Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Complete Partial An 3 Semestrul 2
Subiecte Complete Partial An 3 Semestrul 2
1
Celule dentinogenetice odontoblasti primari, celulele fiice
nonodontoblastice din zona bogat celulara a regiunii pulpare
periferice, cu proprietati dentinogenetice
Celulele de baza ale tesutului pulpar :
Nutritive fibroblastii zonei pulpare centrale
Senzoriale celulele neuronale, celule asociate fibrelor nervoase
mielinice si amielinice
Celule asociate vascularizatiei celule endoteliale, pericite
Celule de aparare dendritice, macrofage, limfocite T
Celule mezenchimale nediferentiate
5. Functiile odontoblastului.
a) Functia secretorie
secreta subst pe care le elimina prin peretele membranei
celulare
enzime necesare pr de mineralizare (fosfataza alcalina si acida)
enzime necesare pr metabolice (ale glicolizei anaerobe, ale
ciclului Krebs)
componente ale substantei fundamentale (aa, ioni minerali,
lipide, ac hialuronic, ac condroitinsulfuric)
componente care participa la formarea colagenului dentinar si a
predentinei (precolagen)
2
b) Functia senzoriala
Celula odontoblastica nu este o celula nervoasa
Corpul celular si prelungirile odontoblastice sunt in contact cu
terminatiile nervoase, receptori pt transmiterea durerii
Cand cel odontoblaste sunt lezate sau iritate, ele vor produce
stimuli care sunt perceputi de terminatiile nervoase libere
Un astfel de stimul va det eliberarea de catre odontoblast a unei
substante neurotransmitatoare
Un alt tip de stimul poate fi deformarea mecanica a
odontoblastului care actioneaza prin transformarea energiei
mecanice in diferenta de potential
Odontoblastul cu prelungirile sale si fibrele nervoase A pot fi
considerate ca formand o capsula senzoriala periferica pulpo-
dentinara deoarece invelesc complet la periferie organul pulpar
si se distribuie in dentina prin canaliculele dentinare pana la
jonctiunea amelo-dentinara
c) Functia dentinogenetica
Odontoblasti primari care apar cu formarea mugurelui dentar
Odontoblasti secundari de inlocuire sau odontoblasti din
generatia a 2-a
Au originea in celulele fiice provenite din ultima diviziune
a preodontoblastilor prezenti in zona subodontoblastica
Din diferentierea celulelor nespecifice de la nivelul pulpei
dentare (celule mezenchimale nediferentiate, fibroblasti,
pericite)
3
asigura supravegherea imunitara a tesutului pulpar. Aceasta zona este
traversata de fibre nervoase amielinice si vase sanguine capilare. Pe
fata sa interna, acest strat se continua cu parenchimul pulpar central.
Celulele din acest strat au o forma rotunjita sau ovalara si
prezinta prelungiri citoplasmatice care pot stabili contacte
membranare cu celule odontoblaste (jonctiuni comunicante).
In stratul subodontoblastic Hohl exista celule fiice
nonodontoblastice produse in cursul celei de-a doua mitoze a
preodontoblastilor. Aceste celule nu dau nastere la odontoblasti
deoarece se gasesc la distanta de membrana bazala. Atunci cand
odontoblastii primari sunt distrusi ce urmare a unei agresiuni vor da
nastere unor odontoblasti de inlocuire, acestia fiind responsabili de
formarea dentinei de reparatie cu aparitia fenomenului de cicatrizare a
tesutului pulpar.
4
Sunt precursori ai celulelor diferentiate ale tesutului conjunctiv
pulpar
Localizate intotdeauna in apropierea vaselor sanguine
Au forma poliedrica cu nucleu central voluminos, citoplasma
abundenta si prelungiri citoplasmatice periferice
In functie de stimulii care actioneaza asupra tesutului pulpar
aceste celule se pot diferentia in odontoblaste sau fibroblaste
Cu inaintarea in varsta nr acestora descreste si se reduce
potentialul de generare al tesutului pulpar
5
- Sunt elaborate de fibroblasti
- In pulpa dentara se gasesc mai ales in fibre de colagen de tip I si
III
- Sunt prezente in spatiile intercelulare sub forma de filamente
izolate sau in fascicule asociate axelor vasculare in pulpa matura
- Nr lor creste o data cu inaintarea in varsta in paralel cu scaderea
nr de celule = fibroza pulpara
Fibrele de reticulina :
- Sunt asociate pretilor vasculari in jurul carora formeaza o
retea
- Fibrele Korff din stratul acelular Weil sunt formate din
asocierea mai multor fibre de reticulina, au un traiect ondulat, trec
prin stratul de celule odontoblaste pt a patrunde in canaliculele
dentinare unde insotesc prelungirea Tomes, fiind paralele cu
acestea. Aici se transforma in fibre de colagen
Fibre de oxitalani
- Se gasesc dispersate in tesutul pulpar
- In cantitati mai mici decat fibrele de colagen si reticulina
- Nu sufera modificari in raport cu varsta
6
pe perioada de formare a dintelui si se stabilizeaza in momentul in care
dintele erupt are contacte dento-dentare si se stabilesc relatiile
ocluzale.
Fibrele senzitive se ramifica la nivel apical in doua categorii de
fibre: unele pt inervatia parodontiului si altele pentru inervatia
endodontica.
Fibrele nervoase se grupeaza in centrul pulpei radiculare unde
formeaza fascicule in vecinatatea vaselor sanguine. In camera pulpara
fasciculele se ramifica in nervi cuspidieni si se termina in stratul
acelular Weill sub forma plexului Raschkow. Fibrele senzitive mielinice
isi pierd teaca de mielina spre periferia pulpei, astfel incat plexul lui
Raschkow este format din fibre amielinice.
In dintele matur proportia de fibre nervoase intratubulare este
variabila, fiind maxima in dentina situata in dreptul coarnelor pulpare.
Regiunea cervicala si radiculara sunt mai putin inervate iar dentina
interradiculara si dentina tertiara nu contin fibre nervoase. Terminatiile
nervoase situate in vecinatatea vaselor sanguine, cele din plexul
Raschkow si din tubulii dentinari sunt perlate.
