MINISTERUL AFACERILOR INTERNE . DEPARTAMENTUL PENTRU SITUATII DE URGENTA INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUATII DE URGENTA ORDINUL INSPECTORULUI GENERAL AL INSPECTORATULUL ‘RU SITUATII DE URGENTA Nr. din /2 0.2 La/5- nizarea si desfasurarea pregitirii personalului operativ din tie ale serviciilor de urgen{a profesioniste = ISU 06/2015 - in conformitate cu prevederile art.18, 19 si 20 din Ordinul 1144/IG din 29.09.2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a Ordinului ministrului Administratiei i Internelor nr.1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregatirea, organizarea, desfaisurarea $i conducerea actiunilor de intervengie ale serviciilor de urgen{a profesioniste si ale art.5 lit. a), art. 9 alin. (2) gi art. 42 alin. (3) din Instructiunile ministrului administratiei si internelor nr. 363/202 privind pregéitirea continud a personalului, in temeiul prevederilor art. 14 alin. 3 din Hotdrdrea Guvernului Roméniei nv.1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare gi a organigramei Inspectoratului General pentru Situafii de Urgenjd, cu modificdrile si completarile ulterioare, inspectorul general emite urmatorul ORDIN: Capitolul I - DISPOZITII GENERALE ‘Art.l - (1) Prezentul ordin reglementeaz pregatirea personalului operativ din subunitéfile de interventie, care reprezinté o responsabilitate individual si constituie obligatie de serviciu pentru fiecare cadru angajat in structurile profesioniste pentru situatii de urgent (2) Pregatirea personalului operativ reprezinti totalitatea _activitafilor desftisurate la nivel subunitate si unitate pentru ca personalul operativ sa aiba pregatirea teoretici si practic necesara indeplinirii misiunilor specifice. (3) Categoriile de personal care incadreazé posturi cu specialitati care nu implica atributii operative specifice serviciului in ture, inclusiv formatiunile de paz, se pregatesc potrivit programelor de pregatire continua elaborate de unitate. (4) Personalul operativ incadrat pe posturi care implica executarea misiunilor in domeniile: cercetare si evaluare CBRN, pirotehnic, cAutare canin sau interventia in mediul acvatic se pregtesc pe baza programelor de pregatire elaborate de unitate, potrivit precizérilor transmise de structurile de specialitate din cadrul IGSU. Capitolul I1- ORGANIZAREA PREGATIRI PERSONALULUI OPERATIV Art.2 - (1) Pregitirea personalului operativ cuprinde urmatoarele categori a) _ pregatire de specialitate;b) _ tragerile cu armamentul; c) educatie fizica. (2) Pregitirea de specialitate cuprinde: a) pregitirea potrivit specificului locului de munca - PSLM; b)_pregatirea prin discipline de sprijin- PDS; c) pregatirea general in domeniul armei - PGDA. (3) Pregatirea potrivit specificului locului de munci se desfasoara prin sedinte teoretice si practice (inclusiv recunoasteri in teren si exercitii) la nivelul echipaj/echipé sau turd de serviciu si vizeazA pregitirea pentru indeplinirea urmitoarelor misiuni: a) stingere incendii; b) acordare prim ajutor calificat si descarcerare; ¢) cdutare si salvare din medii ostile viefii (daramaturi, subsoluri, tuneluri, puturi si grote, inaltimi; mediu acvatic etc); ) cercetare, evaluare si decontaminare CBRN; e) salvare de la inaltime; f) asanare pirotehnica. (4) Activitatea de pregatire desfagurati potrivit specificului locului de munca trebuie s& asigure cunoasterea de catre personalul operativ al turei de serviciu a caracteristicilor tehnice a tuturor mijloacelor tehnice din dotarea subunitatii_precum si modul de lucru cu acestea. (5) Pregatirea prin discipline de sprijin sc realizeazi prin activitati desfigurate (in general, pe ture de serviciu) la disciplinele - cunoasterea legilor si regulamentelor militare, pregatire psihologica, instrucfie de front si alte discipline stabilite prin ordinul de pregatire al inspectorului sef. (6) Pregatirea generala in domeniul armei se desfasoara cu intregul personal, pe ture de serviciu, de ciitre comandantii de subunitati si cuprinde teme din domeniul tacticii de arma (interventia in situatii de urgent, prevenirea incendiilor, protectia civil), studi de caz cu subiecte specifice ordinii publice, securititii nationale si pregitirii juridice generale. Art.3 - Tragerile cu armamentul individual se executd conform prevederilor OMIRA nr.485 din 19.05.2008 si a OIG nr.1147/IG din 30.10.2008 pe baza planificdrii din ordinul de pregatire al inspectorului sef, in masura asigurarii resurselor necesare. Art4 - (1) Educatia fizica se organizeaz si se desfigoara in conformitate cu prevederile O.M.A.L. nr.154 din 03.03.2004 privind activitatile de educatie fizica si sport in Ministerul Afacerilor Interne precum si cu prevederile ordinelor inspectorului general care contin precizari in acest sens. (2) Personalul care lucreaz& tn ture si care nu se poate prezenta, din motive obieotive, la sedinta de educatie fizicd, avand in vedere atributiile postului, va adopta o forma de pregitire autoplanificati, respectnd prevederile art36 (1), (2) si art.37 din Instructiunea nr.363 din 12.12.2002 privind pregitirea continua a personalului M.A.L. Personalul mentionat are obligatia de a-si asigura dezvoltarea individualé, astfel incat deprinderile si priceperile motrice formate s& indeplineascd toate cerinfele prevazute pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne. (3) Preciziile metodico-organizatorice si tematica la educatie fizicd suntprezentate in Anexa nr.I. (4) in scopul menfinerii sau imbundtitirii nivelului de pregatire fizica sedintele de pregitire se pot desfigura individual sau sub coordonarea personalului calificat si seara sau dimineata atunci cand exist’ posibilitatea. Capitolul II - PLANIFICAREA PROGRAMULUI DE PREGATIRE A PERSONALULUI OPERATIV IN