Literatura {gocaurile mintDin sumar . Sahul ca infruntare ul a devenit unul din sporturile cele mai din ara noastra, convorbire cu prot. NDEA, secretar responsabil al Federatiei Romane de Sah (pagina 3) © Prestigioase succese roménesti_in prima editie @ campionatelor mondiale de sah pentru copii g1 juntori de la Timisoara, prezentate de ing. PAUL JOITA, maestru international (6) © Partide frumoase, intimplari, povestite de: MIHAI MARIN: Aveam neaparata nevoie de o victorie pentru a continua lupta in baraj (19) MARGARETA MUREGAN: Avantajul unui rege mai bine plasat (20) LORIN GHEORGHIU: Un duel interesant in atacul Samisch (21) ELISABETA POLIHRONIADE: Prima mea par- tida oficiala cu un mare maestru (23) MIHAL GHINDA: Vizita de réspuns (24) TEODOR GHITESCU: Un moment de satistac- tie estetica (25) PARIK STEFANOV: ,Revansa" (26) GABRIELA OLARASUSTANCIU: Am mutat regele pe hi in locul 8 (27) cada... (28) DAN BARBULESCU: int uitima rund (29) IULIUS ARMAS: Cursa nebunului de la c3 la 7 aminteste de golul lui Maradona din meciul cu Anglia! (31) LUMINITA RADU: Trepte (32) GABRIEL SCHWARTZMAN: © poveste cu un pistol (33) ‘® RADU VOIA: Kasparov contra Karpov (42) © Cartea de vizita — Elo (70) © Sanul la nivel inalt (70) © Meciurile candidatilor intr-o noua formula 79) © impotriva unui mare maestru se poate juca imbracat in blugi, afirma IULIUS ARMAG, maes- tru international (89) Aventurile sahului electronic @ MIKHAIL BOTVINNIK: Sahistul electronic atins forta de joc @ unui maestru national (250) @ Ingineria Cunoasterii intre gah si computer (242) @ Cray Blitz", un mare maestru al sahului programat (235) @ Cum invata un computer sa joace sah? ex- plica’ WERNER SCHATZ, cercetator stiintific (247) © Un nou venit in lumea sahului computerizat .Chiptest" (253) jalog cu banca de date Oracle" (248) Sah + viata + fantezie = lite- ratura © Cind ministerul de razboi a fost inlocuit de ministerul sahulu... (38) @ Apararea Lujin, drama omului pentru care tot ce nu e sah pare doar un vis incintator — un roman al lui Viadimis Nabokov prezentat de DOINA DORU (141) ® La mutare motanul sau despre pasiunea pentru sah a scriitorului Mihail Bulgakov, 0 ev care de VASILE OROIAN (83) 1ON BAIESU: Deschiderea mea (157) ® A fost descoperit secretul disparitiei tui Bobby Fischer? (256) ® VOICU BUGARIU: Sahul real, 0 pove: sf. (128) © DAN STANCA: Sah si utopie (158) © Laureati ai Premiulul Nobel pentru tteraturé $1 Jocul de gah: GABRIEL GARCIA MARQUEZ: Cu cine a ju- cat Jeremiah de Saint Aman ultima sa partida? (202) ISAAC BASHEVIS SINGER: Noi tofi jucam avind ca partener destinul... (204) HERMANN HESSE: Figurile de sah in care se divizeaza personalitatea umana (205) ® Detectivul Philo Vance rezolva cazul ,Nebu- nul negru” (161) THOMAS HARDY: Lacrimile Elfridei (185) NORMAN MAILER: Sé-ti spun ceva, Robert, sahul este viaja mea (187) © Cind un pion alearga 1 in bezna. Sahul, bogaté sursi de ingpiratio.n lirica romé- feasca (193) Valentele educative ale sahului ‘Acad. GH. MIHOG: Jucind sah vA dezvolt mintea! (133) © Sahul, instrument de disciplinare si mode- lare & gindirii elevilor, convorbire ou prof. univ. dr. ing. DOLPHI DRIMER, maestru international de sah (12 Esichierul si matematica (134) Computerul ca profesor (137)SDI ILL DLL L LLL LOLI LD LOLI DLL LO LIL ILO L I OOO — mame SAHUL, PE LOCUL DOI, UPA FOTBAL SAHUL . a devenit unul din sporturile cele mai populare din tara noastra @ Un succes de mare prestigiu al copiilor si juniorilor romani la campionatele mondiale disputate Convorbiri la Timisoara: sase din cele 24 me- cu prof. i : v fGhectghé GANDER, ein au revenit reprezentantilor inf @ Sahul pe locul doi, dupa fot- Romane bal, in ceea ce priveste numarul ju- de Sah catorilor legitimati @ Cind vom avea un_adversar sau 0 adversara pentru Garri Kas- parov sau Maia Ciburdanidze? SAA RAR RRR RARER SERRA AERA RE ee LIL LLL ILL OL LLL LA LILLE LIILD ILL LOL ILE IL LOLOL OI LOI IIE = eeSeer Ree ee ~~ - SARARARAS 4 (1 PLANETA SAH — Sint inci proaspete in memorie succesele copiilor si juniorilor nostri la campionatele mon- diale de sah de la Timisoara, Sint ined proaspete in memorie $i eforturile deosebite implicate de organizarea unei competifii de asemenea anver- urd... —Reprezentantii sahului roménese au reu- git excelentul rezultat de a cistiga un sfert din Cele 24 medalit care au risplitit pe primi trei clasati in fiecare grup de virsta. Am objinut 0 medalie de aur prin Corina Peptan, dou’ me- dali de argint prin Luminifa Radu si Gabi Schwartzman si trei_medalii. de bronz: prin Francise Nemeth, Andrei Istrétescu si Eleo nora Balint. Am’ ocupat primul loc in clasa- smentul, neoficial, al medaliilor pe féri, Sint performante care confirma intr-un mod con- Vingator resursele gi nivelul ridicat al sahului nostru juvenil, talentul deosebit si puterea de lupta ale micilor sahisti din Romania, efic sistemului competitional rezervat coplilor sia sistemului nostru de depistare si pregatire a ju- eltorilor eu perspective de dezvoltare si capa- bili s devin competitivi pe plan najional si international. Pe de alta parte, prima editic. a campionatelor mondiale de sah pentru copii si juniori de la Timisoara — competitia intern- fionalé de cea mai mare anverguré dup: Olim~ piad’ — a ardtat si capacitatea migcari sahiste din fara _noastr de a. organiza concursuri de asemenea amploare, cu participarea unor juca~ tori si jucitoare din peste 60 de tari. Ramine Si tragem acum coneluziile tehnice ale campio- natelor, ca si-ipregatim si mai bine pe copii nostri in vederea viitoarelor competifi $i ch asigurim dezvoltarea lor, In continuare, pe Jan sportiv pentru a deveni macstri, macstri internationali, mari maestri, participanti activi in lupta pentru primele locuri in ierarhia mon= dialé. si, de ce nu, luptind chiar pentru cunu- nile cu'lauri la femei_ si la. barbati — As vrea si continuim discufia noastra cu 0 amintire. In urma eu zece ani mai 1977 cineva de la Scoala generalé din Buftea m-a ri ‘gat si pun 0 yorbi bund pe ling Victor Cio- ciltea, pentru a-l convinge si dea un simultan cu tlevil dln localitate, Nu Goreau st joace cu alte neva, doar cu Ciocaltea, N-a fost nevoie de nici © insistengi. Regretatul Victor a acceptat ime diat sa faci deplasarea. O magind Ia luat de casi, a fost primit cu simpatie de elevi si cadre idactice, simultanul a decurs bine si intreaga manifestire a fost un sucees sahist. Cu ‘ocazie am Ficut cunostingi la Bultea yi cu neva venit de la Bucuresti. Cu responsabilul Co- tmisiei judetene de sah Ilfoy, im care am recunos- cut un indragostit iremediz . uri albe si negre Candea. De la Comisia judefeank la Clubi tral de sah, de la Club, incopind din noiembrie 1986, secretar responsabil al Kederafiei Romaine de Sah. Profesore Candea, cum se vede de aici, din frumosul i noul Club central de sah din Bue curesti, earacterul de sport de masi al sahului? — Berspectiva e tonicd, Bxista in fara noas- i tate deosebiti. pentru jocul de Oraye ca si in localittile sitesti, Se poate spune, far teama de a gresi, ca sabul a devenit unul din sporturile cele mai populare din fara. De alifel, ca numar de juedtory legiti- mati el se afla pe locul doi, dupsi fotbal. Adica peste 32.000 legitimari la sfirgitul anului 1987 Dar acestia sint numai jubitorii de gah care joacé in mod regulat la cluburi si care, intr-un fel sau altul, aspird yi la performanga. ‘Pe cind numirul celor eare stiv sah, care-l joacd in scoli, la facultai, in centre de creatie si cultura, in parcuri, acasa, este mult mai mare. A fost avansatd si cifa de dowd mi- lioane de oameni care joaci sah, 0 evaluare care fine seama de numdrul de jocuri de sah vindute, de tirajul unor edrti, de participarea la © serie de concursuri de mast initiate sub aus- picile favorabile ale Daciadei, Dragostea pen- tru sah, deschiderea atit de larga eatre acest sport este $i semnul unei impetuoase dezvoltiri culturale, a marilor transformari pe care le Uiieste poporul nostru, sub conducerea parti- dului, a tovarisului Nicolae Ceausescu, In con- ditiile dezvoltarii continue a invayamintului, a culturii, lumea minunati a sahului este un in- sofitor firesc, binevenit pentru. perioadele de timp liber. Nu numai ca o modalitate de re- creatic, ci si ca un mijloc formativ, salutat de educator — Binwiesc insi ed aceasta este mumai una din fatetele_problemei.. — Inr-adevar, dacd putem semnala o dis- ponibilitate de mas pentru sah atit de imbu- curitoare, trebuie Si recunoastem, in acela timp, c& Tederafia noastra nu a reusit ined sA asigure pe deplin un cadru organizatoric core: punzdtor pentru sprijinirea si stimularea misca- ri sahiste de masi, pentru a o transforma to- todath intr-o pepinicta si mai bogata de cadre pentru sportul de performangi. Activitatea sa- hist’ pe plan local este asigurati de comisile judefene, Dacd multe din aceste comisii — si a5 meniona aici cele din Timisoara, Con stanga, Iasi, Cluj, Brasov, din municipiul Bucu- resti — sprijind yi indruma cu adevarat sahul de pe intres euprinsul judefelor lor, ate comi- sii Sint mai putin active, nu se preocupd decit de sahul din orasul resedingé de jude} 51 poste, de inci o localitate-doud, se ingrijesc doar de Blo-rile juedtorilor locall, 4 multe judete jo- curile de sah, cirjile si revista de sah, atttea cite sint, nu ajung. pit ta sate. impreuid cu omisile judejene’tebuie st gdsim modalitig maj eiciente de organizare a activtiit spor tive de masi. Concursuri populare mai nume- roase, tabere, cursuri de perfectionare, confe- ringe.” Si, mai ales, consolidarea activitagii in cele 1843 sectii de sah exisiente — unitayile noastre de bavi in orase 3i sate — La ce vi ginditi cind vi referiti ta aceste sect — La faptul ca un club de sah trebuie si polarizeze interesul tuturor celor ee joaca sah in zona sa, e& el poate capta noi membri, mi ales copii $i adolescenfi, c& prin el devine posi bil activitate mai eficienti in vederea ridica- rit nivelului de joc 31 a accesului la perfor manfe. Avem multe cluburi bune, la care Iu creaza oameni inimosi si priceputi, Dar activi- tatea lor poate fi imbunatarita simtitor. Se pot PSR NRT £2 EEE REET EEE ETERS _DPROLL LL LL LLL LLL LLL LLL LLLP ALLL LL LLL LL PLL LL ILL OL OPISIII LLL LOLOL LD LLL ODL IDL LL LPI SSL EEE OP ILL LL LLL LLL LIL LL IPL ILL IL ILO organiza mai multe concursuri, pentru incepa- tori si avansaji, Fiecare club ‘ar trebuie i aibe propriul clasament, cu posibilitatea pentru ricare din jucétori de @ provoca la un meci pe Jucdtorul aflat inainte sain clasament, de 2-1 depiigi in caz de vietorie. Se pot organiza tur- nice cu deschideri fixe, sau care si inceapi din poritii de mijloc fixate in prealabil sau direct din final. Ma gindesc ci flecare club ar avea posbilitatea de a acorda titlul de cel mai bun jucdtor (sau jucdtoare) al clubului in anul in- heiat, cel mai bun junior (junioara), jucatorul care a Ricut cele mai mari progrese, de cam- Pion la sah fulger sau sah orb, la rezolvari de probleme si studii, cele mai, bune partide jucate Ge membrit clubulul etc Io leghturd cd cele ‘mai frumoase partide cred ci ar trebui s inst tuim premii de frumusele pentru partidele cele mai Dune jucate in toate concursurile noastre Oficiale. Partidele premiate sint de obicei re- produse in numeroase reviste straine, le fac Cinste maiestrici sahistilor nostri — Cum apreciati evolutia sahului_ nostra de performan{a in ultimii doi ani, si zicem de la Olimpiada de la Dubai din 1986? — In ceea ce priveste sahul feminin, ta Du- bai am objinut o medalie de bron2, Jocut tre) in lume. Un rezultat fireste.prestigios care, to tusi, nu’ ne-a multumit pe deplin, deoareee am fi putut cistiga argintul, echipa ‘noastra ar fi putut fi vicecampioana lumii. Dar in perioads urmitoare senioarele noastre nu au mai reali zat progresele pe care le doream, Nici in sahul masculin nu am inregistrat Inca progresele scontate. in 1984, la Olimpiada de la Salonic, focupasem locul cinci in lume. A fost cea mai bund performanta realizaté vreodata de echipa noastrd masculina. In 1985, la Cupa mondidla de la Lucerna, am cut un now progres: locul patr-cinci in lume. Dar, dupé un an, la Olim- piada de la Dubai, a venit un dus rece: locul. 17. Si, din pacate, de atunci, in ultimul an $i jumatate, seniorit nogtri nu au objinut inci re- ultatele cu adevarat prestigioase pe care le age teptim de la ei. = ..Cu exceptia lui Marin, Ja. zonale... — Da, cu ‘excepiia tindrului Mihai Marin, singurul dintre maestrit nostri care a reusit si treack de bariera turneelor zonale si si se cali- fice pentru interzonal. Ag vrca si precizez ci Marin a avut 0 comportare satisfiedtoare si la interzonal, in compania a 14 mari maestri in- ternationali si patru macstriinternagionali — chiar daci n@ sa calificat in mesiurile candi- datitor. Sintefi profesor de matematied. Ce ne pur teti spune despre cclafia sah-matematica, in neral despre influenfa favorabili a sahului procesul de inviyimint? — Cultivind inifiativa, gindirea. logic’, per spicacitatca, jocul de sah are bogate valenje formative. El mobilizeaza si antreneaza toate funcfiile psihice de la perceptie la rationament ipotetic $1 imaginatie. Prin cunoasterca reguli- lor de baza ale sahului si progresele inregistrate ulterior in acest sport, copiilor — chiar de la virste foarte mici — li se oferd posibilitatea eductrii gindirii stintfice, dezvoltérii ereativi- SAHUL, PE LOCUL DOI, DUPA FOTBAL © rt imaginatiei, Cunoseind lumea sahului, co- i $2 Tntilnesc astfel cu un sistem amplu, com- plex, productiv, logic gi estetic de gindire, de care’ vor beneficia toati viata. Aceste valente educative au Picut ca sahul si devind o disci- plind cu programa scolara in fri {ol mai nu- meroase. Mi separ sugestive rezultatele unui sondaj efectuat in cadrul FIDE: 63 la sutd din cei mai buni jucdtori din lume au studii su rioare, 34 la suta studi medii si numai 3 la sutd au doar studii clementare. — Avem acum o campioand mondial Ia cea ic dintre categoriile de virsti, aver alti icecampioni mondiali la copii" si_juniori, rei copii cu medalii de bromz, Cind ere- deji c& un jucdtor sau o jueitoare din Romania ‘ya (sau vor) ajunge intr-o finalt pentru ttlul su prem definut acum de Kasparov si Ciburdanidze? — AS fi vrut, fireste, si asistim anul viitor aun meci intre Mihai’ Marin si Garri Kaspa- ov, dar Marin nua reusit si treacd de interzo- nal! Desigur, ¢ foarte.foarte greu iar concu- renfa pe plan internafinnial devine din ce in ce mai dura. Va trebui si ne pregitim — si si muncim mai mult st mai organizat tea viitorului ciclu de turner de c: tru campionatele mondiate masculin si feminin. Pe fingd marit nostri maestri si maesire — pe care ii dorim mai performeri, mai combativi $i i in fortele lor — ti vom avea antrena{i in pregatirea pentru ciclul viitor si pe jucdtoris si jucdtoarele care bat acum la poarta ‘marii_ consacrari. = Se discutd despre rentabilizarea sahului, despre autogestiunea sahului, Ce misuri preconi zai in. acest. sens? — Cresterea numirului de sahisti legitimayi asigurarca unui caracter mai spectaculos turne- clor, pentru a se atrage un numar mai mare de spectatori platitor’. Federatia ar putea initia producerea si comercializarea unor produse ca Feri intereseaza pe sahisti — jocuri de gah, cea suri, diagrame, regulamente, manuale; ca ar putea acfiona $i pentru dezvoliarea turismaului sahist, Ne gindim la infiinjarea unui magazin Cu produse sahiste. S-ar putea lua in conside- rare si ceva ce ar fine de anticariat si consigna- fie sahista. Exista de altfel o propunere privind Crearea unei comisit economice in cadrul fede- ratiei_noastre. — Daci afi fi riarist i iafi lua un interviu seoretarului responsabil al federatiei de sah, ce ati mai intreba? is intreba: Cit de mult iubiti sahul? care ar fi rispunsul? — (Cat iubese cu pastune si in mai multe fe- uri. fotlica jucAtor. Apoi ca antrenor — am Inceput s& activez pregitind o echipi sateasea, .Flacira', din comuna Nicolae Balcescu, jude- ful Calatasi si am antrenat ulterior o echipa din divizia A. Ca arbitru — am arbitrat atit coneursuri In prima fazd. pe asociajie Ia sate, it yi (urnee internationale, inclusiv la ultimele dou olimpiade, la Salonic si Dubai. Mai iu- bese sahul si ca... tati: Irina are 20 ani Elo 2145 si o maestr’ a sportului 5 ODO LAL LOLOL LLL ABIL OLE OOOO OL PPL PO DOI OOOO I6 (1 PLANETA SAH BOUT Veer Une eee ed OT Micuta CORINA PEPTAN din Sadu-Gorj prima din lume la categoria sub 10 ani! wvSUCCESELE COPIILOR $i JUNIORILOR ROMAN! 