7
Pot fi implicate si in perceptia sensibilitatii nedureroase
determinata de exemplu de stimularea dentara de mica
intensitate de tip vibratoriu.
8
depozitelor de predentina. Este produsa de odontoblasti si, spre
deosebire de dentina secundara regulata care apare pe toata
suprafata camerei pulpare, aceasta are un aspect neregulat si
apare in zone restranse ale camerei pulpare, in care actioneaza
stimulii iritativi. Este rezultatul accelerarii sintezei de colagen tip
I si a activitatii enzimatice la nivelul celulelor odontoblaste, care
vor permite eliberarea de fosfati si produc energia necesara unei
mineralizari rapide a dentinei nou depuse.
In urma actiunii terapeutice a unor substante medicamentoase
utilizate in tratamentul plagii dentinare (coafaj) s-a observat aparitia
dentinei de reactie, care este dependenta de profunzimea cavitatii si
de distanta de difuziune dintre cavitatea de odontoblasti. Cu cat
cavitatea este mai profunda si distanta de difuziune este mai mica cu
atat depunerea de dentina de reactie este mai importanta si distanta
de difuziune mai mare limiteaza grosimea stratului de dentina de
reactie.
9
18. Modificari pulpare determinate de senescenta.
Seenescenta reprezinta fenomenul de imbatranire a
tesuturilor. Pulpa dentara prezinta si ea fenomenul de senescenta care
determina anumite modificari la nivelul structurilor acesteia.
- Reducerea volumului pulpar ca urmare a formarii continue
a dentinei secundare fiziologice cu reducerea volumului
camerei pulpare si canalelor radiculare. In conditiile unei
activitati normale a pulpei dentare, depunerea de dentina
este continua si neuniforma iar localizarea ei depinde de
cauza care determina depunerea de dentina. Dentina
secundara functionala se depune in special la nivelul
plafonului si planseului pulpar. In situatii deosebite se poate
depune dentina de reactie sau de reparatie in zonele cele mai
apropiate de locul de actiune al factorului cauzal. Indiferent de
tipul dentinei, aceasta determina diminuarea volumului
camerei pulpare care este formata din pereti rigizi si
inextensibili si astfel pulpa este supusa unei compresiuni
care determina modificari de tip atrofic la celelalte elemente
structurale ale pulpei dentare
- Diminuarea nr de odontoblasti care, odata cu inaintarea in
varsta isi micsoreaza nr de organite celulare. Stratul
odontoblastic are grosime redusa, cu aspect dezordonat iar
capacitatea functionala redusa face ca produsele lor
metabolice sa fie imperfecte, dezorganizate. Imbatranirea
odontoblastilor este accentuata si de disparitia retelei capilare
perifierice si de deficitul de aport de metaboliti. Produsele
odontoblaste se mineralizeaza si apare micsorarea spatiului
periodontoblastic
- Nr fibroblastilor este diminuat ca urmare a apoptozei iar
fibroblastii restanti se transforma progreseiv in fibrocite,
celule in repaus caracterizate printr-un nr redus de organite
celulare. Cantitatea de citoplasma diminua. Tesutul pulpar va
fi paucicelular.
DUREREA DENTINARA(19-41)
10
Pot aparea la toti dd, mai frecvent la cei situati in zona de curbura a
arcadelor dentare (C si PM)
Incidenta crescuta pe hemiarcada opusa mainii cu care se face
periajul
Cel mai frecvent implicate fetele vestibulare si cervicale ale dd
11
Limite :
Imposibilitatea explicarii durerii la nivelul dentinei periferice (fibrele
nervoase nu se extind pe mai mult de 100 in tubulii dentinari). Doar
stimularea indirecta ar putea explica aparitia durerii in acest loc
(atunci cand este stimulata pulpa dentara sau dentina circumpulpara)
12
Starea de stress
o Factori psihici in stari de depresie sau anxietate
o Perioada fiziologica menstruatie, sarcina, menopauza
o Starea de convalescenta dupa afectiuni generale severe (anemii,
avitaminoze, boli infecto-contagioase)
Influenta acestor factori are efect mai evident in cazul hiperesteziei
dentinare. In afectiuni generale durerea este temporara, determinata
de reducerea pragului dureros.
13
In cazul in care realizarea adeziunii obturatiei la peretii dentinari a
fost deificitara prin :
Uscare incompleta sau excesiva
Contaminarea plagii cu saliva
Gravare acida deficitara
In cazul compozitului microspatiul rezultat nu se va micsora in timp
ca la amalgam, din contra
Existenta acestui microspatiu nu este evidenta in prima perioada a
existentei obturatiei, iar daca cavitatea a fost preparata retentiv si
materialul se mentine prin retentie mecanica, nu estista semne
clinice obiective initiale asupra acestei deficiente
3. Prin microfisuri in smaltul adiacent obturatiei
Aparitia microfisurilor se poate datora :
Erori in etapa de preparare a cavitatii
Captusirea deficitara a marginilor de smalt nesustinute
Ghidarea gresita a contractiei de polimerizare a materialului,
ce va duce la suprasarcina peretelui expus
14
- hipersensibilitate in interiorul cavitatii
- hiperestezie la JSC si JSD
Carii incipiente cu demineralizare
- hipersensibilitate in zonele profunde
- hiperestezie in zonele de demineralizare superficiale
Bonturi coronare slefuite si neprotejate hipersensibilitate initial,
apoi hiperestezie
Cavitati preparate si obturate provizoriu (protejate) incorect
hipersensibilitate initial, apoi hiperestezie
15
Corectarea igienei orale in exces (leziuni de uzura)
Controlul atacului acid prin supravegherea consumului de :
- alimente acide (fructe, iaurt, citrice, salate, muraturi)
- bauturi acide (vin, sucuri, cola)
- substante medicamentoase (aspirina, vit C)
Controlul secretiei salivare (hipo sau asialic indusa de afectiuni
ale glandelor salivare sau de utilizarea unor subst
medicamentoase)
Controlul bulimiei, refluxului gastrointestinal, alcoolismului
16
38. Agentii chimici utilizati in tratamentul durerii dentinare
realizat in cabinet.