SUBUNITATI $I POLIGOANE DE PREGATIRE Art.S - (1) Planificarea pregatirii se face in baza Ordinului inspectorului sef/comandantului, de pregatire a personalului operativ, denumit in continuare ordin de pregatire, care va cuprinde doar obiectivele generale si modul in care va fi planificata si evaluat activitatea de pregatire la nivelul subunitatii, urménd ca organizarea si desfagurarea efectiva a pregatirii si se faca la nivelul structurilor subordonate. (2) in functie de obiectivele stabilite pentru fiecare categorie de personal si de nivelul de instruire rezultat cu ocazia verificarilor din anul anterior, se vor stabili numarul de ore alocat fiecdrei categorii de pregatire. (3) Bugetele de timp alocate activitatilor pregatirii personalului operativ sunt urmatoarele: a) 6 ore anual, convocare metodica cu formatorii/instructorii. b) 6 ore anual, convocare metodica, la nivelul subunitatilor, cu sefii de tura si comandantii de echipaje, ca responsabili directi cu activitatea de pregitire a personalului operativ, sub coordonarea comandantului de subunitate. c) minimum 18 ore trimestrial pentru pregatirea prin discipline de sprijin si pregatirea general in domeniul armei; 4) minimum 12 ore lunar pentru pregatirea specifica locului de munca. e) minimum 6 ore siptimAnal pentru educatie fizica. (4) Inspectoratele/unitafile elaboreazé Planul cu principalele activitéti pentru un an de pregatire si trimit extrase subunitatilor din subordine, (5) Structura programului de pregatire saptimanal al subunitatii de interventie se stabileste in functie de specificul subunitatii, precum gi a raionului de interventie, a anotimpului etc., documentul fiind aprobat la nivelul subunitatii, ‘Art.6 Inspectoratele/mitatile elaboreazi si difuzeazi in subunitatile din subordine modelele de documente de planificare considerate necesare pentru desfigurarea pregatirii personalului operativ si tematica obligatorie a fi parcurs& pentru anul fn curs. ‘Art.7 - (1) Lunar, obligatoriu Ja nivelul subunititilor se va executa un exercitiu cu forte si mijloace in teren, la obiectivele de interes operativ din raionul de interventie (operatori economici sursa de risc, unitati de invatémént, obiective sociale si culturale de patrimoniu national etc). Exercifiile se planificd astfel incét fiecare turd de serviciu s& participe la minimum 4 exercitii intr-un an de pregitire, in patru obiective diferite. (2) La nivelul zonei de competenti/de responsabilitate se va desftigura trimestrial un exercitiu de cooperare cu forte si mijloace tn teren (minimum doud subunitati, din doud grupuri de intervengie — unde este cazul), in care vor fi angrenate componentele SNMSU din profil teritorial,Art. 8 (1) Anual, in luna februarie, sub coordonarea prim-adjunctului inspectorului sef/sefului centrului operational, la nivelul poligoanelor de pregétire se va desfigura pe durata a doud zile 0 convocare a instructorilor/formatorilor care conduc activititile de pregatire in poligoanele unitati. (2) Instructorii/formatorii vor fi selectionati din structurile de interventie, din randul personalului cu experienfi si rezultate foarte bune, la recomandarea comandantilor/sefilor acestora. (3) Planificarea activitatilor in poligoanele de pregatire se face in serii de cate 3 zile consecutive a cate 6 ore/zi, timp de cel putin 8 luni din anul de pregatire, astfel incat 50% din personalul operativ sé parcurga aceasta forma de pregatire. In cadrul unitiilor se pot constitui unul sau mai multe poligoane de pregatire. (4) Planificarea personalului la activitatile desfigurate in poligoanele de pregéitire se realizeaz pana in data de 25 a lunii in curs pentru luna urmitoare, in seri de maximum 10 persoane/instructor, de c&tre centrul operational (similar), la propunerea comandantilor de subunitati. Capitolul IV - CONDUCEREA PROGRAMULUI DE PREGATIRE IN SUBUNITATI $I POLIGOANE DE PREGATIRE Art. 9 (1) Prim-adjunctul inspectorului sef si comandantul grupului de interventie (acolo unde acestea sunt constituite) raspund de modul de organizare si desfigurare a procesului de pregatire a personalului operativ din subunitatile de interventie (2) Comandantul subunitatii raspunde de atingerea scopurilor si obiectivelor stabilite de comanda unitatii precum si de modul in care se desfasoara activitatea de evaluare a personalului. (3) Sefii de turd conduc nemijlocit programul de pregatire in subunitate, pe ture de serviciu, avand rispunderea obtinerii rezultatelor corespunzatoare scopurilor si obiectivelor stabilite. (4) Sefii de turd tin evidenta rezultatelor obtinute intr-un dosar care va confine fisele individuale. Art.10 - (1) in poligoane activitatea de pregatire se execut& sub coordonarea unui ofiter nominalizat prin OZU si va fi condus& nemijlocit de instructori/formatori desemnati. (2) Ofiterii mentionati la art.1 vor fi selectionati din réndul comandantilor de subunitati, loctiitorilor/adjunctilor acestora, ofiterilor din Centrul Operational sau din structurile coordonate de prim-adjunct. (3) Din cadrul subunitafii la nivelul cdreia se afl poligonul se nominalizeaza, prin OZU, 1-2 responsabili cu administrarea, pregatirea sedintelor si intocmirea documentelor de evident. Art.11 - Documentele necesare planificarii, conducerii si desfasurarii pregitirii ce se intocmesc la nivelul fiecdrui esalon sunt prevazute in Anexa nr.2 Capitolul V - EVALUAREA REZULTATELOR PREGATIRIT PERSONALULUI OPERATIV Art.12 - (1) Evaluarea rezultatelor obtinute de personalul care parcurge programul de pregiitire se face de c&tre o comisie stabilit& prin ordin de zi pe unitate.Din cadrul comisiei stabilite prin OZU vor face parte si: a) pe linie de acordare a primului ajutor calificat - medicul coordonator UPU- SMURD , sefal centrului de pregitire paramedici