranit eon 800 eg : Im* pamint de felind cea 1 350 kg ; Tint pint de gracing ces 1 800 kg: Im? sip cca 1 730. eased. Tn eazul unui sau de frunze ; ‘seu campestal sau haiba aed, or'pureniers donation Anthurium seat (lamina, Arturtus) Cactee de regi useat In continuare, citeva refete «de amestecari de pam Cote epiite ‘asa-numite ,universale" bune pentru multe specti flor (partilee inu in volume). T— 2p, pamint de jelind; 1p. plimint. de frum (preferabil de fag); Vy p. turbi fibroast, maruntita gh | Amanntis 1. 1, p, nisip de su, Materlalele se amestecd bine pentru off | rin de ari, marie) cit mai bua omogentzare. W— 1p. argila (ut) ; 1p, turbi uscaté si marunjit bine, Se omogenizesza bine prin amestecare. Amestecul, maruntit, are o bund structura granulard ; este usor acid, Fiind sirae in clemente nutritive 1 se adauga fertilizanti ind se foloseste pentru plante care decoreaza prin list si frunze va primi ingrdsiminte.eu azot (azotat de amoniu sulfat de amoniu). Pentra plantele care decareazi p fori se adaugi ingrdsminte cu fosfor gi potasiu (gunoi pst gf cenusa\dle lemn, superfasfat ete). Gateootana (Casoniray Papuci ASomney Comet 1. (Camis 100 colectia cristal 4p general, 1a pregitirea amestecusilor de pimint se fine" seam de ealitdile pe cave acesta frebuie dle Intra — pameint gor — la baz va sta paminiul de turbi — pémins greu — a baz va sta pimintul de jelind ; — péimint newtru sau alealin — la baz vor sta meaniya — piémiént ‘acid — ta baz vor sta pAmintul de frunze Prezentim acum un tabel cu zefetele amestecurilor de pamint folosite’ pentru anumite ‘specil. El se va dovedi til amatarilor care.au In ghiveoe planicle indicate In tabel. [REFETA (pte to vote 4p apimint do tard thoranat +} 2.9, amine de funce de fa. 1p, piniint do griding 4} 1p, pie mint ‘de turta tp. panini "de tte fag |p. nisip de Miu 1 pmo le aw Storinneurl ae rama pe mana pisat. malnt de trunze de tad -f fz pest miter de eirimid $1 puya sisip ae Sarsecd “fs pr mangal iste 12>. pint de flinn + ep. ie raat der turba, /p mraniea 4 yp. moton tN p. his graster. “U—% plimint de tunze + ep. pA it shea, Tus “fp. aeaaN ve Pes 23 p. compost (smu 9p. gomint de frunee) 3 p- pmint de.zdsadal $505 p. pamint de foling 1 p. l= Soe 2p, piminé de trunge 4p, mra- alt "0p, ‘nisip oF ap. nang) © colectia cristal ® 101+ Pe scurt despre ingrgiminte e coo porated nanipn [RETETA (pirite tn yotume) Pe vremea romanilor locuitorii din Italia, Galia si Bri- tania cunosteau si foloseau calearul si marna drept In- an ero grigimint, eco 11 p, plimint de teina + 2 p. pas Extremul Orient se foloseau : deseuri de oase $i Plante cies) pint de turbi:2p pamint dolll coamne, cenusa de oase, gips sicalear. a feunsa -h 1, tlaip de shu, grower: In America precolumbiand cenusa plantelor si gunotul W=2 p. pimint de felind -+ 2p rau ingrasdiminye curente, mee ™_ ent am maaeal, pital In anul 1563 Bernard Palissy, supranumit ,olarul sa- Ap vant, a fost primul eare a ardtat c& ysarea™ (nu'e vorba de ‘Clivia Lind {4 B. pimint de frunze de fag. + I clorura de sodiu, ci de sérurile minerale) face si creased ee 12 Kata oan pamet din acs doll COTUFR (Caine els brad) ++ ¥s—Me p. pimint de gridinalgg Plantele. . Sat paint ae cong” ep ninp. | in 1792 Antoine Laurent Lavolsier a aratat folul sub- fn 2p nit eft 1, una “flor mineral tp dezvoltarea planter. Bias bine’ descompuss “i 1p. plimint de Justus von Liebig a pus bazele stiinfei moderne a nu- (cious) Eee pnp grosce PR man tified minerale, ss wl pan Ingrigimintele minerale éonfin eleméntele principale a weecesare plantelor, adich : azotul, fosforul si" potasiul. (Carostogy rasadnita + 4 nisip grosier aoe — oe ‘Sursa principalé de azot 0 formeaz aerul, care con- Stnning Wes, 2,p.plmint de tunze ++ 1p. tbl ying procentual con THe ‘Gloxitia oma meu C3 ait Masa de act de deasupra unui hectar contine numat. Ema ‘78 000 000 kg azot. flat in stare elementard este foarie etiotropturs te 2p, plist ae grid +1 p, com ll putin accesibit plantelor. Poate fi utilat mumsi dupa ce Wanita? Pose aie? | 2 8 SHE formeaza combinatii pe cale chimica shu biologic’, int de sind + 1a. teat, form se Ingest (rotate soda) a fst em te 8p, mint de era og brima oard tn 1690, de ete faranit din jurul ora Pelargonium Liteit | 1p. pmint do grin’ +p. mea nieebunfann agotaulul de sod Sneeput in jun ‘aiogcta fi ?PPY"p“pamint de truss” Yl) anulut 1620, cind a tneeput imporful de salpelcu de Chile Peperonia Ruiz et Pav. p. piimint de frunze de fax ++ 2 pif #1 8-8 generalizat in 1850. ‘etperonay P| ait ae fli ps mean in 10913 s-a pus Ja punct si s-a valorificat procedeul 1p, nisip. ie de ne a peeinina ee azotoase (procedeul iaher-Bosch, loureafi al premiult Nob) Phitodendron sehott. |. 