7 COTS Team Ast ier UD | eee VU US Ing. Paul JOITA, maestru internationalRR RARER ERR RE AS ~ jaa PLANETA SAH in intreaga lume, sahul traverseaza o etapa de dezvoltare rapida, de transtormare dintr-un sport al minjil" intr-un fenomen cultural ‘complex, a care participa activ nu nu- mai 0 grupa restrinsa de profesionisti, ci mase largi de cunoscatori ai jocului, astfel ca rolurile de participant si spectator sint mult mai putin diferentiate decit in oricare alt sport. In cadrul acestel tendinte net conturate de diversificare a formelor de practicare a jocu- lull de organizare a sistemelor competiionale, F.1.0.€. (federatia-internetionala de spe- cialitate) a facut un important pas inainte, cu implicatii importante pentru viitorul sahulul Dupa acordarea, cu 25 de ani in urma, a titlulul de ,print al sahului” (uniori sub 20 de ani) si, cu circa’ 10 ani in urma, a titlului de campion mondial de cadeti (uniori sub 17 ani) acum se infiinteaza un sistem competitional complet de campionate mondiale, de la virsta invatarii gahului pind ta virsta consacrarii si senioratului (pentru limitele de virsta 10, 12, 14, 16 si 20 de ani). ‘Aoeasta idee curajoasa si de largé perspectiva a fost aprobata de Adunarea Generald F.LD.E. nu fara discutii, rezerve si indoieli, Initiativa avea sprijinul federatiilor national se vor gasi fondurile necesare si organizatorii unui concurs gigantic si dificil sau campi natul mondial va avea amploarea unui open international oarecare, asa cum s-a intimplat Ja editia experimental de anul trecut, de la Porto Rico? Are sens $4 se acorde titlul de campion mondial la virsta la care procesul de invatare a sahului este in plind desfasurar lar ierarhiile de astazi pot fi infirmate mine? Antrenamentul intens, angrenarea intr-un sistem competitional mondial, contactul cu publicul si cu mijloacele de informare pot fi suportate de copii sau constituie factori de stres inacceptabili? Inijiatorii campionatului au opus acestor indoieli si rezerve argumente solide: virsta pertormantelor in gah scade continuy, sistemele competitionale nationale si internatio- ale pentru copii s-au dezvoltat suficient, primeaza interesele majore si de perspectiva ale Promovarii sahului pe plan mondial Totul urma sé fie decis de rezultatele primului campionat mondial pentru copii. Pentru @ asigura succesu! acestei actiuni F.1.D.E. a efectuat doua ,mutari” importante: cu spriji- nul O.N.U. campionatul a fost organizat sub forma unui Festival mondial anual de sah al lineretului si pacii", iar prima edijie a fost incredinjata Roménici. Triada ,tineretul (copii) — pacea-sahul" nu este o simpla lozinca, ci o retlectare a po- zitiei-crescinde a sahului ca fenomen cultural universal si mijloc de cunoastare si intele- gere intre toate popoarele lumii incredintarea organizérii primei editii Federatiei Romane de Sah si orasului Timisoara este rezultatul prestigiului de care se bucura tara noastra pe plan mondial in legatura cu initierea unor actiuni in domeniul educaril tineretului, intregil lumi in spiritul idealuriior de pace si prietenie intre popoare. Nu in mica masura a contribuit si faptul ca orasul Ti migoara gi-a cucerit recunoasterea printre centrele mondiale ale sahului, depunindu- candidatura pentru titlul neoficial de capitalé mondiala a sahului juvenil detinut pina in prezent de Groningen (Olanda) Cu aceste pregatiri si sperante, presedintele F. Campomanes si alti conducatori ai F.LD.E. au venit la deschiderea primuiui campionat mondial de sah pentru copii. SUCCES TOTAL DE ORGANIZARE Indoielile au fost risipite din prima zi: prezenta a 260 de participanti din 58 de tari din toate continentele, ia toate categorille de virsta a constituit 0 surpriza care a depasit cele mai_optimiste asteptari $a adaugam la acestea taptul c traditionalul turneu international timigorean de copii si junior, aflat la a 5-a editie si organizat concomitent cu primul campionat mondial, a inre- gistrat’ si el un record de participare: 560 de participanti din tara si din 17’ tari in aceste zile Timisoara a luat aspectul unui oras in care se desfasoara una din marile competitii sportive ale lumii, care a adus din toate partile lumii si ale jarii peste 2 500 de jucatori, antrenori, parinti, arbitri, organizatori, suporteri etc Un concurs care a depasit toate recordurile: cea mai mare competitie de sah pentru co- pil si juniori organizata in lume, una dintre cele mai mari competi de gah ce a fost orga- nizata vreodaté (depasita numai de olimpiade si poate de openurile-gigant de la Biel si New York), cel mai mare concurs de sah organizat de tara noastra etc. Succesul’ primei editii imi dé curaj s& risc 0 prognozé: a doua editie va inregistra aproape 100 de {ari participante, campionatele mondiale de copii si juniori vor deveni una din cele mai importante manifestari ale sahulul pe plan mondial, iar toti marit campioni ai viitorului se vor forma in sistemul celor cinci trepte ale virstelor afirmarii. Sahul si copi constitule un alia) nob, care, in mod sigur va atrage atentia publica moncialé 91 resur- sele necesare organizarii unor mari competi Un campidnat mondial de sah pentru copii si juniori nu poate fi descris numai in alb-negru, cci — la fel de interesant ca intimplarile de pe tabla cu 64 de patrate — este caleidoscopul de personaje si roluri interpretate in marele spectacol de la Timisoara SRR RRR RRR ERS, PAA TEE EEE TTT RS PPLE LLL LLL LLL LDL LLL LL LLLP LLL LLL PLL IL DL LP ILOS II LILI LL LL LOLD LL LLL OL LD OLLI LO LOLI OR SUCCESELE COPIILOR $I JUNIORILOR ROMAN! C] 9 “Re Marile concursuri de sah, organizate intr-o regie moderna, constitu care actori nu sint numai jucatorii ci si spectatorti, organizatonil, arbitr fini — un persona} colectiv specific concursurilor pentru. copi Mai mult decit in alte sporturi, aceasta lume a sahului participa activ si atectiv la com- petitie, contribuie la calitatea jocului i la rezultatal final, intelege ce se intimpla pe ,tere- nul_de joc” si — la nevoie — poate evolua in mai ‘multe roluri. $8 Incereém deci o schité micro-sociologica a acestei interesante lumi a sahului un spectacol in antrenoril $i pa ANTRENORI! $1 PARINTIL Rolul antrsnorului in sah este mai dificil si mai putin evident decit rolul antrenorului din alte sporturi. Lacunele teoriei jocului de sah 3i mai ales lacunele teoriei si metodologiei invatarii unor activitati intslectuale complexe fac ca rolul antrenorului in sah sa fie con- testat de multi mari jucatori care s-au format fara antrenor. Partizanii acestei idei dau exemple; Capablanca, Lasker, Sotvinnik, Fischer si chiar Kasparov nu au avut antrenori sau antrenorii au avut_un ‘ol episodic in formarea lor ca mari jucatori. Totusi, In uitimil 10 ani, in intreaga lume sahista si-a cucerit dreptul de existent antre- norul de sah pentru copii si juniori, concomitent cu dezvoltarea sistemulul competitional destinat virstelor invatarii sahului. Dovada cea mai evidenté a fost furnizata la campiona- tul mondial de sah de la Timisoara, unde raportul intre numarul de jucatori si numarul de antrenori sau parinti-antrenori a fost de aproape 1:1! Sarcinile si metodologiile de lucru ale antrenorului de copii diferé substantial de cele ce revin antrenorului — secundant al jucatorilor seniori. Experienta acestui campionat demonstreaza ca in relatia antrenor-copil ceea ce se cere unui antrenor bun nu este atit 0 forta de joc deosebita la tabla, cit un talent pedagogic deosebit, constatare valabilé pind la Virsta de aproximativ 14—15 ani. Ca urmare, medalie de aur 4 obtinut nu numai elevul marelui maestru Baghicov (Aleksei Sirov), ci si Corina Peptan, eleva talentatului pedagog ‘ S, Pascalau, posesoru) unei categorii sportive mai modeste. Unul antrenor pentru copii i se cere, de asemenea, priceperea unui psinolog specializat in lupta sanista, cci in lumea copiilor rezultatul partidel este deseori decis de factorii p: hologic! care au o importanta cel putin egala cunostintelor teoretice i tehnicii jocului. A invata un copil sa-si corecteze greselile de la o lund la alta s1 — deseori — de la o partida 16 alta, a-i invata sa-si invinga teama, sa fie calm, rabdator, decis, dirz si concen- frat, a-l invaja_sa cunoasca punctele sale tari si slabe, 2-1 invata's devina el Insusi un psiholog in lupta cu adversarul, constituie o cale sigura de a obtine salturi valorice spec- faculoase intr-un interval scurt de timo in ce ma priveste, imi place s4 cred ca — aaca cu ceva |-am ajutat pe Andrei istratescu 8 cucereasca 0 pretioasd medalie de bronz in cea mai disputata grupa de virsla — aceasta a fost rezultatul colaborérii_ excelente cu tatal sau. Cea mai buna ,mutare” pe care am facut-o ca antrenor cred ca a fost cea prin care am cedat locul din camera de hotel tatalui, cu care am stabilit ca cel mai important lucru este ca, pe parcursul concur- sului, Andrei sa doarma 910 ore. Numai noi doi stiam ca, odihnit si mobilizat corespun- zalor, Andrei poate cuceri orice medalie caci sah stie mult peste rezultatele objinute pina acum. CAMPIONATUL MONDIAL AL PRECOCITATII GENERALIZATE »Copiii-minune" ai sahului au stirnit dintotdeauna interesul general si uimirea in fata performantelor pe care le poate atinge gindirea umana la virste fragede. Capablanca, Reshewsky, Tal. Fischer, Karpov. Ciburdanidze si Kasparov au trecut prin acest stadiu de fenomen-senzatie pentru opinia publica © Intreaga literatura sahisté acrediteazé, mai mult sau mei putin direct, ideea c& mari performeri nu pot ajunge decit unele talente extraordinare, cu o dotare intelectuala de exceptie, care se manifesta printr-o precocitate evidenta. Altfel spus, mare maestru poti ajunge prin munca, dar campioni mondiali si mari maestri de extraclasa ajung numai cei care, in plus, au fost dotati prin nastere cu capacitati intelectuale de exceptie.. Este ten- tanta si analogia cu alte sporturi, de-exemplu cu saritura in inaljime, unde nu poti ataca performantele maxime daca natura nu te-a dotat, pe tine insuti, cu o inaltime de circa 2 metri. Personal sint adeptul altei teorii (teoria ambientalista din psihologie): sistemul_psihic este mult mai putin sau deloc influentat prin .mostonire”, analogiile cu sistemul biologic sint foarte indoieinice, potentialul intelectual de dupa nastere este acelasi pentru toji co- pill; diferentierile in pertormante se creeaza dupa nastere si ele depind de mediul infor- mational in care evoluam si care structureaza un sistem psihic intotdeauna avid de infor- mati: Privind acest campionat mondial de sah al copillor ma gindesc cA adep|ii teoriel am- PL LLL LL LILLE LLL LLL LL OLLI POLL LL Geen ee LOL LLL LLL OL LLL A LLL LILLE LILI OL OL DLO OLL OL LE OO LO OLLIACR RR a (1 PLANETA SAH bientaliste ar putea extrage argumente solide in favoafea lor in disputa teoretica funda- mental cu adeptii teoriei genetice in psihologie. Campionatul este, in mod evident, un sfirsit al legendei .copilului-minune": in sala evo- jugaza zeci de copii-minune ai sahului, precocitatea intelectuala este un produs de serie, fostul copil-fenomen a fost retrogradat a banalul stadiu obligatoriu de trecere cétre trep- tele mari pertormante. Precocitatea este prezenta peste tot: in mutarile efectuate (de 0 calitate surprinzatoare la categoria sub 10 ani), in comportarea in timpul partidei, in rela- fille copiilor intre ei si cu adultii — arbitri-antrenori-parinti, in modul in care copili de- monstreaza nu numai o inteligenta precoce ci si formarea unor structuri psihice supe- rioare, trasaturl de personelitate specifice virstelor adulte (echilibru, calm, dirzenie, capa- citate de autoperfectionare, rezistenta ia stres etc.) Nu stiu daca tofi adultii-cititori vor fi de acord cu cele de mai sus, dar stiy ca — in lu- mea copitlor participanti la un concurs de san — categoria ,copiilor-minune" nu este ac- ceptata — mai mult, este tratata cu un foarte fin umor’ seniorial. Orice copil priveste un copil-minune ca pe un jucator mai experimentat, pe care i poate ajunge din urma gi intrece, eventual, chiar in partida de sah de astézi. ,A avut an- tenor mai bun, are conditii materiale mai bune, a putut participa la 0 serie de openuti in- ternationale, nu a avut de dat examene de treapta, a Inceput antrenamentul de mai mult timp", iata citeva mesaje din lumea Copiilor, pe care le-am cules pentru dumneavoastra de la'copiii din lotul nostru. Raspundeti dv ta aceste afirmatii, c&ci este clar c& tori de sah sint adepii fara rezerve ai teorie ambientaliste in psihologie. intt-o discutie pe aceast’ tem cu prof. universitar Pius Brinzeu, primesc un argument suplimentar: Sint absolut convins ca numai in judetul nostru (Timig —n. autorulul) avem acum 10 copii care joaca la fel de bine ca Fischer la 10—12 ani, campion mondial poate ajunge insé numai acela care, ca si Fischer, isi va dedica intreaga viata sahului” Dupa aceasta ciscutie am o revelatie: gahul'a progresat enorm in ultimil 20 de ani si cresterea cea mai insemnata a forte de joc este cea care se inregistreaza la copii si ju- niori, zeci de copii din sala joack mal bine la aceeasi virsté — decit amintitele ,etaloane iternationate da copii-minune". Am curajul sd fac gi o afirmatie-pariu: ,stalonui national fe precocitate” pe care [-am utiliza cu totii pina’ acum, actualul mare maestru Florin Gheorghiu, este