si asistentul medical coordonator (sau coordonatorul SMURD nominalizat prin OZU, in lipsa asistentului medical coordonator); b) pe linia CBRN si pirotehnic - ofiterii cu atributii in domeniu; (2) Evaluarea la pregatire de specialitate va avea doud componente una teoretica si una practica. (3) Bateriile de teste pentru evaluarea teoretici si modelele de circuite motrice pentru evaluarea practic vor fi transmise de IGSU pnd la sfarsitul semestrului I. (4) Media aritmetica a rezultatelor obtinute la evaluarea teoreticé $i practica va constitui rezultatul obfinut la pregitirea de specialitate (5) Nivelul de pregitire al personalului la celelalte categorii de pregitire, respectiv tragere cu armamentul din dotare si educatie fizici va fi cel prevazut de instructiunile specifice cu precizarile corespunzatoare transmise prin ordine ale inspectorului general. (6) Rezultatele obtinute la pregitirea de specialitate, trageri si educatie fizica, vor fi apreciate distinct, fiind transformate in calificative, conform prevederilor Anexei nr.1 la Instructiunile nr.363/2002 privind pregatirea continua a personalului Ministerului de Interne. Capitolul VI - ANALIZA EFICIENTEI SISTEMULUI DE PREGATIRE A PERSONALULUI OPERATIV Art.13 - (1) Analiza modului de desfasurare a pregatirii personalului operativ se desfagoara in cadrul bilantului structurii (activitate de evaluare lunar& cu durata de maxim doua ore), astfel: a. la nivelul subunitatilor de interventie: lunar, pe ture de serviciu; b. Ja nivelul grupurilor de interventie: trimestrial; c. la nivelul inspectoratului/unitatii: semestrial gi anual. (2) La nivelul inspectoratului/unitatii, analiza activitatii de evaluare a pregatirii, precum gi stadiul indeplinirii scopurilor si obiectivelor stabilite pentru pregatirea personalului operativ se executé periodic, cel putin o dat&/ trimestru, in sedinté de comanda. Art. 14 Activitatea de pregatire a personalului operativ va fi analizata obligatoriu pe timpul sedintelor de pregatire (convocare sau instruire) desfagurate de primul adjunct al inspectorului general cu primii adjunctii ai inspectorilor sefi sau loctiitorii comandantilor unititilor in care se aplic& prevederile prezentului ordin. Capitolul VI - CONTROLUL ACTIVITATILOR DE PREGATIRE ‘ArtI5 - Controlul activititilor de pregatire se realizeazi de structurile cu atributii in domeniu, care igi exercit& autoritatea potrivit competentelor stabilite prin OMAI nr. 118/2011 privind organizarea $i executarea controalelor in Ministerul Administragiei $i Internelor $i Instructiunile ministrului administragiei si internelor nr. 363/202 privind pregatirea continud a personalului. Art16 - (1) Activitatea de control urmireste respectarea prevederilor documentelor de organizare, planificare i desfisurare a pregatirii si se finalizeaz prinverificari practice la una sau mai multe categorii de pregittire. (2) Cu ocazia controlului se acordi sprijinul necesar inspectorilor sefi/comandantilor de unit&ti/subunitati si centrelor operationale (similare) in planificarea, organizarea si conducerea activitatilor de pregatire. (3) Pe timpul controalelor tematice si de fond ordonate de inspectorul general, care vizeaza si evaluarea modului de planificare, organizare si desfaigurare a pregatirii, se verifici obligatoriu, prin sondaj, la indicatorul ,,nivelul capacitafii motrice”, minimum 10% din totalul personalului operativ al unei subunitati de interventie. Art. 17 (1) Pana la data de 01 septembrie, unitatile subordonate vor raporta la Central Operational National datele in care sunt planificate evaluarile anuale ale personalului operativ, pe subunitati. (2) Ofiterii din cadrul Centrului Operational Nafional vor participa, prin sondaj, la evaluarea anuala a pregi personalului operativ din unitatile subordonate. Capitolul VITT - ASIGURAREA BAZEI MATERIALE ‘Art.18 - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgent si unitatile subordonate acestuia intreprind masurile ce se impun pentru completarea si modernizarea permanent a bazei materiale, in raport cu nevoile de pregitire si specificul misiunilor, precum si pentru asigurarea functionalitatii complete a poligoanelor de pregatire. Art.19 - Bunurile materiale necesare pentru desfaisurarea procesului de pregétire si mentenanfa aparatelor/amenajarilor din poligoanele de pregatire si punctele de antrenament se asigura potrivit normativelor si instructiunilor in vigoare, in functie de cantititile stabilite la momentul omologarii. ‘Art.20 - Deteriorarile produse bunurilor materiale pe timpul desfiigurarii procesului de pregatire (in poligoane/puncte de antrenament/la exercitii) nu reprezinti paguba imputabild personalului. Capitolul IX - DISPOZITII FINALE Art.21 - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgent, in baza controalelor executate si a rapoartelor primite privind organizarea si desfasurarea_pregitirii inaintate de unitatile subordonate, analizeazi anual stadiul pregatirii personalului operativ si stabileste masurile ce se impun pentru eficientizarea procesului de pregitire, ‘Art.22 - Pentru generalizarea bunelor practici si valorificarea conchwiilor reiegite din analiza interventiilor, Centrul Operational National transmite rapoartele de evaluare a interventiilor si analiza statistic’ lunara tuturor unitatilor operative si de inva{imant subordonate Inspectoratului General, precum si Facultatii de Pompieri. ‘Art.23 - Inspectorii sefi/comandanfii raporteazi anual, pana la data de 15 ianuarie, analiza privind modul de desfisurare a pregatirii personalului operativ, stadiul constituirii poligoanelor de pregitire si impactul produs de aplicarea prezentului ordin, la Centrul Operational National al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta. Art.24 - Prezentul ordin intra in vigoare la data de 15.02.2015 si abroga OIG nr. 1425 din 23.12.2013 privind organizarea si desfigurarea pregdtirii personalului operativ din subunitaile de interventie ale serviciilor de urgentd profesioniste. Art.25 - Anexele nr.1 - 2 fac parte integranta din prezentul ordin.Anexe: Anexa nr.1 Precizirile metodico-organizatorice si tematica la educatie fizica Anexa nr.2 Documente de organizare, conducere si desfisurare a pregatiriiAnexa nrd la 1G nr. [$3 M.G. dinl.02 B/F EDUCATIA FIZICA A. PRECIZARI ORGANIZATORICO ~ METODICE 1. ORGANIZAREA PREGATIRM PERSONALULUI OPERATIV (1) Educatia fizicd se organizeazi si se desfisoara in conformitate cu prevederile OMAL. nr.154 din 03.03.2004 privind activitatile de educatie fizicd si sport in Ministerul Administratiei si Internelor. (2) Pand la realizarea cerinfelor prevazute la art.22 alin.) din O.M.A.L. nt.154 din 03.03.2004, ofiferii si subofiferii instructori sunt desemmati s& conducd activititile de educatie fizica si sport. (3) Atributiile personalului care asiguri coordonarea si conducerea nemij educatiei fizice si sportului in unitati, sunt cele prevazute la art.28 din O.M.A.L. nr.154 din 03.03.2004, (4) Personalul care indeplineste functii operative va fi incadrat in categoria de solicitare fizicd accentuatai, cu excepjia personalului din cadrul Detasamentelor speciale sau a celui care executa misiuni in mediul acvatic si alpinism, care se incadreaz4 in categoria de solicitare fizicd speciald. Il. PLANIFICAREA PREGATIRIT (1) Planificarea parcurgerii timpului alocat siptiménal educatiei fizice se va realiza cu respectarea prevederilor de la art. 10 si art. 34-36 din O.M.A.I, nr.154 din 03.03.2004. (2) Pentru personalul incadrat in categoria de solicitare fizicd accentuata si special care lucreazi in ture, norma de timp prevazuta se va urméri a se realiza, de regula, cumulat, intr-o luna de zile. (3) Bugetul de timp alocat acestei categorii de pregatire este de minim 2 ore pe tura de serviciu, cu respeetarea structurii si timpului alocat organizarii si desfiguririi lectiei de educafie fizic& prevazute la art. 35 din O.M.A.L. nr.154 din 03.03.2004. (4) Prin Planul anual de educatie fizica, bugetul de timp alocat acestei categorii de pregitire personalului operativ din unititile subordonate inspectoratului general, va fi structurat, dupa cum urmeazi: 1. CATEGORIA DE SOLICITARE FIZICA ACCENTUATA: 1.1.40% - pregattire fizicd generald din care: LLL, - 30% atletism: 1.1.2. - 30% gimnastica; 1.1.3, -40% jocuri sportive. 1.2. 60 % - pregdttire fizied specifica din care: 118360% autoaparare; 5% culturism; 10% exercitii fizice specifice armeis BRB ape 12.4.- 10% inot; 1.25. 5% orientare sportivas 12.6.- 10% sch 2. CATEGORIA DE SOLICITARE FIZICA SPECIALA: 2.1, 30% - pregatire fizicd generald din care: 2.1.1. -30% atletism; 2.1.2, -30% gimnastica 2.1.3. - 40% jocuri sportive. 2.2,40% - pregatire fizicd specified din care: 2.2.1. - 60% autoaparare; 22.2.- 5% culturism; 2.2.3.- 10% exercitii fizice specifice armei; 2.2.4.- 10% inot; 2.2.5.- 5% orientare sportiva; 22.6.- 10% schi. 2.3, 30% - pregditire de tip special: 23.1.- 60% alpinism 23.2. - 40% scafandrerie (5) in planurile/programele de preg? in cadrul componentei ,,exercitii fizice specifice armelor” se vor proiecta circuite, trasee, parcursuri aplicative specifice pompierilor, astfel tncat, confinutul acestora sA cuprinda exercifii fizice cu echipamentul gi accesoriile din dotare, care s& antreneze si si perfectioneze, deprinderile si priceperile motrice, in conditii ct mai apropiate de situafiile concrete intalnite in misiuni si teme din probele specifice pompierilor: scara de fereastra, pista cu obstacole pe 100 metri, stafeta 4x100 metri, realizarea dispozitivului de interventie la motopompa timpul alocat in cadrul acestei componente fiind stabilit de fiecare unitate, in fumetie de nevoile de pregitire. (6) Sedintele de autoaparare se pot planifica si executa in limita bugetului de timp prezentat la alin. (4) 1 - 1.2.1. si alin. (4) 1 - 2.2.1,, iar conducerea programului va fi asigurat’ de personal atestat in domeniu (7) Bugetul de timp alocat planificarii si executirii gedintelor din cadrul celorlalte componente ale pregatiii fizice specifice va fi cel precizat la alin. (4) 1.2. si (4) 2.2. (8) Atunci cénd conditiile materiale si de alti naturi mu permit organizarea gi desfigurarea activitatilor prevazute la alin.(6), acestea vor fi inlocuite cu teme din exercifii fizice specifice armei. (9) in cazul in care, o parte din disciplinele prevazute in cadrul pregatirii fizice specifice a personalului repartizat in categoria de solicitare fizicd accentuata gi special nu se pot organiza si desfisura din motive obiective, timpul alocat acestora va fi repartizat, in functi de nevoile de pregatire, celorlalte discipline din cadrul acesteia 2153,I. CONDUCEREA PROGRAMULUI DE PREGATIRE (1) Conducerea nemijlociti a educatiei fizice si sportului se realizeaza de catre ofiferii/subofiferii instructori (apti din punct de vedere medical pentru efort fizic), in baza planurilor de desfasurare, care vor cuprinde teme si obiective prevézute in planul anual al educatiei fizice, conform modelului MODEL PLAN DESFASURARE EDUCATIE FIZICA PARTEA PREGATITOARE (aproximativ 20 min.