INTRODUCERE

Statistica este o tiin care, folosind calculul probabilitilor, studiaz

fenomenele i procesele de tip colectiv (din societate, natur etc.) din punct de
vedere cantitativ n scopul descrierii acestora i a descoperirii legilor care
guverneaz manifestarea lor.
Statistica se ocup de obinerea de informaii relevante din datele disponibile
ntr-un volum suficient de mare. Informaiile pot fi folosite pentru a nelege
datele disponibile (statistic descriptiv) sau pentru a descoperi noi informaii
despre evenimente i relaiile dintre ele .
Statistica este considerat, pe de o parte, o parte matematic a tiin ei ce se
referea la colectarea, interpretarea sau explicarea i prezentarea datelor i pe de
alt parte o ramur a matematicii .ce se ocup cu colectarea i interpretarea
datelor. Datorit rdcinilor ei empirice i a accentului pe aplicaii, statistica este
considerat cel mai adesea o tiinta matematic distinct mai degrab dect o
ramur a matematicii . O mare parte a statisticii asigur colectarea datelor este
adresat ntr-un mod care produce concluzii valide; codarea i arhivarea datelor
pentru a reine informaiile; raportarea rezultatelor si rezumarea lor (tabele i
grafice) ntr-un mod inteligibil celor care trebuie s le foloseasc.
Romnia are o rat a omajului de doar 7% la o populaie de 20 de milioane de
persoane din care 6 milioane lucreaz cu sau fr forme legale, n timp ce n
Spania omajul este de 26%, n contextul n care aproape o treime din populaia
Spaniei (14 din 46 de milioane de persoane) are statut de salariat.
omajul este termenul folosit n cazul lipsei ocupaiei pltite (locurilor de
munc) pentru forele apte i calificate corespunztor pentru munc. Nici
definiiile omajului n Britannica sau Americana nu amintesc despre necesitatea
indivizilor de a avea o calificare corespunztoare pentru munc pentru a fi
socotii omeri. omajul raportat difer de la o naiune la alta, sau de la un bloc
economic la altul, i pentru c definiiile omajului sunt diferite; ntruct
"cutarea locului de munc" este diferit definit, de exemplu, n SUA i Uniunea
European, rata raportat a omajului difer n mod necesar i ea chiar n
condiii identice ale pieei muncii; n SUA a citi anunurile de oferte de locuri de
munc, nu este considerat, aa cum se ntmpl n Europa i Canada, o cutare
a unui loc de munc, n msura n care n-ai rspuns unei astfel de oferte
publicat; n msura n care nu rspunzi deci la oferte de locuri de munc pentru
c acestea pur i simplu nu furnizeaz locurile de munc pentru care e ti

1
calificat, n SUA Biroul de statistic a muncii pur i simplu nu te consider
omer i n consecin nu te include n calculele ratei raportate a omajului.
O parte din omaj se datoreaz caracteristicilor structurale att ale pie ei
muncii ct i ale pieei bunurilor i serviciilor. Caracteristicile structurale care
genereaz acest "omaj natural" sunt imperfeciuni ale pieei, variaii aleatorii n
cerere i ofert, costurile legate de obinerea informaiilor despre locurile de
munc disponibile la un moment dat, etc.

1.Culegerea i prelucrarea datelor

Numrul total de omeri la finele lunii decembrie, de 487.338 persoane, a

crescut cu 9.489 persoane fa de cel de la finele lunii anterioare. Din totalul
somerilor inregistrati , 140.955 au fost someri indemnizati si 337.383
neindemnizati .
Referitor la somajul inregistrat pe sexe , in luna decembrie 2014, comparativ
cu luna precedenta , rata somajului masculin a crescut de la 5,57%in luna
noiembrie la 5,78% iar rata somajului feminin a scazut de la 4,74 % in luna
noiembrie la 4,73 %. Numarul somerilor femei de la 31 decembrie 2014 era de
199.885 persoane , in timp ce numarul somerilor barbati era de 278.453
persoane .
In graficul urmator este prezentata evolutia numarului somerilor inregistrati in
luna decembrie a anilor 2008- 2014 :

Cele mai ridicate niveluri ale ratei omajului au fost atinse n judetele : Vaslui
(11,15 % ),Teleorman ( 10,92 %) , Mehedini ( 9,75 %) ,Buzu ( 9,56 % ) Gala i
( 9,39 % ),Dolj (9,20 % ), Clrai (7,99 % ) etc.