depasit de mai multi copii din lotul nostru reprezentativ. Intr-o serie de meciuri ipotetice ale calitatii partidelor Fl. Gheorghiu sub 10 ani — Co- rina Peptan, Fl. Gheorghiu sub 12 ani — Gabi Schwartzman si Fi. Gheorghiu sub 13 ani — Andrei istrajescu, nu am nici o indoiala asupra rezultatului final Daca marele maesiru Florin Gheorghiu ar putea furniza partidele sale la aceste virste, ma angajez sé fac o analiza comparativa a numérului de greseli! Cred $1 sper ca alle citeva recorduri nationale neoficiale de precocitate stabilite cu 20-25 de ani in urmé de copilul si tinarul Florin vor fi egalate sau depasite in urmatorii 5—10 ani, desi opozitia seniorilor pe plan national si 2 juniorilor pe plan international este mult mai mare: virsta minima a calificarii in liga A si a cuceririi titlulul national, titlul de prin} al sahului" sub 20 de ani, vista’ minima a cuceririi titlului de mare maestru OFENSIVA FETELOR iN $AH Nivelul genera! al fortelor de joc al seniorilor este in crestere evidenta, in lumea junicri- lor progresul este vertiginos, dar cel mai rapid progreseazé forta de joc in sahul feminin, in cadrul caruia recordurile de precocitate stirnesc uimirea generala in raport cu stereoti- purile de evaluare pe care ni le-am format pe baza trecutulul. S4 nu uitam: actuala cam- pioand mondiala, Mala Ciburdanidze s+a cucerit titlul Ja 17 ani (') ip ce recordul masculin il detine G. Kasparov, cu ,numai* 22 de ani. In ultimii 10 ani sahul masculin a fost atacat cu un succes evident pentru o prima ofensivé de fruntagele sahului fem Gaprindasvili, Ciburdanidze, Alexandria, Cramling, Polgar etc. in fond, dupa ce teoriile psinologice referitoare la stadialitatile formarii gindiril 1a copii par a fi un corset prea rigid pentru cea ce se intimpla in gah, ialé ca in lumea sahului — Girect sau Indirect — se ridicé 0 noua intrebare, al cérei raspuns are o importanta mult superioara sportulul: Pot juca femelle sah la fel de bine ca barbatii?” La aceasta intre- bare tratateie de psindlogie se cam feresc sa dea un raspuns direct si transant, iar pare- rea. sincera a mavlor macstri masculin) cred 4 mu este cart 8 0 ostemn. Marile maestre sovietice au un punct de vedere surprinzator si foarte interesant: femeile pot atinge forta de joc a marilor maastri buni, dar nu pot concura treapta marilor maestri extraclasa, devarece nu dispun de un potential biologic egal barbatilor, potential necesar suslinerit efortului intens cerut de gahul modern. Altfel spus, forta fizica inclina de partea barbatilor balanta unor capacitati intelectuale egale! Pe de alta parte, exist opinia ca fe- tele pot cuceri titlul mondial masculin daca sint supuse unui antrenament adecvat si simi- lar barbajilor si dacd — detaliu foarte important — in perioada de formare pind la 20 de ani vor juca numai in concursuri masculine pentru. seniori Fapt este of astazi se accepta in mod firesc lucruri care cu 10 ani in urma erau consi- CRS RR REE RRTEAER E PSA ETE EEE EEE LLL LPL PLP LPL L LIL LLL LL LLL IL LLL LLP LLL LLL LPL PPL LIL2a ee er ERE ARSE TRF RRR TR RR RR RT RRS SRR Tih RRS aN RAR AE n SUCCESELE COPIILOR $1 JUNIORILOR ROMAN () © SPECIALISTA IN APARAREA FRANCEZA IN VIRSTA DE 10 ANI! Capablanca putea jucs. intr-un concurs. un si ace ceasi deschidete cu albul si cu negrul,cistigind de fe care datd-La fel a procedat §) Carina, Peptan cars din totalul de 11 pastide jucate a ciyigat sive partide fu albele yi patra eu e> ina dintre weeste partide jucath Intra m= onal impecabill, €are ar fave cinsic ark hiera pon ai maestru Alb — MIRA. ROSENBERG (Israel) Negru — CORINA PEPTAN (Romania) ‘Apararea (ranceza Led 06 2.6 dS 3.Cd2 C6 4.05 C147 5.NUB eS 6.03 Co 7.Ce2 DBS K.C13 eds 9.edi Ne7 100-0 0-0 11.18 Tet! 12Tel C18 13.Te2 Na7 14.Ne Cbd IS.NbI NbS! 16.Tel Tack 17a} Cef INNA} Nd} 19,63 a5! 20-Tel Cod 21 Ted Co¥ 22-Te} Cys. 2.Te? Cha! DWCdel CHS 25-Tee? Teo. 24.Dd2 Teck 27.Teh 28h3 Dds! 29.T1e2 46 30.CU Tet 31.Cr4 Chae 32.Ch4 Nid 33.02 Ted M.Cc3_Db3_35.Ddl_ Ne7! 36cTd2 DUI 37.11 Nad J8.CAS cus 39.bud Ted SO.Tbd 88 41tel Tas 4226 eb 4.126 643 dup G- tes muarh albul a ceulat »FOAMEA DE _PIONI“ PEDEPSITA. Copii nostri sim un sah stimpiic. inva metic prinieun stidiw individial organizat, Aces! mod le Tnvayare, guranfie a succsselor viltoare, este evident s in. partidele Eleonorei Balint. Exemipiul de mai jo etc edificator: dup un joc pavijional foane casa Eleonora podepseste loamea de. pni” a adversaret prinir-o. splendida combinatie, bazats pe suprainedr Eatea figurilor adverse 51 slabiciunea prime! orizon: tale. Pentru a putea electua astfel de combina com- plexe, Ia antrenament au fos! rerolvate 7eet 7c We Exemple tip pentew aceasth clash ve clemente tacts Alb — ANTOANETA STEFANOVA (Bulgaria) Negra — ELEONORA’ BALINT (Romania) Gambitul dame! 1.01 dS 2.48 6 3.03 65 4.Ne2 Cob $0.0 Cih hot ed 7.Cd4 NeS 8.Ceb be6 9,Ce3 0-0 10.NgS ho LLANE D6, 15De2 Ths 13.048 ed5 14.CdS dS. 15.De5 Th? I6.Nd# Ted 17.Da7 Nh3.18.Tld! The 19,Tacl Te? 20.DeS Te?! 21.NI7S" RHI! 22.Ne6+ Ryo 23D Tel#! 24 Tel Dao 25.TbI Deb 2613 Des+ 27.Rh I DID WTeb+ RhT si albul cedars ANDREI ISTRATESCU EGAL CU SSPERANTA nr. 1° A SAHULUI SOVIETIC Cine tl poate opripe Gata Karmki? SE prate cepia un chim de fovitun dures cu un jutitor Cane fre. for de’ caeul recunoscuta? Sah ed Anche istrieseu mu este cu nimie mal pres dee imorul onsiderat spertoja ar. I” sohulul juveni svete hich in construc sieges tnch pon de alae fic in calcul tor lungr sarante, in cae mute be iste — fle mat arcu de pisit — allrncarl cit tmease serial, Ovcmiare de aur’ presativat 9 Combinafe!Linale (28 Tait si spol 97.08) a0 I pus fidice victoria fy acewsid. parikiph core ete und emi in oie de ambse pln ines same tal — ANDREI ISTRATESCU (Romania) Neveu — GATA KAMSKI (URS) Aphrares spanialt Led eS 2.€13 Col 3NhS gh ld ced 5. NeS 18 6NId Nei 1.Ne6 be6 8 Oda d6-9.Ce} Nud 10,Det DUT IPCad eS 12.Cde2 Ce? 13.04) Neb 14.3 O40 IS Tad} Ce6 16.Dd2 (5 I7Nh6 fob 18.Ced Nit 19.Dh6 Nod 20-Tiel Tact 21.C2e3! Nu? 22b3 ct 2BTed! cb} 24.cb3 Ces 283 DIT_26.Ca5 DD DURh2 Te? 28.71 Dil 29.€F1 TH W.CH3 Cid+ Bahk Tas 32.Rgt Te? 38Te? Te? M.Dhat TH 38. NOI 36.Dai si peste citeva muti emia UN DERBI Jocul de aac la rege, jocul ofensiv rdmine cakes principal a viciorici Ip sah. Pentru Francis Nemeth, mmatul constituie scopul partidei. Iat-! Inteun deeb al falentate) noasire generaqi de bajet! sub 10 ani Alb RADU ZAINEA (Romania) - Negra — FRANCISC NEMETH (Romi Gambitul_ dame Idd dS 2h 6 3.cdS eS 4.Ce3 oh 5.C1 NIS BNE Db6 7. Du2 Cab 804-0 bd 9.c3 CH 10.Nd3 Now IDed Cha TENBINDIIRRDI Cod 14.Del DhSt ISDA Ded 163 CoM 17Ral Cod ea! »SECRETUL Ca si Corina Peptan, Luminija Radu este o speci listd'a Apirar francere, eare a adus 2.5 puncte din ‘wei partie imporuinte pentru coalgurajia clasamen- Inlet inal. $1 de aceasta dati adversarele au cd nips curs ‘original: nu este secrets deschiderea pe tire oped. secret este fapiul ch. am studiato fn frofundime! taro pe Luminiga demonstrind poten {ul de cobtraatae af Apia francez. 0 deschidere in ware albu! poute ave iuzia c& dominatia spatiald este tatu! Alb — ADRIANA CZORKE (Ungaria) Negru — RADU LUMINITA (Rominia) Apararea francedi et ¢6 244 dS 3.CU2 C16 4.65 CHU7 Sid eS 6.04 C6 7.CS13 Ds 8.63 cuts 9.cu4 Ne7 10-TbI Ib 11 Ne? OD ARN [65 13.05 eS! 14.Re2 117 1S.h3 old Legh Tye7+ IZRIT Nes JBNd3 Nel 19.De2 Nel 20:Tel CGS 2LNDI_ NAT 22.7h2 Chd 22.02 NOS+ 24.602 Tie. 25,Ty2 Ced3 26.NU3 CUB 27.Cldd Cel 28.11 bua sf abut cedeaa, APARAREA EXACTA IN FATA UNUI ATAC VIOLENT Derbiul ludith Polgar—Gabi Schwartzman, a decis lis de aur a grape! baietior sub 12 ani. Conform Milurilor de joe de_pe acum eonturate ale eslor do Thich camponi. ludlidh a atacat olen. cu sacri, ar Gabi sa apeal exve Contrasaerficiu elec tuat ly momentul oportan. Inifiaiva at treeut le neg are a objinut povsitie elgtivatd dar a Hearst tn mare fri de timp, itis [uedtoare experimentatd de tue new. a propus re a rcbuit sl fie aceeptat Pentru a. a jues peste 2 mulari in elteva minut poate xb Somene cu un joe de Lote, Ath — TUDITH POLGAR (Lingsicia) Negra — GABI SCHWARTZMAN (Romania) odin 1g 1, 04 g6 24 Ng? N.Ced eh NUT AS S.LAI2 dod 6.Ce4 CU? TCE Cu Cod Coo DNbO 04 ils No 1LDh6 Ned 12.80 NIN 12 gI3 Dds 14.03 Des ISRaAY CHS T6TH WON ITE RWW 1 TES Die WRG WAY Medd Tek 2UTHS Cus 22.605. cls IAT ph Dao! UA Der V2 IDS Cio remiza. POL LLL LL LLL LLL LLL LLL LIL LL LL IOP LL LOL LID LLL OL LLL LL ILI ILE eFAN ARREARS AR ENE RRR EEE ES 12, (1 PLANETA $AH derate ca 0 prognoza fantezista: femelle pot depasi nivelul fortel de joc Elo 2500. Fapt este ca 0 fetita a cucerit titlul de campioana mondiala la baieti sub 12 ani, ceea ce consti- tule un eveniment prevestitor al viltorulul. Fapt este, ca, 1a antrenamentele lotului nostru, antrenorii nu au constatat diferente marcante in forta de joc a fetelor si baietilor sub 10 ani, adica atunci cind experienta si sistemele competitionale sint echivalente. Fapt este ca partidele Corinei Peptan la acest campionat mondial demonstreazé ca ar fi putut concura cu_ganse la 0 medalie in categoria baietilor sub 10 ani. De la nasterea sistemului, modern de competitii, sahul este dominat de jucatorul-senior, pentru care sint rezervate 3/4 din totalul concursurilor, care detine o pondere numerica de circa 4:1 si ale carui partide sint descrise in peste 90% din paginile literaturil sahiste. Ful nu prea indepartat aceasta suprematie va fi atacata din trei directii: junioril, femeile si calculatoarele electronics. COPIII, $AHUL $1 CALCULATOARELE ELECTRONICE Organizatorii camplonatului au avut o idee inspirata ca in spate rezervate spectatori- lor 84 ofere accesul liber la citeva minicaloulatoare echipate cu programe pentru gah. Aceasta produce inca 0 demonstratie de precocitate generalizata in tehnica de calcul a copiilor, precocitate in raport cu etaloanele noastre de .oameni experimentati”. Zeci si sute de’ copii din Timisoara si din strainatate testeaza cu’ pricepere calculatoarele, nu se mira de nimic, aduc de acasé casete cu alte programe, schimba pareri care seamana foarte mult cu o disculie intre specialisti Pe parcursul turneului, echipa de lueru a cercetétorului stiintific Miron lonescu-Bujor, formata din opt elevi intre 13—16 ani, a editat cu aceleasi minicalculatoare originalul bu- letin al turneului. Organizare de centru de calcul in plina activitate: schimburi de zi gi de noapte, competenta. sim| al raspunderii, seriozitate, maturitate. Ar fi putut o echipa de adulji_ $8 efectueze aceasta lucrare? Nu sint sigur. deloc.. \Vazind si alji copii si tineri antrenati cu pasiune in diferite activitati organizatorice Imi vine un alt gind referitor la viitorul sahului — dar cum poti privi un campionat mondial al copiilor fara s& te gindesti la viitor? — nu cumva campionatele mondiale pentru copii vor fi realizate in solutia de autoorganizare de catre lumea juniorilor si copillor, in proportie de 90%? Un tinar care manevreaza competent calculatoarele si joaca atit dé bine sah nu poate fi, de exemplu, gi un arbitru. competent? Cert este cA in lumea sahulul simbloza copli-calculator electronic este mai evidenta ca oriunde. De pe acum, la copili care joaca sah de performan{a, numarul minicalculatoare- lor dedicate sahului a depasit numérul ciiniior, astfel ca duiosul stereotip de asociere ,co- pilul gi cételul” trebuie sé-| inlocuim cu altul, mai modern, dar cu nimic mai postic. De pe acum exista pe piata minicalculatoare ale caror programe de jucat sah constituie un partener redutabil, astfel ca stim cine va fi primul antrenor al viitorilor mari performeri: un program! LIDERII LUMII COPIILOR Dintotdeauna copili si juniori au avut ca modele de comportament gi de stil de joc maxi jucatori: Capablanca, Alehin, Botvinnik, Tal, Fischer, Karpov $i, mai recent, Kasparov au jucat si joaca acest 'rol In procesul de formare a vitorilor mari jucatori. Treptat, acest mod de ,invatare prin imitare®, s-a transformat intr-o metoda de antrenament des folo- sit8: colectiile de partide ale unui jucator-model sint invatate pina la memorarea totald, se obtine un intreg transfer al unui mod de gindire si al unui stil de joc, se Incearca reface- rea unei carieré sportive si a unor trepte ale afirmarii. Pina aici, nimic nou si asa va fi si in. viitor. Initierea unor campionate mondiale de copil si juniori pe cinci trepte de virsta, cu des- fagurare anuala, va aduce inc’ un corectiv important. Pe ling ,marile modele", in lumea copiilor, junioriior, parintilor gi antrenorilor vor fi acceptati ca lideri si unele modele in curs de afirmare”, mai apropiate de virsta copiilor. Altfel spus, va influenta stilul de joc si metodele de antrenament-formare nu numai cariera sahista a iui Kasparov ci si un set de etaloane intermediare" (campionii mondiali, regionali si nationall). Cava similar s-a Intim- Plat gi cu vedetele de muzica usoara, atunci ind au aparut copii si tineri interpret. Acest efect a fost evident inca de la deschiderea campionatulul mondial. Copii, antre- norii si parintii se informau asiduu. Despre modul de antrenament, stilul de joc si rezulta- tele unor ,celebritali" de pe acum acceptate: surorile Polgar, Gata Kamski (la 13 ani cam- pion al U.R.S.S. la juniorii pind la 20 de ani), Alexei Sirov (locul doi in acelasi campionat, pe anul in curs), Mathew Sadler (maestru international, speranta Angliei, caruia i s-a pus la dispozitie un fond substantial pentru formarea sa ca jucator), Ana Maria Botsari (cam- pioana de senioare a Greciei) si alti, Dupa acest campionat citiva lideri au fost altii au aparut, dar nimeni nu con- test faptul ca.nasterea unor .stele-copii” va fi un fenomen curent in viitoarea evolutie a RAR AA en AR RT mS ~ srmARAAAS PLL LL LL POLL LLL LLL LLL LLLP LL ILL LL LL LL LOL LID LLL IL II IL LELAA AAA AAR SATS SO LLL LL LLL LOL LOL LOL LOLOL LOLOL SUCCESELE COPIILOR $I JUNIORILOR ROMAN! C1 LLL I OLE LLL IL OIL IL POLLO OLE LLL LL rs sahului. lata citeva posibile implicatli practice ale acestei moditicari in lumea stelelor sa hului: literatura sahista si mijloacele de informare in masa le vor urméari evolutille, federa- tiile de sah vor fi doritoare sau nevoite sa le faciliteze progresul printrzun regim profesio- nal, organizatorii unor openur fi vor invita la unele concursuri etc. Toate acestea se in- timpla de pe acum, la scara mai mica. In planul metodicii antrenamentului, dupa citiva ani vom dispune de colectii de partide la toate virstele ale unui vitor mare jucator care a trecut prin toate treptele campionatului mondial, cea ce va permite o cuantificare a stadiilor de formare incipienta a unui cam pion. (CUM SE POATE FORMA UN MARE MAESTRU EXTRACLASA? ’ Este tntrebarea cea mai importanta care si-o pun parintil, antrenorii_ gi federatiile de sah, atingerea acestui stadiu find $i speranta fierbinte a fiecarui copil participant la cam- pionatul mondial. Caci sa nu ne ingelim ‘crezind ca participarea la aceste campionate se va face numai sub steagul obiectivului altruist al ,dezvoltani armonioase" a gindirii copii- lor. Dimpotriva, aproape toatd lumea are in vedere intrarea pe strimta poarté a marii per- formante, pe calea profesionalitajii in gah, cu toate implicafille pe care le aduce acest mod de viata nebanal Raspunsul la aceasta intrebare ne intereseazé in cel mai inalt grad si pe noi, caci echi- pele noastre olimpice teminina (multimedaliata |a precedentele olimpiade) $1 masculina (locuri 5—8 in ierarhii anterioare) scad permanent in ierarhia mondiala a mediei Elo, in- trebari nelinistitoare se pun in legatura cu rezultatul final la apropiata olimpiada, am avea neyoie de citiva mari maestri de extraciasé In schimbul de experienta ad-hoc care se realizeaza in timpul unui campionat mondial, © parere aproape unanima’ mari) maestri extraclasa nu mai pot fi tormati decit in cadrul unui sistem complex si gradat de pregatire, care incepe de la virsia invatarii abecedarului. Mai tirziu este... prea tiriu pentru a atinge culmile, se pot obtine numai trepte la care as- tazi exista zeci si sute de jucatori la fel de buni, iar mline vor fi si rmai multi. Mai mult, un copil situat pe “drumul de creasta” care duce spre inalta performanta poate sa se rata- ceasca pe multe poteci care coboard la inaltimi mai mici, din multe motive, pe care nu totdeauna le putem explicita In ceea ce priveste metodele de antrenament-formare dainuie o diversitate de pareri Daca ar fis rezumam, se confrunta trei metode de antrenament-formare. -Metoda clasica" este cea a utilizarii unui antrenor permanent sau pe o duraté cit mai mare, 0 varianta intelectuala a relatiei ucenic-maistru din invatarea meseriilor dificile, me~ toda care are ined cei mai multi adepti, intrebinducl pe m.m. Baghirov care este metodica antrenamentului in cele 6—8 ore in care lucreaza saptaminal cu A. Sirov, am primit urma- torul raspuns: ,Simplu. {i analizez partidele, il invat gah din experienta’ mea, il cercetez din mors”. Altfel spus, transterul de experienta se face pe cale intuitiva Si cu cit este mai mare jucator antrenorul, cu atit mai bine. Metoda este verificata, dar aproape toti cei ce posed categoria maestru FIDE sau mai sus prefera sd joace pind la virste inaintate, decit » 8a fie antrenori. Criza de antrenori calificati este acuta chiar si in jarile cu miscari sahiste foarte dezvoltate. s Metoda moderna”, pentru care se avanseazé denumirea de ,sah total”, este.in totala opazitie cu cea clasica: rolul antrenorului este minim, daca nu chiar negat. Se considera ca sahul trebuie invajat asa cum invatam limba materna, prin crearea unui mediu infor- mational sahist de zi cu 2i (0 bogata literatura sahista, eventualul acces lao buna infor- matic de date, in varianta engleza, apartenenta la o echipa valoroasa, cu jucatori de prima mina, participarea intensa la un sistem competitional de seniori). Deviza acestui mod de pregatira pare a fi ,capul este mai destept decit noi (si decit antrenorii)’, ajunge a-i oferim un volum imens’de informatii si o impresionanta experienta de concurs de la Virste fragede, caci structura informajillor se va realiza de la sine. Crearea acestui mediu informational este preluaté col mai adasea de oatre un parinte care stie ,ceva sah gi care exercita o functie mai apropiaté de cea a unui manager sportiv. Rolul antrenorului olasic poate fi preluat de un ,antrenor colectiv": o grupa de 2—3 tineri care analizeazé si se pre- gatesc impreuna (metoda jucatorilor englezi). Balanja timp de pregatire-timp de partici re In Concursuri este mult inclinata in partea dreapta astfel ca lucrurile incep sd se iene cu tenisul modern: antrenamentul este, de fapt, 0 perioada de odibna, loviturile se Tova ‘gi Se exerseaza din mers, pe traseul .din open in open”. jetoda centrului de perfectionare" pare a fi un compromis injelept intre cele doua metode opuse. Cu sau fara antrenor, format cu metodele clasice de invaare sau cu cele moderne, copilul sau juniorul Impreuna cu antrenoru! sau parintele-manager, este con- vocat la stagii scurte de pregatire periodica, conduse de jucatori cu calificare sportiva Inalta. Metoda a fost inifiatd de M. Botvinnik’gi este continuata de profesor §|fostul slev, G. Kasparov. in cadrul acestei gcoli de gah se efectueaza un veritabi diagnostic” al punctelor slabe PL PLL LL LL LL LOL LLL LLL LL LOLOL OP LI IL e POLL I~SS IIL LILI LDL OLD LLL LOLOL OIL ODL POL OOO | | | | L SUCCESELE COPIILOR $I JUNIORILOR ROMANI (1 ale jucatorului pe baza partidelor jucate, se observa comportarea acestuia in conditii de joc $i se stabileste, in comun, un plan de pregétire pina la sesiunea urmatoare. Accentul este pus pe formarea unor deprinderi generale: capacitate autocritica, capacitate de ana- liz, orientarea catre tipul de jucator, cercetator stiintific etc. Deocamdata toate cele trei metode de antrenament coexista si produc juniori de va~ loare ridicata. Pentru 0 apreciere comparetiva este necesar sa mai treaca cel putin 10 ani, criteriul eficacitatii sportive realizate urmind a fi corectat si de alte criterii REMARCABILUL SUCCES ROMANESC. in peste 25 de ani de destagurare @ campionatelor mondiale de juniori, sahui nostru a reusit objinerea a numai patru medalii (dou Florin Gheorghiu si cite una Madalina Stroe si Malina Nicoara), iar acum — intr-un singur campionat sase imedaliil. Pentru lotul nos- try national de copi si junior concluaile participéri la acest campionat par afi urmatoa- rele: a) la categoriile de virsta 10, 12 si 14 ani dispunem de unul dintre cele mai valoroase loturi de copii din lume: b) cu exceptia medaliatei cu argint Radu Luminita, in intervalul de virsté 16-20 ani nu avem juniori care sa conteze in lupta pentru medalii si care $4 constituie sperante apro- piate pentru echipele olimpice. ‘Acest tablou rezumativ al rezervelor imediate si de perspectiva ale sahului nostru nece- sito explicatie suplimentara. Valoarea copiilor nostri se datoreste masurilor cu bataie lunga luate cu ani in urma, ale caror roade le culegem astazi: organizarea unui campionat mixt pe echipe, care a ol cluburile sa se preocupe de copii si juniori; constituirea unui judicios sistem competitio- nal de campionate nationale si turnee open, in care se poate obtine experienta necesara unui viitor jucator de performanta; infiintarea sectiilor de sah ale scolilor sportive de elevi, veriga importanta in formarea noii_generatti Sa adaugam la aceasta buna activitate desfasurata de colectivul de antrenori, coordo- nat de ing. Daniel Savin, colectiv care pe durata anului dinaintea campionatului mondial a reusit 5 pregateasca foarte bine jucatorii seléotionati in urma campionatului national si a turneelor de bara). De ce — daca avem copii atit de valorosi — nu avem si juniori mai valorosi, desi baza de pornire este foarte bund? Dupa parerea mea, deoarece dupa virsta de 13—14 ani, atunci cind copilul atinge o forta de joc apropiata celei a unui maestru al sportulul, siste- mul nostru de antrenament-formare nu mai este adecvat cerintelor moderne. Cu deose- bire in aceasta etapa este necesar un program competitional care sa-1 solicite la maxi- mum. Competitia in cere inchis” cu ceilalti junior! sau participarea la semifinalele cam- pionatului national si la unele openuri interne nu mai ofera canfruntarea cu adversari de la care se poate invata sahul de inalta clasa, Ar fi bine sa li se asigure un regim de acces preferential la acele pujine competiti: inierne care au un nivel relativ ridicat: participa- rea fetelor la competitiile de senior, rezervarea unor locuri in liga B si — atunci cind este cazul — invitarea copiilor si juniorilor cei mai buni in liga A si in cele doua-trei turnee in- ternationale inchise pe care le organizam anual. Aceste particioari pe baza de invitatie ar trebui _utilizate {ara nici o retinere, pentru junior 31 copil pentru care se apreciazé 08 poate realiza circa 40% puncte in turneu! respectiv. Este de asemenea necesar sd or- ganizam 0 scoala de sah in genul celei conduse de Botvinnik si Kasparov, care sa inlocu- igsod cantonamente Grientate spre rezolvarea unor obiective Sportive de’ moment cu un sistem de indrumare, formare si control cu catacter permanent si cu obiective de per- spectiva. Consider cf Federatia Romana de Sah, jucétorii nostri fruntasi si tofi cel care iubesc sahul au datoria de a nu /sa sd se piarda aceasta generatie de copii sahisti de exceptio, care si-au demonstrat potentialul in acest campionat mondial. Succesele sahului roma- esc in marite competitii internationale care se vor desfasura peste 5—10 ani sau chiar mai devreme le decidem astazi, prin masurile pe care le luam in sfera formarii viitorilor mari juc&tori. Sint absolut convins ca actualul lot de copii sud 14 ani pe care il avem poate produce” 2—3 mari maestei tn jurul virstel de 20 de ani sau chiar mai inainte. Aceasta nu se poate insa realiza ,de la sine", este necesara o strategie clara a formarii oii generatii si 0 reorientare in aceasta directie a resurselor materiale, organizatorice i sufletesti de care dispunem. Consider ca a ne propune sa cizelém o scoala roméneasca de sah — ale cdrei contu- furl 8@ manifesta atit de pregnant prin rezultatele de la Timisoara — si sa formam noi echipe olimpice ale anilor viltori constituie un obiectiv realizabil si mobilizator. LLLP LLL I LLL LID LOLI LL PLEO ILL 15 FOOL LOL LLL OL LLL PL LLL LL LLP PLP L ORSRTRTR RRR RRR REET AERA! = Oo PLANETA SAH LUPTA PENTRU MEDALII FETE SUB 10 ANI categorie la care lupta pentru medalia de aur nu a avut istoric, deoarece — spre sur- prinderea i a antrenorilor romani — Gorina Peptan a evoluat fn stil de mare campioana © singura remiza ,de odihna, restul partidelor cistigate, cel mai bun rezultat din intreg ‘concursult ‘Mai mult decit rezultatul, cea ce uimeste este calitatea jocului, caci multe partide sau fragmente de partida par a fi jucate de un maestru experimentat, lipsesc total greselile importante, nici un moment nu a avut o pozitie mai slaba. Corina joaca in stilul lui Capa- blanca, cy'repertoriu de deschideri restrins dar bine aprofundat, intuitie strategica 31 po- itionalé deosebita, plan de joc clar si ,bun simt" In pozitiile complicate, mici combinatii de finalizaré a dominatiei strategice. ‘Acelasi bun simt" $i intuitie par a fi si calitatile antrenorului ei S. Pagcalau, care — de exemplu — a ales pentru Corina Apararea franceza (sistemale cu e4—e5), atit cu albul cit si Cu negrul. Adversarele sale si gntrenorii lor au cazut in cursa intinsa: s-au pregatit la aceasta varianté mai putin la moda, crezind ca invafarea in ajun a unei variante este sufi- cienta. Corina studiase insé mai profund deschiderea si planurile jocului de mijloc, astfel © scorul general al acestei confruntari teoretice a fost de 6—0! Medaliile de argint si de bronz ale acestei categorii cu 18 participants au fost cucerite de Monica Bobrowska (Polonia) si Edit Lendval_ (Ungaria) Reprezentantele noastre Irina Puscariu si Adela Fratila au participat la lupta pentru me- dalii, dar le-a lipsit experienta competitionala pentru a valoritica sahul de buna calitate pe care il sti BAIETI SUB 10 ANI categorii cu 30 de participanti era Jorge Hasbun, campionul Hondura- pina la 20 de ani. Hasbun a condus cu siguranta pina la runda a 10-a cind a pierdut surprinzétor, a fost ajuns de John Viloria (S.U.A.) si intrecut la coeficientul Bu- hole, Pentru medalia de bronz s-a dat o batalie apriga, al carui cistigator a fost o noua sur- priza pldcuté pentru lotul nostru: micutul_constinjean Francisc Nemeth, (antrenor V. Neagu). Ca si in cazul Peptan—Pascalau (Sadu-Gor}), perechea Nemeth-Neagu aduce 0 surprizé §i in geografia sahului romanese, rasturnind prejudecata conform careia juniorii buni nu pot proveni decit din centrele gahiste ale {arii g1 de la un antrenor cu calificare sportiva. inalta In partidele sale, Francisc Nemeth se dovedeste un mare luptator, cea ce cred ca este cea mai importanta calitate a unui jucator de sah, calitate care trebuie formata inca de la primii pasi spre marile performante. Francisc joacd cu mult curaj orice pozitie compli- cata, ataca regele advers si nu se teme de faima adversarilor. In cantonamentul lotulul, in urma unei inspirate initiative, pentru prima daté s-a facut 0 pregatire fizica intensa, sub conducerea unui profesor de sport. La meciurile de fotbal or- Qanizate in formula ,de-a valma" baieti, fete, antrenori, parinji, micutul Nemeth s-a re- Mmarcat ca foarte batdios, prezent pe tot terenul si chiar la.. numeroase faulturi. Sa fie oare’o explicatie a rezultatului celorlalti baieti sub 10 ani (C. Munteanu, M. Zai- nea, R. Cornea), de altfal foarte talentaji, faptul c& locul ocupat in clasamentul final este /er8 proportional cu numérul de ore pe terenul de fotbal, acolo unde se formeaza con- ditia fizicd si motivatia pentru victorie? FETE SUB 12 ANI (© categorie cu 20 participante, in care s-au detasat in clasamentul final, Zhen Chen (China), Monika Crables (Ungaria) si Olimpia Bartosik (Polonia). ‘Succesul si jocul sigur al junioarei chineze este inca o dovada a atentiei care se acorda In aceasta tara formarii noii generatii. Pornita de la pozitie modesta, in putini ani R.P. Chineza si-a construit foarte tinere echipe care — in special echipa feminina — sint ca didate la’ medaliile olimpice. Reprezentantele noastre Magdalena Cernea, Cristina Nicolcea si Narcisa Mihai s-au tuat pe locuri bune in clasament, dar au pierdut partidele decisive in lupta pentru medalii. Cred c& nu cunostintele au lipsit, ci o indrumare psihologica adecvata unui concurs cu mizé mare. Mai avem de invatat si noi, antrenorii si parinti ordine, PA eee RR {aA EE EE ee LLLP PLL LLL LL LLL LL LILI LLL II IL ILD L LILI ILL PPT _—SS IIL LLL LLL LI LIL LILI LD LLL ILL ILO LI IO OL od ” SUCCESELE COPIILOR $! JUNIORILOR ROMAN! O17 BAIETI SUB 12 ANI Categoria cu 37 de participant in caré favoritul principal, ..tetita ludith Polgar, a con- firmat asteptarile de la un jucator cu o experienta achivaienta seniorilor, care a indeplinit normele de maestru international (!) Pare aproape sigur c4 in anii urmatori |. Polgar va depasi performantele surorii sale celei mai mari, Szusza, considerata una dintre candida- tele Ia titlul_ mondial feminin Medalia de argint @ revenit jui Gabi Schwartzman (Romania) care a confirmat integral sperantele noastre, demonstrind puterea de lupta si priceperea de a valorifica experienta si cunostintele sale superioare celorlalti_participanti Gabi pare a avea ca model de comportament $1 stil de joc pe Mihail Botvinnik: concen trare cu totul deosebité la masa de joc, voin\a remarcabila de cistig, repertoriu de deschi- deri orientat catre joc inchis $i pozitit strategice complexe, preterinta pentru joc pozitio- nal si finaluri complexe gi valorificarea unor avantajo minime. Tatal-antrenor (asistat la campionat de m.i. Aurel Urzica) considera ca numai o munca uriasa poste duce: spre culmi (,sahul totalt'), iar Gabi face cu succes primi pasi pe acest drum dificil Medalia de bronz a fost cucerité de Dov Tzifrori (Israel), dar pind cu una-doud runde inainte de sfirsit au concurat cu sase bune si reprezentantii nostri Dieter Nisipeanu, Ve- lentin Porubin’ si Mihai Grinberg La aceasté categorie dispunem de un lot de copii de mare talent FETE SUB 14 ANI . Medalia de aur a acestei categorii cu 24 de participante a fost cucerita fara emotii de Tea Lancheva, reprezentanta vestite) scoli gruzine de sah feminin, care a produs’ ul mele doua campioane mondiale si jumatate din candidatele la tithdl suprem. Aflam ca in ultimul an, Tea s-a antrenat 6 zile pe saptémina cite 4 ore cu antrenorul, plus studlul indy vidual ‘Argintul a.tost cucerit de Eva Repkova (Cenosiovacia), iar bronrul — 0 surprizé de pré- Portii pentru noi — de timiscareanca Eva Balint (aitrenor |. Marasescu). O surpriza pen- tru c& la campionatele nationale Eva nu s-a caliticat printre primele si a fost introdusa in ‘concurs in ultimul moment, ca o recunoastere de catre FIDE a oforturilor organizatorilor timigoreni care au primit dreptul de a prezenta in concurs gase reprezentanti ai oragulul. 