- timp netematic) - aspecte privind organizarea lectiei: efectuarea prezentei, anunfarea temelor, prezentarea masurilor de securitate si sinatate in munca; - aspecte privind pregitirea organismului pentru efort: stimularea treptati a aparatului locomotor, (variante de mers gi alergare, exercifii din scoala alergavii, s&riturii, aruncérii) desfagurate individual sau in grup ~ aspecte privind influenjarea selectiva a aparatului locomotor: (variante de mers si alergare, exercitii din scoala alergarii, sdriturii, aruncarii, exercitii de gimnasticd cu sau fr partener) desfisurate individual sau in grup. PARTEA FUNDAMENTALA(aproximativ 80 min, — timp tematic) - aspecte privind verigile de confinut ale lectiei preluate din planul anual de educatie fiziea (lectii cu dowd teme, trei teme) destinate indeplinirii obiectivelor propuse; - indiferent de tipologia lectiei, orice sistem de actionare trebuie si fie precis deseris, astfel: denumirea actiunii, structurii sau actului motric; pozitia initiald, intermediara sau finald a corpului executantuluis semnalul la care se declangeazi miscarea; distanta, durata sau inedreatura efortului; tempoul de executie; numarul de repetari; sisteme de actionare; durata pauzelor intre repetari si natura acestora (active/pasive); formatii de lucru. Ex. alergare, cu plecare din stind, la semnal sonor, pe 20 m, tempo 100%, 3-6x, pauzi 1 min. (mers), formatie de lucru: 3 liniia cate 5 subiecti. PARTEA DE iNCHEIERE (aproximativ 10 min.- timp netematic) ~ aspecte privind revenirea organismului dupa efort: exercitii de mers, alergare usoard etc. pentru revenirea matilor finetii a organismului = aprecieri si recomandari IV. EVALUAREA REZULTATELOR PREGATIRIL PERSONALULUI OPERATIV (1) Responsabilitatea organizdrii si conducerii evaluarilor la aceasti categorie de pregatire revine personalului care asigura coordonarea educatiei fizice si sportului in inspectoravunitate. (2) Evaluarea In educatie fizicd se organizeazi si se desfisoaré la probele prevazute in anexele 3A, 3B, 4A, 4B, 6A, 6B din O.M.A.I. nr.154 din 03.03.2004, (3) In locul probei de “autoapirare" prevazute in anexele 3A, 4A, 4B si 6A din O.M.A.L 154 din 03.03.2004 se va inscrie una din probele prevazute in prezentul ordin Anexa nil litera D, in funetie de baza materiala existent’. (4) Personalul care indeplineste functii operative — femei — incadrat in categoria de solicitare fizic& accentuata nu va fi evaluat la probele specifice pompierilor, dar aceste teme 3153,pot fi proiectate/planificate in planurile de pregitire si desfigurate, baremele de indeplinit fiind cuprinse in tabelul de la litera D - IX. (5) Prin Probe” infelegem orice proba prezentati la Segmentul J, Segmentul 2, Segmentul 3, sau Proba completa din “Pista cu obstacole pe 100 metri” si ,Scara de fereastra”, respectiv oricare dintre probele 1, 2, 3 sau 4 de alergare 50/100m cu role de furtun. (6) Pentru evaluarea nivelului de pregitire fizicd a personalului, evaluatorii stabilese una dintre probele mentionate conform precizirrilor de la pet. (5) in Anexa nr.J litera D, in funcfie de programul de pregitire stabilit in anul supus evaluarii, respectiv de baza materiala avuti Ja dispozitie pentru desftisurarea probelor specifice (7) Personalul evaluat la probele prevazute in prezental ordin in Anexa nr.J litera D, se prezinti la start echipat ou trening, casca, bréu si pantofi de sport; suplimentar, pentru probele aferente ,,Pistei cu obstacole pe 100 metri” si cele de alergare cu role de furtun, au la brdu o feavi tip C°, respectiv se prezint& la start cu scara de fereastr& pentru proba ,.Seara de fereastra”, (8) Toate probele se executi cu startul din picioare, la semnal sonor, cdte 1, maxim 2 concurenti pe cronometru (in functie de baza materiala existenti); pentru probele aferente celor de la “Scara de fereastra” se poate da startul si de jos, (9) Toate probele se executi cu respectarea prevederilor Regulamentului privind organizarea si desfasurarea Concursurilor Serviciilor Profesioniste pentru Situafii de Urgent’. (10) fn cazul in care cadrul militar evaluat nu escaladeazi gardul de 2 m, sau cade de pe bara la una dintre probele aferente “Pistei cu obstacole pe 100 metri”, respectiv cade de pe scara de fereastra la una dintre probele de profil, acesta mai are dreptul la o singura incercare. (11) Este declarat PROMOVAT cadrul militar care a obfinut minim nota 5,00 pentru una dintre probele supuse evaludrii prevazute in prezentul ordin in Aneva nr.J litera D. (12) in cazul nepromovarii probei specifice, reexaminarea la aceasti proba se va executa in conformitate cu precizirile ordinelor care reglementeazi acest domeniu in MAI. Personalul in cauz, in functie de categoria de solicitare fizici in care este incadrat, va fi treeut la program de 8 ore, acordandu-i-se minimum 2 ore pentru educatie fizic’, zilnic. (13) Pentru verificarea nivelului capacititii motrice, evaluarea personalului operativ barbati si femei, incadrati in categoria de solicitare fizicd accentuata gi speciala, se va exeouta trimestrial, prin parcurgerea unor cireuite conform modelului din Anexa nr.] litera C $i particularizat de fiecare inspectorat (14) Pentru verificarea nivelului capacitéfii motrice se vor identifica minimum patru circuite pentru fiecare subunitate, cu grad de dificultate similar, care vor fi constituite din mai multe probe specifice, astfel incdt baremul minim de parcurs si nu fie mai mic de 5 minute si maxim de 8 minute, cu minim 8 obstacole, conform modelului din Anexa nr. litera C. (15) Circuitele si baremele vor fi stabilite de citre 0 comisie format la nivelul fiec&rei unitéti, in componenfa cireia se vor regisi obligatoriu ofiferul responsabil cu pregitirea operativa din cadrul centrului operational, lucritorul desemnat cu atributii in prezinta spre avizare primului adjunct al inspectorului sef si se aproba de inspectorul sef. (16) Personalul evaluat la probele prevazute in conditiile aliniatului anterior se prezinti la start echipat cu costumul de protectie contra apei tip ,Nomex”, cizme/bocanc de protectie, ménusile de protectic, centura de siguranfa si aparatul de respirat cu aer comprimat. (17) Toate probele se executa cu startul din picioare, la semnal sonor, céte 1, concurent pe cronometru. 