188. Copilul optimist corect, Pentru a stabili dacd convingerea pe care ai stabilit, ste corecta, intreabii-te daca ai simi gi ai actiona confor msi In eau in care al avon eu adevrat crane Uingere, Cele gase exemple sunt serise pentru adult la fe {Gum este seris gi exerctiul de jurnal eare urmeazd, Dupa ee uci exerciile ACC pentra aduli, vei folosi exerctile ACG rena alt Prezentats in continuare, pentru al ivaa spe 1 A. Plain weekend supra ensured pent sol tt penta a sirbtort soa do nptre Cind sung lala be De dupi-amiaza pentru a-i face surp i fa ou pote ad wear resin ‘Te simi foarte stanjonita gi nora SA evi priza, este enorvat si spune Pani vn wookends end-surpit pent sot Ut petra 8 sirbitori sua de ngtere. Cand ajung lala eee does, dups-amiaed pentru as face eurpren,eaeenerratat eons cil nu poate s& mearga, ™ Greek Eq deamagildar we haaeigl oo ‘si st vezi un film in oras. we Soke Sojul tu a fost distant i nei Sefel Hua foot stan neni in ulims porionda Egtidin ce neti certur, ‘e mai iritatan preajma lui observ eo Soul a st distant Seta at tant nls nina prod ‘Te intristezi gi te retragi. _ ‘Tetndnsti cu falta adlssent cu pi ‘si se preface ci nu te vede. Seepeten al Greet Rati tn sinea ta si planes il tachines! mal taralu ‘Te ninegtc a ta adolesoant up i se preface c& nu te vede, ees ieet ‘Teint da peste 9 peal a soca p autoritar sii nu te mai ignore. Poumon Schimbarea pesimismului involuntar al copilulul tau 159 S& analizdim aceste situafii si si vedem ee tipuri de con- vyingeri ar duce la aceste consecinte. 1 si2. in primul exemplu, o convingere personaki, perma penta gi generatizatoare, cum ar fi Tot timpul o dau in bard ‘Areun program incireat, iar cu mai comport ca si cum ar trebui sa renunfe la tot pentru mine" duce Ia rugine si retragere. acti ai crede, in sehimb, ef a fost o idee bund care nua prins sau yprobabil are o saptaméné dificla la serviciu* (ambele temporare, specifice si externe), atunci probabil vei fi deza- magiti, poate chiar frustrata, dar nu te vei simfi prost in le- giturd cu tine. 3 514. In cel de-al treilea exemplu, géndurile de invadare aspatiului personal ii declangeaza furia gi iritabilitatea: ,Nu are nici un drept sa-si verse nervii pe mine“ sau ,Este ca un copil. De efte ori il deranjeazi ceva, se bosumfia. Insi dack interpretezi distanta lui drept un semn ct igi pierde interesul 1n coea ee te priveste, atunci o consecinta probabila este tris- telea, 5 546. In ccl de-al cincitea exemplu, interpretari externe, specifi si temporare, precum ,Se pare ea fiul meu este oficial adolescent acum’, iti vor permite si-ti paistrezi simful umo- rului, Dacii, in schimb, vezi comportamentul siu ea pe un semn de neruginare gi lips de respect, atunci te vei infuria. ‘Acum ag vrea si exerseri gi siti surprinzi propritle con- vingeri, Cel mai bun mod de a face acest Iucru este sa fii un jurnal ACC. In urmatoarele trei zile, ori de cate ori constati c& esti nelinigtitai sau te surprinde reactia ta intr-o anumita situatie, noteazd adversitatea pe o bucati de hartie. Seara, rezorva-ti cinei minute pentru a completa jurnalul ACC din riua respectiva cu acele adversitati notate, O ,adversitate* Poate fi aproape orice—o masina care nu porneste, un telefon Je care nu primesti rdspuns, un bebelus care ma vrea si doarma. Asadar, de exemplu, luerezi la birou in weekend pentru a face ultimele corecturi pe un raport, si eolega ta de serviciu intar- zie zece minute, Constati ca esti furioasa. Aceasta este 0 tema ACC pe eare ai putea-o inregistra, Un moment propice pentru 4 folosi modelal ACC este atunei cand erezi cd reactia ta emo fionali este disproportionatd. Cand se tntampla acest lucru,140 Copily! optimise sos un semn ed ai niste convingeri