0’ veche prejudecata a jucdtorilor de sah spune cA participantul intradus in concurs pe nepregatite, in ultimul moment, se va situa printre cistigatori! Sa fie o explicajie faptul ca Eva a jucat intr-o stare de relativa relaxare psihologica in raport cu celelalte reprezen- tante ale noastre? Ocazii bune, dar si ratari ale unor pozitii superioare au avut s/ celelalte fete din lotul nostru: Andreea Sasu — Ducsoara, loana Morariu si Simona Tufa. $i la aceasta categorie de virsta dispunem de o grupa de fete talentate J BAIETI SUB 14 ANI Cu 46 de participanti aceasta a fost categoria de virsta pe care medalille au fost cele mai aprig disputate, Dupa cinci runde, in care de pe acum celebrul Gata Kamski — cel despre care G. Kas- parov a declarat c4 ,dintre juniorii sovietici este singurul care merge pe urmele mela” — adunase tot atitea victorii, se parea ca medalia de aur este adjudecata. Urmeaza insa sur- priza concursului: dupa 0 remizd objinut cu greu la Istrajescu, pierde surprinzator la Ceatalkasev si apoi la Liss! in fruntea clasamentului se declangeaza furtuna, conducerea flind preluata, pe rind, de Ceatalkasev (invins de Istratescu), Szotia Poigar (care are un fi- nig slab), Andrei Istrdtescu (care rateaza o pozitie strategic cigtigata si pierde o jumatate de punct de aur’) si — in fine — Liss Eran (Israel). Cistigatorul nescontat al conoursulu este un jucator in maniera pozitionala, care gresesie pulin — rezultat al unei experiente de pe acum bogate — si care a cistigat partidele cu principalii favoriti (Kamski si Polgar). Medalia de argint, pe baza coeficientului Bucholz, a revenit lui Gata Kamski, care a avut un finis bun. Medalia de bronz, obtinuta de Andrel Istrajescu (loc 2—3) fara nici o infrin- gere, nu este pentru cei care i urmarim evolutia nici o surprizé, data find calitatea sanu- lui pe care il practica, La incheierea concursului, tatal si antrenorul aveam chiar o senza- fle de nemuljumire: in toate cele cinci remize cu fruntasii clasamentului, Andrei a scépat Victoria .printre degete Andrel'este insé cel mai tinar dintre participantii grupei de virsta (12,5 ani!) si, la aceste virste, un_an poate insemna un salt enorm in forja de joc. Poate ca sint subiectiv in aprecieri, dar Andrei ni se pare cel mai promitator junior pe care |-am avut pind acum, si imi aminteste — in multe privinte — de Florin Gheorghiu la 14 ani: aceeasi uimitoare memorie, viteza de calcul si de joc (in toate partidele i-au ramas OL PLL LLL LLL PLDI L IL LL OOP LLIL OP LIPO L ODL LLL LOLOL LLL A LLL LLL LLL LL DOL IDE OO IIL LD OL OO Le | | | | | | |POI PPI LLL LLL O ILL ODL LD LOL LD O LIL ILO LD IL IOI OL j 4 4 , . \ : S ’ ’ g : g | , . : , : \ , , . w O Jo 30-60 minute neconsumate), acelasi talent in deschideri si pozitii strategice complexe (unde a invatat ceea ce niméni nu i-a explicat?), aceeasi Universalitate a stilului de joc, te de a invata si de a se transforma de ia o partida la alta. Doua sfatur ntru jucatorii fruntasi care nu ma cred: fiti foarte atenti intr-o partida de concurs, avet in fata un jucator care gindaste cu o viteza inexplicabild, nu jucati nici o data blitz cu el! in gan, Andrei este creatia tatalui sau, incé un exemplu al rolului indispensabil al parin- {ilor in formarea unui jucator de performan{a. Dupa campionat discutam in trei problema Programului competitional pina ta viitorul campionat mondial. Andrei este ia nivelul de forta de joc sila vista zexplozei" in sah (12-13 an), in aceleasi condiii de pornire in care Fischer, Karpov si Kasparov au facut un salt brusc, peste citeva trepte val Ge S4 nul edpunem la'o -proba de foc" prin paliciparea (a finala de union pina la 20.de ani, liga 8 si un turneu international’ de seniori organizat in Jara? Poate ca Ceilalti juniori romani participanti, lulian Sofronie, Horia Nutiu. si Ranko Suhanek — desi foarte promitatori — nu au putut interveni in lupta pentru medali, intr-un concurs cu un’ nivel apropiat unei ligi B de seniori JUNIOARE SUB 16 ANI 30 de participante si o favorita clara: Alisa Galliamova (U.R.S.S.), campioana si la editia precedenta. Spre placuta Roa Ruinte lupta se duce ,cap ia cap", pina ii Tunde, cu reprezentanta noastra Cuminifa Radu, care cucereste o foarte meritata medalie Ge argint cu un procenta) (9 cin Ti) tere, la’ alle cetegont, ar fr fost rasplatt Ta aur Medalia de bronz revine Anei Maria Botsarl .(Grocia), prile| sa remarcém faptul ca des- fasurarea olimpiadeior de sah in Grecia incepe $8 se reflecte in cresterea fortei de joc a jucatoarelor_elene. Luminita Radu (antrenor Pau! Segheato) nu este un nume nou in sahul nostru feminin: 4a 16 ani calificata in liga A, posesoare a unor solide cunostinje, abordeaza partida cu calm si profesionalitate. Luminita este o speranta pe termen scurt a echipei noastre olim- pice feminine si cred c& va urma drumul consacrarii rapide, pe care I-au strabatut Ga- briela Olarasu si Cristina Badulescu. Alina Gretu si Ruxandra \gnatescu au ocupat locuri onorabile in clasamentul final, dar lupta pentru medalii s-2 dus la un nivel superior de cunostinte si forja de joc. JUNIORI SUB 16 ANI Cei 55 de cadeti au dus o lupta apriga, in care primii 16 clasati sint, de pe acum, buni maestri FIDE sau chiar maestri international: $coala sovietica de junior s-a impus si de asta data prin Alexel Sirov, un tindr la care paSiunea totala pentru sah este evidenta. Antrenorul sau m.m, Baghirov Imi spune ca Ale~ xei lucreaza singur... pind la 100 de ore pe saptami Medalia de argint este cucerita de americanul tlla Gurevich, ceea ce ma face $4 ma gin- desc fa openurile-gigant organizate frecvent in ultimii ani in S.U.A. si la conditiile de pre- gatire care le ofera juniorilor. O surprizé este bronzul lui Joel Lautier (Franta), dar s& nu uitam ca Franta isi constru- ieste pas cu pas o echipa masculina olimpica tinara si agresiva. Calea? Seria non-stop de mari openuri franceze si conducerea echipe: de catre excampionul mondial Boris Spas- ski. in aceasta contruntare de experimentati jucatori de turneu, cadetii nostri (Marius Cete- ras, Marius Manolache, Levente Kocsis si lon Zarcula) lupta din greu in zona celor 50%. Astazi, ca $4 contezi in lupta pentru medalii 1a categoria cadetilor trebuie sa fli un jucator cu forta de-liga A de seniori, Dar miine? Miine, poate ne scot din acest impas de multi ani Nemeth, Schwartzman, si colegii lor de generatie! Copii, inaintel SNA 7, bane aad NE ed coeaag (> et ia a id Pt SN OL PLP LL IIL LLL ILOILO LOL OI LL IPLPARTIDE FRUMOASE, iNTIMPLARI... PARTIDE FRUMOASE, Am, desigur, partidele mete pre- ferace, dar Fecare inseamnay in felul ei, altceva, nu le pot ageza incr-o ordine anume. Totus. pot afirma ea din punct de vedere sportiv. cea mal imporeanta a fost partida din ultima runda a curneului zonal de Ja Varsovia (1987) in care aveam al- bele impotriva marelui maescru Ki- ril Georgiev, cotat atunci al 15-lea din lume dupa listele Elo, Adversa- rului Ti era suficienta o remiz4 pen cru calificarea la) interzonal. in vreme ce eu aveam neapiracd ne- voie de o vietorie, peneru a conti- ‘nua Jupta incr-un bara). Remiza ar f insemnat pentru mine doar indepli- nirea celel de-a creia norme de ma- estru internasional. (Primele doud insumau doar 23 de partide in loc de 24, cum prevede requlamentul), dar norme se pot obtine oricind, in vreme ce interzonalete se desfi- soar odaca 2 tre\ ani, De aceea mam decis sa lupt, obtinind viet ria act in aceasta parcida cit 1 in barajul in erei (cu Georgiev qi Schmide). $i, apropo de bara: este a treia_ealficare consecutivi pe care o objin Ia egalitate de puncte pe locut doi, dupa cricerit suplimen- tare de departajare (dupa Liga 8 si finala nayionals.) Dar iata partida: Apirarea Nimzovici Alb — MIHAIL MARIN Negru — KIRIL GEORGIEV Turneul zonal Varsovia 1987 1.d4 Cf6 24 €6 3.Cc3 Nb4 4e3 intiMPLARI <5 5.Ce2 Acest sistem de dezvol- ‘are, ado Akiba Rul 1 pentru prima oar’ de instein in partida cu Ma- roczy (Hamburg 1930). continua 3 fie considerat si astazi una din prin- cipalele arme de combatere a »Nimzovici*-ului. Desi varianta este Una din preferingele marelui maes- tru bulgar (Ia ambele culori), in turneul zonal de la Vargovia ea |-a dus la infringere atic cv albul (par- sd4 6.e:d6 0-0 7.03 (De obicei se joaca 8.45 ed5 9045 TeB. Mutarea albulul este apreciata de teorie ca relativ nepe- rieuleash pentru negru, dar are avantajul cd este mai pufin analiza- ta) 8.45 9.c5 b6 10.b4 a5 11.Tbt aib442a:b4 bicS 13.d:e5 “Cob 14.Ng2 Tb8 15.Na3_(Incintarea prematura a pionului .b" ar fi dus la mari nepliceri: 15.65 N:cSt 6b:c6 T:bt 17.Cb1 Db6) 15..Nd7 $6.0-0 Ca 17.Tet Ce8 18.Cd4 Ce? $9.14 Nf6 20.0d2 Te8 (Negrul a reugic s& blocheze pionti adversi iar pozitia sa nu are slabiciuni.. Convins Gia scapat de probleme, adversarul meu a propus in acest moment re- mizi, inst daca filnd sicuagia din cla. sament, lupta a continuat) 21.Ce2 (Albul intentioneaza o regrupare de genul Ng2if, Rot-g2, Gerg/-f3)20 © PLANETA SAH 21...CebS (Negrul incearca sa evite © apirare pasivi, dar pierde din ve- dere faptul ca simplificarile il apro- ple de un final dezavantajos) 22 Nb2 Cc6 23.C:b5 T:bS (Acum, la mutiri indiferente ale albului, ne- grul reuseste s2 organizeze 0 pre- Slune neplicut’ asupra pionulul b4 Nu di nimic 24.N46 D6 25.Cc3 Tib4 26.045 e:d5 27.T:e8 NieB 2B.T-b4 Cbs 29.D:b4 Dat+ si fina- lu} este egal sau 24.GH4 Nees 9 Db6) 24.NF1! (Probabil singurul mod dea mengine inigiativa. La aceast’ mutare am consumat apro- ximativ 50 de minute, oscilind intre Varianta de remizi cu 24.N46 si 25.Ce3 51 alte continuiri — eram {ned sub’ Impresia propunerii de re- miza. A fost fara indoial, momen- Sa palhologte cal al greu al part el W.DeT! (Se ameninga 25.Cc1 Ts 265 cu mare avantaj. Acum la 25.Cc12_urmeazi 2! 26.NIG cS) 25.NA6_ D6 26.Cct Thbs 27.Cd3_(27.b5?? Cd) 27...Tee8 28.092. Ne?! (Nu trebuia. permisi fnainearea pionulul .b", desi albul istra_un“avantaj ‘1 ‘in. varianta B...CaT 29.Ce5 NeB 30.Tat. Proba- bil, lui Georgiev nu i-a plicut per- spective install unui ca alba) 5 Cd4 30.6 Cc6 H1.Tect g' (Negrul incearea si complice jocul "cu ore prep, sind cont 3 de fp tul ci albului “ii mai rimaseserd doar cinci minute de gindire) 32.Cb4 9:14 33.D:f4 De?! (Esce fi- reasea dorinfa negrului de a pastra damele pe tabli, dar dupa aceastt retragere el ar fi trebuit s4 piarda imediat. E drept ca nici finalul nu- ofera prea mari sanse de supravie- guire dupi cum se va vedea din par- ida) 34,Naé Td8 35.Dc7!_ gS S6.Dt4? (In crlzd de timp am veut si repet pe dati mutirile Inainte de a ma convinge cd se poate lua calul Adversarul nu-mi va oferi insio a doua sansa... Dupa 36.C:c6 De3+ S7RII+ DA3+ 38.Ret De3+ 39,Ne2 1+ 40.NF1 De3 41 Rds Ded 42Re2 regele se ascunde la nt Dupé mutarea din text, greseala negrului de la mutarea a 33 ri- mine fra urmari) 36-4 3.94 RfB 38,NbS TdeB 39. Nab Ts 40.NbS Tde8 41.Caé (Obiectiv cel imal bine ar fi fost. 41.N:c6 urmat de centralizarea regelui si pitrunderea pe coloana ya", Data fiind miza par- tidei, nu am putut decide Imediat care este cel mai bun plan si de cea am evitat pentru citeva mu- tari orice schimbare a caracterului pozitiei), 41...Tb7 42.Rf2 (Dups ALCP Te7! negrul capita sanse bune de salvare) 42..Re7 43.Re3 Nd7 44.Tg! Rf6 45.N:c6! (Incepu- cul sfirgicului) 45.N:c6 46. Tobe d7-Tat” Nbs 48.Rd4 RIS (rte aB.cbe Tey 43 Red Tbk ‘Tgbt) 49.Ta7 {6 50.47 T:b6l? (Se ameningh Ge2-e3. Nu salva nik ..Ne8 51.Te7 cu ameningarea beb7 dar nu 51.118 NOS 52.18 TicB_ 53.67 Tb8 S4.c6 (54.197 €5!) ‘c6l. Cu mutarea din text ne grul face o ultima incercare de a Complica lupta) 51.Ce2% (Ameninga mat in dou mutari) 51..e8 (Forjat) 52fe5 Theb 53.Ce3 Rid 54.C:d RES 55.Ce3 R&4 56.194 RFB S7.TA6 TH6 58.193 RFA 59.CaS RIS 60.713 A 61.THG (Restul_e simplu) SfhS 6206 Rh3 6307 hd 64.718 Tob 65.T:e8 N:eB 66.Ci6 Neb 67.e8D. (sau 67.ReS si RAG 67..Nee8 68.C:e8 Rh? 69.Re3 h: TO.CK si negrul 2 cedat Mihail MARIN, maestru international Avantajul unui rege mai bine plasat ‘Apararea englezi Alb: Margareta MURESAN — Negru: Barbara HUND Dubai, 1986 1.013 C16 24 c5 3.03 dS Ac:d5 C:d5 5.93 (Alte continuiri in eeasta pozitie sine: S.d4 Cic3 6.b:c3 gf Zed Na? 8NBS Ci7 90.0 0.0 (Oa Ci6l? 14.Nd3 NIS 12.N:65 gif5, 13.C42 TeB 14.Na3 b6 cu joc egal, aga apreciazi marele maestru Sam- kovicl; Se4 Cb4 6.Ne4 C13 7.Re2 C4 BRM Cob 9.CeS!? ed4 16 10.Da4 E47 12.Cb5_Ng7?! iNie6 Rie6 15. Db3 UG Sabie Re 178 NEEM BS Ded Re6 23.Phe Nhe 24.027 DicT 25.D:e7 cu mare avantaj tru alb, ceea ce a dus la victorie in rtida’ Miles-Hort, Londra, 1986: 5.23 e6 6,0c2!? Cob 7.23 Ne7 8.Ned 0-0 9.0.0’ b6 10.3 b7 11.Nd2 TeB 12Da4 DAT 13.Tiet Tid8 14.801 cu joc ceva mai bun pentru alb dupa rerea marelul macstru Pinter) cb 6.C:d5 D:d5 7.Ng? gé (Ne~ grul are ia dispozifie si agezarea pe estructura Maroczy* fillor si dupa 11.Tet Ca4 12.ca2 15 13.Ce4 Da6 14.23 N47 15.N:d4 Nid4 16b4 cib4 17.a:b4 TacB 18.Db3 cu joc favorabil albului) 11..06 (In faya ameningarli 12.Ce¢ cu arac dublu asupra pionului_¢5, negrul putea Imagina si 11...Nib2 12. Ce4 De7 13,Gc5 Naat 14.Dal eS 15.Nh6 TeBPARTIDE FRUMOASE, intimpraR! O21 1644! Cd 17.CeA! dar alba! objinea atac_necrugitor in schimbul mate- rialulul_ sacrificat) 12.Tb1 Nb7 13.Da4!? (Mutarea din text. consti- twie © noutate discutabili. Probabi era mai bine de urmat recomanda rea teoretich 13a3 care duce la complicagii greu de apreciat. Ne- yrul_ar fl putut réspunde prin 3.Tad8 144 ccbh 1Sab4 ho 16.e4 Dd7 17.0022! Cd4 18.Tiet CS! sau 17.Dat TleB 185 Ca4 19.Tfei 15 20.42. Nig? 21.8:g2 Dd5! 22.Rgt e5 sau 22.3 e5 23.C4) 13.,.Dd7! 