Oxalati de K, de Al, de Fe
Compusi de Ca Ca(OH)2
Fluoruri : geluri, solutii
Metode fizice : ionoforeza, adezivi, restaurari cu CIS sau
compozite
Terapie cu laser
Procedee chirurgicale : lambou mucogingival
17
Etapa 2 prin cresterea energiei laser dentina peritubulara
este topita si canaliculele dentinare sunt partial obstruate
Este costisitoare, necesita aparatura si personal calificat
Are avantajul ca necesita doar o sedinta de tratament
Laser cu dioda Ga-Al-As care actioneaza prin blocarea
depolarizarii nervoase de tip C si obstruarea canaliculelor
dentinar. Are eficacitate 30-100%
Laser Nd: Yag care inchide canaliculele dentinare, coaguleaza
fluidul dentinar reducand permeabilitatea dentinei
Laser CO care obstrueaza canaliculele dentinare, in 60-100% din
cazuri
18
-D1-leziune in smalt,fara prezenta cavitatii(fara lipsa de subst
idetificabila macroscopic)
-D2-leziune in smalt ,cu prezenta cavitatii
-D3-leziune superficiala in dentina-cavitara
-D4-leziune profunda in dentina,in apropierea camerei pulpare-cavitara
19
-restarurate ,cu carie (secundara marginala)
activa
-restaurate,cu carie(secundara marginala)
inactiva
20
-restaurare(obturatie) pe supraf radiculara ,cu leziune carioasa
marginala(secundara) activa
-restaurare(obturatie)pe supraf radiculara ,cu leziune carioasa
marginala (secundara) inactiva
1)-Transiluminarea
2)-Separarea dintilor
Metoda foloseste aplicarea de separatoare elastice ortodontice(inele de
cauciuc) in spatiile interdentare unde se suspecteaza prezenta
unei leziuni
Ele se mentin timp de 2-3 zile ,dupa care spatiul obtinut permite
investigarea vizual-tactila in conditii mult mai eficiente
21
3)-Dispozitive optice de marire a imaginii(magnificatie)
22
-validitatea diagnosticului in leziunile incipiente este redusa.De aceea
stadiile initiale ale leziunilor in smalt nu pot fi detectate cu acuratete
-nu poate distinge intre lezIunile initiale cu supraf integra
(necavitare),leziuni incipiente cu lipsa de subst minima(cavitare) sau
demineralizari necarioase(hipoplazii ale smalt)
23
Aceste sectiuni pot fi examinate pentru evidentierea prezentei
radiotransparentelor (demineralizarilor)
52.FOTI.DIFOTI in cariodetectie
LIF
- are la baza un laser cu diode care emite un fascicul de lumina in
zona rosie a spectrului cu lungime de unda de 655nm
24
-fluorescenta indusa in tesuturile carioase este masurata si
intensitatea ei este o indicatie privind prezenta si extinderea leziunii ;
intensitatea este exprimata numeric prin cifre afisate pe display
-dispozitivul utilizat in practica se numeste DIAGNOdent, cu
performante notabile in cariodetectie pe suprafetele ocluzale
- o varianta modernizata actuala numita DIAGNOdent PEN permite
investigarea eficienta si a suprafetelor proximale
QLF
- foloseste un laser cu argon care emite un fascicul de lumina
monocromatica in zona verde-albastru al spectrului cu o lungime de
unda de 488nm
-zonele demineralizate apar intunecate, deoarece fluorescenta leziunii
carioase evidentiata prin QLF este mai scazuta decit al smaltului
natural integru
25
- masurarea impedantei electrice
Codurile ICDAS
Abordarea CAMBRA
26
-este evaluarea nivel riscului carios pentru determ nevoii de intervenie
terapeutic, fiind o parte integrant a plan de tratament.
27
n modelul CAMBRA se arat c modificrile datorate cariei la nivelul
dintelui, n faza
incipient, sunt reversibile, de aceea caria dentar trebuie privit ca o
afeciune cu posibiliti de intervenie, de oprirea a evoluiei i chiar de
reversibilitate.
Dac factorii patogeni sau cei protectori pentru carie se vor modifica
semnificativ, ei pot deveni susceptibili la apariia acestei afeciuni.
Strategia de management pentru pacienii din acest grup este
meninerea balanei n favoarea factorilor de protecie i s fie
contieni de posibilitatea modificrii n timp a riscului lor la carie.
Pacienii din acest grup de risc, sunt expui mai multor factori de risc
dect cei din grupul de risc sczut, ns nu prezint semne ale unei
activiti carioase continue, ca cei din grupul de risc crescut.
28
Se recomand:
Pacienii care prezint curent leziuni carioase active, cel mai des de tip
cavitar sunt inclui n categoria pacienilor cu risc crescut.
29
Acetia sunt reprezentai de pacienii cu risc crescut care prezint
suplimentar nevoi speciale sau prezint afectare salivar de tip
hiposalivaie sever.
Aceti pacieni trebuie urmrii i condui mai agresiv dect cei din
grupa precedent.
- elucidarea etiopatogeniei
-perfectionarea metodelor de diagnostic
-testarea eficientei metodelor de preventie si tratament
30
Se calculeaza astfel: - se imparte numarul persoanelor afectate la
numarul total de persoane din grupul respectiv.
Are 2 variante:
-DMF-S se refera la suprafetele dentare
-DMF-T se refera la numarul de dinti
Pentru dentiti temporara se noteaza: def-t sau def-s,
undeereprezinta nr dintilor temporari extrasi.
31
Din punct de vedere medical riscul cariogen reprezinta probabilitatea
ca un individ sa dezvolte o anumita boala sau sa prezinte o modificare
a starii de sanatate intr-o perioada de timp precizata.
32
-obiceiuri alimentare vicioase
-igiena orala habituala
-deficiente ale unor tratamente anterioare
-conditiile socio-economice
33
Pacientii cu risc mediu de carie:
-cei care nu se pot incadra in cele 2 categorii anterioare
34
-indepartarea mecanica frecventa a placii dentare nu determina riscul
de infectie cu microorgansme oportuniste dar modifica compozitia
speciilor microbiene a placii atit selectia microorganismelor pioniere cit
si mediul celor patogene
- in procesul educational al pacientului cu privire la indepartarea
mecanica a placii bacteriene prin periaj dentar un rol foarte util il au
agentii de colorare a placii bacteriene
35
75. Produse cu fluor, pentru aplicaii locale, n prevenirea cariei
dentare.
