Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
438/2002
din 18/06/2002
pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman
Art. 1. - Se aprobă Normele privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum
uman, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Direcţia generală de sănătate publică şi Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii şi
Familiei şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, împreună cu Direcţia de industrie
alimentară, standarde, mărci şi licenţe din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi direcţiile
generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, vor aduce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin abrogă cap. IV art. 73-80 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 975/1998 privind
aprobarea Normelor igienico-sanitare pentru alimente.
Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen
de 12 luni de la data publicării.
ANEXĂ
Normă
din 18/06/2002
privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prezentele norme se aplică la aditivii alimentari ale căror categorii sunt cuprinse în anexa I, care
sunt utilizaţi sau destinaţi utilizării sub formă de ingrediente la fabricarea sau pregătirea unui produs alimentar şi
care sunt prezenţi în produsul finit ca atare sau într-o formă modificată.
(2) În sensul prezentelor norme prin "aditivi alimentari" se înţelege orice substanţă care în mod normal nu este
consumată ca aliment în sine şi care nu este utilizată ca ingredient alimentar caracteristic, având sau nu o valoare
nutritivă, prin a cărei adăugare intenţionată la produsele alimentare în scopuri tehnologice pe parcursul procesului
de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse
alimentare, devine sau poate deveni ea însăşi sau prin derivaţii săi, direct sau indirect, o componentă a acestor
produse alimentare.
(3) Prezentele norme nu se aplică în următoarele cazuri:
a) auxiliari tehnologici;
b) substanţe utilizate pentru protecţia plantelor şi a produselor vegetale în conformitate cu reglementarea
naţională aplicabilă în domeniul fitosanitar;
c) arome destinate utilizării în produsele alimentare conform reglementării naţionale aplicabile în acest
domeniu;
d) substanţe adăugate în produsele alimentare ca elemente nutritive: elemente minerale, vitamine şi altele
asemenea.
Art. 2. - (1) Pentru toate categoriile de aditivi alimentari din anexa I pentru care s-au întocmit liste, pot fi utilizaţi
la fabricarea sau pregătirea produselor alimentare numai acei aditivi alimentari incluşi în asemenea liste şi numai
în condiţiile de utilizare menţionate în acestea.
(2) Includerea aditivilor alimentari în una din categoriile anexei I se va efectua pe baza funcţiei principale
asociate în mod normal cu aditivul alimentar în cauză. Includerea aditivului într-o categorie specifică nu exclude
posibilitatea ca aditivul să fie autorizat pentru alte funcţii.
(3) Aditivii alimentari se vor include în liste pe baza criteriilor generale descrise în anexa II.
Art. 3. - Criteriile de puritate generale şi specifice pentru anumite categorii de aditivi alimentari sunt prevăzute la
art. 19.
Art. 4. - În cazul în care, urmare apariţiei unor informaţii noi sau a unor reevaluări a informaţiilor existente, se
constată că utilizarea aditivilor în alimente periclitează sănătatea publică, deşi se încadrează în prevederile
prezentelor norme, Ministerul Sănătăţii poate retrage sau suspenda temporar utilizarea aditivilor în cauză.
Art. 5. - (1) Aditivii alimentari care nu sunt destinaţi vânzării către consumatorul final pot fi comercializaţi numai
dacă ambalajul sau containerul acestora prezintă următoarele informaţii, scrise cu caractere uşor de citit şi care
nu pot fi şterse:
a) - pentru fiecare aditiv alimentar vândut ca atare sau în amestec, în ordine descrescătoare a ponderii în raport
cu totalul, se vor indica numele şi codul numeric utilizat în Comunitatea Economică Europeană; în absenţa
acestor prevederi, o descriere a aditivului, suficient de precisă pentru a permite distingerea sa de alţi aditivi cu
care poate fi confundat;
- dacă sunt incorporate în aditivi alte substanţe, materiale sau ingrediente alimentare destinate facilitării
depozitării, vânzării, normalizării, diluţiei sau dizolvării unuia sau mai multor aditivi alimentari, se vor indica
numele aditivului conform alin. (1) şi denumirea fiecărui component în ordine descrescătoare a ponderii în raport
cu totalul;
b) menţiunea "pentru uz alimentar" sau menţiunea "utilizare limitată pentru produsele alimentare" sau o indicaţie
specifică asupra scopului utilizării aditivului în aliment;
c) condiţiile speciale de conservare şi utilizare, dacă este cazul;
d) indicaţii de utilizare, în cazul în care omiterea acestora ar conduce la o utilizare necorespunzătoare a
aditivului;
e) date de identificare a lotului;
f) numele, marca şi adresa fabricantului sau a firmei care a efectuat ambalarea sau vânzarea;
g) indicaţii asupra procentului fiecărui component limitat cantitativ în produsul alimentar sau informaţii adecvate
privind compoziţia, care permit cumpărătorului respectarea tuturor prevederilor referitoare la aliment, în cazul în
care limitarea cantitativă se aplică unui grup de componenţi utilizaţi separat sau în amestec, procentul de utilizare
poate fi indicat printr-o singură cifră.
h) cantitatea netă;
i) alte indicaţii.
(2) Prin derogare de la alin. (1), menţiunile prevăzute la lit. a), liniuţa a doua şi lit. d) - g) ale acestui alineat pot
figura numai în documentele comerciale referitoare la lotul distribuit, care sunt furnizate la livrare sau înainte de
livrare, cu condiţia ca menţiunea "destinat fabricării produselor alimentare şi a nu se vinde cu amănuntul" să fie
vizibilă pe ambalajul sau containerul produsului în cauză.
(3) În anexe, expresia "quantum satis" arată faptul că nu este stabilit un nivel maxim, aditivii fiind utilizaţi în
conformitate cu bunele practici de fabricaţie, la un nivel care să nu depăşească necesarul pentru obţinerea
efectului dorit şi cu condiţia să nu inducă în eroare consumatorul.
Art. 6. - Aditivii alimentari destinaţi vânzării către consumatorul final pot fi comercializaţi numai dacă ambalajele
sau containerele acestora poartă următoarele indicaţii, cu caractere uşor de citit şi care nu pot fi şterse:
a) denumirea comercială a produsului. Această denumire va fi constituită din numele indicat în prevederile
naţionale aplicabile produsului în cauză şi codul numeric utilizat în Comunitatea Economică Europeană sau, în
absenţa unor asemenea prevederi, printr-o descriere a produsului, suficient de precisă pentru a permite
distingerea de produsele cu care poate fi confundat;
b) informaţiile cuprinse în art. 5 alin. (1), lit. a) - f) şi h);
c) data durabilităţii minimale.
Art. 7. - Menţiunile prevăzute în art. 5 şi 6 se înscriu în limba română, indiferent de ţara producătoare a aditivilor
fără a impune restricţii cu privire la posibilitatea indicării acestora şi în mai multe limbi.
Art. 8. - Aditivii alimentari ce aparţin categoriilor enumerate în anexa I, pot fi comercializaţi numai dacă sunt în
conformitate cu dispoziţiile cuprinse în prezentele norme şi în anexele acestora.
CAPITOLUL II
Coloranţii utilizaţi în produsele alimentare
Art. 9. - (1) În sensul prezentelor norme, se înţelege prin "coloranţi", orice substanţe care redau sau intensifică
culoarea produselor alimentare şi pot fi constituenţi naturali ai produselor alimentare şi/sau alte surse naturale,
care în mod normal nu sunt consumaţi ca alimente în sine şi nu sunt utilizaţi ca ingrediente caracteristice în
alimentaţie; de asemenea, conform prezentelor norme coloranţii sunt preparatele obţinute din produsele
alimentare şi alte materiale naturale obţinute prin extracţie fizică şi/sau chimică conducând la o extracţie selectivă
a pigmenţilor în raport cu constituenţii nutritivi sau aromatici.
(2) În sensul prezentelor norme nu sunt consideraţi coloranţi:
a) produsele alimentare, uscate sau concentrate şi aromele incorporate în fabricarea produselor alimentare
compuse, datorită proprietăţilor lor aromatice, gustative sau nutritive, având şi un efect colorant secundar, cum ar
fi ardeiul roşu, curcuma şi şofranul,
b) coloranţii utilizaţi pentru colorarea părţilor exterioare necomestibile ale produselor alimentare, cum ar fi
straturile de acoperire la brânzeturi şi membranele pentru preparatele din carne.
Art. 10. - (1) Numai substanţele enumerate în anexa III pot fi utilizate sub formă de coloranţi alimentari.
(2) Coloranţii pot fi utilizaţi numai la fabricarea produselor alimentare cuprinse în anexele IV, V, VI şi în condiţiile
precizate în acestea; coloranţii pot fi utilizaţi în aceleaşi produse alimentare când sunt destinate utilizărilor
nutritive speciale conform legislaţiei naţionale.
(3) Coloranţii nu pot fi utilizaţi în produsele alimentare enumerate în anexa VII, cu excepţia produselor
prevăzute în anexele IV, V sau VI.
(4) Coloranţii autorizaţi numai pentru anumite utilizări sunt enumeraţi în anexa V.
(5) Coloranţii autorizaţi în general pentru produsele alimentare precum şi condiţiile lor de utilizare sunt
enumeraţi în anexa VI.
(6) Nivelele maxime indicate în anexe:
a) fac referire la produsele alimentare gata pentru consum, preparate conform instrucţiunilor de utilizare,
b) indică cantităţile principiului de colorare conţinute în preparatul de colorare.
(7) În scopul marcării salubrităţii şi a altor marcaje cerute pe produsele din carne, pot fi utilizaţi numai coloranţii
E 155 brun HT, E 133 bleu briliant FCF sau E 129 roşu allura AC sau un amestec corespunzător de E 133 bleu
briliant FCF şi de E 1 29 roşu allura AC.
(8) Pentru colorarea decorativă sau ştampilarea cojilor de ouă se utilizează numai coloranţii menţionaţi în anexa
III.
(9) Numai coloranţii enumeraţi în anexa III, cu excepţia E 123, E 127, E 128, E 154, E 160b, E 161g, E 173 şi E
180, pot fi vânduţi direct consumatorilor.
(10) În sensul prezentelor norme, produsele alimentare "neprelucrate" sunt cele care nu au suportat nici un
tratament care să ducă la o schimbare substanţială a stării lor iniţiale. Produsele alimentare pot fi divizate,
separate, tranşate, dezosate, tocate, decojite, curăţate, decorticate, tăiate, congelate sau refrigerate, răcite,
măcinate, împachetate sau despachetate.
Art. 11. - Prezenţa unui colorant într-un produs alimentar este autorizată în următoarele cazuri:
a) într-un produs alimentar compus, altul decât cel menţionat în anexa VII, în măsura în care colorantul este
autorizat în unul din ingredientele produsului alimentar compus;
b) dacă produsul alimentar este destinat utilizării numai în prepararea unui produs alimentar compus şi astfel
încât produsul alimentar compus să fie în conformitate cu prevederile prezentelor norme.
CAPITOLUL III
Îndulcitorii utilizaţi în produsele alimentare
Art. 12. - (1) Prezentele norme se aplică la aditivii alimentari, denumiţi mai jos "îndulcitori" utilizaţi astfel:
a) pentru a conferi un gust dulce produselor alimentare,
b) ca îndulcitori de masă.
(2) În sensul prezentelor norme, expresiile "fără adaos de zahăr" şi "cu valoare energetică scăzută" figurând în
coloana III a anexei VIII sunt definite după cum urmează:
a) "fără adaos de zahăr": fără orice adaos de mono sau dizaharide sau orice alt produs alimentar utilizat pentru
proprietăţile sale de îndulcire,
b) "valoare energetică redusă": valoare energetică redusă cu cel puţin 30% în raport cu produsul alimentar de
origine sau cu un produs similar.
(3) Prezentele norme nu se aplică la produsele alimentare cu proprietăţi de îndulcire.
(4) Prezentele norme se aplică de asemenea produselor alimentare corespunzătoare destinate unei alimentaţii
speciale conform reglementărilor în vigoare.
Art. 13. - (1) Numai îndulcitorii enumeraţi în anexa VIII pot fi comercializaţi în următoarele scopuri:
a) vânzării către consumatorul final
b) utilizării lor la fabricarea produselor alimentare.
(2) Îndulcitorii menţionaţi în alin. (1) pot fi utilizaţi numai la fabricarea produselor alimentare enumerate în anexa
VIII şi în condiţiile precizate în aceasta.
(3) Îndulcitorii nu se utilizează în alimentele pentru sugari şi copii de vârstă mică, conform reglementărilor în
vigoare, inclusiv în alimentele pentru sugari şi copii de vârstă mică cu sănătatea precară, exceptând cazurile
stabilite prin prevederi specifice contrare.
(4) Dozele maxime de utilizare indicate în anexa VIII se aplică la produsele alimentare gata pentru consum,
preparate conform instrucţiunilor de utilizare.
Art. 14. - Este autorizată prezenţa unui îndulcitor în următoarele cazuri:
a) - în produsele alimentare compuse fără adaos de zahăr sau cu valoare energetică redusă;
- în produsele alimentare dietetice compuse destinate unui regim hipocaloric;
- în produsele alimentare compuse cu o durată de conservare prelungită, altele decât cele prevăzute în art. 13
alin. (3), atâta timp cât îndulcitorul este autorizat în unul din ingredientele produsului alimentar compus,
b) dacă produsul alimentar este destinat numai pentru prepararea unui produs alimentar compus conform
prezentelor norme.
Art. 15. - (1) Denumirea sub care este vândut îndulcitorul de masă cuprinde menţiunea "îndulcitor de masă pe
bază de ..." urmată de numele substanţelor îndulcitoare ce intră în compoziţia sa.
(2) Etichetarea unui îndulcitor de masă conţinând polioli şi/sau aspartam trebuie să cuprindă următoarele
avertismente:
a) pentru polioli: "consumul excesiv poate produce efecte laxative",
b) pentru aspartam: "conţine o sursă de fenilalanină".
CAPITOLUL IV
Alţi aditivi alimentari utilizaţi în produsele alimentare
Art. 17. - (1) Substanţele enumerate în anexele IX, XI, XII, XIII pot fi utilizate în produsele alimentare în
scopurile cuprinse în art. 16 alin. (1).
(2) Utilizarea aditivilor alimentari enumeraţi în anexa IX este autorizată în produsele alimentare, în scopurile
vizate în art. 16 alin. (1), cu excepţia acelor produse alimentare enumerate în anexa X, conform principiului
"quantum satis";
(3) Cu excepţia prevederilor specifice, alin. (2) nu se aplică pentru următoarele:
a) - produse alimentare neprelucrate,
- miere conform reglementărilor în vigoare,
- uleiuri şi grăsimi de origine animală sau vegetală neemulsionate,
- unt,
- lapte şi smântână sub formă integrală, degresată, semi-degresată, pasteurizate şi sterilizate, inclusiv
sterilizare UHT - sterilizare la temperatura foarte înaltă,
- produse pe bază de lapte fermentat cu microorganisme vii nearomatizate,
- apă minerală şi apă de izvor, în sensul reglementărilor în vigoare,
- cafea, exclusiv cafea instant aromatizată, şi extracte de cafea,
- ceai din frunze nearomatizate,
- zaharuri, conform reglementărilor în vigoare,
- paste uscate exclusiv fără gluten şi/sau paste destinate unui regim hipoprotidic, conform reglementărilor în
vigoare,
- zer natural nearomatizat, exclusiv zer sterilizat;
b) alimentele pentru sugari şi copii de vârstă mică prevăzute în reglementările în vigoare, inclusiv alimentele
pentru sugari şi copii de vârstă mică cu sănătate precară; fac obiectul prevederilor din anexa XIV;
c) produsele alimentare enumerate în anexa X, care pot conţine numai aditivii prevăzuţi în anexa respectivă şi
aditivii menţionaţi în anexele XI şi XII în condiţiile specificate în acestea.
(4) Numai aditivii enumeraţi în anexele XI şi XII pot fi utilizaţi în produsele alimentare menţionate în aceste
anexe şi în condiţiile stabilite în acestea.
(5) Numai aditivii enumeraţi în anexa XIII pot fi utilizaţi ca substanţe suport sau solvenţi purtători de aditivi
alimentari şi în condiţiile stabilite în această anexă.
(6) Prevederile prezentelor Norme se vor aplica de asemenea produselor destinate unei alimentaţii speciale în
conformitate cu reglementările în vigoare.
(7) Valorile maxime stabilite în anexe se aplică la produsele alimentare destinate comercializării, cu excepţia
cazului în care există o altă indicaţie.