14.Dh4!? hé 15.CF3! (Mat slab era 15.Ce4 h5 16.h3 — Se ame- ringa i Ogd cu schimbul forgat al damelor in favoarea negrului — Cot 17.63 CAS 18.Nd3 cu joe aproximativ egal) 15..h5 16.Da4 18 17.Tfet C4 (Cava _mai slab era 17...Cd4 18.D:d7 Td7 19.C:04 edd 2ON'b7 Tb? 21.Nd2 bS 22.126 a5 23.The! a4 24.Nb4 cu joc supe- flor al albului sau 19...N:d4 20.N'b7 Tib7 21.Ned4 cid4 22.Tc4 €5 23-Tret cu avantaj minimal pentru alb.) 18.D:d7 a3 CAS 20.Nd2 a52t_ (De considerat era 20..TacB Mb4 cib4 WTicB Nic@ Barbs Te? sau dact albul imbunivayea iecul stu prin Waa:bs Teel 23.Tet e750 alungea la joc apa!) 21.g$ Cf Neb? T:b7 2.Te? (Gresita este varianta 23.b4? cibé!_ 24a:b4 ad! si negrul avea avantaj) 23..CeB VA.Ne3! Cdé Bad! Td7 26.C13 CAS 27.Nig7 Rig? 28.CeS Tb7 BRA TAB 30.Ret Cd4 31.73 16 32Ce4 CBI! (Aflacs in criza de timp, marea maestra vest-germand nu se impaci de loc cu pozigia, fi displacea jocul, sec, strategic al ‘al- bului si, de aceea, pirasesce in mod gresit cimpul 44 vizind schimbarea ‘ealulul alb, care controleaza slabl- clunile structurii de pioni de pe flancul damei si reduce actiunea turnurilor negre. Trebuia asteprar cca $i albul si-si slabeasca, eventual, structura pionilor pentru dislocarea ealului din d4, De exemplu: 32.25 33.e32! C6 — 33...C13 34.Re2! ChI 3543! h4 36.g4i 5 calul este eapturat_usor, — 34,Tb3. Ch! 35ReL RT 36.4 eft 37.94 cu joc complicat) 33.h4 CoS! (Cu mult curaj marea maestra Barbara Hund ‘isi asuma riscurile trecerii in final de turnurl 34.C:e5 fe5 cu structura de pionl stricata, mizind pe patrun- derea turnului negru la d4 gi a re- gelui la e6) 34.Thet! C:c4 35.T:c4 e5 36.Tic3 Tas 37.Tb3! (Aibul sta mmai_bine, Se ameninga marsul rege- lui Ref-d2-c3 si. eventual, Ret dupa schimbul une perechi de curnuri, cu final superior pentru aib) B1.Tich Bd: ch RAT (La 38.55 uurima 39, e4! fied 40.Re2 Ri7 41.Re3 R{6 42.R'ed Reb 433 cu ideea g4 si albul- mengine avantajul minimal Bed Reb 40.Re2 (5 41.Re3 TI (Negrul are © pozitie pasiva fara de posibllitari de activizare) 42f4 fred 43. Ried ef4 44.R:f4 REG (Negrul Be ta) eer ee ttt ae rie Pee curd oie sperd sa faca remiza, dar rangul su- perior al regelui_aib di ganse de Gigtlg albulu) 45.7a3! (O alsa idee de joc, dar nu $i de cistig sigur, pu- tea fi: 45.TbS! To? 46.b4! ‘a:b4 A7aS baS? 48.7:b7 34 49.Tb6 RIT SORe3 a3 S1.Rd2 a2 $2126 b3 53Re3 gl albul “cigs, dar dact 47.117 “48.a:b62! “RIG! 49.Re4 Reb 50.Te5 Th6 S1.TeS R/S 52c5 Tad 53.745 b3 54.Td1 TcB 55.1b1 Te, 56.7b3 1 se_mengine egalitatea) 45..7e8 (Negrul nu mai are de ales. Defensiva duce |2 pierdere, Singura sansi ramine, eventual, un final mat slab de pioni) 46.16! Teé WT e6 Reb 48.Rg5_ RT 0.94 Ris) SIIRY4 ROG $itmed Rae E2.AE4 Reb S4.RgS IIT (Aparent pozitia este egalé. A sur- Yenit un final de pioni, fara. slab ciunicronice, Tm care albul are avantajul unui rege mai bine plasat Daci negrul ar fi la mutare, remiza Atco ea ae oT inevitabil in pozizie de 2ugzwan Sethe RG Sobatt RET SE RAT Bio 58.Rg8 ReStl (Vazind ci nu se mai poate apara, din disperare, negrul recurge la calea cea mai scurta de pierdere. Nu mergea 58..g5 59.h5! $4, 60.6 03 S1N7 92 62HED 5! al- ul transforma pionul cu sah. Maxi- mum de rezistenga dadea $8...R/5 59.R7 Rg4 60.R.g6 R:h4 61.816 Rot 62.Re6 REA 63.RdS Red 64.Rc6 RAS 65:R:b6 Re3 66.Ric5 R:b3 67.RbS $I cetul amine doar © formalitate, pionul c4 se transforma imparabil) 59.Rg7 Rd4 60.R:g6 Re3 61.h5 Rib3 62h6 Riad 63.h7 Rb4 64.h8D Ric4 65.RIS a4 66.Dal i albul ce- deaza. Margareta MURESAN, mare maestra internafionala Un duel interesant in atacul Samisch Ukimii creispatru ani au fost pene tru mine ani de superturnee, openu- rile internationale de mare anver- ura concurind roe mai mult turne- ele tradigionale! Am participat ast- fel — in general cu rezultate fearce bune — la marile open-uri de la Viena (cind am ratat practic victo- ria in intilnirea directa cu vechiul rival, Korcinol, clasindu-ma la egali- tate’ printre alpit cu ex-campionul lumii, A. Karpov), Reykjavik (unde am ,procurat” amatorilor de senza- ional cea mal mare’racare a anulul remizind in pozifie supercistigata cx ugeslavul Alkali 51 fasindusma astfel pe locul 2...), New York (cind @ jumatate de punct ma impiedicat si reinnod sirul victorillor tradigio- nale in SULA. fara al carei tri campion internagional_ am devenit in sezoanele 1979-81), Lugano, OHRA Amsterdam, Berlin Sommer (grandios fescival gahist cigtigat la mare lupta de campionul lumii M. Tal), Vortenac (unde o neatentie, in criza de timp, contra lui Miles, m-a costat locul 1)... Toate aceste mari Concursuri au constituit pentru mine etapa premergatoare a Olim- piadei din Dubai — in care personal am regit sprestez un joc bun — si din aceasta cauz in fiecare din ele am utilizat scheme originale de deschidere, definicoare ale reperto- riulul propriu! Au rezultat, nu de putine ori, parcide de inait nivel tehnic, de’ cert interes teoretic Personal, parcida pe care 0 comen- tez in rindurile urmatoare © consi-22: 0 PLANETA SAH der cea mai bund realizare perso- rala @ anului sahist 1986! (e adevs- rat ci a5 putea vorbi de-o usoara notd subiectiva legata de aceasté alegere, partida consticuind 0 exce- lent& realizare tehnica i tactica ee are tad ete contra unuia dintre cei mai repu- {afl specialist} din lume in Indiana regelui, marele maestru american R. Byrne, in deschideres mea prefe- rata, atacul Samisch) Indiana regelui Alb — FL. GHEORGHIU Negru — R. BYRNE Reykjavik 1986 1.04 Cf6 2.c4 96 3.Cc3 Ng7 4.04 d6 5.43 (Arma mea preferati contra indienel regelui, care mia permis obfinerea multor victorii de mare prestigiu la mari maestri renumiti ca Gligorici, Andersson, Stein, Tim- man.) 5.26 6Ne3 e& (Marele ma- festru american foloseste. deci. sis temul acesta de combatere a pe culosului atac Simisch, care in teo- ria. moderna a deschiderilor € su- pranumit chiar ,sistemul Byrne” Cunoseindu-ne amindoipreferin- fele, era de agteptat o foarte inte- esanti lupta de idel!) 7.Dd2t (Al- ternativa teoretica este aici 7a4 a5 8.Nd3 Ca6 ete., dar planul de joc ales de alb in aceasta parcid3, axat pe efectuarea rocadel mari. este cel mai activ posibil) Taub5 80-00 Ne6!? (Aceasta trebuia sh fie nouta- tea teoretich a marelui maestru american, De altfel, ea @ fost suge- rath in urmi cu 10—15 ani de catre multiplul campion mondial M. Bot- vinnik in comentariile unei cunos- cute partide Gheorghiu-Byrne — Monte Carlo 1968! Negrul ine cearci deschiderea timpurie 2 pozi- fiei, pentru a-si activiza nebunul in- dian din 7... Dupa 8.00 9.Nn6 NGF Rat Coa? 10. Ne! albul a demonstrat clar avantajul sau in deschidere: vezi doud cunoscute partide Gheorghiu—Quinteros, T. Clarin, Buenos Aires 1979 si Gheor- hiu—Kr. Georgiev, zonalul Praga $985, cixigatdconvingivor) Sal (Aparent riscanta, mutarea aceasta care vine in intimpinarea intentiilor negrulul constitule cea mai buna sofuple practica) 9..Ne (La avantaj clar pentru alb” dutea 9...c:d 40.c:d5) 10.Rb1 0-0 11.Nhé6! (Schimba, la timp cea mal pericu, Toasi. piesi adverst) 11...Nthé A2.D:h6 bd 13.Ce2 cd5 “idc:d5 Db6 15.Cd4! (Cencralizarea optima Ja momentul potrivit) 15...Te8 16.Cge2 Ta! (Negrul joaci origi- nai si aparent ameninga sa prela ink- flativa prin dublarea turnurilor pe Coloana c...) 17.h4l (Pe neasteprate, albul lanseaziun puternie atac pe flancul regelul, contra cir ula negr ul va trebui s8 s€ apere cu mutarl uni- Ce) 17..,Dd8! (Realizind just primej- dia, negrul isi retrage dama in apa- rare) {8hS ‘CRSH (Foarce scanc jucat! Dupi parerea specialisfilor Bmericani | prezengi la turneu era mai bine 18... O18 19.De3! Tac? cu gansa_ de a revista atacului alb) 49.94 Cf6 20.95 ChS 21.CF4! (Ata cul alba atins punctul culminant dar dupi cum se va vedea, negrul are ined uimiteare resurse...) 21.048! (Desigur, numai asa! B+ THB 23.45 g:hS 24,.Nh3! (Mutare foarte puternict, ce Incununeazi increaga strategie a albulul din aceasta partida, amenin- find slabirea decisiva a cimpurilor albe adverse) 24 aparent disperata, 2 25.T:h3 TeB 26.T:hS e6 27.Taht sau 25..CA7_26.Ce6, negrul se apara eroic, Caleulind’ in acest. moment peste 50 minute, nu am putut gis) nimic mai bun’ decit continuarea din parcidi.») IS.dieb fred 26,C:06 TAB 21.T:d6 Ce6! (In sfirsit negrul sia terminat dezvoltarea_cuturor Pieselor si aparent nu. sti deloc ri...) 28.61 (O purernici lovituri tactica bazath in principal pe var rianta 28...h:96 29.Cg5!" N:h3 30.C43_Ng2 31.f:g6+ Tg 32.7-g7+ 733.791 sl albul cigtigh. Byrne va continua insi si se apere cu cele mai_bune mutari) 28...ff61 29.g:h7 + R:h7? (In crizi de cimp reci- preci negrul; obosit de-o apirare foarve grea, is! supraaprecia putin sansele vazind ca nu se intimpla ni mic grav dupa 30.Cg5+ Rg6! etc...) ®. 1 (e inchelere spectacu- loasi a unei partide dirai, de mare Interes teoretic. Atacul final al al- bulul este imparabil 51 decide foryac jin numai citeva_mutiri) 30...7#8 31.N:d7 Ce7 (Nu mer- gea, “desigur, 31..Ce5_din _cauz 3LT:hS+) 32 THSt Rg? 3.TQS+! Gahul decisiv) 33...RF7 (Dupa 33... Rh? albul cistiga forgat. dupa 34.Tdt TH6 35.05 Th6 36.Nad! etc.) eS! (Obgine © poziie interesants de ~Zugzwang" total in care calul ne- gru-nu mai are practic mutéri, iar Fegele se afla intr-o situagie jalnica, neputindu-se evita mari pierderi materiale sau matul. Negrul a cedat (1-9) Florin GHEORGHIU mare maestru internationalPARTIDE FRUMOASE, INTIMPLARI (1 23 Prima mea partida oficiala cu un mare maestru... Partida de maj jos am jucat-o. undeva foarte departe de yard, la Adelaida, in sudul Australiel A fost prima mea cilatorie pe jcontinen tul cangurului”, la turned! interna- flonal open .Adszeam Lidums".Am facut deplasarea impreuna cu maes- trul_ internasional Dolphi Drimer, inviat 1 el la concurs 31 ne-am bu- curat de © primire foarte priete- easct, fiind primi gahigti din Ro- mania 'parcicipangi Ia 0 competipie de sah din Australia. La start au fost prezenti 262 juci- tori fi jucatoare, intre care opt mari maestri, 0 mare maestra (sem- natara acestor rindurl) §i sapte ma- ‘estri internagionali. Turneu! a prile- {uit lupte interesante si 2 fost cigti- get des mm. Gyula Sax cu 10 puncte jin 11. posibile in ceca ce mi privet, am obgi nut 8 puncte din 11, clasindu-ma pe rimul foc in. clasamentul feminin, a egalitare de puncie cy Zsuzsa Polgar. In penultima runda, sorgii au vrut si-l am ca adversar pe m.m, australian Jan Rogers. A fost primul mare maestru cu care ma inciineam in conditit oficiale de concurs. Am avut plesele albe si, cu citeva ore mai inainte, pregatind partida, am ajuns la coneluzia ed daca eu voi juca t.e4, Rogers, bun cunoscicor al apararii franceze,’ va raspunde 1.06, aceea, am ales 0 varianta solid’ pentru aib, care si evite caile for- fate in care australianul era_mai bine pregatit. Am ales continuarea rar folosita 2.De2. Rogers a pirut Pup surpring la raspuns. 25, wind astfel si-mi demonstreze ci ne aflam intr-o deschidere in care prezenga damel albe pe e2 nu are nici un rost. A fost rindul meu si amin pe ginduri: ce continuare si aleg pentru a valorifica cit mal bine mutarea prematura a damel albe si pierderea lui de timp e7-26-e5? Am asit. réspunsul: 3.F4, gambitul rege- jul. Marele maestru australian nu a fost mulgumit de alegerea mea. S-a gindit ce s-a gindit si nu a acceprat sacrificiul de pion. “A:jucat 3..d6, recunoscind ascfel cA nu a iesic cu nici_un.cijtig din deschidere. Era evident ch sa decis si mé Invinga prin tehnica sa, s4 rma Incerce, cum se spune, in jocul de mijloc, in fi- ral. Am avuc senzapia, din felul in care se comports, ce convins ca oricum vol greg si ch ma va in- vinge. A jucat inst putin cam ris- cant §i nua analizat In. profunzime urmarile capturaril pionului meu de pe h2 cu nebunul stu. Aceasa mia permis si iau conducerea jocului $1 ree ed cue cet ae nentul cangurului" si objin ayantaj clar. Am majorac avantajul si. cum nota comentariul partidel din buletinul zilnic al tur- eulul, eram cit pe aci si produc marea’ senzagie a concursului.. Dar la mutarea a 46- am dat — nici acum nu mi-e iert — am dat pur 3 simplu pionul ce mergea spre cim- pul de transformare oferind astfel adversarului_ posibilitacea si aba contrajec. Faptul ch am comis 0 eroare i-a comfirmat, binuiesc con- vingerea ci oricum va cigtiga ia 0 femeie si 2 inceput si joace el ia digtig. Sa gindie cd turnul, ealul gi plonul siu sine mai puternici de Fegina_mea si e& vol gregi a doa ‘cara. Dup’ sapte ore am intrerupt partida s1 am reluat jocul a doua zi, dupa © noapte, bineingeles. nedor- mica. Lupte’a mai durat dova ore. Am jucat deosebit de atenta si am ‘sacrificat regina pe turn i cal, ra minind pe tabla doar rei plese, rege gi cal, contra rege — remi2i deci. Dupa'acest rezultat m-am ga- sit in grupul celor cu 7,5 puncte, din care mai faceau parte $i marii maestri Miles, Tores si Rogers. In ultima runda’am remizat, dup 0 ° Jupea extenuanta de sapte ore gi ju- imitate (82 mutari) cu maestrul aus- tralian Fuller. $i el crezuse ci ¢ Im: posibil si nu invinga o femele. a agadar_prima mea. partida cu un mare, maestru, Apararea franceza(?) Alb: POLIMRONIADE Negru: ROGERS. a digi 6 20a? 05.34.46 403 Cee C8 g6 6s G feczs he 980 Nos iobr Bar 14.45 eff 12.14 g5 13.CA5 0-0-0 44.2? De7 15.Ne3 NF3 16,0/3 Nb2 47-Tab1 DeS 18.094+ Abe 19.115 Nd4 20.TeS Net 21.Rht CoS 22.De2 Nd4 23.7b3 The8 24.c3 NBS USd4 Cc6 260A hS 27.TbS hd 2879S {6 29.715 hg} 30h3 NaS 31.083 d5 32.Td5 Td 33.ed5 Tett BANA Ce7 35,016 Ne3_ 36.46 cd6 B7.Dd6+ ReB 38.Dc5 Cc6_39.0c3 TH+ 40.Rg2 Tdt 41.Rg3 Td 4Lhd Rd? 43:nS Td6 44.n62! Th6 45.097 Ceo? 46.Di4+ T46 47.0a7 Re? 48.Da5 Td6 49.De5 Rd7 50.044 Ta6 51.Da7 Re7 52.Da5 RbB 53.025 C8 54.RI3 RaB 55.De8 Te6 56.Re2 Ra? S7.Rd1 Cb6 58.De3 Te4 59.023 Cad SORd2 Rab 61.Rd3 bS 62Rd2 Ras 63.De7 CS 64.037 Rad 65.Da7+ Rb4 66.23 Rb3 67.005 Ceti 68.Re3 Cc} 69.Rd3 TeB 70.Db4+ Rad 7V-DaS TeS. 72.Db4 Caf 73.Rd4 THS 740d Ob? 75.042 Th3 76.ReS Tb} 77.De2 Ra3 78.065 Th5+' 79.Rb5 remiza. Elisabeta POLIHRONIADE mare maestri internagionald24 0 PLANETA SAH Nizita de raspuns“... Sint mulfi cei care intr-o partida apreciazi un schimb neincrerupt de lovituri tactice, un fel de .incale- rare generala*, in timp ce algll pre- fera partide linigtite, dar cu un bo- gat confinut strategic $1 manevre Subtile. Mie imi place o categorie mal speciala de partide, cele con- secvente, cele in care unul din j tori se .agafa” cu dintli-de 0 idee sau plan’ de joc 5), la fel ca bulldo- gul englezesc, nu-s1 mal descles- feaza falcile pind la sfirsic... Dar tre- ule sinue_seama si de cresterea neintrerupt a tehnicli de apirare jn sahul modern. Jucdtorul aflat win corzi” nu abandoneazi nici-un mo- ment lupta, se agafa disperat de flecare sansi de salvare aparuti, ce- dind numai cind este pierdut ire mediabil. Aceasta diminueazi _bl- neingeles din frumusejea partidel, rmai ales daci, cum e cazul partidel de mai jos, jueatorul in avancaj se deconecteazs prematur, trebuind sa mai cigtige inca 0 data partida Apirarea sicilian’ Alb: M. GHINDA — Negru: L. GUTMAN Dortmund 1986 f.e4 c5 2.013 d6 3.44 cd4 4.44 Cf6 §.Cc3 €6 Au trecut numai cinci mutiri si deja lucrurile sau preci- rat. Se joaca unul din cele mai mo- derne sisteme ale Apararli Siciliene — Varianta Scheveningen —, mult intrebuingat si in meciurile pentru titlul mondial dintre Karpov i Kas- parov. Partea amuzanti este ci, acum citiva ani, la Paris, Iam ma: sacrat’ In 30 de mutari eu n in aceeasi variant pe Gutman. Fap- tul ea el imi facea ,. uns! ma pus in gardé de Incenile lul agresive, Iueru care imi conve- nea pe deplin, deoarece este mal usor ‘de cistigat la un jucitor care vyrea si cistige, dectt la unul care se abetoneaza” in trangee. 