Indicatii:
-la copii de peste 6 ani si adulti cu risc mediu de carie care nu folosesc
apa de gura fluorizata, cit si purtatori de aparate ortodontice-aplicare
bilunar;
-copiilor peste 6 ani si adultilor cu suscebilitate crescuta la carie;
-pacientilor care sufera de malfunctii al gl salivare ca urmare a
consunului de medicamente a diverselor afectiuni generale sau
radioterapie, cu dimunuarea consecutiva a fluxului salivar;
- in tratamentul leziunilor carioase necavitare in scopul reversibilitatii
procesului de demineralizare
36
-sigilarile impiedica dezvoltarea
streptococilor mutans in habitatul lor preferat;
-fosetele si santurile sigilate pot
fi curatate mai usor si mai eficient
37
79.Avantajele si dezavantajele aurului ca material de
restaurare directa (RDA).
Avantajele aurului ca material de restaurare:
Biocompatibilitate foarte buna in mediul bucal
Adaptare marginala foarte buna,
permitand o inchidere etansa foarte buna
Durata in timp foarte mare, uneori toata
viata
Rezistenta deosebita la coroziune
Uzura similara cu cea a structurilor dure
dentare
Dezavantaje:
Sunt nefizionomice
Au o tehnica de lucru lenta, cerand timp mai
lung pentru realizare
Cer manualitate deosebita a medicului.
Energia folosita pentru condensare se distribuie si la
tesutul pulpar putand produce leziuni pulpare ireversibile, de
aceea se folosesc in procesele carioase in care startul de dentina
are grosime mai mare de 1mm pe dintii fara suferinta pulpara
sau parodontala
Pretul de cost este mare
38
atrage gaze, suprafata sa va deveni necoeziva. In acest caz se va
recurge la eliminarea gazelor printr-un proces de degazare sau
decontaminare.
Decontaminarea se realizeaza prin incalzire, eliminandu-se astfel
impuritatile. Pentru degazare se folosesc:
Flacara de la lampa de spirt, fiecare bucata de aur tinandu-se 3-
5 minute cu o pensa sau cu ajutorul unei tavite, in zona medie
albastra a flacarii, pana la inrosirea sa
Decalitor electric, folosindu-se o placutza de mica dimensiuni pe
care se pun fragmente de aur
Flacara de etanol pur la care se incalzeste aurul tot pe o placuta
de mica dimensiune, pana devine rosu
Aurul incalzit suficient va determina aparitia unor particule de
pulbere care vor fi greu de condensat. Dupa decontaminare aurul
trebuie sa fie plastic, asemeni amalgamului.
39
Forta de condensare aplicata pe o
suprafata de aur deja inserat se face pe o directie perpendiculara
in unghi de 90
Condensarea se incepe pe o parte a
cavitatii si se continua in linie dreapta pana in partea opusa, apoi
se revine pe partea initiala continuandu-se la fel si astfel se
asigura o condensare pe toata suprafata de aur inserata. Fiecare
pas al condensatorului se suprapune peste din urma lasata
anterior si se misca astfel pas cu pas spre periferie
Intensitatea fortei de condensare creste
progresiv cu fiecare strat de material adaugat, intensitatea putand
fi crescuta prin amplitudinea de condensare sau utilizand
condensatoare cu suprafata activa mai mica
Condensarea se realizeaza fie de la o
margine a cavitatii spre cealalta sau de la centru la periferie, a
doua varianta fiind mult mai buna, condensarea mai omogena
Condensarea formelor de aur precipitat
trebuie sa inceapa manual, de la centru la periferie, pana se
obtine un strat uniform de material apoi se trece la condensarea
mecanica
40
Monoangulat
Biangulat
In baioneta
Partea activa a condensatorului poate fi perpendiculara pe axul lung
al manerului sau perpendiculara pe partea finala a gatului. Cu cat e
mai mica fata partii active cu atat creste greutatea aplicata pe cm2, la
o forta constanta.
41
Dinti cu leziuni pe una sau mai multe suprafete situate in
zona laterala si risc de carie crescut sau cu defecte ocluzale
mari, cu risc de fractura
Dinti tratati endodontic, datorita rezistentei lor slabite
In cavitati profunde la care stratul de dentina e mai subtire
de 1mm
La pacienti lipsiti de rabdare, durata restaurarii fiind mai
mare
Lipsa de motivatie si colaborare a pacientului
La pacientii cu venituri reduse
La dentitia deciduala
La obturatii retrograde
42
Atunci cand procesul carios este localizat
intr-o foseta, conturul cavitatii va fi circular sau triunghiular, daca se
extinde si in santuri el poate deveni alungit sau chiar extins,
cuprinzand aceste santuri
Marginile vestibulare si orale ale cavitatii
se plaseaza inafara adancimii santurilor si fosetelor, pe pantele
cuspidiene, dar latimea maxima a cavitatii nu va depasi 1/5 din
distanta intercuspidiana. Mezial si distal marginile vor fi cat mai
aproape de foseta meziala si distala, cu conservarea maxima a
crestei marginale aferente
Se indeparteaza in totalitate smaltul
nesustinut de dentina sanatoasa si toate defectele de structura
Accesul la cavitate este minim atat cat sa
permita introducerea instrumentarului si manipularea lui
Peretii laterali ai cavitatii trebuie sa fie
paraleli intre ei iar acolo unde preparatia se extinde mezial si distal,
acesti pereti pot fi usor divergenti spre ocluzal
Peretele pulpar are o adancime uniforma
si e plan, paralel cu suprafata ocluzala a dintelui si se gaseste la
0,5mm fata de JAD, in dentina. El se intalneste cu peretii laterali in
unghiuri bine exprimate
Atunci cand retentia cavitatii nu e
suficienta, se pot real;iza santuri paralele vestibular si oral la dintii
laterali si incizal si gingival la dintii frontali. Acestea nu trebuie sa
submineze crestele marginale
Marginile cavitatii se bizoteaza in unghi de
45 pentru a indeparta smaltul rugos, bizoul sa nu depaseasca in
latime 0,2mm
43
89.Principii de realizare a cavitatilor pentru RDA clasa a V-a.