4 p. pimint de, pre say sp Ppseh Jaureagi al ps lodendro By Bata epee aaa catia | A inceput sh funetioneze in’ ara soadir ta {itiendron fA emer imivent 6 fabued care folown azul mpetan la sinters Jamoniacului. Bra prima fabried din Europa. ete 4p, mami +t pint de fli teirmay” (3, 'pr tubs frost bine marundll) — FOSFOR fitd + Ye D, nisip de ru + “so Py {im secolul al I-lea i.en, cartaginezii foloseau dijec: ‘manga pst {ule pistrilor drept ingrisimint fostatie. 102 colecfia cristal colectia cristal @ 103Calitatile fertilizante ale resturilor de oase, pestitor gunoiului erau cunoscute de bastinagii, Ameviell. de Sud Centrale, ev mult inaintea venirli europenilos. Tn jurul anilor 1840 ineepe utilizarea guano-ului $i in, Europa, Ielandezul Robert Boyle: (16271894); prepatat acidul fosforie prin arderea fosfurului gi dizolvarea in, apie a. an= hidvidei fosforoase, In. 1669 alehimistul german. Henrik Brandt din. Ham- burg deseopert fosforul, adied ,purtitorul de lumind’ pentru ed. lumina li inlunerie. Dupi aproape zece ani. sue dea Gahn il descopera in oase. Ingrisimintele cu fostor au. fost preparate: prima data in 182, de JIB. Lawes, prin. tratarea. oaselor eu: a sulfuric’ Ulterior, s-au folosit, drept matenie prima, fos fafit natural porasiu Ih terminologie curents, orice sare de’potasiu se nu-t mesic .potasii", de la cuvintele germane axche = ,ce- nus" $i potten’—= vas din fier, deoarece-imteeuut se’ ex- trigeau din conus, prin fierbere er sipi tm vase: de fier! ‘Se consider c&: cenuys Iemnelow a: fost’ primul, ingri- ‘sionint folosit de ome Pini: la deseoperiten simmiloy de potusiix naturale maj folosewu drept ingraisimint usweul de lind, dlseurit de melas: de Ia fabriearee zahtrulut $a Din 1880) au inceput si se_extragi in sudul Franjeicamititi. impor tante de'siruri de potasia din apa de mare. In, 1856 chimnistul Rimpau. 4 arstat ca imensele: deseuri de la mina de sare de- lw Stassfurt confirr &: mare cantitat de siruri de potasiu, Solu refine potasiv. O experienfa simplée vai dovedi, Sa ia o-cantitate de pimint bine marungit (eex 2 kg) din’ diverse puncte ale gradinié (pentrw obtinevea unui material! cit mai. omogen), se amestevi: bine sl din. aeesta: se reyine ‘o cantitate de cea 300; ‘Se monteazii © pilnie (de doxit cu volumul mai mare, a sii cuprinda jumatate din pamini). Se pune in. pilnie o| hice de Liiru, umezita eu apa distilata, apol se introduce Jumatate din pimint (cea 130- g). ntr-un vas (sticld) 5 dizolva 1g carbonat de sodiu intr-un litru de apa disti- 104 © colvctia cristal Jala ; intr-alt litru de apa 1 g carbonat de potasiu, Se toarnd peste pamint, cu precautie ca lichidul sf nu se seurgi Tinga hirtia de flitru, solutia de earbonat de polasiu. FU- tralul (ceea ce trece) Se prinde intr-un vas din sticld trans= lucida, in care s-au pus in prealabil 5. picaturi solutie alcoolicd de fenolfialeind Ip. Filtratul venind in contact ‘ca fenolftaleina nursiva schimba culoarea (Siu se va rosi putin), Se inkitura filtrul si pamintul din pilnie, se spald bine pilnia, se pune o nova hirtie de filtru, cealalta parte de mint, se tourna solujia de carbonat de sodiu. Filtratul se prinde ‘intro alta sticla, care de asemenca are pe fund 5 piedturi fenolfialeina My. Imedint, sau Ia agitare, file tuatul se va inrosi puternia. Cauza ? Fenolftaleima reac- lieneaza rosu cu substaniele alealine (atit carbomatul de soditt, cit si cel de potasiu). Trecind prin pémint ionli, de potasiu au fost rejinuji de patticulele glomerulelor solu- lui, fenomen e¢-se numesie adsorbtie si are o mare im- portan{a in nutrijia plantelor, Concluzia : desi sirurile oe contin joni de potasiu sint foarte solubile, totusi, datorita adsorbfiel solului ionit de potaslu sint mai bine retinuli de particulele solului. A se aveu in vedere cind se admi= pistreaz ingrasaminte cu potas ! Pamintul se ingray.. plantele se trateaza ‘Mai toate culturile floriesle necesita ingtasiminte, Dup& ‘cum spune D. Davidescu in ,,Agrochimia” (Bd. Agrostl- vied, Bucuresti, 1963), .Prin “ingrisaminte se injeleg substante simple sau compuse de naturi mineral sau or ganicd, care se aplicd sub forma solida sau lichida in sol, Ja-suprafaja Iai sau pe plantd, pentru completarea nece sarului de substante nutritive’ si in scopul imbundijiri