6.94 Agre- Sivul .Atac Keres" constitue la ora actual arma favorita impotriva Scheveningen-ului, dar ca orice arma are doua tiisuri, lucru de- monstrat cu succes de numeroasele partide cistigate de negru in aceasta varian@a. dea albulul este de a obsine rapid avantaj de spaziu pe flancui regelui atacind cu tempo calul din .f6". pregatind si asaltul de pioni “asupra viitoare’ rocade mici 2 negrulul, toate aceStea cu prequl unei intirzieri in dezvoltare $1 a slabirii flanculul regelul care mai tirzlu poate si-si spund cuvi tul, 6.06 Cel mal exact este consi- derat 6...n6, desi dupé 7.hd 9 8.Tq1 albul incepe un atac periculos. Mu- tarea lul Gutman nu slibeste struc- tura de pionl pe flancul. regelul (unul din” principiile de bazi ale apirril este de a nu muta plaii pe flancul unde adversarul atact) "si regiteste un contraatac rapid pe fancul damei_legat_ de mutarea b7-bS, atacind importantul .Ce3” 4i ecuparea diagonalei a8-hi. 7.95 Gta Be BS 9a3 Imporrva principiilor de apirare enungace mai sus, dar este foarte important prezervarea pozifie! .Cc3" 51 impli it a controlului cimpului ved" sa aril diagonale a8-n1, 9...DeT7!? O noutate teoretici, pregitii de Gutman. De cbicel ‘se joacs 9...Cb6 sau 9...Nb7. Mutarea din text amin precizarea porigiei pieselor negre pe flancul damei si aduce dama poritia standard din Siciliana. 10.h4l Abul asteapts 51 el precizarea poz!- fiel pieselor negre, dar... cu mutiri agresive! 10..Ce6 11.Cc6! Deé 12Dd4!_O mutare rafinath care pune in evidenga deficientele pozi- fel negrului: a) s!3biciunea pionului 297" si Implicic a maril dlagorale a4-hB; b) slabiciunea diagonale} 1-27 3 clmpului .b6" pe unde calul Negru urma si treaca spre ac#"; c) dificultatea de 2, realiza spargerea tematici cu b5-b4; d) pozitia nena-» tural a damei la. .c6". In plus albul isl apara preventiv pionul e4" 51 egiteste rocada mare. 12..Tb8 Reegrut joocl cqnseevent la realiz rea spargerii cu b5-b4 $1 pregiteste in acelagi timp 51 mutarea Cd7-6 + 13:hS Gregic era 13.0-0-0 a5! §1 da- torita ameningiril bS-b4_negru, avea contrajoc excelent. 13... Dac negrul ar fi jucat 13..Ce5 mune) dup 14.0001 C13 15.0642 Oc7 16.Ni4! albul ar fi avut avancal clar, datorita slabiciunii_pionulul 3d6. 14,6! Cel_mai consecvent! Mai slab’ era 14.0-0-0 eS! 15.Dd2, (15.064? 52? 16.005 CdS 17.De4!+ 1 15..Ne6! ) 15..Ne6 si negrul cobgine contrajoc 14.798 Gresit era 14..e52 15:hg7! Ng? 16.064 ur- mat de rocada mare, cu avantaj uriay 15.0-0.0 Cu puternica amenin- re 16.05! 15.gh6 16.gh6 Era foarte tentant 16.e5!? cu ameninfa- rea 17.Ce4, dar in condigille sahulul de turneu cu control de timp, nu ‘am vrut si-ml risipese din preflosul timp de gindire cu calculul unor va- riante complicate, cu atit mai mult cu cit eram deja satisficut pe deplin de pozitia. mea. 16...Cd7 Ce altceva? Albul ameninta deja 17.25 urmat de Ce4 1 pozitia negrulut se prabuseste. Interesant sar fi decis partida “dupa 16..Cc4 cu 17.Cd5! ed5 18.0d5 Dc7 19.De# si 20.Dh7, dupa care margul pionulul oh” spre cimpul de transformare nu mai pu- tea fi oprit. 17.Ne2 Impotriva ideii, mai mult decft’evidente, a negrului de a juca a6-a5 si b5-b4 se putea juca si 17-TRS, care ar fi luat sub contro} pionul .bS", dar mutarea din text este mult mai tare, deoa- rece creeazi o ameningare Imediati (18 Thgi!), lar pe de alta parte mu- tarea 35 mi sa pirut a fl bineve- rita, din motive pe care le vom ve- dea Imediac, 17..a5 In sfirsit; ne- grul a iabutie s4-jicreeze o amenin- fare pe flancul. damel, dar. 48.Thst Pagnicul curn din ht care parea ci ipl face 0 binemeritata slesta, se arunci acolo unde este in- calerarea mai mare si cu efect deci- siv. Slébiciunea pionului .bS* de- vine decisiva. iar negrul nu’ poate s& Intercepteze linia a cincea cu 18...Ge5? deoarece dupa 19.TeS!, datoritd ameningarii de mat la dB, albul cistiga. 18...Na6 © ultima in- sercare de a sustine punctul ,b5", 19.241 Ceea ce va spuneam despre consecvenga! Albul ataci cu toate plesele cimpul cheie .bS", chiar cu ele mal neconventionale mijloace fpenl de la rocadi!) 19,.ba4 Dupi 9...b4_ 20. CoS albul_cigtigs ime- diat. 20.Naé Daé 21,Da4 Tb4 Dupa 21...65 (pentru a proteja pio- nul 4aS*) albul cigtiga. frumos. cu 22.Te5!' 22.Da5 Albul a cistigat un pion 51 atacul continua fara dame. Mai slab era 22.Da2 Ce5! cu contra- joc. 22.DaS 23.TaS Tg6 24.Cbs! Mutarea decisiva, care ar fi trebuit si fie ultima piatré de incercare pentru alb. Se amenina patrunde-PARTIDE FRUMOASE, INTIMPLARI (1 25 rea decisiva a pieselor grele pe ulti- mele doua orizontale ale pozigie! negre, De exemplu 24..Tet? 25.138 Re? 26.146 $i mutarea 27.Ta? de- cide imediat 24...e5 Singura muta rel 25.Ce7%t Relaxare prematura 254! ar fi terminat rapid partida, datorita .offside"-ului flagrant in care se “afla’ turnul din .b4". Pen MO me Ur amy mC tt! Pee 25..Rd8 26.Cd5 The! 27.Th1 Tad Tad Ne7 29.b3 Cf6 30.C{6 NIG 1.Ta7 Ne7 32Rd2i Albul are in ntinuare pozigie .aproape™ cisti- gata, datorita pionului in plus. 31 Poziflel mult mai active a pieselor sale. Prima etapa a planului de ci- tig este centralizarea regelui cu tempo, profitind de faptul ca ne- grul nu poate lua pionul .e4" dato- ith pitrunderii decisive 3 curnulul alb pe coloana .g". 32..Re8 33,Rd3 NgB! Finalul de turnuri oferi cea mai buna sanside aparare pentru negru. 34.THS! Ne7 Dupi schimbul la ze" decide patrunderea turnului la .f5", pionul f7" devenind 0 vic- tims sigura. 35.Th3 £6 36.793 A doua etapa consti in schimbul sin: urei piese active a negrului-turnul lin_.gf* — 36.793 37.493. RIT 38.7 Pregitind inaincarea pionu- iui .b*, Tn eazul in care turnul ne~ gre barasence vercicala, b” Re6 39.Re2 TbS 40.4?! itima matare Tnainte de controlul de | mutarea 40, si, ca de obice’, 0 gre~ seald. Ciptiga imediat 40.Tc8 RI7 Th Rg6 42.798 urmat de Ty? $1 pionul wh decide, 40.45! Negrul Incepe $a schimbe’pionii, activizin- du-si nebunul si reducind maceria- lul de pe tabla’ de joc. 41.ed5 TdS ALT cB! TAT! 43.3 15! Gutman, care de curind a primit titlul de mare maestru, profits de cea mai mica posibilitate de a obine con- trajoc. Cu ultima mutare isi creea2i un plon liber in centru 1 descnice orizontala a. sasea pentru. atacul asupra _pionului .hé". 44gfS RES 45b4 Th7 |mobilizeazi. cel_pugin temporar, pionil albi. 46.Tg8 Nfé! 47.Tf8 Reb 48.Rd3 €4! 49.Re4! Te7 SO.NcS Ng5 51.Te8 RFS S2.Rd5 Td? 53.Re6 Td3 Negrul a reusi. dupi 0 apirare foarte dire’ si profi- tind de micile inexactitap! ale albu- lui de la mutarile 25 si 40, si re- duca la minimum dezavantajul. Din acest moment a trebult s& mai cis- tig inca o data partidg eu mutari de studju. S4.c4 Dupt 5455 Tc3 55.b6 Ne3! negrul nu mai are probieme. Nici 54.Nd4_nu_da satisfacrie dup 54..Nd2! 54,..Te3 S5.RdS Td? 56.Rc6 Era periculos S6.Nd4?! €3! si pionul negru este extrem de peri- culos 56...Te3 S7.bS! Ted S8.RASt ‘Acum se vede de ce pionul vc" a trebuit 8 fie dat_pe cimpul “4” Regele alb dezleagi cu tempo ne- bunul din .c5° $i pionul .b” inain- teazi_implacabil spre cimpul de transformare, 58...Te2 Nu ajuta nic sacrificiul de calitate: dupa 58...TcS 59.Rc5_Nn6_ 60.Rd5! albul cigtiga 59.TeS! Firs inexactitayi de data aceasta! Slab era 59.56? NFAY urmar de Tb2 51 negrui respira din nou! 59..Rg6 60-Ted Rh6 Daci 60..Nné decide 61.6 Th? 62.Tb4! Tb4 63.No4 Nid 64.Nd6 61.b6 NdB 62b7 Ne7 Aparent negrul a reugit Si opreascd. in. extremis" pionul alb_(ultimul de altfel!) dar... 43.TcAll si negrul a cedat (1-0) deoarece "se amenings gahul prin deschidere 64.Nf8 sau 64.Ne3 cu eapturarea nebunului din .c7", iar chimbul turnurilor duce dupa Gh. Ted GARed Roe. O5RdS NOR 66.Nd6 Na? 67.RcS RIG 68.RD5 Res 69.Ra6 Ia transformarea pionului in dam Desi partida nu este unitars, cele doua-trei inexactitayi_ prelungind-o, ‘este caracteristici pentru sahul mo- dern de turneu, cu multe faze de poarts", cu 0 apirare foarte dirza 51 un final de exceprie Mihai GHINDA maestru international Un moment de satisfactie este- tica Exista momente In viaga agitata a jucatorulul de concurs care — prin Imensa satisfacfie estetica si spor- tiva pe care 0 procura Invingatoru- lul — compenseazi orice fel de ne- mulgumiri sau dezamagiri provo- cate de aceasta permanent’ lupta cu proprile slabiciunl care este lu- mea minunati a sahulul. Partida de mai jos este pentru mine un astfel de moment si eu o consider ca fiind una dintre cele mai bune realizari ale mele in vieimii ani Apirarea Nimzovici Alb: TH. GHITESCU (Romania) Negru: D. JOHANSSON (Austra: a Biel 1986 f.dd 06 2.Cf3 Cf6 3.cd Nb4+ 4.C23 c§ $.g3 O mics intervertire de mutari in deschidere a adus pe tabla o porifie cunoscuta a Apararil Nimaovici, deveniti extrem de populara in urma uleimului mec Kasparov—Karpov 5..b6 6.Ng2_ Nb7 7.00 Ne3 8be3 d6 9.45 e5 Negrul nu accepts pseudo-sacrificiul de pion decarece Varianta 9...ed5 10.Ch4 Ce4 tted5 Ce? 12.003 Cad 13.De4+ nu este de natura s8-| aducd. multe bucu- Til 10.0h4 0-0 11.04 Te8 1213 Nab Acest atac asupra slabiciunil din c4 este sortie esecului, deoarece ne- grul nu mal poate efectua manevra Earacceristici Cb8-c6-25, intilnita in acest tip de pozitil semilnchise 13.Dd3 Chd7 14.4 Cf8 15.Nh3 NeB 16.Ne8 Te8 17.015 a5?! In do- ringa de a lichida imediac ameninga- rea potentiala a4-a5 negrul pierde lun tempo important. permitind al: bulul si-gi dezvolte inigiativa pe flancul regelul. 18.NgS! hé 19.Ne3- Varianta 19.Nh6 gh6 20.De3 Céh7 21.Dh626 © PLANETA SAH Die 22.06 O16 23.CH6 CBd7 ar dat serioase sanse de cistig, insd al- bul nu sa putut decide s'renunge la atac pentru un mic eistig de ma- terial. OL Ue aD Perret mr art: A%uRhT 20.Dd2 CoB 21.712 Ce7 22.g4 CFS 23.gf5 Posibilitatea mobi- Iizarii turnurilor pe coloana .g” relata cu slabiciunea cronicd’a cim- urilor «critice” 7 si h6, asigura bazelesirategice ale aaculul lb pe 23...CAT 24.Tg2 Tg8 25.Rh1 DIS 26.191 g5 O incercare de blocare a flancului regelui sortica egecu deoarece albul mai are in rezerva gi pionul .h* 77-Tg4 Dg7 Wh4 {6 29.T1g2! De7 hg hgS 31.NgS! Frumuseyea combinafiel consti in special In economia perfecti de mijloace cu care este realizata. H..T gS 32TgS f9S 33795 si negrul 4 cedat, deoarece pentru a evita matul trebuie si dea dama. Un adevarat triumf al avantajului de spatiu. . _Th. GHITESCU fraestru international In _nolembrie 1984 am jucat_in liga B. de calificare in finala, in Bu- curesti, Dupa 3 runde, adunasem 2.5 puncte si conduceam in. clasa~ ment. In runda a 4a am jucat cu al- bele cu Alexandru Crisan. din Bra- sov. Inainte de mutarea a 43. a ne- grului, partida a ajuns in urmatoa- Fea poxiie Albul trebule s& cistige. Negrul a raspuns cu 43..Cb8, Am continuat optimist cu 44.NebS. Un sacrificiu de calitace corect, desi nu neapirat 44...C:c6 AS.d:c6. Trei necesar Bont ber), logue sine io, fora 45...De7 46.Cd2? (46,.Naé!) fal AT.DAS+? (47.94!) _Rh8 48.94 £3! W9.C-B2 TAB! S0.D:3 DgSl (atac dublu) 51.Te2 DibS 5 peste citeva mutiri am cedat. Infringerea _m-a afectat atit de tare, incit peste doua runde am mai plerdut o partidi, cu gindul la 50...0g5 Pina la urma’am ratat_calificarea. , in 1986 m-am vazut fata in fata cu acelagi adversar la turneul interna- tional al Politehnicii. Cred ca ati ght 4 neh ma durea partida din Gambitul damei Alb — Alexandru CRI Negru —Parik STEFANOV 1.44 C6 2c4 e6 3.013 5 4d5 e:d5 Sccd5 96 6.Cc3 Ng? Zed dé BINA 0-0 9.Ne2 26 10.04 Nod 44.0—0 NA3 12.NS3_De7 13,032 Chd7 14.5 Tab 15.Tet b5 16 T:b6 17.TaS (Ameningind 18.Ca4, cu Gigtigul pionului a6) 17...Ce5 18.Ne2 TS 19-Tb1 19..0h5! 20.Ne3 (La, 20.NEhS C4, apol 21...C:a5) 20...Cg4!! (Pierderea foricirui nebun al albului ar deter- mina in lagirul acestuia slabiciuni pozifionale decisive) 21.N:g4 (Nu eee ae Te ec oer ce ‘exist cova mai bun.) 21...N:e3 (In astfel de pozigii negrul renunga fa nebunul de fianchetto numai in ca- Zuri exceptionale) 22.0:c3 Died (Atac dublu. Miam amincit iarasi” de 50.,.Dg5!) 23.Tet Dig (Pe lings pionul in minus albul a rimas cu stablcun!_greu de, apirat), 24h3 Dh4 25.Teat Ci4! 26.N-4 DeftPARTIDE FRUMOASE, INTIMPLARI [) 27 27.1504 D5 28.T:26T:b2 (Initial am calculat 28...7b3, dar am observat 29.128!) 29;Dg3_T863 30/3 Thé 31.7a8+ 2.TA8 Did 33.78 Did 34.82 (Albul sper in gahuri salvateare) 34...Tigh rile) 35092 35...Df4+ 36.Rgt Tht (Iinchele rapid concu- (Gu Seiten Tea) IRF Dd2+ 38.Rg3 §1 albul a cedar La 39.Rh2 Dit 40.0g3 To2+, iar la 39.R2 Th2+. Parik STEFANOV maestru international Am -mutat regele pe h1 in locul el... Eu cred ci in sah factorul psiho- logic are o mare importanga care nu Intotdeauna este apreciata larva~ loarea justa. Performanza nu se poate realiza decit atunci cind iti gisesti echilibrul suflecesc. Mi se intimpla uneori — cind sint ne jita poate sau dupa ce am jucat prost — si spun ca gahul e frumos dare totusi numal un jot, un joc frumos, un sport frumos. $i mi re- fugiez in cursurile facultapii de la Bucuresti, unde il am coleg si pe Dan Barbulescu (apropo de Can, ru sint de acord cu pirerea lul, ex: primata in almanahul anterior, ca Au se poate juca sah de perfor- manga in condigii optime daca stu- diezi intr-un institut de invazamint superior; eu cred ci se poste). Apol. sigur. revin la gah. Dupa sezon .competifional Incircat imi face placere si studiez pentru facul tate. In asta const poste si marea diferenta dintre sahul_masculin $1 cel feminin, Birbayii se pot dedica Petey ures! Les) in exclusivitace sahului, pina inte-a- colo incit plecind’ de acasé cu copi- ful il pot... ulta pesdrum, eum i sa intimplac unui coleg care in focul analizelor a uitat de copilul pe ca- rel adusese cu el la federatie i a plecat singur, ducindu-siaminte abi pe drum cig lasase Feciorul fa °F centrarea barbatilor e uneori atit de mare incic in mijlocul unet dis- Cufll oarecare te pomenesti ca! unul din ei exclami pe neasteptate: Da, trebuia <4 mut calul pe 6! Noi, femeile, vom avea incotde- fauna timp si fim sofil, mame, si ne birfim puin, si remarcim la par- tida cum e imbracats x 3] cum sa fardat y. Nici_nu stiu cum e mai bine si fii. Ce intotdeauna, probabil e adevarul @ undeva la’ mijloc. Ge mi-am propus si realizez in h? Nici eu nu jtiu exace. Ag vrea fn primul rind s8\ajung mare ma tra, sma calific la. interzonal, la metiurile candidatelor. Daci ‘vol reugi asta si mi se va lua un inter- viv. © si spun acunci ci vreau si ajung campioani mondial. in orice az, Im) doresc si joc tot mai bine, si fiu fericita cu copilul gi cu sopul meu, care imi @ $1 antrenor. 