Art. 18. - (1) Prezenţa unui aditiv alimentar într-un produs alimentar este autorizată astfel:
a) într-un produs alimentar compus, altul decât cel menţionat în art. 17 alin. (3), în măsura în care aditivul
alimentar este autorizat în unul din ingredientele produsului alimentar compus,
b) dacă produsul alimentar este destinat utilizării numai la prepararea unui produs alimentar compus şi astfel
încât acesta să fie în conformitate cu prevederile prezentelor norme.
(2) Alin. (1) nu se aplică la preparatele pentru înţărcarea sugarilor, conform reglementărilor în vigoare, cu
excepţia cazului în care există o altă indicaţie.
CAPITOLUL V
Criterii de puritate pentru aditivii alimentari
Art. 20. - (1) Metodele de analiză pentru controlul criteriilor de puritate generale şi specifice privind anumiţi
aditivi alimentari sunt descrise în anexa XIX.
(2) Domeniul de aplicabilitate a metodelor de analiză pentru controlul criteriilor de puritate privind anumiţi aditivi
alimentari este definit în anexa XVIII.
Art. 21. - Prelevarea probelor pentru analiza cantitativă şi calitativă a reziduurilor de bifenil, ortofenilfenol şi
ortofenilfenat de sodiu din şi de pe citrice se face în conformitate cu prevederile anexei XX.
Art. 22. - Anexele I - XX fac parte integrantă din prezentele norme.
ANEXA I
la Norme
Colorant
Conservant
Antioxidant
Emulgator
Sare de topire
Agent de îngroşare
Gelifiant
Stabilizator1
Stimulator de arome
Acidifiant
Corector de aciditate2
Antiaglomerant
Amidon modificat
Îndulcitor
Agent de afânare
Antispumant
Agent de glazurare3
Ameliorator de făină
Agent de întărire
Agent de umezire
Agent de sechestrare (de blocare)4
Enzime4 5
Agent de încărcare
Gaz propulsor şi gaz de ambalare
____________
1
Această categorie include de asemenea stabilizatori spumanţi
2
Acestea pot acţiona ca regulatori de aciditate în cele două sensuri
3
Aceste substanţe includ lubrifianţi
4
Includerea acestor termeni în prezenta listă nu prejudiciază o decizie eventuală sau menţionarea acestora în
etichetarea produselor alimentare destinate consumatorului final
5
Numai enzimele utilizate ca aditivi.
ANEXA II
la Norme
ANEXA III
la Norme
Notă: Sunt autorizate lacurile din aluminiu preparate din coloranţii enumeraţi în prezenta anexă:
__________
1
) Numerele din indexul coloranţilor sunt extrase din Ediţia a 3, and 1982, a Indexului Coloranţilor, volumele 1 -
7, 1315, de asemenea, din amendamentele 37 la 40(125), 41(127-50), 45 la 48(130), 49 la 50(132-50), 53 la
56(135).
2
) Menţiunea caramel se referă la produsele a căror culoare este mai mult sau mai puţin brun intens, şi care
sunt destinate colorării. Nu corespunde produsului aromatic zaharos obţinut prin încălzirea zaharurilor şi care este
utilizat pentru aromatizarea alimentului (de exemplu: produse de cofetărie, patiserie, băuturi alcoolice).
ANEXA IV
la Norme
ANEXA V
la Norme
LISTA CU COLORANŢII AUTORIZAŢI NUMAI PENTRU ANUMITE PRODUSE ALIMENTARE
ANEXA VI
la Norme
PARTEA 1
Următorii coloranţi pot fi utilizaţi quantum satis în produsele alimentare menţionate în anexa VI partea a 2-a şi
în toate celelalte produse alimentare, altele decât cele enumerate în anexele IV şi VII.
E 101 i) Riboflavina
ii) Fosfat-5 de riboflavina
E 140 Clorofila si clorofiline
E 141 Complexe de cupru ale clorofilelor si clorofilinelor
E 150a Caramel simplu
E 150b Caramel de sulfit sodic
E 150c Caramel amoniacal
E 150d Caramel cu sulfit de amoniu
E 153 Carbune vegetal medicinal
E 160a Caroteni
E 160c Extract de ardei rosu, capsantina, capsorubina
E 162 Rosu de sfecla, betaina
E 163 Antociani
E 170 Carbonat de calciu
E 171 Dioxid de titan
E 172 Oxid si hidroxid de fier
PARTEA a 2-a
Următorii coloranţi pot fi utilizaţi separat sau în combinaţie în produsele alimentare de mai jos, până la nivelul
maxim specificat În tabel. Totuşi, pentru băuturile aromatice nealcoolice, gheaţa alimentară, deserturile,
produsele fine de patiserie şi cofetărie, coloranţii pot fi utilizaţi până la limita indicată în tabelul corespunzător,
însă cantităţile de coloranţi E 110, E 122, E 124 şi E 155 nu pot depăşi 50 mg/kg sau 50 mg/l.
E 100 Curcumina
E 102 Tartrazina
E 104 Galben de chinolina
E 110 Galben Sunset FCF
Galben Orange S
E 120 Cosenila, acid carminic, carmin
E 122 Azorubina, carmoizina
E 124 Ponceau 4P, Rosu Cosenila A
E 129 Rosu Allura AC
E 131 Albastru Patent V
E 132 Indigotina, indigo carmin
E 133 Albastru Briliant FCF
E 142 Verde S
E 151 Negru Briliant BN, Negru PN
E 155 Brun HI
E 160d Rubixantina
E 160e Beta-apo-8'-carotenal (C 30)
E 160f Ester etilic al acidului beta-apo-8'-carotenal (C 30)
E 161b Luteina
ANEXA VII
la Norme
Notă:
1. Pentru substanţa E 952, acid ciclamic şi sărurile sale de Na şi Ca, dozele maxime de utilizare sunt exprimate
în acid liber.
2. Pentru substanţa E 954, zaharină şi sărurile sale de Na, K şi Ca, dozele maxime de utilizare sunt exprimate
în imidă liberă.
ANEXA IX
la Norme
1. Substanţele enumerate în lista de mai jos pot fi adăugate la toate produsele alimentare cu excepţia celor
prevăzute în articolul 17 alineatul 3, pe baza principiului "quantum satis".
2. Substanţele figurând cu numerele E 407 şi E 440 pot fi normalizate cu zaharuri, cu condiţia ca această
precizare să apară suplimentar la numărul şi denumirea acestora.
3. Explicaţia simbolurilor utilizate:
* Substanţele E 290, E 938, E 939, E 941, E 942 şi E 948 pot fi de asemenea utilizate în produsele alimentare
prevăzute în articolul 17 alineatul 3.
* Substanţele E 410, E 412, E 415 şi E 417 nu pot fi utilizate pentru fabricarea produselor alimentare
deshidratate a căror rehidratare se efectuează în momentul ingerării.
ANEXA X
la Norme
1
) Produsele din cacao şi ciocolată cu valoare energetică scăzută sau fără adaos de zaharuri nu sunt
enumerate în Anexa X.
ANEXA XI
la Norme
PARTEA A
Sorbaţi, benzoaţi şi p-hidroxibenzoaţi
Nr E | Denumire |Abreviere
-----+----------------------------------------------------------------+---------
E 200|Acid sorbic |--+
E 202|Sorbat de potasiu | | Sa
E 203|Sorbat de calciu |--+
-----+----------------------------------------------------------------+---------
E 210|Acid benzoic |--+
E 211|Benzoat de sodiu | | Ba1
E 212|Benzoat de potasiu | |
E 213|Benzoat de calciu |--+
-----+----------------------------------------------------------------+---------
E 214|P-hidroxibenzoat de etil |--+
E 215|Derivat sodic al esterului etilic al acidului p-hidroxibenzoic | |
E 216|P-hidroxibenzoat de propil | |
E 217|Derivat sodic al esterului propilic al acidului p-hidroxibenzoic| | PHB
E 218|P-hidroxibenzoat de metil | |
E 219|Derivat sodic al esterului metilic al acidului p-hidroxibenzoic |--+
-----+----------------------------------------------------------------+---------
1
) Acidul benzoic este admis în anumite produse fermentate obţinute prin procesul de fermentare conform bunei
practici de fabricaţie.
Notă
1. Dozele tuturor substanţelor menţionate mai sus sunt fără conţinut acid.
2. Abrevierile utilizate în tabel au următoarea semnificaţie:
a) Sa + Ba: Sa şi Ba utilizate individual sau în combinaţie
b) Sa + PHB: Sa şi PHB utilizate individual sau în combinaţie
c) Sa + Ba + PHB: Sa, Ba şi PHB utilizate individual sau în combinaţie
3. Dozele maxime de utilizare indicate, se raportează la produsele alimentare gata pentru consumare,
preparate conform instrucţiunilor fabricantului.
1
) Această poziţie nu include băuturi pe bază de produse lactate.
PARTEA B
Anhidride sulfuroase şi sulfiţi
Nr. E| Denumire
-----+-----------------------
E 220|Dioxid de sulf
E 221|Sulfit de sodiu
E 222|Sulfit acid de sodiu
E 223|Metabisulfit de sodiu
E 224|Metabisulfit de potasiu
E 226|Sulfit de calciu
E 227|Sulfit acid de calciu
E 228|Sulfit acid de potasiu
Notă
1. Dozele maxime sunt exprimate sub formă de SO2 în mg/kg sau mg/l în mod corespunzător, şi în funcţie de
cantitatea totală, ţinând cont de toate sursele.
2. Un conţinut de SO2 până la 10 mg/kg sau 10 mg/l nu este semnificativ.
*) În porţiuni comestibile.
PARTEA C
Alţi conservanţi
1
) Această substanţă poate fi prezentă în mod normal în anumite brânzeturi ca rezultat al procesului de
fermentaţie.
| | | Cantitate |Cantitate
Nr E | Denumire | Produs alimentar |indicativa de|reziduala
| | | incorporare |
| | +-------------+---------
| | | mg/kg
-----+------------------+------------------------------+-------------+---------
E 249|Nitrit de potasiu1|Produse din carne netratate | 1502 | 503
| |termic, afumate, uscate | |
| +------------------------------+-------------+---------
E 250|Nitrit de sodiu1 |Alte produse din carne afumata| 1502 | 1003
| |Produse din carne in conserva | |
| |Foie gras, foie gras entier, | |
| |blocs de foie gras | |
| +------------------------------+-------------+---------
| |Sunca afumata | | 1753
-----+------------------+------------------------------+-------------+---------
E 251|Nitrat de sodiu |Produse din carne afumata | 300 | 2504
E 252|Nitrat de potasiu |Produse din carne in conserva | |
| +------------------------------+-------------+---------
| |Branza tare, semi-tare si | | 504
| |semimoale | |
| |Branzeturi pe baza de produse | |
| |lactate | |
| +------------------------------+-------------+---------
| |Hering si scrumbii murate | | 2005
| +------------------------------+-------------+---------
| |Foie gras, foie gras entier, | |
| |blocs de foie gras | 50* |
-----+------------------+------------------------------+-------------+---------
1
) La etichetarea "pentru uz alimentar", nitritul poate fi comercializat numai în amestec cu sare sau un înlocuitor
de sare.
2
) Exprimată în NaNO2.
3
) Cantitate reziduală în punctele de vânzare către consumatorul final, exprimată în NaNO2.
4
) Exprimată în NaNO2.
5
) Cantitate reziduală, nitrit format din nitrat, exprimată în NaNO2.
*) Exprimat în NaNO3.
Nr E | Denumire | Produs alimentar | Doza maxima
------+---------------------+------------------------------------+--------------
E 280 |Acid propionic1 |Paine pre-ambalata feliata si | 3000 mg/kg
| |paine din secara | exprimat in
E 281 |Propionat de sodiu1 | |acid propionic
| +------------------------------------+--------------
E 282 |Propionat de calciu1 |Paine cu valoare energetica -+ |
| |scazuta | |
E 283 |Propionat de potasiu1|Paine partial preparata, | |
| |preambalata | |
| |Produse de panificatie fine | | 2000 mg/kg
| |preambalate (inclusiv produse pe | | exprimat in
| |cofetarie pe baza de faina) cu un | |acid propionic
| |continut de apa mai mare de 0,65% | |
| |Franzele, briose si pita | |
| |preambalate -+ |
| +------------------------------------+--------------
| |Christmas pudding | 1000 mg/kg
| |Paine pre-ambalata | exprimat in
| | |acid propionic
| +------------------------------------+--------------
| |Polsebrod, boller si dansk | 2000 mg/kg,
| |flutes preambalate | exprimate in
| | |acid propionic
| +------------------------------------+--------------
| |Branza si inlocuitori de branza |Quantum satis
| |(numai tratament superficial) |
------+---------------------+------------------------------------+--------------
E 1105|Lisozim |Branza maturata |Quantum satis
------+---------------------+------------------------------------+--------------
1
) Acidul propionic şi sărurile sale pot fi prezente în anumite produse fermentate obţinute prin procesul de
fermentaţie conform unei bune practici de fabricaţie.
PARTEA D
Alţi antioxidanţi
Notă
Indicele (*) din tabel, face referire la regula de proporţionalitate: la utilizarea galaţilor, a BHA şi BHT în
combinaţie, trebuie reduse dozele individuale în mod proporţional.
ANEXA XII
la Norme
Dozele maxime de utilizare indicate, se raportează la produsele alimentare gata pentru consumare, preparate
conform instrucţiunilor fabricantului.
1
) Numai E 338
2
) Numai E 341 (ii)
3
) Numai E 341 (iii)
4
) Numai E 493
5
) Numai E 492
6
) Fără azbest
*) Denumirea "Produse de cofetărie exclusiv ciocolată (numai tratamentul superficial)" înlocuieşte denumirea
"Bomboane în forme pe bază de gelifianţi (numai tratamentul superficial)" din Capitolul IV.
7
) Numai E 553b
8
) Dacă E 950, E 951, E 957 şi E 959 sunt utilizate în combinaţie în guma de mestecat, doza maximă a fiecăreia
se reduce proporţional.
**) Aceste substanţe pot fi utilizate pentru producerea produselor alimentare deshidratate a căror rehidratare se
efectuează în momentul ingerării.
ANEXA XIII
la Norme
Notă
În lista de mai jos nu sunt incluse următoarele substanţe:
ANEXA XIV
la Norme
Notă
Preparatele şi alimentele de înţărcare pentru sugari şi copii de vârstă mică pot conţine substanţele E 414
(gumă acacia, gumă arabică) şi E 551 (dioxid de siliciu) care rezultă din adaosul preparatelor nutritive ce conţin
cel mult 150 g/kg substanţă E 414 şi 10 g/kg substanţă E 551 precum şi substanţa E 421 (manitol) utilizată ca
suport pentru vitamina B12 (cel puţin o parte vitamina B12 pentru 1000 părţi manitol). Cantitatea de E 414 care
trece în produsul gata pentru consum nu trebuie să depăşească 10 mg/kg.
Preparatele şi alimentele de înţărcare pentru sugari şi copii de vârstă mică pot conţine substanţa E 301 (L-
ascorbat de sodiu), utilizată la doza quantum satis pentru învelişurile preparatelor nutritive ce conţin acizi graşi
polinesaturaţi. Cantitatea de E 301 care trece în produsul gata pentru consum nu trebuie să depăşească 75 mg/l.
Dozele maxime de utilizare indicate se raportează la produsele alimentare gata pentru consumare preparate
conform instrucţiunilor fabricantului.
PARTEA 1
LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZAŢI ÎN PREPARATELE
PENTRU SUGARII SĂNĂTOŞI
Notă
1. Utilizarea agenţilor nepatogeni, producători de acid lactic L(+), este autorizată la fabricarea laptelui acidifiat.
2. Dacă se adaugă la un produs alimentar mai mult de una din substanţele E 322, E 471, E 472c şi E 473,
cantitatea maximă stabilită în cazul produsului respectiv pentru fiecare din substanţele în cauză scade
proporţional cu cea cumulată a altor substanţe din produs.
PARTEA a 2-a
LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZAŢI ÎN PREPARATELE
POST-ÎNŢĂRCARE PENTRU SUGARI SĂNĂTOŞI
1. Utilizarea agenţilor nepatogeni, producători de acid lactic L(+), este autorizată la fabricarea laptelui acidifiat.
2. Dacă se adaugă la un produs alimentar mai mult de una din substanţele E 322, E 471, E 472c şi E 473,
cantitatea maximă stabilită în cazul produsului respectiv pentru fiecare din substanţele în cauză scade
proporţional cu cea cumulată a altor substanţe din produs.
3. Dacă se adaugă la un produs alimentar mai mult de una din substanţele E 407, E 410 şi E 412, doza maximă
stabilită pentru fiecare substanţă din produsul alimentar respectiv se reduce cu acea parte relativă existentă în
celelalte substanţe din produsul alimentar respectiv.