4133(18) Este declarat PROMOVAT cadrul militar care a obfinut minim nota 5,00. V. PRECIZARI METODICE, (1) in planul tematic anual se stabilese pentru fiecare component tematic’ a modelului de educatie fizicd, trei elemente: - numérul de activitafi in care se abordeaza; - amplasarea acestor activititi in anul de pregatire; - timpul (in minute) care revine componentei respective in contextul duratei a activitatii. (2) Fiecare componenta trebuie si fie abordati intr-o succesiune neintrerupti de activitifi, suecesiune numita ciclu tematic. Marimea ciclurilor tematice este conditionata de 0 multitudine de variabile, intre care dificultatea componente abordate si nivelul de pregatire al personalului se afla pe primul plan, (3) in functie de baza materiala existenta, complexitatea fiecdrei teme gi nivelul de cunoastere al personalului vor fi planificate lectii in care se abordeazi 2 - 3 teme. Ex.a) - 0 calitate motrica (vitez sau indemnare); - 0 deprindere sau o pricepere motrica - 0 alti deprindere sau pricepere motrica. b)- 0 deprindere sau o pricepere motric: ~ o alt deprindere sau pricepere motrica; © calitate motrica (for{& sau rezistenfa). (4) Niciodata nu vor fi abordate in aceeasi lectie trei teme din calititile motrice (5) O calitate mowicd trebuie abordat’ (planificati) in minim 6 — 8 activititi (lectii) succesive. (6) Deprinderile i priceperile motrice se pot aborda in 4 — 6 activitati succesive. (7) Orice ciclu tematic trebuie s& se incheie, mai ales la deprinderi si priceperi motrice, cu verificare. (8) fn cadrul unei lectii, timpul tematic va fi, de regula, de 65-75%, iar cel netematic de 35-25%. ntegrale VI. NOTIUNI FUNDAMENTALE ALE DOMENIULUI EDUCATIEI FIZICE $I SPORTULUIL - Educatia fizicd ~— este activitatea care valorificd sistematic ansamblul formelor de practicare a exercifiilor fizice in scopul miririi in principal al potentialului biologic al omutui in concordanta cu cerintele sociale. Educatia fizicd este o activitate care se desfigoari in principal pentru perfectionarea dezvoltarii fizice si a capacititii motrice ale omului in funetie de particularitatile de varsta si sex, cerinfele de integrare sociala, specificul unor profesii etc. = Sportul — reprezinté activitatea fizicd planificati sistematic si organizat, finalizata prin competitie, in scopul autodepasirii, obtinerii victoriei sau a recordului. ~ Antrenamentul sportiv - procesul instructiv-educativ desfasurat sistematic si continuu gradat, de adaptare a organismului uman la eforturi fizice si psihice intense, in scopul obfinerii de rezultate inalte, intr-una din formele de practicare competitiva a exercitiilor fizice. 5/53- Pregittirea fizicd - este 0 componenta a antrenamentului sportiv si reprezint& procesul prin care se dezvolta capacitatea motricd (generala si specifica) si capacitatea de efort a personalului angrenat in aceasta activitate. Pregatirea fizici inglobeazi intregul sistem de miisuri care asigura 0 capacitate functional& ridicati a organismului, prin nivelul inalt de dezvoltare al calitatilor motrice de bazi si specifice, valori optime ale indicilor morfofunctionali, stipanire deplina a exercitiilor utilizate gi o stare perfecti de sindtate. = Capacitatea motrica — reprezinti ansamblul posibilitatilor motrice naturale gi dobandite prin care se pot realiza eforturi variate ca structura si dozare. = Actul motrie - este un fapt simplu de comportare realizat prin muschilor scheletici, in mod voluntar, pentru realizarea unei actiuni sau activitati motrice. - Actiunea motricé — este un ansamblu de acte motrice astfel structurat incat realizeazi un tot unitar in scopul realizérii unor sarcini imediate. Actiunea motrica este 0 deprindere, cu un mecanism de baza bine pus la punct (mersul, alergarea, saritura etc.) ~ Activitatea motricd — este un ansamblu de actiuni motrice incadrate intr-un sistem de idei, reguli $i forme de organizare in vederea obtinerii unui efect complex de adaptare a organismului uman si de perfectionare a dinamicii acestuia. Cele mai reprezentative activitati motrice sunt: educatia fizicd, antrenamentul sportiv si activitatea competitionala Mijloacele educatiei fizice a) Mijloace specifice al. - Exercifiul fizic - reprezinté actul motric repetat sistematic si constient in scopul formarii sau perfectionarii unei priceperi sau deprinderi si constituie mijlocul principal de realizare a obiectivelor educatiei fizice si sportului a2. Amenajari pentru pregatirea organisimului in conditit de efort si pentru ménuirea cu rapiditate siin condifii de siguranga a accesoriilor. a3, Masurile si mijloacele de refacere a capacititii de efort ~ in lectii sau alte forme de organizare prin pauzele (active sau pasive) mai Iungi sau mai sourte intre exerci fizice, sau dupa incheierea activitatii (dusuri calde, migedri de relaxare, sauni, masaj, etc.) b) Mijloace asociate Dil. Condifile igienice — igiena individual a practicantilor exerciiilor fizice si igiena_bazelor_ materiale. instalatiilor, aparatelor_si_materialelor implicate in practicarea exercifillor fizice. b.2. Factorii naturali de edlire — api, aer, soare. 