puternice te afecteaza Jarnalal ACC are trei coloane. tn prima coloana, Adversj, facta fTebui si descr factoritsituatioh Bare important 5 fac! tema cat se poate de deseriptiv, Noteaca eine’, ce", unde rout tbe ee" face parte din convingerile aie Nustin, oduce in coloana Adversitate. Agadar, feet colege ta ajunge ne Ina nue intarziere, notesza .Bu si Dane at hotarat gg ne intainim duminica la o ima a termina raportay enugttial A.ajuns abia a 4.10", Nu serie ace o data Dang a tirziat. Asa face mereu. Este iresponsabiie Nu-mi place && Iueree cu ea. Sunt furioasi™. Obieecinnr coloanei Advers, ‘ale este specificitatea, si nu evaluaren Adoua coloana are titlul Convin, St llogice cary a Intarziat este .Nu se tine niciodata de cuvaint’, iar tu esti fSnvinsé el acest lucru este adevirat, atunct ‘acorda-i un pune- ‘taj mare, 80 sau 90, A treia coloana este cea cu Consecintele In aceasta eo ven hretistreaza feeare sentiment pe care Lai trait dupa Adversitate sau orice ai facut ea reactions adversitate. Pentrit fiecare sentiment pe care il enumeri, folosind o seara de la 0 12.100, Inregistreazi intensitates Rectan sentiment —un pune ‘ai mai mare inseamnéio intensitate mat mare, Schimbarea pesimismului involuntar al copilului tau 161 Jurnalul meu ACC Adversitate Convingeri Consecinge Seicemct fr ces et ae ie nike iets wna hnan ce Dupa ee completezi fiecare coloani, reciteste ce ai vers, Asigurd-te ca fiecare sentiment si fiecare actiune pot fi ruse in legiturd cu o convingere care explied de ee ai reactionat int-un anume fel. Probabil nu-ti place eum ai reactionat, dar primal pas in schimbarea reactilor tale este si Infelegi sinvingerile care le-au declangat, Cand completer situatii Pentru mine, dbserv adesea cd exist unl sau dou sen timente sau aetiuni ce nu au sens, date fiind convingerile pe Gare le notez. Cand se intdmpla acest lueru, incere simi daw Seama, in cdteva minute, la ce ma gandeam cand aveam accle tintimente. Inchid ochit siimi imaginez situatia si sontimone {ul Apoi, de obicei, pot identifica convingerea care mi-a de- lansat emotia. Deca tic limpede intensitatea sau tipul reactiei tale “ipl ce identifi secventa ACC, acesta este un indicia ed nu164 Copilul optimist Introd dialogul intern, ACC copilului tau. Ince dialog intern. Unit copii sile spun cand se intam ce ar trebui 9% spui, ea idee gen Primul pas este si ex Pe prin prezentarea c Sunt constienti de luc ‘a rau, Dar alfii nu su Cand apar probes depsit de paring, Dilogul este tn mi Me, cam ar flo cearta om eu un pricten sau DFE ce sa intamptce ‘ngine. Toatt humea face Cu ceva timp in urna, team: -Minanst, Voiam ‘materialele, Acum i hsesc neces carte, Ma gand u tine si deja micam pierdut i tot ce trebuie sii spun Cea mai importanta idee esto c& complet normal si cé toatit hum serie de exemple cu copilul tu. I va vorbi eu tine msi este ea face asta. Acum discuta o ‘atl cdteva pe care le pot folosi, ‘Sam s0 itd in ogtind du Nusmi vine st cred ee tunsoare 8 pot duce la geoalé aga” uni intregica paral meu sf art lela frizer. Se gandest, fant. Practic, sunt aproape cell ‘Toi opi vorrdde de mine gi va dura te bine din nou, Arat ca un tollan Susan sta pe banca echipa ei. Cand o copii au fost invitayi, ‘robui sa le spun e@ na rede eX sunt un ratat Lasfargitul ziti, 88 fle stanjonitor, Tot vor ‘$i probabil au dre 'Perd cd jacheta ei mu mai este in dalaptl Schimbarea pesimismului involuntar al copilului tu 165 Potty: Nw pot sa ered efi cineva mi-a fuat jacheta, Probabil mica farat-ocineva, Ce-i voi spune mamei? O sim omoarel Jacheta ain era fosrte scumpa si am implorat-o 68 mio eumpere. Lam spus ci voi aves grid de ea gi acum a dispdrut! N-o sa mai aibd nieiodata Ineredere in mine si cu siguranti n- sf-mni