PARTEA a 3-a
LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZAŢI ÎN ALIMENTELE
PENTRU SUGARI ŞI COPII DE VÂRSTĂ MICĂ SĂNĂTOŞI
* Numai ca L (+)
(*) Nota din Partea a 4 a nu se aplică.
PARTEA a 4-a
LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZAŢI ÎN PREPARATELE PENTRU SUGARI
ŞI COPII DE VÂRSTĂ MICĂ ÎN SCOPURI MEDICALE SPECIALE
ANEXA XV
la Norme
E 100 - CURCUMINA
Sinonime |Galben Natural CI 3, Galben de curcuma,
Diferoilmetan
Definitie |Curcumina se obtine prin extractia cu solvent a
turmerolului,
|de exemplu din rizomii nemacinati ai varietatilor
naturale de
|Curcuma longa L. Pentru obtinerea prafului de
curcumina
|concentrata, extractul se purifica prin
cristalizare. Produsul
|este in principal compus din curcumina; de
exemplu: principiul
|de colorare [1,7-bis-(4-hidroxi-
3metoxifenil)hepta-1,6-dien-
|-3,5-diona] si cei doi derivati dimetoxi ai sai in
proportii
|variate. Pot aparea cantitati mici de uleiuri si
rasini
|naturale prezente in curcuma. Numai urmatorii
solventi pot fi
|utilizati in extractie: acetat de etil, acetona,
dioxid de
|carbon, diclorometan, n-butanol, metanol, etanol,
hexan.
Clasa |Dicinamoilmetanici
Index culoare nr. |75300
Einecs |207-280-5
Denumire chimica |a) 1,7-Bis-(4-hidroxi-3-metoxifenil)hepta-1,6-
dien-3,5-diona
|b) 1-(4-hidroxifenil)-7-(4-hidroxi-3-metoxi-
fenil)hepta-1,6-
| -dien-3,5-diona
|c) 1,7-Bis(4-hidroxifenil)hepta-1,6-dien-3,5-diona
Formula chimica |a) C21H20O6
|b) C20H18O5
|c) C19H16C4
Masa moleculara |a. 368,39 b. 338,39 c. 308,39
Compozitie |Contine minim 90% total coloranti
|E((1 cm)^1%) 1607 la cca. 426 nm in etanol
Descriere |Pudra cristalina de culoare galben-portocaliu
Identificare |
A. Spectrometrie |Absorbtie maxima in etanol la cca. 426 nm
B. Interval de topire |179 - 182°C
Puritate |
Reziduuri de solventi |Acetat de etil +
|Acetona |
|n-butanol + maxim 50 mg/kg separat sau in
combinatie
|Metanol |
|Etanol |
|Hexan +
|Diclormetan maxim 10 mg/kg
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
E 102 - TARTRAZINA
Sinonime |Colorant alimentar galben CI 4
Definitie |Tartrazina contine in principal trisodiu 5-
hidroxi-1-(4-
|-sulfonatofenil)-4-(4sulfonatofenilazo)-H-pirazol-
3-carboxilat
|si coloranti auxiliari impreuna cu clorura de
sodiu si/sau
|sulfatul de sodiu in calitate de componente
principale
|incolore.
|Tartrazina descrisa este sub forma de sare de
sodiu. Sunt
|autorizate de asemenea sarea de calciu si potasiu.
Clasa |Monoazoici
Index culoare nr. |19140
Einecs |217-699-5
Denumire chimica |Trisodiu 5-hidroxi-1-(4-sulfonatofenil)-4-(4-
|-sulfonatofenilazo)-H-pirazol-3-carboxilat
Formula chimica |C16H9N4Na3O9S2
Masa moleculara |534,37
Compozitie |Continut minim de 85% total coloranti calculate
sub forma de
|sare sodica
|E((1 cm)^1%) 530 la cca. 426 nm in solutie apoasa
Descriere |Pudra sau granule de culoare portocaliu deschis
Identificare |
A. Spectrometrie |Absorbtie maxima in apa la cca. 426 nm
B. Solutie apoasa galbena |
Puritate |
Substante insolubile in apa |Maxim 0,2%
Coloranti auxiliari |Maxim 1%
Alti compusi organici |
decat colorantii: |
Acid 4-hidrazinobenzen-1- | +
-sulfonic | |
Acid 4-aminobenzen-1-sulfonic | |
Acid 5-oxo-1-(4-sulfofenil)-2- | + Total maxim 0,5%
-pirazolina-3-carboxilic | |
Acid 4,4'-diazoaminodi(benzen- | |
sulfonic) | |
Acid tetrahidroxisuccinic | +
Amine aromatice primare |
nesulfonatate |Maxim 0,01% (calculate sub forma de anilina)
Substanta extractabila in eter |Maxim 0,2% in mediu neutru
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
E 123 - AMARANT
Sinonime |Colorant alimentar Rosu CI 9
Definitie |Amarantul contine in principal trisodiu 2-hidroxi-
1-(4-
|-sulfonato-1-naftilazo) naftalin-3,6 disulfonat si
coloranti
|auxiliari impreuna cu clorura de sodiu si/sau
sulfatul de
|sodiu sub forma de componente incolore principale.
|Amarantul este descris sub forma de sare de sodiu.
Sarurile de
|calciu si potasiu sunt de asemenea autorizate.
Clasa |Monoazoici
Index culoare nr. |16185
Einecs |213-022-2
Denumire chimica |Trisodiu 2-hidroxi-1-(4-sulfonato-1-naftilazo)
naftalin-3,6-
|-disulfonat
Formula chimica |C20H11N2Na3O10S3
Masa moleculara |604,48
Compozitie |Continut minim de 85% total coloranti calculati
sub forma de
|sare sodica
|E((1 cm)^1%) 440 la cca. 520 nm in solutie apoasa
Descriere |Pudra sau granule de culoare maro-rosiatica
Identificare |
A. Spectrometrie |Absorbtie maxima in apa la cca. 520 nm
B. Solutie apoasa rosie |
Puritate |
Substante insolubile in apa |Maxim 0,2%
Coloranti auxiliari |Maxim 3,0%
Alti compusi organici decat |
colorantii: |
Acid 4-aminonaftalin-1-sulfonic | +
Acid 3-hidroxinaftalin-2,7- | |
-disulfonic | |
Acid 6-hidroxinaftalin-2- | + Total maxim 0,5%
-sulfonic | |
Acid 6-hidroxinaftalin-1,3- | |
-disulfonic | |
Acid 7-hidroxinaftalin-1,3-6- | |
-trisulfonic | +
Amine aromatice primare |
nesulfonatate |Maxim 0,01% (calculate sub forma de anilina)
Substanta extractabila in eter |Maxim 0,2% in mediu neutru
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
E 127 - ERITROZINA
Sinonime |Colorant alimentar Rosu CI 14
Definitie |Eritrozina contine in principal disodiu 2-
(2,4,5,7-tetraiodo-
|-3-oxido-6-oxoxanten-9-il) benzoat monohidrat si
coloranti
|auxiliari impreuna cu apa, clorura de sodiu si/sau
sulfatul de
|sodiu sub forma de componente incolore principale.
|Eritrozina este descrisa sub forma de sare de
sodiu. Sarurile
|de calciu si potasiu sunt de asemenea autorizate.
Clasa |Xantene
Index culoare nr. |45430
Einecs |240-474-8
Denumire chimica |Disodiu 2-(2,4,5,7-tetraiodo-3-oxido-6-oxoxanten-
9-il) benzoat
|monohidrat
Formula chimica |C20H6I4Na2O5•H2O
Masa moleculara |897,88
Compozitie |Continut minim 87% total coloranti calculati sub
forma de sare
|sodica anhidra
|E((1 cm)^1%) 1100 la cca. 526 nm in solutie apoasa
la pH 7
Descriere |Pudra sau granule de culoare rosie
Identificare |
A. Spectrometrie |Absorbtie maxima in apa la cca. 526 nm la pH 7
B. Solutie apoasa rosie |
Puritate |
Ioduri anorganice calculate sub |Maxim 0,1%
forma de ioduri de sodiu |
Substante insolubile in apa |Maxim 0,2%
Coloranti auxiliari (fara |
fluoresceina) |Maxim 4,0%
Fluoresceina |Maxim 20 mg/kg
Alti compusi organici decat |
colorantii: |
Tri-iodoresorcinol |Maxim 0,2%
Acid 2-(2,4-dihidroxi-3,5- |
-diiodobenzoil)-benzoic |Maxim 0,2%
Substanta extractabila in eter |Dintr-o solutie cu pH-ul de la 7 la 8, maxim 0,2%
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
Lacuri din aluminiu |Nu se aplica metoda substantei insolubile in acid
clorhidric.
|Este inlocuita cu o substanta insolubila in
hidroxid de sodiu,
|maxim 0,5%, numai pentru aceasta culoare
E 128 - ROSU 2G
Sinonime |Colorant alimentar Rosu CI 10, Azogeranina
Definitie |Rosu 2G contine in principal disodiu 8-acetamido-
1-hidroxi-2-
|-fenilazonaftalin-3,6-disulfonat si coloranti
auxiliari
|impreuna cu clorura de sodiu si/sau sulfatul de
sodiu sub
|forma de componente incolore principale.
|Rosu 2G este descris sub forma de sare de sodiu.
Sarurile de
|calciu si potasiu sunt de asemenea autorizate.
Clasa |Monoazoici
Index culoare nr. |18050
Einecs |223-098-9
Denumire chimica |Disodiu 8-acetamido-1-hidroxi-2-fenilazonaftalin
|3,6-disulfonat
Formula chimica |C18H13N3Na2O8S2
Masa moleculara |509,43
Compozitie |Continut minim 80% total coloranti calculati sub
forma de sare
|sodica
|E((1 cm)^1%) 620 la cca. 532 nm in solutie apoasa
Descriere |Pudra sau granule de culoare rosie
Identificare |
A. Spectrometrie |Absorbtie maxima in apa la cca. 532 nm
B. Solutie apoasa rosie |
Puritate |
Substante insolubile in apa |Maxim 0,2%
Coloranti auxiliari |Maxim 2,0%
Alti compusi organici decat |
colorantii: |
Acid 5-acetamido-4- | +
hidroxinaftalin-2,7-disulfonic | + Total maxim 0,5%
Acid 5-amino-4-hidroxinaftalin- | |
-2,7-disulfonic | +
Amine aromatice primare |
nesulfonatate |Maxim 0,01% (calculate sub forma de anilina)
Substanta extractabila in eter |Maxim 0,2% in mediu neutru
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
E 142 - VERDE S
Sinonime |Colorant alimentar Verde CI 4, Verde Brillant BS
Definitie |Verde S contine in principal sodiu N-[4-
dimetilamino)fenil]-
|-2-hidroxi-3,6-disulfo-1-naftalenil)metilen]-2,5-
ciclohexa-
|dien-1-iliden]-N-metilmetanaminium si coloranti
auxiliari
|impreuna cu clorura de sodiu si/sau sulfatul de
sodiu sub
|forma de componente incolore principale.
|Verde S este descris ca sare de sodiu. Sarurile de
calciu si
|potasiu sunt asemenea autorizate.
Clasa |Triarilmetani
Index culoare nr. |44090
Einecs |221-409-2
Denumire chimica |Sodiu N-[4-[[4-(dimetilamino)fenil(2-hidroxi-3,6-
disulfo-1-
|-naftalen)-metilen]-2,5-ciclohexadien-1-iliden]-N-
metilmeta-
|naminium
|Sodiu 5-[4-dimetilamino-(alfa)-(4-
dimetiliminociclohexa-2,5-
|-dieniliden)benzil]-6-hidroxi-7-sulfonato-
naftalin-2-sulfonat)
|(denumire chimica alternativa)
Formula chimica |C27H25N2NaO7S2
Masa moleculara |576,63
Compozitie |Continut minim 80% total coloranti calculati sub
forma de sare
|sodica
|E((1 cm)^1%) 1720 la cca. 632 nm in solutie apoasa
Descriere |Pudra sau granule de culoare albastru inchis sau
verde inchis
Identificare |
A. Spectrometrie |Absorbtie maxima in apa la cca. 632 nm
B. Solutie apoasa albastra |
Puritate |
Substante insolubile in apa |Maxim 0,2%
Coloranti auxiliari |Maxim 1,0%
Alti compusi organici decat |
colorantii: |
Alcool 4,4'-bis(dimetilamino)- |
benzhidrilic |Maxim 0,1%
4,4'-bis(dimetilamino) |
benzofenona |Maxim 0,1%
Acid 3-hidroxinaftalin-2,7- |
disulfonic |Maxim 0,2%
Leuco baza |Maxim 5%
Amine aromatice primare |
nesulfonatate |Maxim 0,01% (calculate sub forma de anilina)
Substanta extractabila in eter |Maxim 0,2% in mediu neutru
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
E 154 - BRUN FK
Sinonime |Colorant alimentar Brun CI 1
Definitie |Brun FK contine in principal un amestec din
urmatoarele:
|a) sodiu 4-(2,4-diaminofenilazo)benzensulfonat
|b) sodiu 4-(4,6-diamino-m-tolilazo)benzensulfonat
|c) disodiu 4,4'-(4,6-diamino-1,3-
fenilenbisazo)di(benzensulfo-
| nat)
|d) disodiu 4,4'-(2,4-diamino-1,3-
fenilenbisazo)di(benzensulfo-
| nat)
|e) disodiu 4,4'-(2,4-diamino-5-metil-1,3-
fenilenbisazo)di(ben-
| zensulfonat)
|f) trisodiu 4,4',4''-(2,4-diaminobenzen-1,3,5-
trisazo)tri(ben-
| zensulfonat)
|si coloranti auxiliari impreuna cu clorura de
sodiu si/sau
|sulfatul de sodiu constituind principalii
componenti incolori.
|Brun FK este descris ca sare de sodiu. Sunt
autorizate de
|asemenea sarurile calciu si potasiu.
Clasa |Azoici (un amestec de culori mono-, bis- si
triazoice)
Einecs |
Denumire chimica |Amestec de:
|a) sodiu 4-(2,4-diaminofenilazo)bonzensulfonat
|b) sodiu 4-(4,6-diamino-m-tolilazo)benzensulfonat
|c) disodiu 4,4'-(4,6-diamino-1,3-
fenilenbisazo)di(benzensulfo-
| nat)
|d) disodiu 4,4'-(2,4-diamino-1,3-
fenilenbisazo)di(benzensulfo-
| nat)
|e) disodiu 4,4'-(2,4-diamino-5-metil-1,3-
fenilenbisazo)di(ben-
| zensulfonat)
|f) trisodiu 4,4',4''-(2,4-diaminobenzen-1,3,5-
trisazo)tri(ben-
| zensulfonat)
Formula chimica |a) C12H11N4NaO3S
|b) C13H13N4NaO3S
|c) C18H14N6Na2O6S2
|d) C18H14N6Na2O6S2
|e) C19H16N6Na2O6S2
|f) C24H17N8Na3O9S3
Masa moleculara |a) 314,30
|b) 328,33
|c) 520,46
|d) 520,46
|e) 534,47
|f) 726,59
Compozitie |Continut minim 70% total coloranti
|Din totalul de coloranti, proportia de componente
nu va depasi
|urmatoarele valori:
|a) 26%
|b) 17%
|c) 17%
|d) 16%
|e) 20%
|f) 16%
Descriere |Pudra sau granule de culoare maro-roscat
Identificare |
Solutie de culoare portocalie |
spre roscat |
Puritate |
Substante insolubile in apa |Maxim 0,2%
Coloranti auxiliari |Maxim 0,35%
Alti compusi organici decat |
colorantii: |
Acid 4-aminobenzen-1-sulfonic |Maxim 0,7%
m-fenilendiamina si 4-metil-4- |
m-fenilendiamina |Maxim 3,5%
Alte amine aromatice primare |Maxim 0,007% (calculate ca aniline)
nesulfonatate decat m-fenilen |
diamina si 4-metil-m-fenilen |
diamina |
Substanta extractabila in eter |Dintr-o solutie cu pH 7, maxim 0,2%
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
E 155 - BRUN HT
Sinonime |Colorant alimentar Brun CI 3
Definitie |Brun HT contine in principal disodiu 4,4'-(2,4-
dihidroxi-5-
|hidroximetil-1,3-fenilenbisazo)di(naftalin-1-
sulfonat) si
|coloranti auxiliari impreuna cu clorura de sodiu
si/sau
|sulfatul de sodiu si/sau sulfatul de calciu sub
forma de
|componente incolore principale.
|Brun HT este descris ca sare de sodiu. Sarurile de
calciu si
|potasiu sunt asemenea autorizate.
