Eu nu tiu ce poate s fie

C-mi sun mereu n urechi

Cu venica-i melancolie
Un basmu din zilele vechi.

Se-ntunec fr de veste,
Lin apele Rinului curg,
i cresc ale munilor creste
Mre strlucind n amurg.

Pe stnc un chip de femeie

S-arat din negur blnd,
Brara-i de aur scnteie,
Ea-i piaptn prul cntnd.

Ea-i piaptn prul i cnt

Un cntec de vraj al ei;
Te farmec i te-nspimnt
Cntarea frumoasei femei!

Pescarul, nebun, se repede

Cu luntrea lui mic i, dus,
Nici valuri, nici stnc nu vede,
El caut numai n sus.

Vltoarea-l izbete de coasta

Stncoas, i moare-necat:
Loreley a fcut-o aceasta
Cu viersul ei fermecat.