conditillor de erestere’ . ‘Amatorul — ea de altfel si profesionistul — are la Indemind atit ingraséminte organice, it si anonganice. Primele fi sint furnizate ee animalele din gospodaie, cele Jalte pot fi procurate din comer. Desigur, sa cum am ardtat gl mal inainte, se vor folosi ingrismintele naturale (utilizate de altfel curent la prepararea amestecurilor de # colectia cristal @ 105paimint), epee Ovinclor, pisérilor (ultinul accesibil si floricultorilor de 1a ‘or2s). Modul lor de utilizare se va arita atunel cind se vor presnia speciile lloricole, eici fiecare are pretentile ei. Ingrasminicle minerale contin. prineipalele elemente necesure plantelor, adied : azot, fosfor si potasiu. In afara acestora, ingrisamintele complexe confin, im plus, si mi- ceroelemente’ sau ultramicroclemente, de eare am’ amintit, in capitolul .Necesititi vitale*, Nu_ vom insistaasupra :modului si timpuluieind aeestea se administreaza, deoarece @ vom face pe pareurs, 1a timpul potrivit. Ne vom opri {ns asupra-simptomelor prezentate de plante eind apar earenje in diferite clemente nutritive si care due In boli Fieiologice sau de nutrfie Lipsa azotulué determind : oprivea din evestere ; apa ritia de frunze mici: Tastari sublii, ridieint slabe ; culoa- rea frunzelar se schimba in galben, rosietie, apot in brun fi cad, Incepind de la buzi ; Florile ‘sint miei si decolorate. ‘Azotul, este deci un clement necesar eresterii normale a plantelor (intr in compozitia tutuvor proteinelor din or ganismul vegetal). Se remediazd administrind plantel 3 g Szotat de amonia divolvat intteun litra de apa, pin eind planta isi revine. ipsa fosforului determing : dezvoltarea inceat (aa- nism) | euloarea spre brun-albistrui a tijelor florale, a pe- tioluritor si a frunzelor; inflorive si fructificare slaba ; eaderea bobocilor si florilor ; culorile florilor modifieate, Se remediazai administrind plantelor, o dati pe siptaimind, dupa udarea obignuita, cite 6 g fosfat de amoniu la un litra de apa. LLipsa potasiului determina : eresteri sabe ; céderea tijelor flovale ; aparitia de frunze eu pete galbene (cloroza) ; necrozarea {esuturilor. Se remediazA administrind plantel, Git Timp simptomele se menjin, o data pe s’ptimina, 0 so- Iufie de 5 g azotat de potasiu intr-un litru de apa. Lipsa ealeiutui determing : uscarea trunzelor tinere si 4 Listavilor. Se remediazi Incorporind in pamint moloz, var stins, gip. Lipsa fierului determina : doroza frunzelor ; stagria- rea din erestere, Se remediazd stropind pimintul eu 0 s0- lufie de sulfat de fier (2 g la 11 apf distilata. 106 colecfia cristal Jentate din dejectifle eabslinelor, bovinelor,’ Lipsa magneziului determind : apavijia de pete mar ‘morale pe frunze ; clorozarea fesuturilor intre nervurile frunzei ; rularea virfurilor ¢i marginilor frunzel. Magne- ziul este elementul faird de eare nu se formeazA clorofila. Deci lipsa lui implicé reducerea sau stagnarea provesului clorofilian. Se remediaza prin administrarea de solujie de elorura de magneziu (1 g la 10 Tap’ distilats). ‘Asa cum aminteam cu alta ocazie, in plante s-au gisit aproape toate clementele din tabelul lui Mendeleev, Nu se cunoaste ined azi cu precizie care este rolul lor sau dacd ‘au un rol (pot fi intrate in plante intimplator cu apa luata din sol). In orice caz s-a constatat cf In floricultura borul, manganul, zineul, ea si nu amintim dectt aceste elemente, au o mage importan{a in buna dezvoltare a plantelor. In sfirsit, pentru a epuiza (binetn{eles, metaforie spus) partea chimici legati de creslerea sindtoasd a plantelor ornamentale, si amintim despre substantele chimice de lupt8 impotriva bolilor si daunatorilor. Ca si la animale, plantele floricole® pot fi atacate de oli parazite sau infectioase, cauzate de-virusi, Bacterti siciuperci, Impotriva acestora se lupta prin : — procurarea de seminfe si material siditor sinates ; = dezinfectarea eeminjelor si a materialulut siditor = inlfturarea din culturé si arderea plantelor atacate, pentru a preveni intinderea atacului — tratarea — preventiv sau curativ’a plantelor eu di verse ,medicamente". Impoiriva daundterilor animali (Iarve, gindaci, coropig- nie, melei etc) se Iupti azi de asemenea cu mijloace pre ventive gi curative. Sludiind relatia plantii-chimie, s-n descoperit eh proce~ sele fiziologice ale plantelor sint dirijate de animite substanfe organice, care au primit numele de hormoni ve= getali, fitohormoni sau stimulatori+ (ori inhibitor’), de exestere, Floricultorul foloseste