Clasa |Bisazoici
Index culoare nr. |20285
Einecs |224-924-0
Denumire chimica |Disodiu 4,4'-(2,4-dihidroxi-5-hidroximetil-1,3-
fenilenbisazo)-
|di(naftalin-1-sulfonat)
Formula chimica |C27H18N4Na2O4S2
Masa moleculara |652,57
Compozitie |Continut minim 70% total coloranti calculati sub
forma de sare
|sodica
|E((1 cm)^1%) 403 la cca. 460 nm in solutie apoasa
la pH 7
Descriere |Pudra sau granule de culoare maro-roscat
Identificare |
A. Spectrometrie |Absorbtie maxima in apa cu pH 7 la cca. 460 nm
B. Solutie apoasa maro |
Puritate |
Substante insolubile in apa |Maxim 0,2%
Coloranti auxiliari |Maxim 10% (metoda CCM)
Alti compusi organici decat |
colorantii: |
Acid 4-aminonaftalin-1-sulfonic |Maxim 0,7%
Amine aromatice primare |
nesulfonatate |Maxim 0,01% (calculate ca aniline)
Substante extractabile cu eter |Maxim 0,2% intr-o solutie cu pH 7
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
2 - CAROTENI ALGALI
Definitie |Carotenii se pot produce din algele Dunaliella
salina, care
|cresc in marile lacuri sarate situate in Whyalla,
sudul
|Australiei. Beta-carotenul este extras prin
utilizarea unui
|ulei esential. Preparatul este 20-30% suspensie in
ulei de
|soia care contine tocoferoli naturali (pana la
0,3%).
|Raportul trans-cis izomeri variaza intre 50/50 si
71/29.
|Principiul major de colorare consta in carotenoide
din care
|beta-carotenul reprezinta o parte majora. Pot fi
prezente
|alfa-carotenul, luteina, zeaxantinul si beta-
criptoxantinul.
|Pe langa pigmentii de colorare, aceasta substanta
poate
|contine uleiuri, grasimi si ceara care sunt
prezente in mod
|natural in materia prima.
Clasa |Carotenoide
Index culoare nr. |75130
Compozitie |Continut de caroteni (calculati sub forma de beta-
caroten)
|este de minim 20%
Identificare |
A. Spectrometrie |Maxim in ciclohexan la 448-457 nm si 474-486 nm
Puritate |
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
E 160d - LICOPEN
Sinonime |Galben Natural 27
Definitie |Licopenul se obtine prin extractia cu solvent din
soiuri de
|tomate (Lycopersicon esculentum L.), urmata de
indepartarea
|solventului. Numai urmatorii solventi pot fi
utilizati:
|diclormetan, dioxid de carbon, acetat de etil,
acetona,
|propanol-2, metanol, etanol, hexan. Principiul
major de
|colorare a tomatelor este licopenul; pot fi
prezente cantitati
|mici de alti pigmenti ai carotenoidei. Pe langa
alti pigmenti
|de colorare a produsului, acesta poate contine
uleiuri,
|grasimi, ceara si componente aromatice naturale
prezente in
|tomate.
Clasa |Carotenoide
Index culoare nr. |75125
Denumire chimica |Licopen, psi,psi-caroten
Formula chimica |C40H56
Masa moleculara |536,85
Compozitie |Contine minim 5% total coloranti
|+-- 1%
|+- 3450 la cca 472 nm in hexan
|+-- 1 cm
Descriere |Lichid vascos de culoare rosu inchis
Identificare |
Spectrometrie |Absorbtie maxima in hexan la cca 472 nm
Puritate |
Reziduuri de solventi |Acetat de etil +
|Metanol |
|Etanol + maxim 50 mg/kg separat sau in
combinatie
|Acetona |
|Hexan |
|Propanol-2 +
|Diclormetan maxim 10 mg/kg
Cenusa sulfatata |Maxim 0,1%
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
E 161b - LUTEINA
Sinonime |Amestec de carotenoide, Xantofile
Definitie |Luteina se obtine prin extractia cu solvent din
specii de
|fructe si plante comestibile, iarba, lucerna si
tagefes
|erecta. Principalii coloranti sunt carotenoidele
din care
|luteina si esterii sai cu acizi grasi constituie
partea
|majoritara. Sunt prezente diverse cantitati de
caroteni.
|Luteina poate contine grasimi, uleiuri si ceara,
prezente in
|mod natural in planta.
|Numai urmatorii solventi pot fi utilizati pentru
extractie:
|metanol, etanol, propanol-2, hexan, acetona,
metiletilcetona,
|diclormetan si dioxid de carbon.
Clasa |Carotenoide
Einecs |204-840-0
Denumire chimica |3,3'-dihidroxi-d-caroten
Formula chimica |C40H56O2
Masa moleculara |568,88
Compozitie |Contine minim 4% total coloranti, calculati sub
forma de
|luteina
|E((1 cm)^1%) 2550 la cca 445 nm in
cloroform/etanol
|(10+90) sau in hexan/etanol/acetona (80+10+10)
Descriere |Lichid inchis la culoare, maro galbui
Identificare |
Spectrometrie |Absorbtie maxima in cloroform/etanol (10+90) la
cca 445 nm
Puritate |
Reziduuri de solventi |Acetona
|Metiletil cetona +
|Metanol |
|Etanol + maxim 50 mg/kg separat sau in
combinatie
|Propanol-2 |
|Hexan +
|Diclormetan maxim 10 mg/kg
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
E 161g - CANTAXANTINA
|Sinonime Colorant alimentar Portocaliu CI 8
Definitie |Mentiunile prezente se aplica in special la toti
izomerii
|trans ai cantaxantinei impreuna cu mici cantitati
de alte
|carotenoide. Formele diluate si stabilizate sunt
preparate din
|cantaxantina conform prezentelor mentiuni si
includ solutii
|sau suspensii de cantaxantina in grasimi sau
uleiuri
|comestibile, emulsii si prafuri dispersabile in
apa. Aceste
|preparate pot avea diferite rapoarte de izomeri
cis/trans.
Clasa |Carotenoide
Index culoare nr. |40850
Einecs |208-187-2
Denumire chimica |beta-caroten-4,4'-dione, cantaxantina, 4,4'-dioxo-
beta-caroten
Formula chimica |C40H52O2
Masa moleculara |564,86
Compozitie |Contine minim 96% total coloranti (exprimati in
cantaxantina)
|E((1 cm)^1%) 2200 la cca 485 nm in cloroform
| La 468-472 nm in ciclohexan
| La 464-467 nm in eter de petrol
Descriere |Cristale sau pudra cristalina violet intens
Identificare |
Spectrometrie |Absorbtie maxima in cloroform la cca 485 nm
|Absorbtie maxima in ciclohexan la 468-472 nm
|Absorbtie maxima in eter petrol la 464-467 nm
Puritate |
Cenusa sulfatata |Maxim 0,1%
Coloranti auxiliari |Alte carotenoide decat cantaxantina:
|Maxim 5% din total coloranti
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
E 163 - ANTOCIANINE
Definitie |Antocianinele se obtin prin extractia cu apa
sulfatata, apa
|acidifiata, dioxid de carbon, metanol sau etanol
din specii
|de fructe si plante comestibile. Antocianinele
contin
|componente comune din materia prima, cum ar fi
antocianina,
|acizii organici, taninele, zaharurile, sarurile
minerale,
|etc. dar nu in mod necesar in aceeasi proportie ca
in materia
|prima.
Clasa |Antocianine
Einecs |208-438-6 (cianidina), 205-125-6 (peonidina); 208-
437-0
|(delfinidina);
|211-403-8 (malvidina); 205-127-7 (pelargonidina)
Denumire chimica |Clorura de 3,3',4',5,7-pentahidroxi-flavilium
(cianidina)
|Clorura de 3,4',5,7-tetrahidroxi-3'-
metoxiflavilium
|(peonidina)
|Clorura de 3,4',5,7-tetrahidroxi-3',5'-
dimetoxiflavilium
|(malvidina)
|Clorura de 3,5,7-trihidroxi-2-(3,4,5-
trihidroxifenil)-1-
|-benzopirilium (delfinidina)
|Clorura de 3,3'4'5,7-pentahidroxi-5'-
metoxiflavilium
|(petunidina)
|Clorura de 3,5,7-trihidroxi-2-(4-hidroxifenil)-1-
benzopirilina
|(pelargonidina)
Formula chimica |Cianidina: C15H11O6Cl
|Peonidina: C16H13O6Cl
|Malvidina: C17H15O7Cl
|Delfinidina: C15H11O7Cl
|Petunidina: C16H13O7Cl
|Pelargonidina: C15H11O5Cl
Masa moleculara |Cianidina: 322,6
|Peonidina: 336,7
|Malvidina: 366,7
|Delfinidina: 340,6
|Petunidina: 352,7
|Pelargonidina: 306,7
|E((1 cm)^1%) 300 pentru pigment pur la 515-535 nm
la pH 3
Compozitie |
Descriere |Lichid, pasta, pudra sau solid rosu purpuriu, cu
un miros
Identificare |caracteristic usor
Spectrometrie |Absorbtie maxima in metanol cu 0,01% conc. HCl
|Cianidina: 535 nm
|Peonidina: 532 nm
|Malvidina: 542 nm
|Delfinidina: 546 nm
|Petunidina: 543 nm
|Pelargonidina: 530 nm
Puritate |
Reziduuri de solventi |Metanol +
| + maxim 50 mg/kg separat sau in
combinatie
|Etanol +
Dioxid de sulf |Maxim 1000 mg/kg la suta pigment
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
E 173 - ALUMINIU
Sinonime |Pigment metalic CI, Al
Definitie |Pudra de aluminiu este compusa din particule fine
de aluminiu
|Pulverizarea se poate efectua in prezenta sau in
absenta
|uleiurilor vegetale comestibile si/sau a acizilor
grasi
|utilizati ca aditivi de calitate alimentara. Nu
contine
|adaosuri de alte substante decat uleiurile
vegetale
|comestibile si/sau acizii grasi de calitate
alimentara.
Index culoare nr. |77000
Einecs |231-072-3
Denumire chimica |Aluminiu
Formula chimica |Al
Masa moleculara |26,98
Compozitie |Contine minim 99% exprimat in Al pe baza de produs
fara ulei
Descriere |Pudra gri-argintie sau foi subtiri
Identificare |
Solubilitate |Insolubil in apa si solventi organici. Solubil in
acid
|clorhidric diluat. Solutia rezultanta duce la
obtinerea
|rezultatelor pozitive pentru testele de verificare
a
|aluminiului.
Puritate |
Pierdere la uscare |Maxim 0,5% (105°C, la greutate constanta)
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
E 174 - ARGINT
Sinonime |Argentum, Ag
Clasa |Anorganic
Index culoare nr. |77820
Einecs |231-131-3
Denumire chimica |Argint
Formula chimica |Ag
Masa atomica |107,87
Compozitie |Contine minim 99,5% Ag
Descriere |Pudra de culoare argintie sau foi subtiri
|
E 175 - AUR |
Sinonime |Pigment metalic 3, Aurum, Au
Clasa |Anorganic
Index culoare nr. |77480
Einecs |231-165-9
Denumire chimica |Aur
Formula chimica |Au
Masa atomica |197,0
Compozitie |Contine minim 90% Au
Descriere |Pudra de culoare aurie sau foi subtiri
Puritate |
Argint |Maxim 7% +
| + dupa dizolvare completa
Cupru |Maxim 4% +
E 180 - LITOLRUBINA BK
Sinonime |Pigment Rosu CI 57, Pigment rubin, Carmin 6B
Definitie |Litolrubina BK contine in principal calciu
|3-hidroxi-4-(4-metil-2-sulfonatofenilazo)-2-
naftalincarboxilat
|si coloranti auxiliari impreuna cu apa, clorura de
calciu
|si/sau sulfatul de calciu in calitate de
componente principale
|incolore.
Clasa |Monoazoic
Index culoare nr. |15850:1
Einecs |226-109-5
Denumire chimica |Calciu 3-hidroxi-4-(4-metil-2-sulfonatofenilazo)-
|-2-naftalincarboxilat
Formula chimica |C18H12CaN2O6S
Masa moleculara |424,45
Compozitie |Continut minim de 90% total coloranti
|E((1 cm)^1%) 200 la cca 442 nm in dimetilformamida
Descriere |Pudra rosie
Identificare |
A. Spectrometrie |Absorbtie maxima in dimetilformamida la cca 442 nm
Puritate |
Coloranti auxiliari |Maxim 0,5%
Alti compusi organici decat |
colorantii: |
Sare de calciu a acidului |
2-amino-5-metilbenzensulfonic |Maxim 0,2%
Sare de calciu a acidului |
3-hidroxi-2-naftalincarboxilic |Maxim 0,4%
Amine aromatice primare |Maxim 0,01% (exprimate sub forma de anilina)
nesulfonatate |
Substanta extractabila cu eter |Dintr-o solutie cu pH 7, maxim 0,2%
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 10 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 40 mg/kg
ANEXA XVI
la Norme
E 421 - MANITOL
Sinonime |D-manitol
Definitie |
Denumirea chimica |D-manitol
Einecs |200-711-8
Numar E |E 421
Formula chimica |C6H14O6
Masa moleculara rotativa |182,2
Compozitie |Continutul de D-manitol este de minim 96%,
raportat la
|substanta uscata
Descriere |Pudra cristalina alba, inodora, dulce
Identificare |
A. Solubilitate |Solubil
Puritate |
Pierderi la uscare |Maxim 0,3% (105°C, 4 ore)
pH |intre 5 si 8
|La 10 ml solutie 10% gr/vol de mostra se adauga
0,5 ml solutie
|saturata de clorura de potasiu apoi se masoara pH-
ul.
Rotatie specifica |+ +20
||alfa|
|+ +D
|Rotatia specifica intr-o solutie borata, calculata
raportat la
|substanta uscata are valori intre 23 si 25°
Cenusa sulfatata |Maxim 0,1%, raportat la substanta uscata
Zaharuri reducatoare |Maxim 0,3%, exprimate in glucoza, raportat la
substanta uscata
Zaharuri totale |Maxim 1%, exprimate in glucoza, raportat la
substanta uscata
Cloruri |Maxim 70 mg/kg, raportat la substanta uscata
Sulfati |Maxim 100 mg/kg, raportat la substanta uscata
Nichel |Maxim 2 mg/kg, raportat la substanta uscata
Arsen |Maxim 3 mg/kg, raportat la substanta uscata
Plumb |Maxim 1 mg/kg, raportat la substanta uscata
Metale grele |Maxim 10 mg/kg, exprimate in Pb, raportat la
substanta uscata
E 953 - IZOMALT
Sinonime |Izomaltutoza hidrogenata, palatinoza hidrogenata
Definitie |
Denumirea chimica |Izomaltul este un amestec de monozaharide si
dihazaride
|hidrogenate ai caror principali componenti sunt
dizaharidele:
|6-O-alfa-D-glucopiranozi-D-sorbitol (1,6-GPS) si
|Dihidrat de 1-O-alfa-D-glucopiranozil-D-manitol
(1,1-GPM)
Formula chimica |6-O-alfa-D-glucopiranozil-D-sorbitol: C12H24O11
|Dihidrat de 1-O-alfa-D-glucopiranozil-D-manitol
|C12H24O11•2H2O
Masa moleculara relativa |6-O-alfa-D-glucopiranozil-D-sorbitol:
344,32
|Dihidrat de 1-O-alfa-D-glucopiranozil-D-manitol:
380,32
Analiza |Peste 98% monozaharide si dizaharide hidrogenate
si peste 86%
|amestec de 6-O-alfa-D-glucopiranozil-D-sorbitol si
dihidrat de
|1-O-alfa-D-glucopiranozil-D-manitol, determinate
raportat la
|substanta anhidra.
Descriere |Substanta cristalina foarte higroscopica, inodora,
de culoare
|alba
Identificare |
A. Solubilitate |Solubil in apa, solubilitate foarte redusa in
etanol
B. Cromatografie in strat |Se examineaza prin cromatografie in strat subtire,
prin
subtire |utilizarea unei placute acoperite cu un strat de
silicagel
|cromatografic, de aproximativ 0,2 mm.
|Principalele pete de pe cromatograma sunt cele
care corespund
|punctelor 1,1-GPM si 1,6-GPS.