mai cumpere haine dvi gute pontru scoala. O si arat ca otocilara in hainele mele vech: and copilul tau infolege et si el are un dialog inter, intrea- bi] dacd fi vine in minte un exemplu recent edind ceva nu a mers asa cum ar fi trebuit. Acum intreabi-l la ce se géndea cand s-a intémplat. Obiectivul acestui exereitiu este siti ajutt copilul s4 ineeapa sii fie atent la ceea ce-si spune siesi pentru ea, mai tarziu, si puteti evalua impreund precizia acestor afirmatii. In cazul in care copilul tau nu giiseste cu usurint& exemple din viata lui, poti folosi exemplele pe care file oferim in urmatorul paragraf sau poti sit creezi tu exemple special concepute pentru tipul de experiente pe care copilul tau le poate avea. Spune-i sivgi imagineze ea ficcare situatie i se {ntampla lui si cere-i si exprime eu voce tare lucrurile pe care sile-ar spune siesi. 1. Mergicaitre scout observi un grup de copii care sugatese siarati cu degetul spre tine, Te gandesti ee 2. Profesorul te ridied in picioare si rlspunzi lao intrebare Sif dai seama ca nu stit ce te-a intrebat pentra e& visai ou ‘chit deschigi. Te gandesti — 3. Tu si priotemul tau cel mai bun planuiati stl mergeti in org Pentru a vedea un film pe care asteptati de mult sil vedeti Cu jumiitate de ord inainte de ora stabilita pentra intalnive, ‘esuna si-ti spund cd nu mai poate merge pentru ed se duce ‘casi la un alt prieten si se joace pe Nintendo, Te gindesti ——___ 4. Fratele tau isi invita eativa prieteni acasi gi, indiferent ce *iface, acestia fac glume pe seama ta. Te gandesti —_172 Copilul optimist ACC: Potzivirea gandusilor cu sentimentele. Spune copilului tau ct trebuie sit deseneze o linie care si fack lege. {ura intre fiecare génd si sentimentul eorespunzitor. Poti six; spui, de exemplu: ,Dacd te certi cu cel mai bun prieten al tau, a Putea avea difriteginduri in co priveste cearta, Peas wand te face sa te simti intr-un anumit fel. Vreau 88-44 imagi notict te-aicortateu cineva gic far trce prin mints ease dintre aceste ganduri. Apoi vreau si tragio linie de Ja fiecare gand la cum te face sa te simti*. 1, Te certi cu cel mai bun prieten al tu. Ganduri Sentimente ‘Acum nu mai am nici un prieten, Suparat Prictenul mew ora rutacios cu mine intentional, Stare de bine Ne vor fmpitca si vom f din nou prictent ‘ist 2. Obtit o nota mied Ia testul de ortogratic. Ganturi (© 68 am probleme mari aca Sentimente Stare de bine ‘Am pierdut prea mult timp in oce8 invat. —_Speriat Pot muni din greu si mi voi descurea mai bine Vinavat Ja urmatorul test 5. Pratele tit mai mare primeste permisiunea do asta treas ana mai tarziu gi de a se uita la un film, iar te me, Ganduri Sentimente ‘Nuam nleiodata voie sé fac lcrun distractive. Supérat 1 iubese mai mult deeat pe mine, Stare de bine Pe mine m-au dus in pareul de distracii, i pe Trist elu, ixemple verbale ACC. Dupi co coptal tau ingelege idoe® Alt benzile desenate gi din exereipile de potrivire et wand Tile, $i nu adversitatea, provoaeé in mod direct sentimentelé Schimbarea pesimismului inveluntar al copilului du 173 treci prin fiecare dintre urmatoarele exemple verbale eu el. ‘Dupi fiecare exemplu, pune-t si-fiexplicein propriile envinte Fiti foarte atenti la modul in care descrie legaturile dintre convingeri si sentimente. Dupa ce explicd in propriile cuvinte, puneti-le intrebatrile de la sférsitul fiecdirui exemplu Adversitate: Astdai a fost za men si am dato petrecere la care am invitat-mulfi copii din clasa. Dupa ce am mancat torial, eltiva prie- teni au ineeput si gugoteased simu au vrut ef-mi spun’ ce cea Convingeré: Sunt nesimtiti, ste petrecerea men si spun secrete despre mine. Mai bine musi invitam, Conseeinfe: M-am suparat foarte tare pei siam intrebat-o pe