Alexandru Ioan Cuza i Unirea Principatelor Romane

Era o iarn frumoas cu mult zpada i ger iar moldovenii i muntenii se pregteau
s-i aleag domnitorii,conform hotrrii Conferinei de la Paris din august 1858.Sim eau o
amrciune,fiindc nu era o unire adevrat,ci doar una de form cu doi domni,dou
adunri,dou guverne i doar o Comisie Central la Focani,care s dea legi comune i o
nalt Curte de Justiie i Casaie,care s judece pricinile importante din justi ie,a a cum
hotrser Marile Puteri n 1859.

n Moldova,la 5 ianuarie 1859,electorii unioniti l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza ca

domn,iar n ara Romneasc sub influena unionistilor moldoveni,tot pe Alexandru Ioan
Cuza,la 24 ianuarie 1859.Voina popular a hotrt un singur domn n ambele ri,realizndu-
se Unirea,care a fost un proces complex,bazat pe puternica apropiere cultural i economic
ntre cele dou state.

Ca domnitor al Unirii s-a strduit s obin recunoaterea acesteia pe plan

internaional,dar i s ia o serie de msuri care s ndrepte ara pe calea societii
moderne.ntr-un interval de 6 ani,Cuza a realizat mult mai mult dect ali conductori:a
unificat Parlamentul i Guvernul,a stabilit capitala la Bucureti,a unificat vmile i
telegraful.Mai important ns este faptul c,alturi de primul ministru Mihail Koglniceanu,a
realizat reforme foarte importante precum:secularizarea averilor mnstireti (1863),reforma
agrar (1864),reforma nvmntului(1864),reforma armatei(1864),Codul Civil,Codul
penal(1865).A nfiinat Universitatea de la Iai (1860) i Bucureti (1864) i coala Naional
de Arte Frumoase la Bucureti sub conducerea pictorului Theodor Aman,dar i o coal de
Medicin Veterinar.

Analiznd suita de evenimente i legi,se poate spune c Alexandru Ioan Cuza a pus
bazele statului unitar romn modern.

n noaptea de 10 spre 11 februarie 1866 domnitorul a fost obligat s abdice de

Monstruoasa coaliie,aliana liberarilor radicali cu conservatorii.Va pleca n exil unde va
muri la 15 mai 1873.