Puritate |
Continut de apa |Maxim 7% (metoda Karl Fischer)
Cenusa sulfatata |Maxim 0,05%, raportat la substanta uscata
D-manitol |Maxim 3%
D-sorbitol |Maxim 6%
Zaharuri reducatoare |Maxim 0,3%, exprimate in glucoza, raportat la
substanta uscata
Nichel |Maxim 2 mg/kg, raportat la substanta uscata
Arsen |Maxim 3 mg/kg, raportat la substanta uscata
Plumb |Maxim 1 mg/kg, raportat la substanta uscata
Metale grele |Maxim 10 mg/kg, exprimate in Pb, raportat la
substanta
|uscata [1]
E 965 (i) - MALTITOL
Sinonime |D-maltitol, maltoza hidrogenata
Definitie |
Denumirea chimica |(alfa) D-glucopiranozil-1,4-D-glucitol
Einecs |209-567-0
Numar E |E 965 (i)
Formula chimica |C12H24O11
Masa moleculara relativa |344,31
Compozitie |Continut de D-manitol C12H24O11 raportat la substanta
|anhidra, de minim 98%
Descriere |Pudra cristalina alba, cu gust dulce
Identificare |
A. Solubilitate |Foarte solubila in apa, cu solubilitate redusa in
etanol
B. Interval de topire |148 la 151°C
C. Rotatia specifica |+ +20
||alfa| = + 105,5° la + 108,5° (solutie 5% gr/v)
|+ +D
Puritate |
Continut de apa |Maxim 1% (metoda Karl Fischer)
Cenusa sulfatata |Maxim 0,1%, raportat la substanta uscata
Zaharuri reducatoare |Maxim 0,1%, exprimate in glucoza, raportat la
substanta uscata
Cloruri |Maxim 50 mg/kg, raportat la substanta uscata
Sulfati |Maxim 100 mg/kg, raportat la substanta uscata
Nichel |Maxim 2 mg/kg, raportat la substanta uscata
Arsen |Maxim 3 mg/kg, raportat la substanta uscata
Plumb |Maxim 1 mg/kg, raportat la substanta uscata
Metale grele |Maxim 10 mg/kg, exprimate in Pb, raportat la
substanta uscata
E 966 - LACTITOL
Sinonime |Lactit, lactozitol, lactobiozit
Definitie |
Denumirea chimica |4-O-alfa-D-galactopiranozil-D-glucitol
Einecs |209-566-5
Numar E |E 966
Formula chimica |C12H24O11
Masa moleculara relativa |344,32
Compozitie |Minim 95%, raportat la substanta anhidra
Descriere |Pudra cristalina dulce sau solutie incolora.
Produsele
|cristaline apar ca anhidre, monohidrati si
dihidrati.
Identificare |
A. Solubilitate |Foarte solubila in apa.
B. Rotatia specifica |+ +20
||alfa| = + 13 la + 16° (solutie apoasa 10%
gr/v),
|+ +D
|raportat la substanta uscata
Puritate |
Continut de apa |Produse cristaline; Maxim 10,5% (metoda Karl
Fischer)
Alti polioli |Maxim 2,5% raportat la substanta uscata
Zaharuri reducatoare |Maxim 0,2%, exprimate in glucoza, raportat la
substanta uscata
Cloruri |Maxim 100 mg/kg, raportat la substanta uscata
Sulfati |Maxim 200 mg/kg, raportat la substanta uscata
Cenusa sulfatata |Maxim 0,1%, raportat la substanta uscata
Nichel |Maxim 2 mg/kg, raportat la substanta uscata
Arsen |Maxim 3 mg/kg, raportat la substanta uscata
Plumb |Maxim 1 mg/kg, raportat la substanta uscata
Metale grele |Maxim 10 mg/kg, exprimate in Pb, raportat la
substanta uscata
E 967 - XILITOL
Sinonime |Xilitol
Definitie |
Denumirea chimica |D-xilitol
Einecs |201-788-0
Numar E |E 967
Formula chimica |C5H12O5
Masa moleculara relativa |152,15
Compozitie |Minim 98,5% ca xilitol raportat la substanta
uscata
Descriere |Pudra cristalina alba, inodora si foarte dulce
Identificare |
A. Solubilitate |Foarte solubila in apa, mai putin solubila in
etanol
B. Interval de topire |92 la 96°C
C. pH |De la 5 la 7 (solutie apoasa 10% gr/v)
Puritate |
Pierdere la uscare |Maxim 0,5%. Se usuca 0,5 g proba in vid, pe fosfor
la 60°,
|timp de 4 ore.
Cenusa sulfatata |Maxim 0,1%, raportat la substanta uscata
Zaharuri reducatoare |Maxim 0,2%, exprimate in glucoza, raportat la
substanta uscata
Alti alcooli polihidrici |Maxim 1%, exprimate in glucoza, raportat la
substanta uscata
Nichel |Maxim 2 mg/kg, raportat la substanta uscata
Arsen |Maxim 3 mg/kg, raportat la substanta uscata
Plumb |Maxim 1 mg/kg, raportat la substanta uscata
Metale grele |Maxim 10 mg/kg, exprimate in Pb, raportat la
substanta uscata
Cloruri |Maxim 100 mg/kg, raportat la substanta uscata
Sulfati |Maxim 200 mg/kg, raportat la substanta uscata
E 950 - ACESULFAM K
Sinonime |Acesulfam de potasiu, acesulfam, sarea de potasiu
a
|3,4-dihidro-6-metil-1,2,3-oxatiazin-4-on-2,2-
dioxid
Definitie |
Denumirea chimica |Sare de potasiu a 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-
on-2,2-dioxid
Einecs |259-715-3
Numar E |E 950
Formula chimica |C4H4NO4SK
Masa moleculara relativa |201,24
Compozitie |Minim 99% C4H4NO4SK raportat la substanta uscata
Descriere |Pudra cristalina alba, inodora, cu un gust foarte
dulce. Este
|de aproximativ 200 de ori mai dulce decat sucroza.
Identificare |
A. Solubilitate |Foarte solubila in apa, foarte putin solubila in
etanol.
B. Absorbtie ultraviolete |Maxim 227 ± 2 nm pentru o solutie de 10 mg in 1000
ml de apa.
Puritate |
Pierderi la uscare |Maxim 1% (105°C, doua ore)
Arsen |Maxim 3 mg/kg raportat la substanta uscata
Seleniu |Maxim 30 mg/kg raportat la substanta uscata
Fluor |Maxim 3 mg 1kg, raportat la substanta uscata
Plumb |Maxim 1 mg /kg raportat la substanta uscata
Metale grele |Maxim 10 mg/kg, ca Pb raportat la substanta uscata
E 951 - ASPARTAM
Sinonime |Esterul metilic al aspartil fenilalaninei
Definitie |
Denumirea chimica |Ester N-metilic al-N-L-alfa-aspartil-L-
fenilalanina
|Ester N-metilic al acidului 3-amino-N-
|-(alfa-carbometoxi-fenetil)succinamic
Einecs |245-261-3
Numar E |E 951
Formula chimica |C14H18N2O5
Masa moleculara relativa |294,31
Compozitie |Minim 98% si maxim 102% C14H18N2O5 raportat la
substanta
|uscata
Descriere |Pudra cristalina alba, inodora, cu gust dulce.
Putere de
|indulcire de 200 de ori mai mare decat sucroza.
Identificare |
Solubilitate |Putin solubila in apa si in etanol.
Puritate |
Pierderi la uscare |Maxim 4,5% (105°C, patru ore)
Cenusa sulfatata |Maxim 0,2% raportat la substanta uscata
pH |Intre 4,5 si 6,0 (solutie de 1 la 125)
Transmitanta |Transmitanta unei solutii de 1% in acid clorhidric
2 N,
|determinata intr-o cuva de 1 cm la 430 nm, cu un
spectometru
|adecvat, utilizand acidul clorhidric 2 N ca
solutie de
|referinta, este de minim 0,95, echivalentul unui
coeficient
|de absorbanta care sa nu depaseasca aproximativ
0,022.
Rotatie specifica |+ +20
||alfa| de la + 14,5 la + 16,50
|+ +D
|Se determina intr-o solutie de 4 in 100/15 N de
acid formic,
|in 30 de minute de la prepararea solutiei din
proba
Arsen |Maxim 3 mg/kg raportat la substanta uscata
Plumb |Maxim 1 mg/kg raportat la substanta uscata
Metale grele |Maxim 10 mg/kg, ca Pb raportat la substanta uscata
Acid 5-benzi/- |
-3,6-dioxo-2-piperazin-acetic |Maxim 1,5% raportat la substanta uscata
E 957- TAUMATINA
Sinonime |
Definitie |
Denumirea chimica |Taumatina se obtine prin extractia apoasa (pH 2,5-
4) a
|fructului din familia Thaumatococcus daniellii
(Benth) si se
|formeaza in principal din proteinele de taumatina
I si
|taumatina II si din cantitati neinsemnate de
constituenti ai
|plantelor provenind din materii prime
Einecs |258-822-2-
Numarul E |E 957
Formula chimica |Polipeptida de 207 aminoacizi
Masa moleculara relativa |Taumatina I 22209
|Taumatina II 22293
Compozitie |Minim 16% azot raportat la substanta uscata,
echivalent cu
|minim 94% proteine (N x 5,8)
Descriere |Pudra de culoarea smantanii, inodora si cu gust
dulce intens.
|Putere de indulcire de aproximativ 2000-3000 de
ori mai mare
|decat zaharoza
Identificare |
A. Solubilitate |Foarte solubila in apa, insolubila in acetona.
Puritatea |
Pierderi la uscare |Maxim 9% (105°C la greutate constanta).
Carbohidrati |Maxim 3% raportat la substanta uscata
Cenusa sulfatata |Maxim 2% raportat la substanta uscata
Aluminiu |Maxim 100 mg/kg raportat la substanta uscata
Arsen |Maxim 3 mg/kg raportat la substanta uscata.
Plumb |3 mg/kg raportat la substanta uscata.
Criterii microbiologice |Numar total de aerobi: max 1.000/g. Escherichia
coli: absent
|la 1 g.
ANEXA XVII
la Norme
E 230 - BIFENIL
Sinonime |Difenil
Definitie |
Denumirea chimica |1,1'-bifenil
|Fenilbenzen
Einecs |202-163-5
Formula chimica |C12H10
Masa moleculara |154,20
Compozitie |Minim 99,8%
Descriere |Cristale albe sau galben deschis spre chihlimbar
avand un
|miros caracteristic
Identificare |
A. Interval de topire |68,5-70,5°C
B. Interval de distilare |Se distila complet intr-un interval de 2,5°C
cuprins
|intre 252,5-257,5°C
Puritate |
Benzen |Maxim 10 mg/kg
Amine aromatice |Maxim 2 mg/kg (exprimate in anilina)
Derivati fenolici |Maxim 5 mg/kg (exprimate in fenol)
Substante usor carbonizabile |O solutie la rece de 0,5 g de bifenil in 5 ml de
acid
|sulfuric de 94,5-95,5% nu trebuie sa prezinte o
culoare mai
|intensa decat cea a lichidului de referinta
continand 0,2 ml
|de clorura de cobalt STC, 0,3 ml de clorura de
fier STC, 0,1
|ml de sulfura de cupru STC si 4,4 ml apa.
Trifenil si derivati |Maxim 0,2%
polifenilici superiori |
Hidrocarburi aromatice |Absente
policiclice |
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 10 mg/kg
E 231 - ORTOFENILFENOL
Sinonime |Ortoxenol
Definitie |
Denumirea chimica |(1,1'-bifenil)-2-ol
|2-hidroxidifenil
|o-hidroxidifenil
Einecs |201-993-5
Formula chimica |C12H10O
Masa moleculara |170,20
Compozitie |Minim 99%
Descriere |Pudra cristalina alba sau galbui deschis
Identificare |
A. Interval de topire |56-58°C
B. Test pozitiv pentru fenolat |La adaugarea unei solutii de clorura ferica de 10%
la o
|solutie de etanol (1 g in 10 ml) se obtine o
culoare verde
Puritate |
Cenusa sulfatata |Maxim 0,05%
Oxid de fenil |Maxim 0,3%
p-fenilfenol |Maxim 0,1%
1-naftol |Maxim 0,01%
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 10 mg/kg
E 233 - THIABENDAZOL
Definitie |
Denumirea chimica |4-(2-benzimidazolil) thiazol
|2-(4-thiazolil)-1H-benzimidazol
Einecs |1205-725-8
Formula chimica |C10H7N3S
Masa moleculara |201,26
Compozitie |Minim 98% raportat la substanta anhidra
Descriere |Pudra inodora alba sau aproape alba
Identificare |
A. Interval de topire |296-303°C
B. Spectrometrie |Absorbtie maxima in 0,1 N HCl (0,0005% greutate-
volum) la
|302 nm, 258 nm si 243 nm
|E((1 cm)^1%) la 302 nm ± 2 nm: aproximativ 1230
|E((1 cm)^1%) la 258 nm ± 2 nm: aproximativ 200
|E((1 cm)^1%) la 243 nm ± 2 nm: aproximativ 620
|Raportul de absorbtie 243 nm/302 nm = 0,47 la 0,53
|Raportul de absorbtie 258 nm/302 nm = 0,14 la 0,18
Puritate |
Continut de apa |Maxim 0,5% (metoda Karl Fischer)
Cenusa sulfatata |Maxim 0,2%
Seleniu |Maxim 3 mg/kg
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 10 mg/kg
E 234 - NISINA
Definitie |Nisina este constituita din polipeptide strans
legate, produsa
|din susele naturale ale Streptococcus lactis.
Lancefield,
|grupa N
Einecs |215-807-5
Formula chimica |C143H230N42O37S7
Masa moleculara |3354,12
Compozitie |Concentratul de nisina contine minim 900 unitati
per mg
|intr-un amestec de solide din lapte degresat avand
un
|continut minimum de clorura de sodiu de 50%
Descriere |Pudra alba
Puritate |
Pierdere la deshidratare |Maxim 3% cand se usuca la greutate constanta la
102-103°C
Arsen |Maxim 1 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 10 mg/kg
E 235 - NATAMICINA
Sinonime |Piramicina
Definitie |Natamicina este un fungicid din grupa poliene
macrolide
|produsa din susele naturale ale Streptomyces
natalensis sau
|ale Streptococcus lactis
Einecs |231-683-5
Formula chimica |C33H47O13N
Masa moleculara |665,74
Compozitie |Minim 95% raportat la substanta anhidra
Descriere |Pudra cristalina alba sau alb-crem
Identificare |
A. Culorimetrie |Daca pe o placa de proba se adauga cateva cristale
de
|natamicina la un strop de
|- Acid clorhidric concentrat se obtine o culoare
albastra,
|- Acid fosforic concentrat se obtine o culoare
verde,
| Care se transforma in rosu deschis dupa cateva
minute
B. Spectrometrie |O solutie de 0,0005% greutate/volum intr-o solutie
de acid
|acetic metanolic de 1% prezinta un coeficient de
absorbtie
|maxima de aproximativ 290 nm, 303 nm si 318 nm, un
prag de
|aproximativ 280 nm si prezinta un coeficient de
absorbtie
|minima de aproximativ 250 nm, 295,5 nm si 311 nm
C. pH |5,5-7,5 (o solutie de 1% greutate/volum intr-un
amestec
|preneutralizat de 20 volume dimetilformamida si 80
volume apa)
|+ +20
||alfa| = 250° la +295° (o solutie de 1%
greutate/volum
D. Rotatie specifica |+ +D
|in acid acetic cristalizabil (glacial) la 20°C si
calculata
|raportat la substanta uscata)
Puritate |
Pierdere la deshidratare |Maxim 8% (peste P2O5 in vid la 60°C la greutate
constanta)
Cenusa sulfatata |Maxim 0,5%
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 10 mg/kg
Criterii microbiologice numar de|Maxim 100/g
organisme viabile |
E 239 - HEXAMETILENTETRAMINA
Sinonime |Hexamina
|Metenamina
Definitie |
Denumire chimica |1,3,5,7-tetraazotriciclo [3.3.1.13.7] decan
|hexametilentetramina
Einecs |202-905-8
Formula chimica |C6H12Na
Masa moleculara |140,19
Compozitie |Minim 99% raportat la substanta anhidra
Descriere |Pudra cristalina alba sau incolora
Identificare |
A. Teste pozitive pentru |
formaldehida si |
B. Punct de sublimare |
aproximativ 260°C |
Puritate |
Pierdere la deshidratare |Maxim 0,5 dupa uscare timp de 2 ore in vid la
105°C peste P2O5
Cenusa sulfatata |Maxim 0,05%
Sulfati |Maxim 0,005% exprimate in SO4
Cloruri |Maxim 0,005% exprimate in Cl
Saruri de amoniu |Nedetectabile
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 10 mg/kg
E 307 - ALFA-TOCOFEROL
Sinonime |dl-alfa-Tocoferol
Definitie |
Denumire chimica |dl-5,7,8-Trimetiltocol
|dl-2,5,7,8-tetrametil-2-(4',8',12'-
trimetiltridecil)-6-
|-cromanol
Einecs |200-412-2
Formula chimica |C29H50O2
Masa moleculara |430,71
Compozitie |Minim 96%
Descriere |Ulei vascos, limpede si aproape inodor, galben
deschis spre
|chihlimbar, aproape fara miros, care se oxideaza
si se
|innegreste la expunerea in aer sau la lumina
Identificare |
A. Teste de solubilitate |Insolubil in apa, usor solubil in etanol, miscibil
in eter
B. Spectrofotometrie |In etanol absolut, absorbtia maxima este de
aproximativ 292 nm
Puritate |
Indice de refractie |n((D)^20) 1,503 - 1,507
Absorbtie specifica E((1 cm)^1%)|E((1 cm)^1%) (292 nm) 72-76
in etanol | (0,01 g in 200 ml etanol absolut)
Cenusa sulfatata |Maxim 0,1%
Rotatie specifica |+ +20
||alfa| 0° ± 0,05° (1 la 10 solutie in cloroform)
|+ +D
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 10 mg/kg
E 308 - GAMA-TOCOFEROL
Sinonime |dl-gamma-Tocoferol
Definitie |
Denumire chimica |2,7,8-trimetil-2-(4',8',12'- trimetiltridecil)-6-
cromanol
Einecs |231-523-4
Formula chimica |C2H4O2
Masa moleculara |416,69
Compozitie |Minim 97%
Descriere |Ulei vascos limpede galben deschis, care se
oxideaza si se
|innegreste la expunerea in aer sau la lumina
Identificare |
A. Spectrometrie |In etanol absolut, absorbtia maxima este de
aproximativ
|298 - 257 nm
Puritate |
Absorbtie specifica E((1 cm)^1%)|E((1 cm)^1%) (298 nm) intre 91 si 97
in etanol | (257 nm) intre 5,0 si 8,0
Indice de refractie |n((D)^20) 1,503 - 1,507
Cenusa sulfatata |Maxim 0,1%
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 10 mg/kg
E 309 - DELTA-TOCOFEROL
Definitie |
Denumire chimica |2,8-dimetil-2-(4',8',12'-trimetiltridecil)-6-
cromanol
Einecs |204-299-0
Formula chimica |C27H46O2
Masa moleculara |402,7
Compozitie |Minim 97%
Descriere |Ulei vascos, limpede galbui deschis sau
portocaliu, care se
|oxideaza si se innegreste la expunerea in aer sau
la lumina
Identificare |
A. Spectrometrie |In etanol absolut, absorbtia maxima este de
aproximativ
|298 - 257 nm
Puritate |
Absorbtie specifica E((1 cm)^1%)|E((1 cm)^1%) (798 nm) intre 89 si 95
in etanol | (257 nm) intre 3,0 si 6,0
Indice de refractie |n((D)^20) 1,500 - 1,504
Cenusa sulfatata |Maxim 0,1%
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 10 mg/kg
E 322 - LECITINE
Sinonime |Fosfatide
|Fosfolipide
Definitie |Lecitinele sunt amestecuri sau fractiuni de
fosfatide obtinute
|prin procedee fizice din produsele alimentare de
origine
|animala sau vegetala; acestea includ de asemenea
produse
|hidrolizate obtinute prin utilizarea enzimelor
inofensive
|corespunzatoare. Produsul final nu trebuie sa
prezinte nici un
|semn de activitate enzimatica reziduala
|Lecitinele pot fi usor decolorate in mediu apos cu
ajutorul
|peroxidului de hidrogen. Aceasta oxidare nu
trebuie sa
|modifice din punct de vedere chimic fosfatidele de
lecitina.