stimulatoril pentru inridicina- yea mal grabnicd gi mai sigur a butasilor, obfinerea de flori mai timpurii ete. In practic sint folosifi compust derivati de la: indol, naftalen, acid fenoxiacelic si acizi ‘benzoiel substituenti, precum si giberelind, produs objimut pe cale microbiologic’.Dit TERNICA CULTURULOR FLORICOLE Anmulfirea prin seminte Reprezintd modul de ininul{ire a plantelor pe cale sexuald ; uzual este denumiti prin seminfe*. Pentru ama- tor constituie modul principal de objinere a plantelor pen= ‘tru gridina si baleoane. De allfel este si simpla, daca... se fine seama de anumite condifii. Cum in volumul de fa ne Propunem s8 stimukim corinfa eifiterului pentru enltivarea plantelor decorative prin flori, prin frunze sau prin port, vom da eiteva sfaturi in plus doritorii de amanunte ur meazii sii se adreseze lucravilor de pur specialitate, ‘Seminfele pentru seminal se procusa de la magazinele e specialitate, de Ia pristenii care culliv flori sau de la propriile flori, In ultimul caz, semintele se var reoolta de Ja plante care s-au dezvoltat armonios si au avut Mori frumoase, caracteristice sojulul. Este bihe de stiut e& dupa ecoltate semintele se pastreaza in siculele de pinzi (in nici un caz din plastie ), 1a temperaturi moderate, Cind se urméreste obfinerea de risaduri pentru o suprafata mai mare (de exemplu pentru gridina casei sau a geolil, pentru pare ete) se va urmari ca siminia s& fi fost recoltala in perioada optim’, si nu fle veche (pentru cd nu va avea sau va avea facullale germinativi redusi), si fie purd (lipe''A de buruieni, spirturi ete), si fie sAnditoast si siuparfind soiuliy dorit (si fle autentied sf pura bio- ogc). Cu titluinformativ, iat clteva date : In piramidele egiptene s-au gisit seminje- germinabile e lotus care au venerabila virst& de... 3000 de ant S-a constatat cA seminfele specitlor Datura gi Canna ish pAstreazi facultatea germinativa 12 ani. 108 @ colecfia cristal © Seminjele celor mai multe spect, insi, igh pistrea faeultatea germinativa maximum 3—4 ani, unele dine cle efteva Tun, siptamini sau chiar zile Cultivatorii de trandafiri oblin portaltoit din. semin- {ole fructelor de maces, aflate in pings, pe care le. Iasi Iinfesed imediat daca ar proceda altfel (dupa. concerea completa a fructelor) exist pericolul a semin(ele af in- coffeused abia peste un an sat deloe T ‘Asada, afentie la procurarea seminfelor! Mai bfainte de a prezenta tchnica insimintéri, eltova cuvinte despre condifiie nectsare germindrit, precum $1 despre metodele de stimulate a germina. Temperatura $i umiditatea sint elementele principale care determina o bund germinare, eu alte cuvinte objine~ yeu unor Wsadush puternice, nfinitoase. In general, tert peratura optima se situeaza intre, 12 91 25°C. Binefateles, Sint st exeepfit : plintele provenite din regiunile ecuatoriaie ‘cu temperaturt mai ridicate (uneor! 35—45°C) ; dimpotrivl ‘cle oviginare din novd ort din regfunite montane au mevete Se temperalul mai setiute, Umiditatea irebuie si fie sea optia pentru of altfel_ Incolfisea nave lot. sind seam de spajil redus in care se seamand, asigurarca umiditait nu constituie © problema, dar ea nu trehule negijala. Lumina influenfeazitsi oa intr-o onvecare masurd ger- rminarea. Sint seminje case Inealjese la lumina (begenia, garoafa, macul, salvia, panseaua ele), altele care Ineollese Ja intunerie (eiclamenul, wladiola, frezia, laleaua ete) si al- tele indiferente (cirelumaresele, galbenete, yura-teulut ete) TInainte de semanat se foce,toulets™ seminfelor care const i —inliturareacelor miei, seei, sparte, a impuriti filor ete. — stratifiearea eelor ce risar greu (se exceutt im toarana); — dezinfectavea prin cufundare in api alas (25—~35°C) sau prin tratare eu diferite substanie (ex. ea soluiie de sulfa de cupru 0,5"), 10—20 minute, formalin 0,3" 519 minute ; —umectarea celor cu togumentul tare in vederea stimulavit germina © colectia cristal © 109— degeadarea tegumentelor pe eale mecanic’ sau chi- mica (Canna, curmal), ori tratarea eu fitohermoni, tot pentru stimularea germinal Semanatul — in condifii de amator — se face dinect in grading sau in spafii incalzite (résadnifa, seré de apar- tament etc) Timpul cind se executi aceasta important ‘operatic a fost Implr{it de specialisti in 4 perioade, con- form anotimpwilor, Nu vom intra insii in amanunte — care pot li gisite in orice tratat de specialitate — deoarece vom de indicajii atunei cind yom prezenta spe- ciile, asypra cirora pe-am oprit, Vom