2
2. Reprezentri grafice :
Referitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii fara studii si
cei cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional au ponderea cea mai
mare in totalul somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru
ocuparea fortei de munca (74,71 %). Somerii cu nivel de instruire liceal si
postliceal reprezinta 19,24% din totalul somerilor inregistrati, iar cei cu studii
universitare 6,05%.

Pentru exemplificare am construit o diagrama de tip PIE.

Structura somajului pe grupe de varsta la finele lunii decembrie 2014

< 25 intre 25 si 29 intre 30 si 39
intre 340 si 49 intre 50 si 59 peste 55

14% 16%

13% 8%

21%
27%

3
 Somerii cu nivele de instruire liceal si post-liceal reprezinta 19,24 % din
totalul somerilor inregistrati , iar cei cu studii universitare 6,05 %.

Stoc in luna
Nivel de educaie raportare

Total general 478338

Primar, gimnazial si profesional ,fara
studii 357372
Liceal si post- liceal 92050
Universitar 28916

Primar, gimnazial si profesional ,fara studii

Liceal si post- liceal
Universitar

6%
19%

75%

In ceea ce priveste somajul de lunga durata , la finele lunii decembrie , se aflau

inregistrati n evidenele ageniei 20.226 tineri sub 25 de ani aflai n omaj de
peste 6 luni i 147.931 aduli aflai n somaj de peste 12 luni .
In cursul lunii decembrie 2014, numarul total de someri intrati in evidente a fost
de 55.168 persoane , repartizat astfel :
-36.668 persoane prin inscrieri noi, din care:
- 14.427 persoane inregistrate ca someri indemnizati
- 22.241 persoane inregistrate ca someri neindemnizati
-18500 persoane prin rennoiri de cereri de loc de munc si reactivri de
drepturi bneti , din care:
-9.774 reactivri de drepturi
-8.726 reactualizri de cereri de loc de munc ale somerilor
neindemnizati

4
 Romania avea inregistrati, la finalul anului 2014, cu 86.199 mai putini
someri decat in urma cu 10 ani. Dar cifrele arata ca numarul somerilor de
peste 55 de ani a scazut in acesti zece ani, cu doar 2.467 persoane. De
altfel, din datele de la Institutul National de Statistica rezulta ca numarul
seniorilor someri a ramas an de an ridicat.

3.Indicatori statistici
I. Indicatorii tendintei centrale

1) Indicatori medii

a) Media aritmetica :reprezinta valoarea care inlocuind toti termenii unei

serii nu modifica nivelul totalizator si se calculeaza ca suma valorilor
unei variabile raportata la numarul masuratorilor.

Formula de calcul: atunci cand avem valori distincte si

pentru date grupate.

5
 b) Media armonica :valoarea invers a mediei aritmetice a inverselor
valorilor individuale inregistrate.

Formula de calcul:
c) Media geometrica

2) Indicatorii de pozitie
a) Mediana (Me): reprezinta acea valoare a caracteristicii unei serii
ordonate, crescator sau descrescator,pana la care si peste care sunt
distribuite in numar egal unitatile colectivitatii observate.
Matematic :Card {e P| x< Me}= card {e P| x> Me}
b) Modulul (Mo): reprezinta valoarea caracteristicii cea mai frecvent
intalnita intr-o distributie, adica valoarea ce corespunde frecventei
dominante.

c) Cuantilele:indica o diviziune a distributiei observate intr-un numar

oarecare de parti.

II Indicatorii variatiei (imprastierii)

a) Amplitudinea (A) :distana dintre nivelul maxim i nivelul minim al
variabilei.
Formula de calcul: Ax = x max x min
b) Abaterea medie absoluta: media aritmetica a abaterilor absolute .
c) Dispersia de selectie : media aritmetica a
patratelorabaterilorvalorilorindividuale.
d) Abaterea medie ptratic: media patratica a abaterilor valorilor
individuale.
e) Coeficientul de variatie: raportul intre abaterea medie patratica si
media aritmetica.