Forma de contur a cavitatii este
trapezoidala ea oferind o retentivitate buna, un aspect mai estetic si
o forma de convenienta buna in timpul lucrului
Marginea gingivala este mai mica decat
cea ocluzala/incizala, ele sunt paralele intre ele si cu planul ocluzal
al dintelui
Intre peretele gingival si cel parapulpar
exista unghi bine exprimat, ascutit. Marginea gingivala poate fi in
smalt si atunci se bizoteaza usor sau in cement si atunci nu se
bizoteaza
Marginile meziale si distale sunt paralele
cu suprafata proximala corespunzatoare si pot fi acoperite partial de
gingie
Peretele axial (parapulpar) este la 1 mm
adancime in dentina in ocluzala/incizala a cavitatii si la 0,75mm
in gingivala a cavitatii, paralel cu fata vestibulara a dintelui, usor
curbat mezio-distal si pastrand peste tot aceeasi adancime. El
intalneste peretele ocluzal al cavitatii in unghi drept, peretele
mezial si distal in unghi obtuz, bine exprimat si peretele gingival in
unghi ascutit
Peretele gingival este cheia retentiei, el
intalneste peretii mezial si distal in unghiuri bine exprimate, este
inclinat spre peretele axial dand un unghi ascutit si converge cu
peretele ocluzal
Pe dintii anteriori, pentru aspectul estetic,
marginea incizala poate fi curba, urmand conturul gingiei
Extinderea mezio-distala a cavitatii este in
raport cu extinderea procesului carios
44
La 1-2mm reactia pulpara de aparare este
deficitara, se va aplica hidroxid de calciu sau CIS, ZOE
Sub 1mm nu sunt indicate aurificarile
directe
Modificarile pulpare sunt reversibile dupa 24h pana la 2 saptamani,
sub protectie pulpara adecvata.
45
6) Dupa modul de constructie
Simple
Compuse
Cu pivot
Cu crampoane
Cu surub
Cu clavete
Cu glisiera
7) Dupa scop
Pentru restaurarea morfologica a coroanei dentare:
Cavitati de clasa I pe dintii laterali
Cavitati de clasa a II-a pe dintii laterali
Cavitati de clasa a III-a sau a IV-a pe dintii frontali
Cavitati de clasa a V-a la nivelul tuturor dintilor
Ca element de agregare a unei punti dentare putin
extinse (1-2 dinti)
Ca element de sprijin pentru protezele partiale
Ca element de fixare pentru aparate de imobilizare a
dintilor
Pentru echilibrarea ocluziei
46
Cer timp de lucru mai mare si mai multe sedinte de tratament
Sunt mai costisitoare decat restaurarile simple, avand in vedere
materialele din care sunt confectionate
Necesita precautii la dinti cu volum redus la care incrustatia
poate determina fracturi coronare ale dintilor daca nu se recurge
la o protectie corespunzatoare a cuspizilor, restaurarea in acest
caz actionand ca o pana
Incrustatiile imperfecte pot determina dereglari functionale mai
mari decat cele ale restaurarilor nereusite
47
Pentru realizarea retentiei preparatiei se urmaresc
urmatoarele obiective:
Posibilitatea insertiei si dezinsertiei incrustatiei. Pentru aceasta
va trebui realizata o preparatie care sa fie retentivo-neretentiva,
neretentiva in sensul axului de insertie, a directiei ce permite
introducerea si indepartarea sa din cavitate, care trebuie sa
coincida cu directia in care sa exercite fortele de masticatie si
retentiva in toate celelalte sensuri. Aceasta presupune:
Realizarea unor pereti laterali ai preparatiei relativ
paraleli intre ei, verticali si perpendiculari pe planseul
cavitatii
Unghiuri de intalnire dintre peretii verticali si peretele
pulpar usor rotunjite
Pentru indepartarea incrustatiei se accepta o usoara
convergenta a peretilor verticali spre peretele pulpar, in
unghi de 2-5
Pentru stabilitatea restaurarii se pot realiza, pe langa
conturul primar al cavitatii si elemente suplimentare de
retentie, care sa se opuna dezinsertiei piesei din preparatie.
Astfel de elemente pot fi:
Cavitati de retentie in coada de randunica, de dimensiuni
mai mici decat pentru restauratiile cu amalgam
Santuri,puturi parapulpare, cavitati accesorii
Perete parapulpar convex (cavitate de clasa aV-a)
Forma de rezistenta a preparatiei presupune ca aceasta:
Sa opuna o rezistenta buna la presiuni ocluzale
Sa fie protejata la marginea cavitatii de pereti de smalt sustinuti
de dentina sanatoasa
Sa nu ramana cuspizi nesustinuti de dentina sanatoasa care sa
pot fractura in timpul actului masticator. Pentru cuspizii
nelucratori e necesara o protectie minima, marginile incrustatiei
putand fi plasate chiar langa varful cuspidului. Pentru cuspizii
lucratori, acestia trebuie acoperiti cam 1,5 mm de incrustatie
(sistem inlay-onlay)
Marginea incrustatiei trebuie sa se extinda pana in zonele unde
se face usor autocuratirea si curatirea artificiala, indepartarea placii
bacteriene, sa indeparteze fisuri, santuri, gropite retentive
E necesar sa se reduca din substanta dura dentara suficient
pentru a realiza un minimim de grosime a incrustatiei pentru a opune
rezistenta fortelor de masticatie, tinandu-se seama de zona dentara
pe care se realizeaza piesa si de scopul sau
Finisarea finala a cavitatii se realizeaza bizotand marginile de
smalt ale cavitatii in unghi de 30-40 pentru a permite brunisarea
marginilor incrustatiilor in timpul miscarilor de masticatie
48
Restaurarea se cimenteaza in cavitate pentru prevenirea
microinfiltratieiilor marginale si pentru prevenirea indepartarii ei din
preparatie de catre alimentele lipicioase si de forta de gravitatie
E necesara protectie pulpara in functie de profunzimea cavitatii,
de caracterele plagii pulpo-dentinare. Aceasta se efctueaza inaintea
cimentarii piesei in interiorul preparatiei.