58 mai_povestesc i o Intimplar din vremea copilariei. Eram caph nul echipei scolare a lagului. Una din eoechipierele mele se afla in Grizt mare de timp si adversara ii daduse sah. Regele trebuia mutat fie pe {1 fie pe ht. Amindoua erau mutaribune dar Dalila _ramasese parca hipnotizad. Se gindea de zece minute si nu muta imic. Pen- tru citeva muciri Ti mai rimaseser’ doar secunde. N-am stiut atunci ce sa intimplat. dupa cum nu gelu niet acum. Cind’ mi-am revenit eram linga ‘masa 1 ancrenorul echipei din Teleorman ‘cerea si vind arbitrul. Dupa cum mi s-a spus, sub ochii cus turor spectacoriior ma apropiasem cde masa 5 mutasem in locul colege! mele, Cind am auzit ci eu am mu- tat_m-am mirat si, buimacd cum eram? am raspuns cd dacd eu as fi murat atunci af fi apasat $i pe ceas. Dalila mia soptit cd iner-adevar apisasem $i pe butonul ceasului de control. Bineingeles ci i s-a dat par- uid pierduca Gabriela OLA U- STANCIU maestra internagionali28 = PLANETA SAH Fara sacrificii in cascada Parcida tmpotriva_ maestrulul In- ternational bulgar Tihomir Toskov am jucat-o la cea dea Xa edigie a traditionalului trofeu — Akropolis (Atena, In penultima runds. Steuagia in clasament ma obliga si joc la cls- tig cu orice pref: numai victoria im putea da fanse la primul loc. Este lesne de ingles c& indeplinirea acestui oblectiv, ca si faptul cd in fi- nal am izbutit pentru doua oars consecutiv si ma situez intre cigtl- gitorii trofeului, sine tot atitea mo- tive si-mi amintesc cu piacere dis- puta cu maestrul bulgar. De aici poate §1 0 oarecare doza de sublec- tivism in apreciere... N-ay vrea ca eventualii cititori ai acestor rinduri Si agtepte o partidi. .antologica”. fe combinatii. Desi in= me etc letras teresanti din punct de. vedere teo- retie si cu un final de studiu, abso- ut neagteptac, parcida mia’ ramas in memorie in special prin drama tsmul lupteisahiste,. adversarul meu apirindu-se cu dirzenie pina in ulimul moment. ‘Apararea francezi Alb — V. STOICA Negru — T. TOSKOV 1.4 €6 2.44 d5 3.Cc3 Nb4 45 <5 5.a3 NaS!2 (O mutare mai ve che, reintroduss in practica de ma- rele maestru sovietic Vaganian. Continuarea normalé este 5..Nio+ Sed Ce7 7,03 cu posite compl- ata) ENR? (Surprizh contra. sur- rizi! Teoria recomandi 6.b4 c:d4 5 Ne7 84 Ce6 9.013 cu joc echilibrat, tn care sansele albului mai bune. Mutarea 2, care evita slabirea flanculul dame, a fost utilizata de Sokolov in meciul cu Vaganian din primavara lui, '86) Suczd4 (Iner-ura din partidele meciului sus amintit, negrul a ferat6,.Ce6 ql dup 2CbS. Gadd B.Cd4 Ned? "9.0:d2 c:d4 10.004 Ce? 11.C13 albul a obsinut un mic avantaj) 7.05 N:d2+!? (0. continuare noua fara de planurile cunoscute: T.uwNeT 8.4 Ce? 9.13 Cbc6 10.Nd3, Ghinda—Const. lonescu, camp. Ro- manici, 1985, sau 7..Ce6 8.C13 (61? 9.Ch¢4, Sokoloy—Vaganian (mec!) URSS. 1986, in ambele cazuri cu lupti complicata, In care sansele al- bului_ par. preferabile) &.D:d2 Ceb 9.44! (Inearirea avan- postulul din eS 31 folosirea slabiciu- nit cimpului_d6 sint ideile strate- gice de bazi ale albulul) 9...Ch6!? (Negrul pregiteste scripungerea in cencru.{7—6) TWeder Enidens, nu rebuie gpg erecta eet in ox tru) 10..R(8 41.Cf3 {6 12.Cda17 (lntr-6|partidS ulcertoars: Six—Kor- Cinoi, Linares, 1986, albul a preferat 12.NBSI! schimbind nebunul pe ca- lul din c6 $i a obginut de asemenea avantaj) WoofieS 13.C:cb bicb (Dupi 13... D:d6 14.C:e5 superioritatea albului este evident) CASI? (0 ‘incercare de 2 elimina incomodul cal din dé, Dupit 14..Dh4+ 15.93 DhS 16.0144 sau 44.07 15.C47 RA? 16.Nd3 albul argo. nat foarte, perculcas) 15.C45 exf5 16.Nd3! RATA ( idee interesant’ de apirare; negrul sacrifica un pion pentru a evita ata- cul albulul, a Grul forsa este. ilus- trata de varianth: 16..Dh4+ 17.93 Dd4 18.0-0-0! Des (dupa 18.768 5! D:b2+ 20.Rd2 Dees 24.048 32-Dé6t albul, citigt) fordet, oe Moctnitt tos Shea Dib2+ 22.Rd2, eu inigiativa extrem de puternic’ pentru pionii sacrifi- casi) 17.0—0 THB 18.N4S Dbé+ (Un gah_intermediar absolut necesar, dup 18...NAS? 19.T{S+ Rg8 20.78 + ‘DiB 21.Da4 centralizarea damei asigura albulul avantaj_decisiv) 19.Rh1_N:f5_20.T:5+ Rg8 TAB THB 22.De3! (Realizarea pionulul lus nu este posibilé doar in condigille neveratizaril nie fiativel de moment a negrulul) 22...Db5 (Dupa 22.082 23.h3 De2 este gresitd Ivarea pionului 6, intrucit 24.D:c6? TH+ 25.741 D+ 26.Rh2 Df4+ 27. Rgt Det+ conduce fa jah etern, dar 24.Tel! TH+ 25.741 _Oeft+"26.Rh2_ Dist 27. De4i 28.26! Dies 29.Db8+ Ri7 30.D:a7+ Rg6 31.0d4 permite albu- ul si stripunga linia de aparare a negrului, trecind intr-un final de dame cistigat) 2B.h3 5 (Negrul isi pregateste un cimp de refugiu pentru rege la AY Inerucie.varianta 2311+ 2ATAL D+ 25.Rh2 De4+ 26.093 Def! 27.¢6! Dieé 28.068+ RI7 bari tae 30.Dd4 nu-t este deloc convenabilé 24Rh2! Profilactic) 24.4 25.TeAl (Inipiativa negru- lui a'fost neutralizata. si albul pre giteste inaintarea pionului liber in Plus i 23.-Te8 (in condgite apropleri crizel de timp adversarul meu se decide si adopte o tactica de apa- rare pasivi 6.Dd4? (O gregeala care permite negrului si obgina concrajoc. MultPARTIDE FRUMOASE, iNTIMPLARI [1 29 aera coms eal eee .Od4! si negrul este. paralizat) 26,..Db6! (Maestrul bulgar_pro- fith de ocazia oferita $i isi reactivi- year dama. idea sa de apirare consti in trecerea intr-un final de curnuri, in care realizarea pionului Pea cess el To alrite cazurilor). 27.D:h4 Deb? 28.Dh5! (Negrul a restabilit echilibrul material, dar acum inigiativa a trecut din nou la a Te7 29.Dg5!_D:a3_30.TbIt (PatrUnderea turnulul pare sa dec albulul_avantaj_decisiv) 30...Te8 (Dupi 30...117_ 31.Tb8t WB 32.77! TH7 33,717 Rit7 34,D15+ finalul' de dame, desi pionii sint egali, este foarte greu pentru ne- gru). 31.Tb7 Df8 32.T:a7 Teé! 33.7d7 Rh7! (in ciuda unel acute crize de timp, adversarul meu se apira cu mult singe rece. Poate pirea para- doxal dar activizarea pieselor albe nu este suficient’ pentru obsinerea deciziei in atac. Decizia de a schimba damele, trecind incr-un fi- nal de turnuri (cu pioni egali) este probabil singura corecta). 34.DASH! Th6 35.03! D:f3 (La retragerea damei negre urmeaza 36.08 cu avantaj decisiv) ¥6.g43 Thal (Desi cu -scegul sul" ridicat ameningacor. negrul ga- seste cele mai bune aparari!) 3726! La_37..Te4 38.Rg3! Ted 3944 Te? 40.15 pozitia negrului este disperata, datorica forse! pic- nulul ‘liber we6"). 3B.TAM! (Limjtarea razei de ac siune a regelui’ negru este absolut necesara 38...Te4 39.44 Tsc2+ 40,Rg3 Te? (Negrul a restabilit echilibrul mate~ ral 51 2 lzbutit si depiseasca criza de timp. Aparent, dirzenia in api- rare a adversarului meu a fost incu- unata cu succes 31 la o analiza su- perficiald pozitia este remiz3. Oar) 4145+ Rg5M (Nici mutarea mai exacta 41..Rh6 nar fi schimbat deznodimincul partidel: 4267! d4 A3H4 cu un final similar cu ceea ce a avut loc pe tabli) Adh4+ Rhé 43e7! (Pionul liber ,e" igi conti- ‘nud margul spre transformare, favo- rizat de pozitia strimcoraca a rege- ll negru la marginea tablei. Abia acum macstrul bulgar a realizat ch ameningarea 44.718! cu idea 45.7h8 mat este decisiva. 43..RhS (Si dupi 43..Rh7 44.46 Rg 45.718 negrul este fara aparare. ‘44.718! Te3+ (Desigur ci la 44...T:e7 urmeazs 45.Th8 mat!) 45.Rf4 Ted+ 46.R63 1 negrul a cedat, deoarcce la 46..T:e7 ur- meazi acelasi mat la h8, iar dupa 46..R:h4 47.80 TieB 48-T:e8 albul digtigi cu usuring’. Valentin STOICA maestru international intiInirea decisiva din ultima runda Aceasti partida nu este lipsiti de sgregeli nici din partea mea $i, desi- gur, nici din partea invinsulul, Am preferat-o inst intrucit a fost in Fimul rind 0 lupta. 0 lupta dirza $1 4 compromisuri, care fl onoreazi fa fel de mule $i pe maestrul inter- ragional englez. Acesta fusese me- reU printre liderii concursului si jnaintea ultimei_runde, conducea neinvins cu 7 puncte din 8 posibile, Uurmarit de un pluton compact de 9 Jucitori (princre care 1 eu) cu 6.5 puncte. Pentru mine era evident deci, ci trebule sf Joc la cigtig pen- tru a avea ganse la locul I. Kosten va adopta aceeasl atitudine comba- ivi, desi remiza iar fi asigurat orl- cum locul |, impargit tn cel mal rau caz cu eventualii invingitori din grupa de Ia 6,5 puncte. Aceasta partida de mare importanga spor- iva are, insi, si un conginut sahist foarte interesanc, in special In faza finalului ‘Apirarea franceza Alb — A. KOSTEN (Anglia Negra — DAN BARBULESCU Bagneux 1986 f.e4 06 244 d5 3.Cc3 Nb4 405 <5 Sa3 Nic3+ 6.b:c3 Ce7 7.C13 Nd71? Aceasta nu este numai_o simpli, mutare de dezvoltare. Se luca, de obicel, 7..Coc6 8.c4 DaS .Nd2 (sau 9.042) Nd7 10.Ne2 (6,30 © PLANETA SAH etc. Ulterior s.a descoperie, Inst, 0 ordine de mucari mai elastics pen- tru alb:” 8.Ne2 DaS 9.Nd2_Nd7 40.0—0' Aibul termina intii dezvol- tarea, realizind apoi a3—a4, dah imal este nevole, iar dack nu econo- misind un tempo preties. De aceea, negrul incearci sa forgeze Bad (alt- fel joact el Nd7—a4!, Acum se cre- eaz4, ins’, conditii favorabile pen- tru a albul s8 deschidé jocul prin... B.d:cS! De? S-2 mai incercat 8...Cg6. 8..Nat direct, etc. 9.Nd3 Nad’ 10.0.0 Ajteptam ‘aici mutarea 40.Tbt jucata, printre altele, in par- tide Beliavski—Foisor din. Turneul internagional al Remaniei, Bucuresti 4980. De aceea, acit in timpul parti- dei, cit si multa vreme dup aceea, am avut impresia e3 10.0—0 exte 0 inovatie a jucstorului_englez. In realitate, acesta urmeazi firul unel partide Spasski—Korcino} din finala andldaylor, Belgrad 1977/78. 10.,.Cd7 11.C44 0—O8 Aici a fost probabil, rindul luis Kosten sara: mind surprins de daca asta, in fara tunel inovapii veritabile, ficuta de mine fard s-o stiu. Caci Korcinel a Jucat in partida susamincica W...CicS_ 12.NbS+ N:bS 13.C:b5 5 14.Tet Ce4 1588 abt, etc, cis tigind in cele din urma) 12.DA5 €g6 13,421 O continuare mai bund a ataculul este 13.013! 51 nu merge 13... Cdse5 14.Ce5 DieS 15.N:g6! Negrui crebuie si se apere prin 13.,.TheB!_14.Cg5_ Caf sau 14.Ne3! CicS 15.0g5 Cid (15.86 16.C-71) A6.D:h7+ RB 17.c:d3 Died cu joc complicat 13..C:e5 14.Nd2 Cea! 15.Nied died Acest schimb inlacura Primejdia atacului asupra regelui negru. Albul isi concentreaza aten- fia asupra noulvi obiectiv — pionul e4, dar negrul are si el resursele sale 1&Tael Tid@ Amenings T7.Ni2t 17.De2 Ce? 18.D:e4 1e2! Totusit Prin aceast’ lo- vieura tactica, negrul mengine echi- Wbrul incrucit acum dupa 19.0:2 Tedd sau 19.C:c2 T:42, negrul este cel in avantaj, Kosten’ intra pe va- rianta ce va duce la finalul din par- tidi 19.C:e6!? Db6+ Un final de echilibru dinamic_rezulta du $9Nie4 20.7 T:d2 M.Tied (nu 21.C:aB? T-g2+ 22Rh1 Neb! 23.4 CFS 51 negrul cistigh) TcB 22.05 a6 73.C46 T:c3 2445! Tec? 25.Tq4 CAS etc. 20,.Ne3_Db2 21.712 Pentru ca | 21..Neet 22.7:b2 fe6 23.Ne5, al- bul ‘st poacd recistiga figura 24...D:¢3 Acum albui are trei figuri -in priza” (De4, Tet, Ceé). $1 rotusi aise. {unics) savaret 12.Bbal Dib4! 2acb4 f:e6 24,T:e2 CAS 25.Nd2 RAT Firalul rezultat nu este usor de apreciat. Aparent, cu calul negru din d5 inatacabil s1 pionit albi pe cimpuri_negre, ar fi avantajos pentru negru (cal bun contra ne- bun rau"), insa pozitia are un carac~ ter semideschis i nebunul alb dis- pune de suficienca libercate de mis- care. Nu este exclus ca Kosten si se fi considerat el in oarecare avan- taj. Urmeazi 0 pericadi de_mane- wre 26.RF2, 96 27-R13_(27.05!?) 27..a6 B.Tbi TdT 29.Tbet Ce? 30.Ne3 CcS H1.NeS Tad® 32Rg4 Td3 33.Nd6 Albul sia activizat considerabil nebunul, cu presul pa- trunderii T nearu la 45 si al relaci- vel izolari a regelul_alb 33...Td7 3g) Tad 35. to4 T0536. TbbE 37.Rh3_Mai bine era 37RH4, 31 dack 7. Cd438.Tc7!_37...g8t BATA? Dupa 38.95 C5, negrul captureazd 51 pionul .g5", riminind In avanta| 38.94% "39.Ra? Dips 39.Rh4, regele alb intra intr-o cap- cana fatale: 39..T:d2 40.T:d2. Rg 41h3 Fortat, se ameninga Ccb—e? (44) — (5 mac 41..RP5! 42.Ted Cd4 Bhigtt high 44.Tc7 Te7 45.Nic? BS! si, cu regele alb la mancinela", ionul in plus al negrulul de pe fancul damel decide 39,.cd4? Uli mele mutari s-au jucat in eriza reci~ proca de timp. Negrul sia imbuna- tagit considerabil pozisia prin bloca~ rea. majontait adverse. de pion 9 avea sanse_de cistig dupa 39..T:d2 40.742 Ce7! urmat de CfS. Dupt greseala din. parcida, schimbul tur- furilor are loc Ia .d5" $i albul ob- fine doi pioni liberi legasi_40.RF2 Roe A113 CIS 42.7:as eds 43.Nc5 hal Pentru a echilibra san- sele prin contraatacul asupra pionu- lui .g3" 44.gth4?t Dar albul prefera si alba o slabiciune mai vulnerabila la fA" Este posibll ca jucatorul en- glez si-si fi supraapreciat sansele, De altfel, dupa partida el mica mar turisie mihnic: .Credeam 4 vol cis- tiga finalul” 44..Cg7! 45.Td2 “RES la ee COT Es 46.Nd6 Propune schimbul pionulul oA" cu cel din dS". 46...Re4 47-Te2t Dar acum oferd pionul .f4" gratis, Trebula incercat 47. 47..RA4 48.702 Red 49. Te2t REA 50.Td2 Red Repetarea_mutirilor Urmareste economisirea_timpului indie S1.Te2+ Rd3 Singura esibilitate de a. juca Ia elgtig. 2 Te3+ Red $3.Tg3 THY 54Rg2 ‘Tr4 S5.h3! da! Albul a gisit 0 idee de contrajoc si negrul trebule si joace atene. Acum, dupa 56.T:g4 Tgt+ S7h:g4 43, nebunul alb nu se poate sacrifica pe pionul liber al negrului, care decide partida, dove- dindu-se’ mai valoros decit cei tre joni liber! ai albului. De aceea. al- wul_ofera_in_prealabil_pionul. .eS" 56.e6 Ted 57.Tig4 T:eél Acum. ups. schimbul ‘turnurilor, nebunul poate reveni in apirare. Negrul preferd si forgeze Incrarea Iner-un final de turnuri:in care pionul 4° Joacd acelagl rol decisiv $8.NeS CfS 59.114 b6! O frumoasi_mutare in- termediara. Oricic ar pirea de cu- rios, albul nu poate evita schimbul caluiul pe nebun, Incrucie acesca nu are unde si fugi (dupa 60.N18 116 ebunul este prins) 60.TH5 b:c5 61.T:cS+ Rib4 Incordarea ce a do- minat pe tabla 51 in spiritul jucdto- rilor pe parcursul ultimelor mutari ‘4 risipit, Este clar c4 negrul tre- buie si cigtige. intructe pionili li- beri dubli ai albului de pe coloana h sint inofensivi. Trecusers deja sase fore de joc si arbitrul concursului a venit la masa noastra pentru a da ceasurile cu 1/2 ord inapoi, Interval suplimentar de timp ce trebula st ne ajungi pentru tot restul parti- dei. Majoritatea celorlalte partide se terminasera si in jurul nostru se strecurasera 0 multime de specta- tori, dornici si urmareasc’ pind la capac periperiile acestui final. Orga~ nizatorli Incepusera deja si strings mesele si scaunele din sala si zg0- motele produse ma deranjau. Mam striduic, Ingi, sm’ concentrez cit mai bine pentru a evita orice ine- xactitate, 62.Tc8 d3 63.RI2_d2 64.78 Re3_65.Tc8+ Rb2 66.TdB Ret 67.Te8+ Raf Singura metoda a albului_de a opri pionul este aceasta: st forgeze regele negru si se ascunda de sahurl pe cimpul .d1” $1 58 aul lase sa last de acolo. Din