Einecs |232-307-2
Compozitie |Lecitine: minim 60,0% de substante insolubile in
acetona
|Lecitine hidrolizate: minim 56,0% de substante
insolubile in
|acetona
Descriere |Lecitine: lichid brun sau semi-lichid vascos sau
pudra
|vascoasa
|Lecitine hidrolizate: lichid vascos sau pasta de
culoare brun
|deschis spre brun
Identificare |
A. Teste pozitive pentru colina,|
fosfor si acizi grasi |
B. Teste pozitive pentru |Se adauga 500 ml apa (30 - 35°C) intr-un pahar de
laborator de
lecitina hidrolizata |800 ml. Se adauga incet 50 ml de proba amestecand
continuu.
|Lecitina hidrolizata va forma o emulsie omogena.
Lecitina
|nehidrolizata va forma un precipitat de
aproximativ 50 g
Puritate |
Pierdere la deshidratare |Maxim 2,0% dupa uscare la 105°C timp de 1 ora
Substante insolubile in toluen |Maxim 0,3%
Indice de aciditate |Lecitine: maxim 35 mg hidroxid de potasiu per gram
|Lecitine hidrolizate: maxim 45 mg hidroxid de
potasiu per gram
Indice de peroxid |Egal cu sau maxim 10
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 10 mg/kg
E 406 - AGAR-AGAR
Sinonime |Geloza
|Agar de Japonia
|Isinglass de Bengal, Ceylon, China sau Japonia
|Layor Carang
Definitie |
Denumire chimica |Agar-agar-ul este o polizaharida coloidala
hidrofila care
|contine in principal unitati de D-galactoza. In
aproximativ
|10% din unitatile de D-galactopiranoza, una din
grupele de
|hidroxili se esterifica cu acid sulfuric care se
neutralizeaza
|cu calciu, magneziu, potasiu sau sodiu. Se extrage
din anumite
|legaturi naturale ale algelor marine din familiile
Gelidiaceae
|si Sphaerococcaceae si ale algelor rosii inrudite
din clasa
|Rhodophyceae
Einecs |232-658-1
Compozitie |Concentratia maxima de gel nu trebuie sa
depaseasca 0,25%
Descriere |Agar-agar-ul este inodor sau are un miros usor
caracteristic.
|Agar-agar-ul nemacinat se prezinta in general sub
forma de
|fascicule de benzi fine, membranoase, aglutinate
sau sub forma
|de portiuni taiate, fulgi sau granule. Poate fi de
culoarea
|portocaliu-galbui, cenusiu-galbui deschis spre
galben deschis
|sau incolor. Este rezistent la umezeala,
friabilitate, in
|mediu uscat. Agar-agar-ul sub forma de praf are
culoarea alba
|spre alb-galbui sau galben deschis. La examenul in
apa la
|microscop, agar-agar-ul apare sub forma granulara
si usor
|filamentoasa. Pot aparea cateva fragmente de
spicule de burete
|si cateva frustule de diatomi. Intr-o solutie de
hidrat de
|cloral, agar-agar-ul sub forma de praf apare mai
transparent
|decat in apa, mai mult sau mai putin sub forma
granulara,
|striata, unghiulara si contine uneori frustule de
diatomi.
|Rigiditatea gelului poate fi normalizata prin
adaos de
|dextroza si maltodextrine sau zaharoza.
Identificare |
A. Solubilitate |Insolubil in apa rece; solubil in apa fierbinte
Puritate |
Pierdere la uscare |Maxim 22% (105°C, 5 ore)
Cenusa |Maxim 6,5% raportat la substanta anhidra la 550°C
Cenusa insolubila in acid |Maxim 0,5% raportat la substanta anhidra la 550°C
clorhidric (aproximativ 3N) |
Substante insolubile (in apa |Maxim 1%
fierbinte) |
Amidon |Nu se poate detecta prin metoda de mai jos: se
adauga la o
|solutie de 1/10 proba cateva picaturi solutie de
iod. Nu se
|formeaza nici o coloratie albastra
Gelatina si alte proteine |Se dizolva aproximativ 1 g agar-agar in 100 ml apa
fierbinte
|si se lasa la racit pana la aproximativ 50°C. La 5
ml solutie
|se adauga 5 ml solutie de trinitrofenol (1 g
trinitrofenol
|anhidru/100 ml apa fierbinte). Nu apare nici o
turbiditate in
|10 minute
Absorbtia de apa |Se introduc 5 g agar-agar intr-un cilindru gradat
de 100 ml,
|se umple cu apa pana la semn, se amesteca si se
lasa in repaus
|timp de 24 ore la 25°C. Se toarna continutul din
cilindru prin
|vata de sticla umezita si se lasa apa sa se scurga
in al
|doilea cilindru gradat de 100 ml. Se obtin maxim
75 ml apa
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 20 mg/kg
E 407 - CARAGENAN
Sinonime |Produsele comerciale sunt valorificate sub
diferite denumiri:
|- spuma de Irlanda
|- Eucheman (de la Euchema spp.)
|- Iridophycan (de la irdidaea spp.)
|- Hypnean (de la Hypnea spp.)
|- Furcellaran sau agar de Danemarca (de la
Furcellaria
|fastigiata)
|- Caragenan (de la Chondrus si Gigartina spp.)
Definitie |Caragenanul se obtine prin extractia apoasa din
legaturile
|naturale ale algelor din familiile Gigartinaceae,
|Solieriaceae, Hypneaceae si Furcellariaceae din
clasa
|Rhodophyceae (alge rosii). Nu se utilizeaza nici
un precipitat
|organic in afara de metanol, etanol si propanol-2.
Caragenanul
|consta in principal din sarurile de potasiu,
sodiu, magneziu
|si calciu ale esterilor sulfati de polizaharide
care prin
|hidroliza duc la formarea galactozei si a
|3,6-anhidrogalactozei. Caragenanul nu trebuie
hidrolizat si
|nici supus unei degradari chimice.
Einecs |232-524-2
Descriere |Pudra grunjoasa spre fina de culoare galbuie spre
incolora,
|practic inodora
Identificare |
A. Teste pozitive pentru |
galactoza, anhidrogalactoza si |
sulfat |
Puritate |
Continut de metanol, etanol, |Maxim 0,1% separat sau in combinatie
propanol-2 |
Vascozitatea unei solutii de |Minim 5 mPa.s
1,5% la 75°C |
Pierdere la uscare |Maxim 12% (105°C, 4 ore)
Sulfat |Minim 15% si maxim 40% raportat la substanta
anhidra (sub
|forma de SO4)
Cenusa |Minim 15% si maxim 40% raportat la substanta
anhidra la 550°C
Cenusa insolubila in acid |Maxim 1% raportat la substanta anhidra (insolubila
in acid
|clorhidric 10%)
Substante insolubile in acid |Maxim 2% raportat la substanta anhidra (insolubila
in acid
|sulfuric 1% v/v)
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 20 mg/kg
Indicator total placa |Maxim 5000 colonii per gram
Drojdie si mucegai |Maxim 300 colonii per gram
E. coli |Negativ in 5 grame
Salmonella spp. |Negativ in 10 grame
E 422 - GLICERINA
Sinonime |Trihidroxipropan
|Glicerina
Definitie |
Denumiri chimice |Propan-1,2,3-triol
|Glicerol
|Trihidroxipropan
Einecs |200-289-5
Formula chimica |C3H8O3
Masa moleculara |92,10
Compozitie |Contine minim 98% glicerina raportat la substanta
anhidra
Descriere |Lichid limpede, incolor, higroscopic si siropos
care prezinta
|numai un miros caracteristic, care nu este nici
tare nici
|dezagreabil
Identificare |
A. Formarea acroleinei la |Se incalzesc cateva picaturi de proba intr-o
eprubeta care
incalzire |contine aproximativ 0,5 g bisulfat de potasiu.
Apar vapori
|caracteristici de acroleina cu un miros intepator
B. Gravitate specifica (25/25°C)|Minim 1,257
C. Indice de refractie [n]D20 |Intre 1,471 si 1,474
Puritate |
Apa |Maxim 5% (metoda Karl Fischer)
Cenusa sulfatata |Maxim 0,01% determinata la 800 ± 25°C
Butan trioli |Maxim 0,2%
Compusi de acroleina, glucoza si|Se incalzeste un amestec de 5 ml glicerina si 5 ml
solutie
amoniu |hidroxid de potasiu (1/10) la 60°C timp de 5
minute. Amestecul
|nu capata nici o culoare galbena si nici nu emite
un miros
|amoniacal
Acizi grasi si esteri ai |Maxim 0,1% exprimate sub forma de acid butiric
acizilor grasi |
Compusi clorati |Maxim 30 mg/kg (exprimati sub forma de clor)
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 2 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 5 mg/kg
2. POLIFOSFAT INSOLUBIL
|Metafosfat de sodiu insolubil
Sinonime |Sare de Maddrell
|Polifosfat de sodiu insolubil, IMP
Definitie |Metafosfatul de sodiu insolubil este un polifosfat
de sodiu cu
|masa moleculara ridicata compus din doua lanturi
lungi de
|metafosfat (NaPO3)x care se rasucesc in spirala in
directii
|opuse in jurul unei axe comune. Raportul Na2O/P2O5
este de
|1,0. pH-ul unei suspensii de 1 la 3 in apa este de
|aproximativ 6,5.
Denumirea chimica |Polifosfat de sodiu
Einecs |272-808-3
Formula chimica |Amestecuri eterogene de saruri de sodiu ale
acizilor
|polifosforici condensati liniari cu formula
generala
|H(n+2)P(n)O(3n+1) unde "n" este de minim 2
Masa moleculara |(102)(n)
Compozitie |Minim 68,7% si maxim 70% de P2O5
Descriere |Pudra cristalina de culoare alba
Identificare |
A. Solubilitate |Insolubil in apa, solubil in acizi minerali si in
solutii de
|potasiu si cloruri de amoniu (dar nu sodiu)
B. Teste pozitive pentru sodiu |
si fosfat |
C. pH intr-o suspensie de 1 la |
3 in apa |Aproximativ 6,5
Puritate |
Fluorura |Maxim 10 mg/kg
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 10 mg/kg
E 461 - METILCELULOZA
Sinonime |Eter metilic de celuloza
Definitie |Metilceluloza este celuloza obtinuta direct din
varietatile
|naturale ale materialului vegetal fibros si
partial
|esterificate cu grupari metilice.
Denumirea chimica |Eterul metilic al celulozei
Formula chimica |Polimerii contin unitati de anhidroglucoze
substituite care
|prezinta urmatoarea formula generala:
|C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3) unde fiecare dintre R1, R2, R3
poate fi:
|- H
|- CH3 sau
|- CH2CH3
Masa moleculara |De la aproximativ 20000 la 380000
Compozitie |Continut de minim 25% si de maxim 33% grupe de
metoxil
|(-OCH3) si de maxim 5% grupe de hidroxietoxil (-
OCH2CH2OH)
Descriere |Pudra fibroasa sau granulara de culoare alba usor
higroscopica
|sau de culoare usor galbuie sau gri, inodora si
insipida.
Identificare |
A. Solubilitate |Se umfla in apa si formeaza o solutie coloidala,
vascoasa,
|clara la opalescenta.
|Insolubila in etanol, eter si cloroform.
|Solubila in acid acetic glacial.
Puritate |
Pierdere prin deshidratare |Maxim 10% (105°C, 3 ore)
Cenusa sulfatata |Maxim 1,5% determinata la 800 ± 25°C
pH-ul unei solutii coloidale |Minim 5, 0 si maxim 8, 0
de 1% |
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 20 mg/kg
E 463 - HIDROXIPROPILCELULOZA
Sinonime |Eter hidroxipropilic de celuloza
Definitie |Hidroxipropilceluloza este celuloza obtinuta
direct din
|varietatile naturale de material vegetal fibros si
partial
|esterificata cu grupari hidroxipropilice.
Denumirea chimica |Eterul hidroxipropilic de celuloza
Formula chimica |Polimerii contin unitati de anhidroglucoze
substituite care
|prezinta urmatoarea formula generala:
|C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3) unde fiecare dintre R1, R2, R3
poate fi:
|- H
|- CH2CHOHCH3
|- CH2CHO(CH2CHOHCH3)CH3
|- CH2CHO[CH2CHO(CH2CHOHCH3)CH3]CH3
Masa moleculara |De la aproximativ 30000 la 1000000
Compozitie |Continut de minim 80,5% grupe de hidroxipropoxil
|(-OCH2CHOHCH3) echivalent cu maxim 4,6 grupe de
hidroxipropil
|pe unitatea de anhidroglucoza raportat la
substanta anhidra
Descriere |Pudra fibroasa sau granulara de culoare alba usor
higroscopica
|sau de culoare usor galbuie sau gri fara miros si
gust.
Identificare |
A. Solubilitate |Se umfla in apa si formeaza o solutie coloidala,
vascoasa,
|clara la opalescenta. Solubila in etanol.
Insolubila in eter.
B. Cromatografie cu gaz |Se determina substituentii prin Cromatografie cu
gaz.