6
I. Indicatorii tendintei centrale Valori
1. Indicatorii medii
a. media aritmetica 557.749
542106,615
b. media geometrica 3
528475,283
c.media armonica 7
2. Indicatori de pozitii
a.mediana 493.775
b. modulul
c. Cuartile
Ordinul1 479675,5
Ordinul 2 493775
Ordinul 3 610858
II. Indicatorii variatiei(imprastierii)
a. Amplitudinea 422.519
119955,714
b. Abaterea medie absoluta 3
2284846261
c. Dispersia de selectie 5
d. Abaterea medie patratica(standard) 267918,947
de selectie 3
e. coef de variatie #VALUE!

4.INDICATORI ASIMETRICI

a)Coeficientul de asimetrie Pearson

Pentru a aprecia gradul de asimetrie a unei distributii statistice se folosesc o

serie de indicatori, dintre care cel mai reprezentativ este coeficientul de
asimetrie (Kas) propus de Karl Pearson, care poate lua valori cuprinse ntre -1
si +1.

,unde:

abaterea medie patratica.

Coeficientul prezentat permite analiza asimetriei seriei n functie de semnul si

nivelul acestuia:

- daca seria este perfect simetrica:

7
 - daca seria este asimetrica:

spre stnga

spre dreapta

Coeficientul de asimetrie reflecta:

- o distributie ce tinde spre una simetrica, cu ct Kas este mai mic (mai
apropiat de 0);

- o distributie moderat asimetrica, daca

- o distributie ce tinde spre una puternic asimetrica, cu ct Kas este mai

mare (mai apropiat de 1).

b) Coeficientul de asimetrie Yule : msoara asimetria cu ajutorul pozi iei

cvantielor i a medianei , dac notam Q1= Me x1/4 i Q2= x3/4 Me, atunci:

CaY= q2-q1/q2+q1= x3/4+x1/4 2 M / x3/4-x1/4 cafre are urmtoarea

interpretare :
a) CaY >0 repartitia are asimetrie la stanga
b) CaY <0 repartitia are asimetrie la dreapta
c) CaY =0 repartitia este simetric

5. COEFICIENTUL DE CORELAIE

8
 a)Corelaia :

1. Direcia
Pozitiv (+)
Negativ (-)
2. Gradul de asociere
ntre 1 i 1
Valoarea absolut semnific puterea asocierii
3. Forma Linear Nelinear

b)Regresia:
Regresia liniara este simpla sau multipla .
Regresia liniar: asumpii
Erorile msurtorilor sunt independente
Regresia depinde de identificarea corect a modelului relaional
Nu exist erori n msurarea valorilor variabilei dependente
Variaia valorilor lui Y este aceeai pentru toate valorile lui X
Valorile Y urmeaz o distribuie normal
Regresia liniar
Dac exist o relaie de liniaritate ntre variabilele de interes putem identifica o
ecuaie simpl pentru a prezice o variabil cunoscnd cealalt variabil
Variabila rezultate este variabila Y, iar variabila predictor este variabila X
Exemplu: transformarea n grade Fahrenheit cunoscnd valoarea n grade
Celsius: F = 32 + 1.8C
Formula general: Y = a + bX
Ecuaia de predicie: = a+ bX a = intercept, b = coeficientul dreptei, X =
predictor
a i b sunt constante ntr-o ecuaie; X i Y se modific

9
6. CONCLUZIE:

Somajul n Romnia a crescut in anul 2009 , in perioada crizei economice , iar

pana in prezent acesta a scazut . omerii sunt persoanele n vrst de 15-74 ani
care ndeplinesc simultan trei condiii: nu au un loc de munc, sunt disponibile
s nceap lucrul n urmtoarele dou sptmni, respectiv au cutat activ un loc
de munc n decursul ultimelor patru sptmni.
In luna septembrie 2014 a fost atins cel mai mare numar de salariati din ultimii
5 ani. Acesti indicatori arata ca Romania se afla pe un drum bun, care poate fi
consolidat doar daca politicienii inteleg ca e nevoie de stabilitate politica.

10
 BIBLIOGRAFIE :
1. file:///C:/Users/Claudia/Desktop/Situatie%20somaj%20decembrie
%202014.pdf , accesat online la data de 13 .06.2015
2.
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omaj, accesat online la data de 13.06.2015
3.
http://fiiactiv.eu/anunturi/cum-a-evoluat-somajul-in-ultimii-10-ani , accesat
online la data de 13.06.2015
4. http://sorana.academicdirect.ro/pages/doc/MV2012/MVRom06.pdf, accesat
online la data de 15.06.2015

11