49
Retentia cavitatii depinde de:
Inaltimea peretilor verticali
Paralelismul a cel putin 2 pereti verticali
Divergenta de 2-5 spre ocluzal a peretilor laterali ai cavitatii
Peretele pulpar sa fie orientat astfel incat sa primeasca
perpendicular fortele exercitate asupra sa, sa fie plan sau in trepte
Prezenta unor elemente suplimentare de retentie (santuri, puturi,
tunele)
Finisarea peretilor preparatiei trebuie sa fie facuta cu multa
atentie astfel:
Unghiurile interne ale cavitatii vor fi usor rotunjite pentru a
permite indepartarea amprentei si pentru a putea permite
efectuarea probei incrustatiei precum si cimentarea sa
Bizotarea marginilor externe ale cavitatii se face in functie de
distanta acestor margini ale cavitatii fata de mijlocul cavitatii in
sensul ca cu cat acestea sunt mai departe cu atat bizoul e mai
mare (30-40). Daca bizoul ar fi mai mic de 30 ar rezulta
incrustatii cu margini metalice ascutite, susceptibile de fracturare
si daca ele ar fi mai mari de 40, marginile metalice nu ar mai
putea fi brunisate. Latimea bizoului trebuie sa fie 0,25-0,50mm(1/4
din grosimea smaltului)
Toaleta cavitatii si tratamentul plagii pulpo-
dentinare se face in functie de profunzimea acesteia si de
caracteristicile sale.
50
Pereti vestibulari si orali evazati spre dintele vecin, paraleli sau
usor divergenti spre ocluzal
Ccontinuitatea axului cavitatii verticale cu cel al cavitatii orizontale
Podeaua cavitatii sa fie in dentina la 0,5mm de jonctiunea amelo-
dentina
Pragul gingival sa aiba minimum 2mm, sa fie plasat in zona cu
gingie sanatoasa si unghiul de intalnire al acestuia cu peretele
axial sa fie bine exprimat. Atunci cand procesul carios este mai
intins, pentru a se opune alunecarii spre spatiul proximal al
incrustatiei se realizeaza la nivelul pragului gingival un jgheab de
blocare a acestei alunecari
Finisarea cavitatii de clasa a II-a presupune finisarea cavitatii
orizontale care se realizeaza la fel cu cea de la o cavitate de clasa I si
finisarea cavitatii verticale. La aceasta din urma se procedeaza la
bizotarea peretilor proximali spre ambrazuri, pentru a se putea realiza
margini metalice de 40, care sa permita brunisarea si prin bizotare
va ramane o zona mai puternica de smalt. Se bizoteaza si unghiul
axio-pulpar
Peretele gingival e totdeauna bizotat in unghi de 30 pentru
indepartarea smaltului subminat si bizoul are o latime de 0,5-1mm,
marginile metalice putand fi astfel brunisate
Uneori, cand in santul sau gropita de pe fata vestibulara sau
orala exista un proces carios, se extinde cavitatea, cu includerea
acesteia la o adancime de 1,75-2mm, sub forma unui sant ce trebuie
si el bizotat. Adancimea peretelui axial e de aproximativ 1mm. Se
bizoteaza peretele mezial si distal continand bizoul ocluzal de 40 si
peretele gingival in unghi de 30
Pentru cavitatile mezio-ocluzo-distale se vor prepara fie 2
cavitati distincte fie o cavitate transversala care va permite unirea
celor 2 cavitati verticale ce asigura mai bine rigiditatea, contentia si
retentia incrustatiei in interiorul preparatiei
51
In partea cea mai voluminoasa a amprentei se introduc unul sau
mai multe stifturi incalzite care, dupa racire vor servi la scoaterea
amprentei iar in laborator ca tije de turnare.
Metoda indirecta
Este cea mai folosita datorita imbunatatirii proprietatilor
materialelor de amprentare. Aceasta metoda usureaza mult
munca medicului, mai ales cand este vorba de mai multe
restaurari alaturate, dar contine mai multe posibilitati de eroare
decat metoda directa. Aceasta metoda presupune amprentarea
preparatiei si obtinerea relatiilor asupra rapoartelor lor cu dintii
vecini si antagonisti
Amprenta este trimisa la laborator insotita de toate datele
necesare pentru realizarea incrustatiei de catre tehnician.
52
respectiv rulou de vata sau lemn de portocal, se fixeaza piesa in pozitia
dorita si se mentine in aceasta pozitie pana la priza finala a cimentului.
Dupa indepartarea mijloacelor de izolare se va realiza netezirea si
aplicarea intima a marginilor incrustatiei folosind instrumentar rotativ
special, cu care se lucreaza de la centru spre periferia marginilor.
Incrustatiile metalice se lustruiesc cu cauciucuri moi, perii si filturi
speciale, la care se pot adauga si pasta de lustruit.
53
-modificari ale coloratiei marginale
-modificari ale morfologiei functionale
-adaptarea marginala
-carii secundare marginale
54
Pacientii au cariosusceptibilitate diferita si in functie de aceasta si
de riscul de carie pacientul este chemat la controlul periodic care
urmareste sa verifice:
Daca masurile de prevenire de care a beneficiat pacientul sunt
aficace
Daca nu exista noi cazuri de imbolnavire prin carie aparute de la
ultima intalnire cu pacientul care, prin detectarea rapida sa poata
beneficia de tratamente noninvazive
Sa aprecieze evolutia proceselor carioase incipiente aflate sub
observatie
Sa detecteze si sa corecteze eventualele greseli de tehnica in
tratamentele efectuate anterior
Sa verifice vitalitatea dintilor care prezinta restaurari extinse
precum si a dintilor cu coafaj direct sau indirect
56
Prezenta unor factori perturbatori ai mediului bucal: galvanismul
bucal, reactii alergice cutaneo-mucoase
Beneficiul terapeutic al interventiei
Consimtamantul pacientului
57
In cazul fracturarii unui perete sau cuspid este necesara, de cele
mai multe ori, indepartarea restaurarii si controlul peretilor restanti. In
prezenta unor contacte ocluzale defavorabile restaurarea poate fi
realizata doar dupa suprimarea factorului mecanic ce a stat la originea
fracturii initiale. Daca se presupune ca restaurarea dupa producerea
fracturii este optima si tesutul dur existent permite realizarea unei
retentii pentru repararea defectului cu ajutorul amalgamului, se va
realiza o cavitate distincta pentru viitoarea obturatie si in materialul
restaurator existent se va crea o cavitate de retentie pentru aceasta si
se va reface obturatia (cu materiale compozite, CIS, incrustatii, fatete).
