ea te iubete i asta o desface n ape vii i cochilii descrnate, n vise nevisate la miezul de noapte. Ea simte cum pe umrul tu crete iarba. De-ar putea s-i ating fruntea i talpa, ar nvia n floarea de in i ar muri n frunza cea de pelin. i te ntrebi pn la urm, ce vrea aceast nebun?. Ea vrea s fie vndut n trg pe-o strachin i-o can de lut. i-apoi s rtceasc-n pustiu s uite c-n lume are un fiu, c l-a purtat n pntec, cu lacrimi, pe strad, fr s tie, fr s-neleag, fr s vad c-n urma ei moartea apas cuvnt de piatr i negur groas. C buzele-i umezi-se-vor la umbr, pe lespezi de dor. i-n sngele ei de toamn trzie va urca o scar, de va mai fi vie. De va fi moart, va cobor o treapt. (pentru elias iflavius) 7 mai 2015/18.47.00