Puritate |
Pierdere prin deshidratare |Maxim 10% (105°C, 3 ore)
Cenusa sulfatata |Maxim 0,5% determinata la 800 ± 25°C
pH-ul unei solutii coloidale de |Minim 5,0 si maxim 8,0
1% |
Propilenclorhidrine |Maxim 0,1 mg/kg
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 20 mg/kg
E 464 - HIDROXIPROPILMETILCELULOZA
Definitie |Hidroxipropilmetilceluloza este celuloza obtinuta
direct din
|varietatile naturale de material vegetal fibros si
partial
|esterificata cu grupari metilice care contin intr-
o mica
|masura grupari hidroxipropilice de substitutie.
Denumirea chimica |Eter 2-hidroxipropilic de metilceluloza
Formula chimica |Polimerii contin unitati de anhidroglucoza
substituita care
|prezinta urmatoarea formula generala:
|C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3) unde fiecare dintre R1, R2, R3
poate fi:
|- H
|- CH3
|- CH2CHOHCH3
|- CH2CHO(CH2CHOHCH3)CH3
|- CH2CHO[CH2CHO(CH2CHOHCH3)CH3]CH3
Masa moleculara |De la aproximativ 13000 la 200000
Compozitie |Continut de minim 19% si de maxim 30% grupe de
metoxil
|(-OCH3) si minim 3% si maxim 12% grupe de
hidroxipropoxil
|(-OCH2CHOHCH3), raportat la substanta anhidra
Descriere |Pudra fibroasa sau granulara de culoare alba usor
higroscopica
|sau de culoare usor galbuie sau gri fara miros si
gust.
Identificare |
A. Solubilitate |Se umfla in apa si formeaza o solutie coloidala,
vascoasa,
|clara la opalescenta. Insolubila in etanol.
B. Cromatografie cu gaz |Se determina substituentii prin Cromatografie cu
gaz.
Puritate |
Pierdere prin deshidratare |Maxim 10% (105°C, 3 ore)
Cenusa sulfatata |Maxim 1,5% pentru produsele cu vascozitate egala
sau mai mare
|de 50 mPa.s
|Maxim 3% pentru produse cu vascozitate mai mica de
50 mPa.s
pH-ul unei solutii coloidale de |Minim 5,0 si maxim 8,0
1% |
Propilenclorhidrine |Maxim 0,1 mg/kg
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 20 mg/kg
E 474 - SUCROGLICERIDE
Sinonime |Gliceridele zaharului
Definitie |Zaharogliceridele se obtin prin reactia zaharozei
cu o grasime
|sau ulei alimentar care da nastere la un amestec
de mono-,
|di- si triesteri esentiali de zaharoza si acizilor
grasi cu
|mono-, di- si tri-gliceride reziduale din grasime
sau ulei.
|Pentru prepararea lor nu se vor folosi alti
solventi organici
|in afara de ciclohexan, dimetilformamida, acetat
de etil,
|2-metil-1-propanol si propan-2-ol.
Compozitie |Continut de minim 40% si maxim 60% din
sucroesterii acizilor
|grasi
Descriere |Mase solide moi, geluri rigide sau prafuri albe
pana la crem
Identificare |
A. Teste pozitive pentru |
zaharuri si pentru acizii grasi |
B. Solubilitate |Insolubili in apa rece
|Solubili in etanol
Puritate |
Cenusa sulfatata |Maxim 2% determinata la 800 ± 25°C
Zahar liber |Maxim 5%
Acizi grasi liberi |Maxim 3% exprimati in acid oleic
Arsen |Maxim 3 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Cadmiu |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 10 mg/kg
Metanol |Maxim 10 mg/kg
Dimetilformamida |Maxim 1 mg/kg
2-metil-1-propanol + |
Ciclohexan + |Maxim 10 mg/kg, separat sau in combinatie
Acetat etilic + |
Propan-2-ol + |Maxim 350 mg/kg, separat sau in combinatie
E 1105 - LISOZIM
Sinonime |Hidroclorura de lisozim
|Muramidase
Definitie |Lisozimul este o polipeptida lineara obtinuta din
albusuri de
|gaina compuse din 129 aminoacizi. Prezinta o
activitate
|enzimatica si are posibilitatea de a hidroliza
legaturile
|(beta)(1-4) intre acidul N-acetilmuramic si N-
acetilglucozamin
|in membranele exterioare ale speciilor bacteriene,
in special
|in organismele gram-pozitiv. Se obtine in general
sub forma de
|hidroclorura
Denumirea chimica |Enzima (CE) Nr: 3.2.1.17
Einecs |232-620-4
Masa moleculara |Aproximativ 14000
Compozitie |Minim 950 mg/g raportat la substanta anhidra
Descriere |Pudra alba inodora cu un gust usor dulce
Identificare |
A. Punct izoelectric 10,7 |
B. O solutie apoasa de 2% are |
pH-ul cuprins intre 3,0 si 3,6 |
C. Absorbtia maxima intr-o |
solutie apoasa (25 mg/100 ml) |
la 281 nm, absorbtia minima la |
252 nm |
Puritate |
Continut de apa |Maxim 6,0% (metoda Karl Fischer) (numai sub forma
de pudra)
Reziduu la calcinare |Maxim 1,5%
Azot |Minim 16,8% si maxim 17,8%
Arsen |Maxim 1 mg/kg
Plumb |Maxim 5 mg/kg
Mercur |Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate in Pb) |Maxim 10 mg/kg
Criterii microbiologice |
Numar total de bacterii |Maxim 5 x 104 col/g
Salmonellae |Absenta in 25 g
Staphylococcus aureus |Absenta in 1 g
Escherichia coli |Absenta in 1 g
ANEXA XVIII
la Norme
I. INTRODUCERE
II. COLORANŢI
II.1 . Determinarea substanţelor care se pot extrage cu ajutorul eterului dietilic din coloranţii organo-sulfonaţi
solubili în apă destinaţi alimentaţiei umane, anexa XIX, metoda 1.
III. CONSERVANŢI
III.1 . Determinarea acidului formic, a formiaţilor şi a altor impurităţi oxidabile în acid acetic (E 260), în acetat de
potasiu (E 261), în diacetat de sodiu (E 262) şi în acetat de calciu (E 263), anexa XIX, metoda 2.
III.2 . Determinarea substanţelor ne-volatile conţinute în acid propionic (E 280), anexa XIX, metoda 3.
III.3 . Determinarea pierderilor de masă la uscarea nitritului de sodiu (E 250), anexa XIX, metoda 4.
III.4 . Testul pentru determinarea limitei acidului salicilic în eterul etilic al acidului p-hidroxibenzoic (E 214), în
derivatul sodic al esterului etilic al acidului p-hidroxibenzoic (E 215), în p-hidroxibenzoatul de propil (E 216), în
derivatul sodic al esterului propilic al acidului p-hidroxibenzoic (E 217), în p-hidroxibenzoatul de metil (E 218) şi în
derivatul sodic al esterului metilic al acidului p-hidroxibenzoic (E 219), anexa XIX, metoda 5.
III.5 . Determinarea acidului acetic liber în diacetatul de sodiu (E 262), anexa XIX, metoda 6.
III.6 . Determinarea acetatului de sodiu în diacetatul de sodiu (E 262), anexa XIX, metoda 7.
III.7 . Testul pentru determinarea limitei aldehidelor în acidul sorbic (E 200), în sorbaţii de sodiu, de potasiu, şi
de calciu (E 201, E 202, E 203) şi în acidul propionic (E 280), anexa XIX, metoda 8.
IV. ANTIOXIDANŢI
IV.1 . Determinarea indicelui de peroxid al lecitinelor (E 322), anexa XIX, metoda 9.
IV.2 . Determinarea în lecitine (E 322) a substanţelor insolubile în toluen, anexa XIX, metoda 10.
IV.3 . Testul pentru determinarea limitei substanţelor reducătoare în lactatul de sodiu, de potasiu şi de calciu (E
325, E326, E 327), anexa XIX, metoda 11.
IV.4 . Determinarea acizilor volatili în acidul ortofosforic (E 338), anexa XIX, metoda 12.
IV.5 . Testul pentru determinarea limitei nitraţilor în acidul ortofosforic (E 338), anexa XIX, metoda 13.
IV.6 . Determinarea substanţelor insolubile în apă care sunt prezente în ortofosfaţi: monosodici, disodici,
trisodici şi în ortofosfaţi: monopotasici, dipotasici, tripotasici (E 339 i, E 339 ii, E 339 iii, E 340 i, E 340 ii, E 340 iii),
anexa XIX, metoda 14.
V. GENERALITĂŢI
V.1 . Determinarea pH-ului aditivilor alimentari, anexa XIX, metoda 15.
VI.1 . Analiza cantitativă şi calitativă a reziduurilor de bifenil, ortofenilfenol şi ortofenilfenat de sodiu în stratul
superficial al citricelor, anexa XIX, metoda 16.
VI.2 . Analiza cantitativă a reziduurilor de bifenil în citrice, anexa XIX, metoda 17.
VI.3 . Analiza cantitativă a reziduurilor de ortofenilfenol şi ortofenilfenat de sodiu în citrice, anexa XIX, metoda
18.
ANEXA XIX
la Norme
METODA I
DETERMINAREA SUBSTANŢELOR CE POT FI EXTRASE CU AJUTORUL ETERULUI
DIETILIC DIN COLORANŢII ORGANOSULFONAŢI SOLUBILI ÎN APĂ DESTINAŢI
ALIMENTAŢIEI UMANE
(m1 x 100)/m0
unde
m1 = masa de reziduu după evaporare, exprimată în grame
m0 = masa iniţială a probei prelevate, exprimată în grame
7.2. Repetabilitate
Diferenţa între rezultatele celor două determinări ale aceleaşi probe, efectuate simultan sau în succesiune
rapidă, în aceleaşi condiţii, de către acelaşi analist, nu trebuie să depăşească 20 mg pentru 100 g probă.
METODA 2
DETERMINAREA ACIDULUI FORMIC, A FORMIAŢILOR ŞI A ALTOR IMPURITĂŢI
OXIDABILE ÎN ACID ACETIC (E 260), ACETAT DE POTASIU (E 261),
DIACETAT DE SODIU (E 262), ŞI ACETAT DE CALCIU (E 263)
+ +
2 x 3b | 100a |
------ x | ---- - V |
m0 | b |
+ +
unde
a = molaritatea permanganatului de potasiu
b = molaritatea tiosulfatului de sodiu
m0 = masa iniţială a probei prelevate, exprimată în grame
V = volumul de 0,1 mol/l de tiosulfat de sodiu utilizat pentru titrare, exprimat în ml
7.2. Repetabilitate
Diferenţa între rezultatele celor două determinări ale aceleaşi probe, efectuate simultan sau în succesiune
rapidă, în aceleaşi condiţii, de către acelaşi analist, nu trebuie să depăşească 5 mg pentru 100 g probă.
8. Comentarii
8.1. Un volum de 11,3 ml tiosulfat de sodiu 0,1 mol/l este echivalent cu 0,2% acid formic într-o probă de 10 g.
8.2. În absenţa formiatului, volumul necesar este de 20 ml, dar dacă cantitatea de acid formic este mai mare de
0,27% (m/m), excesul de permanganat de potasiu va fi insuficient şi se va obţine un volum minim de 8 ml. În
acest caz se repetă determinarea utilizând o cantitate mai mică de probă.
METODA 3
DETERMINAREA SUBSTANŢELOR NE-VOLATILE ÎN ACIDUL PROPIONIC (E 280)
1. Obiectivul şi domeniul de aplicare
Metoda permite determinarea substanţelor ne-volatile în acidul propionic (E 280).
2. Definiţie
Conţinutul de substanţe ne-volatile în acidul propionic se determină prin metoda specificată mai jos.
3. Principiu
Proba se evaporă şi se usucă la 103 ± 2°C şi reziduu se determină prin gravimetrie.
4. Aparatură
4.1. Vas de evaporare, din siliciu sau platină şi cu dimensiunea suficient de mare pentru a conţine o probă de
100 g.
4.2. Etuvă, încălzită electric, controlată din punct de vedere termostatic la 103 ± 2°C.
4.3. Balanţă analitică.
4.4. Baie de apă.
4.5. Exicator, conţinând gel de siliciu proaspăt activat sau un deshidratant echivalent cu un indicator de
umiditate.
5. Mod de operare
Se cântăresc aproximativ 100 g probă de acid propionic, cu o precizie de 0,1 g, într-un vas de evaporare
anterior uscat şi cântărit (4.1). Se evaporă pe baie la fierbere într-o hotă de tiraj (4.4). După evaporarea în
întregime a acidului proprionic, se introduce în etuvă (4.2) la 103 ± 2°C timp de o oră. Se introduce într-un
exicator şi se lasă la răcit după care se cântăreşte. Se repetă operaţiunile de încălzire, răcire şi cântărire până ce
diferenţa dintre două cântăriri succesive este mai mică de 0,5 mg. În ipoteza unei creşteri a masei, se va utiliza
pentru calcul cea mai mică cifră înregistrată.
6. Prezentarea rezultatelor
6.1. Formula şi modul de calcul
Conţinutul de substanţe ne-volatile, exprimat în procente de probă, este dat de următoarea formulă:
100 x m1
--------
m0
unde
m1 = masa netă a reziduului după evaporare, exprimată în grame
m0 = masa iniţială a probei prelevate, exprimată în grame.
6.2. Repetabilitate
Diferenţa între rezultatele celor două determinări ale aceleaşi probe, efectuate simultan sau în succesiune
rapidă, în aceleaşi condiţii, de către acelaşi analist, nu trebuie să depăşească 5 mg pentru 100 g probă.
METODA 4
DETERMINAREA PIERDERII DE MASĂ LA USCAREA NITRITULUI DE SODIU (E 250)
unde
m1 = masa vasului, exprimată în grame
m2 = masa vasului şi a probei înainte de uscare, exprimată în grame
m3 = masa vasului şi a probei după uscare, exprimată în grame
6.2. Repetabilitate
Diferenţa între rezultatele celor două determinări ale aceleaşi probe, efectuate simultan sau în succesiune
rapidă, în aceleaşi condiţii, de către acelaşi analist, nu trebuie să depăşească 100 mg pentru 100 g probă.
METODA 5
TEST PENTRU DETERMINAREA LIMITEI ACIDULUI SALICILIC ÎN ESTERUL ETILIC AL
ACIDULUI p-HIDROXIBENZOIC (E 214) ÎN DERIVATUL SODIC AL ESTERULUI ETILIC
AL ACIDULUI p-HIDROXIBENZOIC (E 215), ÎN ESTERUL n-PROPILIC AL ACIDULUI
p-HIDROXIBENZOIC (E 216), ÎN DERIVATUL SODIC AL ESTERULUI n-PROPILIC
AL ACIDULUI p-HIDROXIBENZOIC (E 217), ÎN p-HIDROXIBENZOATUL
DE METIL (E 218), ÎN DERIVATUL SODIC AL ESTERULUI
METILIC AL ACIDULUI p-HIDROXIBENZOIC (E 219)
METODA 6
DETERMINAREA ACIDULUI ACETIC LIBER ÎN DIACETATUL DE SODIU (E 262)
6,005 x V x c
-------------
m0
unde
V = volumul soluţiei de hidroxid de sodiu (4.2) utilizat pentru titrare, exprimat în ml
c = molaritatea soluţiei de hidroxid de sodiu, exprimată în mol/l
m0 = masa iniţială a probei, exprimată în grame
7.2. Repetabilitate
Diferenţa între rezultatele celor două determinări ale aceleaşi probe, efectuate simultan sau în succesiune
rapidă, în aceleaşi condiţii, de către acelaşi analist, nu trebuie să depăşească 500 mg pentru 100 g probă.
8. Comentarii
Este necesar un volum de 20 ml hidroxid de sodiu 1 mol/l pentru titrarea unei probe de 3g care conţine 40%
acid acetic.
METODA 7
DETERMINAREA ACETATULUI DE SODIU ÎN DIACETATUL DE SODIU (E 262)
1004,6
P = ------
m
unde
m = concentraţia de acid percloric [(procente (m/m)] determinată prin titrare alcalimetrică [70 - 72% (m/m) este
concentraţia de acid corespunzătoare].
Se adaugă aproximativ 100 ml acid acetic glacial şi apoi Q g, în cantităţi mici succesive de anhidridă acetică.
Amestecul se agită şi se răceşte fără întrerupere pe parcursul adăugării substanţelor. Cantitatea Q se calculează
cu formula:
(567 x P) - 5695
Q = ----------------
a
unde:
P = cantitatea de acid percloric cântărită în grame
a = concentraţia (procente m/m) de anhidridă acetică.