mama aed le pot spune s& plece intreabit- pe copilul tau de ce era nervos bitiatul. De ce voia ca acei copii sa plece de la petrecerea lui? Dacti s-ar fi gandit ci acel copii susotesc pentru ca au o surpriad de ziua lui, cum crezi eli s-ar fi simjit? Si-ar mai fi dorit ea mama lui si le spundi si pleco? Adversitate: Profesoara mea preferata, doamna O'Leary, a plecat in concediu de maternitate, iar mie nu-mi place de noul nostra profesor, fori mi-a cerut si ies In faa clasoi sis rezaly 0 pro ii. Am greyit gi spus, in fata Intro clase, cd trebuie 8 inva} mai mul si sa viaez eu echt deschisi mai putin, Convingeri: Domnul Watts chitit pe mine, Se va lua de mine tot ‘nul gi acum toata umes erede ef sunt un ratat Consecinfe: M-am simi foarte prost. Am vrut ai ma sie, of pee fi 88 nu ma mai tntore niciodata. Simteam cum ma inrogest la fat ford 58 vreau De ce voia acest biiat si plece gi s& nu se mai intoared nici- dati? De ce s-a inrosit la fata? Voia si plece pentru cia gresit, Problema cu fractiile? De ce se simfea prost? Cum ereri cd sar 4 simfit daca ar fi crezut 4 alti eopii din clasa considerau e& ar fi fost réutacios din partea domnului Watts sil certe in fata intregii clase?V8 Copilul optimist Explicasie: intotde in el cu nimic a. Accasta explicatie ‘mult temporara? b. 2. EVENIMENT Recent, am aflat de sase luni, Am fost infarmata Aceasta explicatie est ‘mai mult specifies? © Aceasta explicat impersonala? mult temporara? >. Aceasta explicatie est mai malt specifies? Aceast§ explicate este mai mul personala sau mai mult Mnpersenala (din perspectiva baiatului)? te mai mult generalizatoare sau in primul cxemplu, explicatia este permanentit (dntotdeauna face sa". Se afl pelauura generalioatnenes sealei ~daci nu oli avea ineredere in el pentru nimie, coer lips de inere- Gere va afecta multe situail, Si este vane fui, nu a ei ~ imper sonala. fn cel de-aldoilen exemplu, expicatia este ‘mai mult tem Porars fost prinsé de un proieet nou, dar seescta explicatie ‘na face aga. Nu poti sé ai incredene te mai mult generalizatoare sau ie este mai mult personala sau mai mult Schimbarea stilulvi explicatiy al copilului tay 179 su insearnnd ® situatia nu se va schimba niciodata. Se alain partes generalizatoare a scalei, Dacé esti prea ceupati la sen viciu iti va afecta viafa. A afectat relaga cu fil ei gi activitaten dela servcia $i este personal. Considerd ed problema pe eave are Bil stu cu drogurile a fost cauzatli de neglijenta o In ultima exemple, explicariaestotomporara (omvols unt trcdloare), eneralizatoare (toanele afecteaza multe situati) i impersonala (sunt toanele ei, si nu ale lu Acum analizeaza exemplele ACC din viata ta si etichetonra canvingerile conform dimensiunilor stitului explicativ: In fe lanes at Uae identifi oconvingere pesimisti veri dact, po 4anga ea, poti genera si o convingere optimist BVENIMENTUL1 Esplicatie: Permanent _ temporara eneralizatoare — speccd Personal impersonal — BVENIMENTUL 2 Explicatio: Permanent | ___temporars zeneralizatoare species Personal impersonala, —____ Cum séi-pi inveti copilul stilul explicativ Obtimismul. Pentew Inceput, prezintii copilului tau concep- rede optimism si pesimism, Ceresi apoi sd defmecces acosti egal in propriile cuvinte si sa deserie eat poate de detaling siturile unui optimists ale unui pesimist, Core arata, eum mentete si cum se comporta un optimist si un pears Un oe, Ue clasa a sapien a descris pesimistul in urmatoral say eng Ett nogati. Se witainjos, Gndeste negativ. $i sf annz4 negativ. Nu e prea distractiv sk stai peta wet un pe- tnt’ Inceared sit convingi ed, la fel eumvonnecy un mit stil vstimentar, au siun stil propriudes rivi eveni “entele. Day dct cineva are tendinja sa vada rortee vn