58
O restaurare din amalgam care prezinta o suprafata neregulata,
margini corodate devine un mediu propice de acumulare a placii
bacteriene care, la randul sau, poate determina aparitia procesului
carios. Ea nu trebuie inlocuita ci doar reconturata si finisata dar acest
lucru nu trebuie facut daca nu exista factori de nocivitate clari.
Finisarea unei obturatii vechi initiaza un nou ciclu de coroziune care nu
este de dorit.
59
Ca urmare a uzurii se poate ajunge la modificarea raporturilor
ocluzale,cu deficit functional.De cele mai multe ori in aceste cauzri se
recurge la inlocuirea materialului restaurator si realizarea unui nou tip
de restaurare(inlay,onlay,fatete)
60
Pastrarea smaltului cretos, pigmentat, demineralizat, de la
marginea cavitatilor precum si lipsa finisarii conturului marginal de
smalt al cavitatilor. Cel mai frecvent aceasta greseala apare la
cavitatile cu localizare la coletul dentar, de predilectie la dintii
laterali sau la pragul gingival al cavitatilor proximo-ocluzale
Mentinerea unor prisme de smalt nesustinute de dentina
sanatoasa sau a unor pereti de smalt subminati, cu predilectie in
zonele supuse direct fortelor masticatorii
Realizarea unui unghi mai mic de 70 intre peretele de smalt al
preparatiei si materialul restaurator
Un contur marginal defectuos care nu prezinta un traseu ondulat
care sa ocoleasca cuspizii si pastrarea unor unghiuri externe bine
exprimate, ce maresc pericolul fracturarii marginalii a restaurarii.
De asemeni, plasarea marginilor de contur ale cavitatii in zone
favorabile retentiei alimentare si a placii bacteriene si in care nu
se poate efectua o autocuratire sau curatire artificiala optima pot
duce la aparitia cariei secundare marginale
Mentinerea unor cuspizi subminati, nesustinuti de dentina
sanatoasa. Fractura cuspizilor apare cel mai frecvent la dintii cu
cavitati mari, ocluzale sau proximo-ocluzale restaurate cu
amalgam de aceea, cuspizii presupusi a fi subminati trebuiesc
protejati prin captusire cu ciment fosfat de zinc, cimenturi
policarboxilice, CIS, restaurare adeziva
Nu au fost redusi din inaltime peretii laterali de smalt ai cavitatii
ocluzale sau verticale, care au mai putin de 2mm grosime
Mentinerea la nivelul pragului gingival a unui smalt decalcifiat
si/sau a unor prisme de smalt neregulate, datorate lipsei de
bizotare a pragului gingival
Conturul marginal al cavitatii verticale nu a fost scos din contact
cu dintele vecin atat in sens vertical cat si orizontal ceea ce duce
la acumularea unor resturi alimentare si a placii bacteriene intr-o
zona greu accesibila tehnicilor de periaj
Realizarea unui istm prea ingust de intalnire intre cavitatea
verticala si cea orizontala, prea superficial fara a se executatesirea
muchiei pulpo-axiala a acestuia, ceea ce are drept consecinta
fracturarea restaurarii cu mentinerea sa in pozitie sau, mai
frecvent, cu dislocarea ei partiala
Lipsa de finisare a conturului marginal al cavitatilor care sa
permita o buna adaptare a restaurarii la marginile preparatiei.
61
data. O buna restaurare trebuie sa prezinte o grosime suficienta
care sa ofere rezistenta la actiunea fortelor dezvoltate in procesul
de masticatie (2mm) care daca nu este asigurata poate determina
fractura materialului restaurator
Greseli ce apar in timpul prepararii materialului
restaurator:
Prepararea unui amalgam care nu respecta
proportia ideala intre pilitura de argint si mercur. Un exces de
mercur duce la aparitia unui amalgam moale, cu timp de priza
prelungit si coeficient mare de expansiune pe cand o cantitate
mare de pilitura de argint duce la realizarea unui amalgam
sfaramicios, cu priza rapida si contractie de priza mare.