Se acoperă balonul cu dop şi se lasă în repaus timp de 24 ore într-un loc întunecat, apoi se adaugă suficient
acid acetic glacial pentru a obţine 1000 ml soluţie. Soluţia astfel preparată este practic anhidră. Se etalonează
soluţia cu ftalat acid de potasiu după cum urmează:
Se cântăresc aproximativ 0,2 g ftalat acid de potasiu, cu o precizie de 0,1 mg, anterior uscate la 110°C timp de
două ore, şi se dizolvă în 25 ml acid acetic glacial într-un balon de titrare, încălzind încet. Se răceşte, se adaugă
două picături soluţie 0,2% (mlm) de violet cristalizat (4.2) în acid acetic glacial şi se titrează cu soluţie de acid
percloric până ce culoarea indicatorului devine verde deschis. Se efectuează o titrare oarbă utilizând acelaşi
volum de solvent şi se deduce valoarea oarbă din valoarea obţinută din actuala determinare.
Fiecare cantitate de 20,42 mg ftalat acid de potasiu este echivalentă cu 1 ml de acid percloric 0,1 mol/l.
5. Aparatură
5.1. Balanţă analitică.
6. Mod de operare
Se cântăresc aproximativ 0,2 g probă de analizat, cu o precizie de 0,5 mg, şi se dizolvă în 50 ml acid acetic
glacial (4.1). Se adaugă câteva picături de soluţie indicator violet cristalizat (4.2) şi se titrează cu o soluţie de
referinţă de acid percloric de 0,1 mol/l (4.5). până la punctul final indicat de apariţia unei coloraţii verde deschis.
7. Prezentarea rezultatelor
7.1. Formula şi modul de calcul
Conţinutul de acetat de sodiu, conform secţiunii 2 (definiţie), exprimat în procente de greutate probă, este dat
de următoarea formulă:
8,023 x V x c
-------------
m0
unde
V = volumul soluţiei de acid percloric (4.5) utilizate pentru titrare, exprimat în ml
c = molaritatea soluţiei de acid percloric (4.5)
m0 = masa iniţială a probei, exprimată în grame
7.2. Repetabilitate
Diferenţa între rezultatele celor două determinări ale aceleaşi probe, efectuate simultan sau în succesiune
rapidă, în aceleaşi condiţii, de către acelaşi analist, nu trebuie să depăşească 1,5 g pentru 100 g probă.
8. Comentarii
Reactivi utilizaţi în prezenta metodă sunt toxici şi explozivi şi trebuie manipulaţi cu atenţie.
METODA 8
TEST PENTRU DETERMINAREA LIMITEI ALDEHIDELOR ÎN ACIDUL SORBIC (E 200),
ÎN SORBAŢII DE SODIU, POTASIU ŞI CALCIU (E 201, E 202, E 203)
ŞI ÎN ACIDUL PROPIONIC (E 280)
METODA 9
DETERMINAREA INDICELUI DE PEROXID AL LECITINELOR (E 322)
Clevenger
7. Prezentarea rezultatelor
7.1. Formula şi modul de calcul
Indicele de peroxid din probă, exprimat în miliechivalenţi/kg, este dat de următoarea formulă:
7.2. Repetabilitate
Diferenţa între rezultatele celor două determinări ale aceleaşi probe, efectuate simultan sau în succesiune
rapidă, în aceleaşi condiţii, de către acelaşi analist, nu trebuie să depăşească 0,5 (exprimate în miliechivalenţi/kg
de probă).
8. Comentarii
8.1. Alegerea concentraţiei de tiosulfat de sodiu utilizată depinde de valoarea de titrare anticipată. Dacă sunt
utilizaţi cel puţin 0,5 ml tiosulfat de sodiu 0,1 mol/l, se repetă determinarea utilizând tiosulfat de sodiu 0,01 mol/l.
8.2. Analiza trebuie efectuată în lumină puternică.
METODA 10
DETERMINAREA SUBSTANŢELOR INSOLUBILE ÎN TOLUEN DIN LECITINE (E 322)
unde
m1 = masa creuzetului gol (6.1), exprimată în grame
m2 = masa creuzetului şi a reziduurilor (6.4), exprimată în grame
m0 = masa iniţială a probei, exprimată în grame
7.2. Repetabilitate
Diferenţa între rezultatele celor două determinări ale aceleaşi probe, efectuate simultan sau în succesiune
rapidă, în aceleaşi condiţii, de către acelaşi analist, nu trebuie să depăşească 30 mg pentru 100 g probă.
METODA 11
TEST PENTRU DETERMINAREA LIMITEI SUBSTANŢELOR REDUCĂTOARE
ÎN LACTAŢII DE SODIU, POTASIU ŞI CALCIU (E 325, E 326, E 327)
METODA 12
DETERMINAREA ACIZILOR VOLATILI ÎN ACIDUL ORTOFOSFORIC (E 338)
600 x V
-------
m0
unde
V = volumul în ml soluţie de hidroxid de sodiu 0,01 mol/l, utilizată pentru neutralizare,
m0 = masa probei de acid ortofosforic, exprimată în grame
7.2. Repetabilitate
Diferenţa între rezultatele celor două determinări ale aceleaşi probe, efectuate simultan sau în succesiune
rapidă, în aceleaşi condiţii, de către acelaşi analist, nu trebuie să depăşească 1 mg pentru 100 g probă.
METODA 13
test pentru determinarea limitei nitraţilor în acidul ortofosforic
(E 338)
METODA 14
DETERMINAREA SUBSTANŢELOR INSOLUBILE ÎN APĂ CARE SUNT PREZENTE ÎN
ORTOFOSFAŢII MONOSODICI, DISODICI, TRISODICI ŞI ÎN ORTOFOSFAŢII
MONOPOTASICI, DIPOTASICI, ŞI TRIPOTASICI
(E 339 i, E 339 ii, E 339 iii, E 340 i, E 340 ii, E 340 iii)
m1
-- x 100
m0
unde
m1 = masa de reziduu după uscare, exprimată în grame
m0 = masa probei, exprimată în grame
6.2. Repetabilitate
Diferenţa între rezultatele celor două determinări ale aceleaşi probe, efectuate simultan sau în succesiune
rapidă, în aceleaşi condiţii, de către acelaşi analist, nu trebuie să depăşească 10 mg pentru 100 g probă.
METODA 15
DETERMINAREA pH-ului ADITIVILOR ALIMENTARI
METODA 17
ANALIZA CANTITATIVĂ A REZIDUURILOR DE BIFENIL ÎN CITRICE
4. Aparatură
Mixer cu capacitatea de 1 litru
Balon de distilare cu capacitatea de 2 litri cu separator de tip Clevenger1) modificat şi cu un refrigerent cu reflux
Balon gradat de 10 ml
Micro-pipete de 50 µL
Aparat de cromatografie în strat subţire cu plăci de 20 X 20 cm,
Etuvă
Centrifugă cu tuburi conice de 15 ml
Spectrometru U.V.
___________
1
) Vezi desenul de la pag. 149.
5. Mod de operare
a) Prepararea probei şi extracţia
Fructele constituind totalitatea probei prelevate pentru control sunt tăiate în două. O jumătate din fiecare fruct
este păstrată pentru analiza calitativă a reziduurilor de bifenil, OPP sau ortofenilfenat de sodiu. Celelalte
fragmente de fructe sunt adunate, tocate într-o râşniţă sau zdrobite până se obţine un amestec omogen. Din
acesta se prelevează cel puţin două sub-probe de 200 grame pentru analiză după cum urmează. Fiecare sub-
probă se introduce într-un mixer cu 100 ml apă şi se amestecă la viteză mică pentru câteva secunde. Se adaugă
o cantitate de apă până când volumul amestecului atinge trei sferturi din capacitatea mixerului, după care se
amestecă timp de 5 minute la viteză maximă. Pasta astfel obţinută este transferată într-un balon de distilare cu
capacitatea de 2 litri. Mixerul se spală cu apă şi soluţia obţinută se adaugă la conţinutul balonului. (Cantitatea
totală de apă ce trebuie utilizată pentru amestec şi spălare este de 1 l). La amestec se adaugă 2 ml de acid
sulfuric, 1 ml de emulsie antispumantă şi câteva granule poroase. Separatorul şi refrigerentul se fixează pe balon.
Se introduce apa distilată în separator până ce nivelul apei depăşeşte braţul inferior al tubului lateral de
întoarcere, după care se adaugă 7 ml ciclohexan. Se distilă timp de aproximativ 2 ore. Conţinutul separatorului se
colectează apoi în balonul gradat de 10 ml, separatorul se spală cu aproximativ 1-5 ml ciclohexan şi soluţia
obţinută se adaugă la conţinutul balonului şi se aduce la un semn cu ciclohexanul. În final, se introduce o
cantitate mică de sulfat de sodiu anhidru şi amestecul se agită.
b) Cromatografie
Se introduc într-un mixer 30 g de silicagel şi 60 ml de apă. Se amestecă un minut, după care amestecul se
toarnă pe 5 plăci cromatografice şi se distribuie pentru a forma un strat cu o grosime de aproximativ 0,250 mm.
Plăcile acoperite cu acest strat sunt supuse timp de 15 minute unui curent de aer cald şi apoi se introduc într-o
etuvă timp de 30 minute la o temperatură de 110°C.
După răcire, fiecare placă este divizată în 4 benzi de 4-5 cm lăţime, prin linii paralele care penetrează stratul de
acoperire până la suprafaţa plăcii. Se toarnă 50 µl de extract pentru analiză pe una din benzi, la aproximativ 1,5
cm de marginea plăcii, şi în serie de picături alăturate. Pe fiecare din celelalte trei plăci se spotează în mod
similar 50 µl de soluţii etalon (a), (b) şi (c), corespunzând dozelor de 30, 50 şi respectiv 70 µg de bifenil.
Dacă se efectuează analizele în serie, nu este necesară depunerea soluţiilor etalon pe fiecare placă şi se
poate realiza o curbă standard din media de valori obţinute din cel puţin 5 plăci cu aceleaşi cantităţi etalon.
c) Detectare şi identificare
Cromatogramele se developează la o înălţime de 17 cm cu hexan, în cuve prevăzute în interior cu hârtie de
filtru. Plăcile sunt uscate în aer. Zonele în care se localizează bifenilul, sunt reperate în lumină U.V (254 nm), şi
delimitate în dreptunghiuri de suprafeţe egale.
Suprafeţele astfel delimitate sunt imediat înlăturate cu o spatulă pe întreaga grosime a stratului de susţinere.
Bifenilul se extrage din acesta cu ajutorul a 10 ml de etanol timp de 10 minute, agitând din când în când.
Amestecul se transferă în tuburi centrifuge şi se centrifughează timp de 5 minute la 2500 rpm.
Se prelevează în mod similar o zonă etalon de aceeaşi dimensiune, în cazul analizelor în serie, această zonă
se prelevează pe o bandă nouă a plăcii. Dacă analizele se efectuează individual, se prelevează pe una din
benzile acoperite cu o soluţie etalon situată sub zona care conţine bifenilul.
d) Determinarea spectrometrică
Se decantează lichidul supernatant în celulele spectrometrului şi se determină extincţia la 248 nm prin
comparaţie cu un extract de control provenind dintr-o zonă cromatografică fără bifenil.
6. Calculul rezultatelor
Se trasează o curbă etalon având drept coordonate dozele de bifenil de 30, 50 şi 70 ng şi extincţiile
corespunzătoare, determinate pe spectrometru. Curba astfel obţinută este o linie dreaptă care trece prin origine.
Acest grafic permite citirea directă în ppm a conţinutului în bifenil al probelor faţă de valoarea de extincţie a
extractelor lor.
METODA 18
ANALIZA CANTITATIVĂ A REZIDUURILOR DE ORTOFENILFENOL
ŞI ORTOFENILFENAT DE SODIU ÎN CITRICE
5. Mod de operare
Fructele constituind totalitatea probei prelevate pentru control sunt tăiate în două. O jumătate din fiecare fruct
se păstrează pentru analiza calitativă a reziduurilor de bifenil, OPP sau ortofenilfenat de sodiu. Celelalte
fragmente de fructe sunt adunate, tocate într-o râşniţă sau zdrobite până se obţine un amestec omogen. Din
acesta se prelevează cel puţin două sub-probe de 250 grame pentru analiză după cum urmează.
Fiecare sub-probă se introduce într-un mixer cu 500 ml apă şi se amestecă până se obţine o pastă omogenă
foarte fină în care celulele uleioase sunt imperceptibile. Se prelevează 150 la 300 grame de pastă, în funcţie de
conţinutul de OPP presupus şi se introduc într-un balon de distilare cu capacitatea de 1 litru la care se adaugă o
cantitate de apă suficientă pentru a dilua amestecul de 500 grame din balon. După adăugarea a 10 ml de acid
ortofosforic de 70%, a unui număr mic de granule poroase şi a 0,5 ml de emulsie anti-spumantă, se fixează
separatorul şi refrigerentul cu reflux pe balon. Se introduc în separator 10 ml de eter di-izopentilic şi balonul se
încălzeşte lent la bec în infraroşu, evitând fierberea pastei sau formarea unei spume. După distilare timp de 6 ore,
conţinutul separatorului se toarnă în pâlnia de separare de 200 ml, se spală separatorul şi refrigerentul cu 60 ml
de ciclohexan şi apoi, cu 60 ml de apă. Soluţia obţinută se adaugă la conţinutul pâlniei de separare. Amestecul se
agită bine şi după separarea fazelor, se decantează şi se elimină faza apoasă.
Pentru extragerea OPP, faza organică se agită bine de cinci ori, de fiecare dată câte 3 minute, cu 10 ml de
hidroxid de sodiu de 4%. Soluţiile alcaline se combină, se neutralizează la pH 9-10, cu acidul ortofosforic în
prezenţa hârtiei de fenolftaleină, şi se completează cu 100 ml de apă distilată. Se adaugă puţin silicagel pentru a
limpezi soluţia care prezintă aspect uşor tulbure. Apoi se agită şi se filtrează printr-un filtru uscat, cu granule fine.
Considerând că maximum de acurateţe şi precizie pentru formarea culorii se obţine utilizând cantităţi de OPP
cuprinse între 10 şi 70 µg, se prelevează cu ajutorul unei pipete o parte alicotă de 0,5 la 10 ml soluţie, ţinând cont
de cantităţile de OPP ce pot fi întâlnite. Proba se introduce într-un balon gradat de 25 ml; se adaugă 0,5 reactiv I,
10 ml soluţie tampon şi apoi 0,5 ml reactiv II. Amestecul se aduce la nivelul etalon cu soluţia tampon şi se agită
bine.
După cinci minute, se măsoară cu spectrometrul extincţia culorii roşii la 510 nm în comparaţie cu o probă fără
conţinut de extract. Culoarea nu îşi pierde din intensitate timp de 30 de minute. Evaluarea se efectuează în
funcţie de valorile curbei de etalonare trasate în condiţii similare, cu soluţia etalon a OPP.
6. Observaţii
Pentru fiecare analiză, se recomandă determinarea spectrofotometrică în duplicat cu volume diferite de extract
alcalin neutralizat. Prin această metodă, citricele netratate dau valori în "blanc" până la 0,5 ppm pentru portocale
şi 0,8 ppm pentru lămâi.
ANEXA XX
la Norme
A. Prelevare
I. Prelevările se efectuează utilizând metode ştiinţifice care să asigure obţinerea probelor reprezentative pentru
lotul de analizat.
II. Probele trebuie să corespundă cel puţin următoarelor exigenţe:
1. Mărfuri în ambalaj (lăzi, cutii de carton şi recipiente similare)
+------------------------------------+----------+-----------+------------+---------
-+
| Numarul de recipiente |Pana la 20|Intre 21 si|Intre 501 si|Peste
1000|
| in lot | | 500 | 1000 |
|
+------------------------------------+----------+-----------+------------+---------
-+
|Numarul minim de recipiente ce | 1 | 2 | 3 | 4
|
|trebuie prelevate | | | |
|
+------------------------------------+----------+-----------+------------+---------
-+
|Masa de fructe ce trebuie prelevate | 2 | 2 | 2 | 2
|
|pentru un recipient, exprimata in kg| | | |
|
+------------------------------------+----------+-----------+------------+---------
-+
2. Mărfuri în vrac
+------------------------------------+----------+-----------+---------+
| Masa lotului in kg |Pana la 20|Intre 21 si|Peste 500|
| | | 500 | |
+------------------------------------+----------+-----------+---------+
|Masa ce trebuie prelevata, exprimata| 2 | 4 | 8 |
|in kg | | | |
+------------------------------------+----------+-----------+---------+
Se înţelege prin "lot": o parte a unei livrări care prezintă aceleaşi caracteristici, cum ar fi: varietate, grad de
maturare, tip de ambalaj.
Ambalarea şi transmiterea probelor
1. Probele sunt introduse în recipiente ermetice;
2. Recipientele sunt sigilate;
3. Probele astfel ambalate sunt transmise laboratoarelor de control cât mai repede posibil.