preciza ec primi- ‘vara (In iptlie) se seaming In gridind majoritatea speciilor Je si perene, dupa ce a treeut primejdia inghefurilor aii, pamintul s-a zvintat gi s-a incazit suficient, ‘Toumna semanatul speciilor anuale si perene se face it mai tiralu, pentru ca semin{ele si si degere peste iarni. Cantitaten de siminti Intrebuinfata va fi dublé fat de normal, tocmai pentru a {1 sigui mavara vor risiri suficiente plante. Speciile bienale (care orese In al doilea an de la semanat) se insiminteaza vara,"iar toamna se transplanteazi Ta locul definitiv, iernind afar sub un adpost de frunze, In rasadnita, in sera de apartament sau in ghivece si idife finute’ Ia ealdur’, ling fereaste’, pot fi Insi- inate, in timpul sezonului rece, speciile eave cer pentru germinare si creslerea plintufelor o temperatura mai ridi- cea gio ingrijire mai atenta, Tehnica seménatului, Seminatul seminjelor se face — indiferent de loc — in trei feluri : prin impristiere, in cuiburi. Primele dou metode se aplic ultima celor mari (canelufe, fasole, decora- tiva, ete) ‘Semdnatul in grédind. Se executs dupa ce pamintul s-a avintat si s-u incalzit ‘suficient, s{ a fost bine pregatit in prealabil. Pregitirea const in desfundarea (siparea din foamni a terenului eu eazmaua) si administrarea ingriisi- mintelor (organice, superfosfat etc), Inainte de seminat, primdivara, se mAruntese bolovanii, se taseazi straturile, se grebleazi, se niveleazé-solul 110 © colectia cristal © BSB BOR RSE @ @ @e ® e B e Q © Tnmutticea —plantelor : aus- veapta— seminal. prin tm- Drigiore; susstingn — sem: Daca se urmareste obtinerea te visaduri, pe o brazdi se traseaza prin apisare ct © sipe’ sanjuri putin adinci (de 2—5 cri diamettul semintel), apoi saminga se presara astupa snjulejele cu pamint bine mie unfit ori cu mranita, si se taseazi, solul apasind usor pe suprafala Ivi eu 0 seindurd, Daca seminjele sint mici, vor {fl amestecate cu nisip fin sau eu cenusai in proporjie 1: 19. Dacit seminjele sint mari, se vor pune in culburi, cite 3—4 Dupa semiinat se yd usor. cu stropitoarea cu sit, sminatl in risadnifa. Se-exceutd dupa citeva ile (6—1 de la montaven rasadnifei, timp in care substratul (pimintul) in care va avea loc germinatia @ atins’tempe- ratura necesard (se verifici cu termometrul), iar evt tualele seminje de buruieni au germinat si pot fi inde- © colectia cristal @ = 118Ingrijiea plantelor semtnate in cui iriate,Molifiecen temperaari in sindnife se face prin aerisire (ridiearea ramelor Substratul — amestec intim aledtuit din 3p. paimint de felina gi 1p. mranita — se afineazi, ce niveleaza si se taseazi usor, apoi.se fac ginfulefele in care se pun semin- fele, cit miai uniform. Distanta Intre rinduri: 4—8 cm, Se cerne deasupra un strat gros de 0,5—1 om dintr-un amestee in prt! egale de mranijl gi nisip de lu (ori nu- mai nisip), apoi se taseazA si se uda cul stropitoaren cu sit find, Semdnatul in tadife si ghivece. Se executi tn sezonul rece, vasele (lidifele sau ghiveceie) find {inute apol In sera de apartament ori la fereastra. Inaimle de seminat pimintul se dezinfecteaed cu abur la 85°C (se introduce Intr-un sicule 1 se expune actlunil aburulul) ; de ase- nienea si vasele : Jédifele din lemn prin flambare, vasele Gin ceramic cu apd clocotité gi solujie de formalin’ 5%. Orificille de scurgere a apel ale lédifelor si ghivecelor se acoplir cu cite un ciob agezat cu partea bombatd in sus. Se toarnd deasupra un strat de nisip grosier (pentru drenaj), poi comporitin de pamint adeevutd specie, Se nivleand ste taseazl. 112 colectia cristal Repicatul plantelor in eutl (A) 95 in ghivece (B) | In Uédife seminatul se facd prin imprigtiere sau in rindw, iar in ghivece simin{é cu siminia (mai multe sau mai-pufine, functie de dimensiunile lor). Deasupra se cere pulin nisip sau mranita. Se uda cu stropitoarea feu sila find sau se introduc vascle in api, umezirea [a- ‘eindu-se prin infiltrarea apei de jos in sys. Cind primivara se seamind flori ee nu suport trans- plantarea (in lidifele jardinierelor, de exemplu) semind- fura va fi mai rard, iar dupé incoljire si cresterea plante- Jor se vor smulge cele de prisos, oprindu-se doar ecle viguroase. Repicatul riisadurilor, Plantele risirite din sominte se epic (se transplanteazd) in alte vase, sau réeadnie, la distanfa de 4—8 ori mai mari decit acelea antetioare. Obig- nuit, se face 1a,20—-30 zile de la Insiminjare, functie de © colecfia cristal -® 113Semanitura se face into eu Hie “demontabila sus-atinga = marearen suprafeel ae I siminjat ; sus-deeapta — in Titurarea cutie! cind s-au tors mat rasadusile; Jon — Aetagae ea risadutilor specie strimbe, necaracteristic cinilor si — la multe speci ~ pentru i forma radeini advent inuinte de repicat se uda abundent seminalura Cu ocavin repicévii se inlaturd plantele sabe, solului, se scurteazi virful rida ~ se Ingroapi ceva mai adine, ve. Citeva sfaturl necesare ? vitams radacinite —repicarea nu se face mn ile foarte insorit [ie replat se da vised gw umbrexe noite iso sau risadnite, pind ce se constats printers Ge nirea in vegetatie) ; 3 bai = uncer, se reduce din aparatul foliar al résadulut De obieei, inerle plante se rept de 1-9 oi, rae defi planiate Ie Tocut defini, adel tn geting aaa ahivece. fi seoase cu atenjie pentru a nu I colectia cristal @ [ In timpul cresterit rasadurilor se executi: urmitoael lueréri : udatul, affnatul solului dupa udave, combateres eventualelor boii si diunatori, ingragarea suplimentara ete. Inmutfi pe eale vegetativis Anumite parti ale plantel — chiar numai “oabucifica de meristem — sint eapabile de a reface intregul orgenism din care provine. Avantajul metodei consti si in accea ch se pot pistra si reproduce intocmai caractorele ereditare ale plantei supuse inmulfirit ; de asemenea se obfin exem= plare care inflorese mai repede, deoavece stadial sint mal batrine. In schimb — comparativ cu inmulirea prin se~ mile — randamentul in urmasi este mult) mai scdvatt, iar pericolul transmutaril bolilor la urmasi mai ridicat, Asadar, metoda are avantaje si dezavantaje, “Avantajele find ins mai mari, inmulfirea pe eale vegetativa are utii- vai largi, mai ales cdi nu este dill, Inmulfirea prin butasi, Const in inridacinaves unot porfiuni de planti introduse intr=tn substrat core=punzai- tor. Butasii se pot_face din» porliuni de tulpini, lastari, Trunzi, riddcini. Stimularea intudéeindrii se poate face cu substanfe stimulatoare : (acid beta-indolil-acelic, eid beta-indolil-butirie, acid alfa-naftil-acetic ete), aplieate sub forma de solulii diluate ogi sub forma de prat (sub slan{a activa pulverizaia se afnestect intim ett tale sau praf de mangal) Butagi de tulpind. Se obfin prin sectionarea tulpini uunor plante de elima ealda en': Dracena, Colocasia, Phiyjlo- dendron ete. Sectionarile se fae orizontal, ew un cutit bine ascufit, in asa fel ca ,felin* sf aba cel putin un mugure, Parfile taiate se presara eu praf de mangal. (dezintectat) sinpoi se pun la inriddeinat. Butazi din Ustari, Sint portiuni terminale de 2—12 em Jungime, eu 1—2 noduri, tdiate din lastatl, Taietura de la bazai se face imediat sub’nod (la 1 mm), apoi se prafuieste ‘eu mangal pisat. Pentru butasi nu se vor alege. lista ‘eu boboc! sau listari prea eruzi, pentru c& nu se vor prinde, Inrddacinarea se face in nisip Sau in pamint usor, umes Zit, Deasupra se-poute aseza un pahar eu gura in jos, Se apiied Ia erizantems, garoafa, museata, ficus ete. ® colectia cristal @ 115Butayl din tistark Butasi din frunze. Sint frunze cu petiol, detagate de pe lanta-mami, Pentru incidacinare se introdue intr-un vas ‘sau cu pamint fin. Frunzelor de begonia lise Seelioneazd netvurile dorsale si se astern direct pe un substrat (hisip sau pamint fin) umed. Se practic’. 1a; violete de Africa, begonia, planta yerpilor ete. Buteyi din riddeina. Sint portiuni din ridacinile unor de 4-10 cm lungime. Inridacinarea se sau lidite, agezate In fereastra sau in seta, ‘afinat si permeabil (nisip de ria, pamint Wor). Prinderea depinde de crearea conditijlor optime in ceca ce priveste temperatura gi umiditatea, precam i de 16 © colectia cristal © © colectia cristal © 7Diterite_modust de obtinere a butagilor Gin frunze, bune Ja inmultire ; macul peren, c Jats, bujorul, call ia inmultirea plantei, fie la forjarea uel plante.pentrt 2 nor In uml etoane (arent ina ge Gah on seat me ane Gee, ah fur tuberin oe toaac imniberang ‘ug axilan 5 trunzulte solzase, care se formeazi jn in ane rae fen obra 118 @ coleetia cristal @ facna sau primiivara se planteazii In pimint afinat, Prin astfel de organe se inmulfese : Caladium, Gloriosa, Gtoxi- nia. Unele specll, precure : dalia, begonia-cu tuberculi, piciorul-eocosului formeaza rddacin’ tuberizate, dar care Cingure nu reprodue planta, deoarece n-au suguri axilars Trunzulife colzonse, De aceca, pentru inmulfire, ida “inile tuberizate se separa fiecare cu c bucaticl de colet, pe care se qisese 1—2 mugurl. Separarea vidicinilor se face in perioada de repaoé a planielor “amulfirea prin rizomi, Cala, canna, deditelul, stinje- rela eter se inmulfese prin divizarea' rizomilor (tulpint Cablerane) in portiuni eu muguri ; plantaren acestora. se face la ineheicrea perioadel de vegetatie (toamna). Orchi- ‘deele se inmulfese prin porfiuni de rizom (cu eca 4 pseudo bulbi) Iuate de pe tulpinile aeriene, Inmulfirea prin drajoni, Drajonii iau nastere din_mu- gueii aflafi pe tidacind ; apar la suprafafa solului in jurul plantei, Drajonii se separa de planta-mama cind au ini proprii ‘si se pot hriint singuri. Drajonarea se aplic& la: erizantema, Uliae, agave, aloe, planta-serpilor, ste- Inga ete. Tnmulfirea prin stoloni, Este foarte simpli si const in proprietatea unor plante de a forma tulpini tiritoare sub- firk, care se intind la suprafafa solului si formeazA din Toe In loc (la noduti) rozete de frufze cu rédécini, Dirijind stolonii in jural plantei-mam’, acestia se inradacineaza, Dupa detasare se obtin plante independente. Se practic la erin verde, saxifraga. Licrimioarele si uncle specii de crini dau stoloni subterani, din care apar la suprafaja Solulut frunzele si tijele florale. Inmulfirea acestora se face prin secjionarea stolonilor si despartirea de planta- Tnmulfirea prin marcote. Marcotele sint,ramuri de, un ‘an, nedetasate de planta-mamd, care se culed gi, se. aco- peta pe o porfiune eu pimint, in vederea inrédicinéril ‘Dupé inradiieinare noua plant& se detaseazi de planta- mama. Procedeul se aplic& la trandafir, garoafe etc, Mar~ Colajul poate fi si aerian, In acest caz (Ia : ficus, filoden- ‘ton, dracend ete.) 0 porfiune de tulpiné cu mugurl se # colectia cristal # 119‘Modul de inmulite & plantlor prin diterte feluri de maseote Bune In contact cu muychi, turb& sau plimint umed pind par ridacini. Dup& inrddicinare portiunea se detayeazd prin taiere Iumuljirea prin divizarea twjelor, Speciile care fore ‘meazd rapid tufe dese (stelujé, tufanele, pansele, nembi= Joti ete.) se desfac in mai multe buetti, Fieeare cu tulping si Midicind. Pentru aceasta, toamna, dupa inflorine sau Drimavara, devreme, se scot din pimint si sé desfae cu mina sau cu cazmaua ori cufitul in mai multe plante, fiecare replantindu-se la locul dorit. 120 @ colectia cristal @ Inmultfirea prin altoire, Reprezinti 0 metod rapida de Inmuljire a multor plante, care obignult necesit& mai mu ani pind inflorese. De asemenea, constituie 0 metoda efi- cient de obtinere a noi soiuri, Altoirea consta fn aplica- rea unei grefe pe 0 plant. Portiunea de planta care se grefeaza se numeste altoi, iar planta care 0 primeste — portatioi. Altoirea se aplici atit pirtilor aeriene (la : Whiac, trandafir, cercelus, citrusi, cactusi, conifere etc), tit si celor subterane (bulbi, tubereuli, tuberobulbi — I Ialea, dalie, gladiolA ete), Exist foarte multe metode de altoire. Principalele sint In ochi, in despicdtura, in triangulatie, in placaj ete. Ele vor fi prezentate odata cu exemplele concrete, Altoizea fn cht: 1 — altolul; 2 — aeaaterea altofulu; 8 echit (attol 4 — ineizia tn portaltot; 5 — Introdtceren altotalia ; 6 — Tegarea altoiuli ; 7 — planta dupa alto. © colectia cristal @ 12hMi liefionar agrotehnic Bijuteriile vegetale, a céror frumusefe nu este intr cuth ein newwa” un eompex deaer caee Petmnite i se prezinte in intreaga lor splendoute, In acest minidcfonss ‘orn ata pe Seurt, Bincpale Tera inceventIntnte tn culture Morlr, Huch ce tobe deviates Opetife prin care se acgir8 oxignl bic practic att in apartament cl maf aloes sere sande hij. Prin aerate ge Inltura eventual salon te ants Gia geiaurd din sere gt Peaaaiy Sor egg Intre temperatura din fara gt cca aia meron na aint Aiterene prea mar, ind au cat vias ret puternice “Aftnarensoltet Operate prin care oe mokiloecel ae tut “thst in rma ulltor contin Un sl tatoo umesieea bine prin dave, ddd mu se dervoleh nots tal sh planta suterd Se exoeutl eu alone Resins oot dere stoma raul Pack soll no esta afinat si udal x06y ent, ridacinile plan: folor nu se desvolta sufielent (tings). tn © planta eultivataspe tun #0) afinat st bine dat 122 @ coleetia cristal © Altoirea, Metoda de inmulfire rapidi a soiurilor valo~ roase, Se ob{in rezultate bune cind plantele supuse altoirit fac parte din acelasi gen botanic sau din genuri inrudite. Este o inmultire vegetativa. ‘Agezarea spatierului, Lucrare care consti in intinderea de fire sau plase de susfinere a plantelor care au tijele Hlorale flexibile ({cezii, garoafe etc). In cazul plantelor volubile (zorele, fasole japonezit etc.) crescute