Timpul efectiv scurs de la prepararea materialului si
pana la introducerea sa in cavitate prin condensare poate
influenta decisiv calitatea restaurarii
Nerespectarea timpului optim de triturare al
amalgamului. O supratriturare va creste gradul de expansiune
al amalgamului pe cand o subtriturare va duce la o contractie
de priza crescuta. In ambele situatii va rezulta un amalgam ce
are calitati necorespunzatoare pentru realizarea unei
restaurari rezistente in timp
Utilizarea unor materiale de restaurare fizionomice
aderente cu termen depasit, ce nu mai corespund din punct
de vedere calitativ
Malaxarea prelungita mult peste timpul optim
indicat de firma producatoare a ionomerilor de sticla sau a
compozitelor autopolimerizabile
Amestecul in proportii incorecte a componentelor
acestor materiale de restaurare fizionomice
Greseli in tehnica de inserare a materialului restaurator in
interiorul preparatiilor
Utilizarea unei cantitati insuficiente sau in exces
a materialului restaurator
Condensarea insuficienta a materialului de restaurare in
interiorul cavitatii, cu referire in special la portiunea verticala
a unei cavitati de clasa aII-a, cu deosebire in zona marginii
sale gingivale unde si izolarea este deficitara, cu aparitia de
goluri in masa materialului restaurator
Aplicarea matricei fara o corecta adaptare la peretii
cavitatii, ceea ce determina in final aparitia unui contact
proximal defectuos a unei restaurari supra sau subconturate,
retentive pentru placa bacteriana precum si o presiune
insuficienta aplicata prin intermediul matricei asupra
materialului restaurator, in timpul prizei primare a
materialului de restaurat
62
Prezenta, la nivelul conturului marginal al preparatiei, a
unor urme de lineri, baze intermediare sau materiale de
obturatie de baza care vor fi ulterior indepartate prin diluare
in mediul bucal umed.In cazul restaurarilor scurte, turnate din
aur sau alt metal sau din ceramica, dupa cimentare, cimentul
din spatiul dintre dinte si restaurare va suferi un proces de
dizolvare ceea ce, in timp, va da nastere unui spatiu retentiv
la interfata dinte/restaurare, cu aparitia unui proces carios
secundar
Greseli in modelarea si finisarea restauratiilor
Adaptarea incorecta a restaurarii la
marginile preparatiei, cu prezenta unor lipsuri de material
creandu-se astfel conditii optime de retentie pentru placa
bacteriana, cu deosebire in zona marginii gingivale a
preparatiei
Modelaj marginal incorect conceput si
realizat, cu realizare de margini subtiri de material restaurator
care, prin facturare, vor lasa zone de retentie marginala
Dislocarea marginala a materialului
restaurator prin indepartarea incorecta a matricei si penelor
dentare
O finisare precoce a amalgamului, la mai
putin de 24 de ore de la aplicarea sa, la turatii mari si timp
indelungat, ceea ce poate genera caldura si consecutiv,
alterarea materialului restaurator
Lipsa de finisare si lustruire a restaurarii
care poate determina aparitia unor zone de retentie pe
suprafata obturatiei, la interfata preparatie/restaurare
Relustruirea suprafetei ocluzale a
restaurarii de amalgam in scopul imbunatatirii adaptarii
marginale care poate determina modificarea morfologiei
ocluzale si a contactelor cu dintii antagonisti
Adaptarea materialului compozit la
marginea gingivala, acolo unde stratul de smalt foarte fragil
sau inexistent nu va permite o adeziune corecta prin gravare
acida si deci va determina o inchidere marginala deficitara
Fotopolimerizarea insuficienta, deficitara
la nivel cervical a materialului compozit
63
Tratamentul presupune 2 etape distincte:
Tratamentul profilactic. Presupune
respectarea regulilor de realizare a cavitatilor si restaurarilor, un
diagnostic corect al leziunii de tratat, evitarea tuturor iatrogeniilor care
pot constitui factorii etiologici ai afectiunii. Medicul trebuie sa aleaga
materialul restaurator corect, in functie de situatia clinica, de aspectul
fizionomic dar si de durabilitatea si rezistenta la uzura z materialului
ales. Pacientii purtatori ai unei restaurari coronare vor trebui
monitorizati, medicul fiind cel care va decide intervalul de timp la care
pacientul va reveni la control si tot medicului ii revine sarcina de a
incerca sa constientizeze pacientul de importanta masurilor de
profilaxie privind igiena orala, obiceiurile alimentare, fluorizarile locale,
menite sa scada riscul de carie
Tratamentul curativ. Presupune fie o reparatie
a vechii restaurari, cu conditia sa se poata pune in evidenta in
totalitate leziunea carioasa si sa se indeparteze tesuturile contaminate
in totalitate (localizarea procesului carios recidivant este cervical) fie
indepartarea sa in totalitate, refacerea cavitatii si restaurarea sa. La un
pacient in varsta, prezenta unui parodontiu redus, cu largirea
ambrazurii faciliteaza accesul la zona cervicala proximala permitand
uneori tratarea unei leziuni cervicale marginale fara inlaturarea in
totalitate a restaurarii vechi. Daca exista suspiciunea existentei unor
procese carioase la nivelul mai multor dinti ce prezinta modificare de
culoare, se va decide inlocuirea uneia, cea care pare cea mai suspecta
si in cazul in care exista un proces carios medicul va decide probabil
inlocuirea si a celorlalte restaurari. Decizia de inlocuire a unei
retsaurari suspecte de recidiva de carie va fi luata si dupa efectuarea
unei radiografii bite-wing, pe care poate apare o zona
radiotransparenta sub materialul restaurator sau, la nivel marginal, o
pierdere a conturului marginal ferm al cavitatii, cu aparitia unei zone
radiotransparente. Dupa realizarea tratamentului leziunii carioase se
va recurge fie la realizarea retentiei necesare pentru amalgam fie
pregatirea preparatiei pentru adeziune si restaurare cu materiale
adezive, in functie de situatia data.
64
efectuata pe parcursul etapei de creare a accesului in spatiul(sistemul)
endodontic
65
-folosirea incorecta a frezelor active frontal(cu varf activ)
in prepararea peretilor cavitatilor
-folosirea incorecta cu presiune mare a instrumentelor
de mana in interiorul cariilor profunde
-deraparea instrumentelor de mana
-vizibilitatea slaba,insuficienta asupra campului
operator in timpul manoperelor de preparare a cavitatilor(in special pe
fetele distale ale molarilor,mai ales cei maxilari)
-finisarea insistenta ,exagerata a cavitatilor profunde
cu peretii dentinari subtiri
-c)-prepararea excesiva sau incorecta a
bonturilor dentare prin slefuire in cursul tratamentului protetic
-d)-traumatisme dentare,cu interesarea camerei
pulpare
66
-leziune profunda,in imediata apropiere a camerei pulpare
-aparitia durerii,cu caracterele mentionate ,si a sangerarii
-prezenta orificiului de deschidere al camerei pulpare
67
Coafajui direct este metoda terapeutic de pansare a pulpei dentare
descoperite cu o substan izolant, neiritant, cu aciune
antiinflamatoare i dentinoneogenetic.
Substanele folosite pentru coafajui direct trebuie s ndeplineasc o
serie de caliti indispensabile pentru reuita tratamentului l anume:
- solubilitate n ap i umorile tisulare;
- pH alcalin apropiat de cel al pulpei dentare;
- toxicitate tisular minim;
- eficacitate mare n concentraie mic;
- aciune antiinflamatoare i antiseptic ndelungat i neiritant;
- inerie chimic fa de materialul de obtu raie, pentru a nu intra
n combinaie;
- s nu coloreze dintele;
Trebuie s precizm c dintre numeroasei* substane i materiale
folosite pentru coafajul direct, nici unul nu ndeplinete toate aceste
caliti.
68