6153B, TEMATICA PENTRU EDUCATIE FIZICA I. EDUCATIA FIZICA GENERALA 1, ATLETISM TEMA I. 1 EXERCITH PREGATITOARE SPECIFICE PROBELOR ATLETICE 1.1.1 EXERCITH DIN $COALA ALERGARII - Alergarea usoari — asiguri pregitirea organismului pentru efort, prin adaptarea la efort a marilor functiuni ale organismului si prin incalzirea musculaturii si membrelor inferioare. Se exeouta prin repetiri pe distanfe scurte de 150 ~ 200 m, alternari de alergare usoara cu mers, alergare usoara pe distanje mai lungi de 400 ~ 600 ~ 1000 m, in functie de varsti gi nivelul de pregatire. - Alergarea in tempo uniform moderat ~ este mijloc principal de dezvoltare al rezistenjei de alergare prin gradarea alergarii in timp sau distanfa (in etapa I prin mentinerea tempoului, iar in etapa a I-a prin sciderea gradata a duratei alergarii, crescdndu-se treptat tempoul de alergare). - Alergarea cu joc de glezne — realizeaza dezvoltarea elasticitafii musculaturii posterioare a membrelor inferioare, mobilitafii gleznei $i genunchiului si dezvoltarea vitezei de executie, prin executarea in tempo rapid. Se executa pe loc, cu deplasare, cu sprijin in fafé/oblic Ia perete, cu impingerea unui partener din spate care opune o usoard rezistent’, cu miscare normal de brafe coordonate cu ritmul alergarii, cu bratele pe golduri, la ceafai sau la spate, in tempo 2/4, 3/4, 4/4, cu accelerare urmat de trecere in alergare lansat, pe distanfe de 15 — 20 m, cu repetare de 4 — 6 oti - Alergarea cu genunchii sus ~ realizeaz dezvoltarea forfei muschilor ridicdtori ai coapsei in pas anterior, dezvoltarea elasticitajii_musculaturii posterioare a membrelor inferioare, prelucrarea mobilititii articulatiilor gleznei si genunchiului, pregateste un pas alergitor amplu. Se executi cu deplasare usoari, pe loc, in tempo lent sau accelerat, pe distante de 10 ~ 15~20 m, repetate de 3 ~ 5 ori, in functie de varsta si nivelul de pregitire. ~ Alergarea cu pendularea gambelor inapoi ~ realizeaz dezvoltarea fortei gi vitezei flexorilor gambei pe coapsi, dezvoltarea mobilitatii articulatiei genunchiului, pregatind un pas posterior amplu in alergare, necesar Ja alergarea de vitezd gi la sfrituri. Se executi din alergare usoara, cu pendularea alternativa a fiecdrei gambe, din alergare usoara cu pendularea unei singure gambe, rapid, la un numar de pasi de alergare, pe distanfe intre 15 — 30 m, cu repetare de 3 —5 ori. - Alergarea cu pendularea gambelor inainte — se executa intr-un stadiu mai avansat de pregatire, solicitind forfa si coordonare. Realizeazi dezvoltarea muschilor ridic&tori ai coapsei si extensori ai gambei pe coapsi, pregitind un pas anterior amplu in alergare si pentru elan la sérituri, - Alergarea accelerati — realizeazi formarea deprinderii de a dezvolta viteza superioara in conditiile de solicitare maxima, dar si de relaxare, ca cerinfe de bazii ale tehnicii alergirii de viteza. Sarcina de bazi este formarea simfului accelerarii pentru obfinerea vitezei maxime, printr-o accelerare uniform gradaté, atat a frecvenfei cat si a kingimii pasilor de alergare, componente de baz ale tempoului unei alergari, 153Se execut prin urmatoarele mijloace: alergare in grup, cu un modelator de viteza, cu accelerarea gradati a vitezei de deplasare pand la un reper situat la 20 - 25m si menfinerea vitezei maxime pe parcursul a 10 -15m; alergare individualé cu aceleasi sarcini; se repetd exercifiul, micsordnd distanta de accelerare si se creste distanfa de menfinere a vitezei maxime. - Alergarea in teren variat — se executi de principiu in afara unititii, realizind dezvoltarea rezisten{ei de alergare, in condifiile ce se intdlnesc in alergirile de cros, prin adaptarea tehnicii alergarii in tempo uniform moderat la condifiile de teren (natura solului, in pant, la vale, trecere peste obstacole). Exemple de exercifii: Ex.1. Alergare usoard pe distanfe scurte de 150 - 200 m. Ex.2. Alterniri de alergare usoard cu mers pe distanfe scurte de 150-200 m. Ex.3. Alergare usoara pe distanfe mai lungi de 400 ~ 600 - 1000 m. Ex.4. Alergare cu joc de glezne pe loc, cu miscarea normala a bratelor coordonat cu ritmaul alergarii, 30 see., tempou 4/4, pauzi I min. Ex.5. Alergare cu joc de glezne, cu deplasare pe distante de 15 — 20 m, tempou 3/4, 2x, pauzt (mers) 30 sec. Ex.6. Alergare cu joc de glezne, cu sprijin in fafa sau oblic la perete, 1 minut, tempou 3/4, pauzi 30 sec. Ex.7. Alergare cu joc de glezne, urmat de trecere in alergare lansat pe 30m., tempou 3/4, pauz 1 min. Ex.8. Alergare cu genunchii sus, pe loc, tempou 4/4, 30 sec., pauzi 1 min.; Ex.9. Alergare cu genunchii sus, cu deplasare usoara, tempou 4/4, 45 sec. , pauzi 1 min, Ex.10. Din alergare ugoara trececere in alergare cu pendularea gambelor inapoi, bratele la ceafi, 30m, tempou 70%, 1-2x, pauza 1 min. Ex.11. Din alergare usoari trececere in alergare cu pendularea gambelor inainte, brafele pe sold, 30m, tempou 70%, 1-2x, pauza 1 min. Ex.12. Lansiri de la start, de sus, pe distanta de 30 - 50 m, la semnal propriu, cu accelerare pnd la tempou maxim 100%, 1-4x, pauzi (mers) 2 min. Ex. 11. Alergare in teren variat, pe distanfe de 100 -200- 300-1000m, 1-4x in functie de distanta stabiliti, tempou uniform 3/4, pauza 1 min. intre repetiri, 5 min. intre serii, Noti: in functie de precizarile mentionate, de baza materiala existent’, numirul, varsta participantilor si timpul avut la dispozitie se vor/pot planifica $i alte variante de exercifi 1.12 EXERCITI DIN SCOALA SARITURI - Sarituri pe loc eu desprindere de pe ambele picioare ~ sarituri pe loc simple, sirituri pe loc cu diferite sarcini de realizat in timpul zborului (forfecarea picioarelor inainte/inapoi, departarea picioarelor intinse lateral etc.), siritura in lungime fird elan. - Sarituri pe loc cu desprindere de pe un picior. - Sarituri de pe obstacole in addncime — cu aterizare elastica pe doud picioare, avand ca sarciné educarea indemanarii si a echilibrului in zbor. - Sirituri pe obstacole — cu desprindere de pe un picior: pe un obstacol; pe obstacole agezate in serie, cu alergare de 3 ~ 5 pasi intre ele; pe obstacole asezate in serie si in ureare, cu aterizare amortizati pe doua picioare. 