pe balcon jn ladite, se vor intinde sfori verticale pe care plantele se tidied, sau — in acelagi scop — se construiese gritafe din sipel Hobocitul. Operatie prin care — dupa o anumiti te! nied — se indepirleaza pe parcurs boboeii, lisindu-se unul Singur, in vederea ob{inerii unel singure flori de dimen- Siuni mai mari (in cazul erizantemel) sau se indepirteazi © parte din boboti, cind acestia sint prea mulli pe o singur’ tulpina florala. ‘Ciupitul. Const in suprimarea viefului de erestere, in vederea determinarii ei si dea lastari din mugurit late- ali, Ciupitul determina formarea tufelor joase, bine dez- voliate, eapabile si infloreasea abundent. Copilitul. Luerare prin care se inliturd lastarii lacomi, laterali, la. plantele eare fac flori pe tija, principal. Se ‘cut cind Hastarii sint verzi, terbacel, In unele eazuri (aroala) copilii detasati pot {1 inrddacinafi prin butsire, Combaierea ddunatoritor si bolilor. Operatic prin care se lupta eu arme chimice sau dizice impotriva bolilor si Ggunatorilor, Trebuie si fie permanent in_grija amatoru- fui. O bund Combatere se asigura printr-o bund profilaxie. Curajatul. Lucrare permanent, care const in inlatu- rarea usciturilor, frunzelar Inglbenite, florilor trecute, f& prafului de pe frunzele plantelor de ‘apartament, Res- futile adunate se ard died s-a semnalat atacul vreunui daunitor, ort se pun in geimada de formare a com- postului, Desfundatul. Lucrare .adine’ a solului, cu eazmaus, prin care se aduce la suptafafa Syatul inferior al soluli fi_se ingroapa cel dé la suprafi{a. Determini acrisirca Solulul, uniformizaren lui ete. Se executd toamna, tirziu, Desinjecfia. Operatie prin -care sint distrusi germenii ‘unor daundtori, Se execuld prin tratare chimica sall prin rijloace fizice (in eazul seminfelor prin incilzre). © colectia cristal @ _ 123Greblatul, Lucrare cu grebla in vederea sférimérii bul irilor si inlaturares resturilor (pietre, radicini ete), Fortatul florilor. Complex de operatii prin care plantele sint aduse Ja condifii de vegetafie intr-o perioada (mai ales iarna-primavara) cind obisryit ‘ele ‘nu inflorese. Fortatul se face in adaposturi din’ folie de polictilend, in rasad- nif calda, in sere de apartament, tn casi, deci in inchs eri unde’ temperatura ponte {i regiata. Stimularea pore ‘jril in vegetatie se face prin : Iuerdri agrotehnice (de hiv dratare i desfrunzire), tratamente chimice (stimulator), tratamente firice (frig-caldurd, funejie de specie, durata si epoca fortatului) Tngragatul solului, Consta tn aplicarea de ingrasaminte chimice si organice. Ingrasdmintele organice solide se in- Broapa de cu toamna sau primavera devreme } la fel ccle chimice, greu solubile. In timpul vegetatiel se dau solulul ingrasaminte, in funclie de stadial de dezvoltare a plan~ or, de specie ete. In primele-faze se administreazd mal ales ‘azot, cind se formeazd boboeli — fosfor si potasiu, Inmuijirea. Proces biologic prin care plantele sint re produce din saiminfa sau din pari vegetative, Exist Inc multire pe cale sexuata (din seminfe) si pe cale vegetativa, Inirefinerew solului. Complex cultural prin eare soll este pastrat fara buruieni, afinat gi netezit ‘Mulcirea. Operatie prin care se agoperi solul prisit si curdtat de buruient cu un strat subfire de 2-3 em) de aie semidescompuse, turbi, mranijé, hirlie etc, in Scopul pastrarii umiditagii, Nivelatul. Reprezinta’ netezirea suprafetet solului in a trastrit santulefelor pentru seménat. Se asigur condifii optime de umiditate, iluminare, Se execuld cu agrebla. Plantatul. Lucrare prin care plantele sint ajezate Ia locul definitiv, tn gradind sau in. ghivece. Se’ executa cu atentie pentiu a nu se distruge Tdicinile; la uncle spegiz,t8dacinile sint. scurtate Jinjentionat, pentru a le obliga ‘i ramifice. Dac& la seod-din. paming sau rupt s-au tint prea multe radacini, este necesar sl se inlature, prin tdiere, si ceva din partew aeriani (listari, frunze), 8 54 se realizeze un echilforu intse parten aevian’ sf ie daciné. La plantare in ghivece se folosese amestecurl de pamint:(cubstrat) 124 © colectia nia "Sra cig et em va aa apes Uae See eer la Tepe tos Set, aiighin ued pa as 28 Ss PUR Sear oes aie ait fee, Searhces bins st ateitgatebacn tein : Wrest apt ar ue a mila ait atpfon ecu as "ate png cent Sea Lace proce in ia! tare ‘ae cliern ori (I—%) a plantelor tinere, in vederea bunei Scxauats: tare nto Sc elon mins ear Sarat amen San OTS anh ec ee Cele trl tape ate transplant | © colectia evista @ 125