883- Sarituri peste obstacole — cu desprindere de pe un picior si aterizare pe celélalt picior. Se execut& si peste mai multe obstacole asczate in serie, realizandu-se astfel desprinderi alternative gi de pe un picior side pe cella. - Pasul siiltat alternativ — formeazi deprinderea de desprindere unilateral’, cu sarcina de blocare si de transformare a vitezei orizontale in viteza verticala, deprinderea de avantare, in timpul bataii, a segmentelor libere (piciorul liber si braful opus acestuia), deprinderea de @ dirija impulsia in directia centrului general de greutate al corpului cu maxim de intensitate, coniribuind astfel la dezvoltarea detente. Se executa: pentru inceput, prin deplasare ugoars cu derulari succesive cdledi-varf, altemativ pe un picior si pe celdlalt; sub forma de deplasare printr-o succesiune de pasi saltati, pe 10 ~ 20 m, cu repetare de 3 ~ 5 ori; intercalénd un pas saltat la 3 apoi la 5 pasi de alergare. - Pasul sirit — formeazé deprinderea de sdriturd cu desprindere unilateral’, cu sarcina de transformare a vitezei orizontale, prin intermediul bat&ii, in vitez§ ascensionala in scopul de a parcurge in zbor o distanta lunga pe orizontal’, pregétind bataia pentru séritura in lungime gi deprinderea de avdntare a segmenielor libere in timpul bataii. Pasul s&rit dezvolta forfa in picioare si detenta si se executi in deplasare, sub forms de alergare siritd pe semne pentru invifarea gradati, peste obstacole joase, pasi sAriti in serie, pe distange de 15 - 20 ~ 25 m, cu repetare de 3 — 5 oi nate, de baza materiali existent’, numarul, varsta se vor planifica variantele de exercifii. ie de precizirile menti participantilor si timpul avut la dispozi 1.1.3 EXERCITII DIN $COALA ARUNCARIL Aruneiri cu dowd maini—cu mingii medicinale de I - 5 kg ~ impingeri cu dou’ maini de la piept din stand usor departat cu picioarele la acelasi nivel sau cu un picior in fat. Se execut& gradand treptat angrenarea picioarelor in aruncare gi a masei corpului, prin ducerea trunchiului inainte si apoi revenirea sa in timpul aruncari ~ Arunciri cu doud maini, de jos inainte-sus ~ se executa din stind usor departat lateral, cu angrenarea picioarelor in aruncare, ca urmare a flexarii acestora - Arunciri cu dou mini de jos inapoi peste cap — se executi din stind usor departat, cu angrenarea picioarelor in aruncare gradat. ~ Aruncarea cu dou mAini prin azvArlire inainte — sus ~ cu plecare cu bratele tinute inalt inapoia capului s-au cu bratele tinute flexat, mingea la ceaf’, Se executi la inceput din stind usor departat lateral cu picioarele la acelasi nivel si apoi din stfnd cu un picior in fata, acfionfindu-se asupra mingei pe un drum mai lung, prin angrenarea masei corpului fn urma flexarii piciorului din spate si ducerii trunchiului mult inapoi la inceputul aruncérii. - Aruncarea cu doud mini in plan lateral — peste cap, fara rasueirea trunchiului, din pozitia stand departat. Arunciri cu o mani —cu mingii medicinale de 1 ~ 3 kg - Tmpingeri cu un brat de la umir se executi: - din stind usor depariat cu picioarele la acelagi nivel, mingea tinuti cu 0 mand in fafa umarului brafului aruncator si sprijinita din fafa cu palma brafului liber (cu fafa la directia ce aruncare); - din stand cu un picior in fat’, cu fafa pe directia de aruncare; 9153- din stind cu un picior in fata cu flexarea piciorului si rasucirea trunchiului spre partea bratului de aruncare; - din pozitie de plecare - intors la 45° fata de directia de armeare, spre partea bratului aruncator; = din pozitie de aruncare ~ cu latura opus brafului arunc&tor spre directia de aruncare. Aruncarea mingei de oind cu un brat: = pasarea mingei prin aruncare la partenerul din fafa spre directia de aruncare (se aruncd la inceput numai din brat dinapoi peste umar cu traiectorie normala); ~ acelasi exercitiu ~ din stnd cu un picior in fafa; - aruncarea mingei din stand intors la 450 fat de directia de aruncare, spre partea bratului aruncdtor, eu mingea finut§ fnapoi cu braful intins relaxat si umerii résucifi in aceiagi parte; ~ aruncarea mingei de oina de pe loc din sténd cu latura opusd bratului aruneator pe directia de aruncare; = aruncarea mingei de oind cu elan scurt prin alergare si oprire in sprijin dublu; = aruncarea mingei de oind cu trei pasi de aruncare, cu plecare de pe loc; ~ aruncarea mingei de oind cu trei pasi de aruncare, precedati de 3 - 5 — 7 pasi de alergare; - aruncarea mingei de oind la tinte verticale gi orizontale de pe loc. Nota: in functie de precizarile mentionate, de baza material existent’, numarul, varsta part antilor si timpul avut la dispozitie se vor planifiea variantele de exerci PROBE ALE ATLETISMULUI TEMA 1.2, ALERGAREA DE VITEZA (FAZELE ALERGARI DE VITEZA): STARTUL, PASUL LANSAT, PASUL DE ACCELERARE, ALERGAREA PE PARCURS, SOSIRE: Ex.1. Exersarea pozitiilor corespunzatoare comenzilor ,pe locuri” 5i ,gata”. Ex.2. Starturi de jos la comandi, in linie dreapta, pe distange de 5 — 10 m, apoi pe 20 - 30m. Ex.3. Plecari din pozitia stind, cu fata spre directia de alergare, la semnal —sonor, intoarcere $i alergare 10-20 m. Ex.4. Plecari din pozitia stand, cu spatele la directia de alergare, la semnal sonor, alengare 15m. Ex.5. Alergare usoard la semnal sonor, pe distanta de 10m. Ex.6. Alergare pe distanfa de 15-20 m, cresc&nd progresiv viteza. Ex.7. Alergare accelerati pe 30 m, urmarind coordonarea brafelor si picioarelor (distantele de lucru sunt la inceput de 20 — 30 m, crescdnd treptat pana la 40 — 60 m). Ex.8. Starturi de jos cu accelerare pand la viteza maximé si in continuare_mentinerea vitezei pe o distanfi de 10-20 m. Ex.9. Alergare pe 30 m, pas lansat de viteza, lungime egali a pasilor, contact cu solul numai pe pingea, migcarea brafelor cu amplitudine, mentinerea pozitiei trunchiului 10/53dreapti, capul afléndu-se in prelungirea trunchiului, iar privirea indreptata spre linia de sosire. Ex.10. Alergari cu start lansat pe distanje de 10, 20, 30 m, cronometrate, Ex.11. Alergere 50 m, atac asupra liniei de sosire, pieptul si ating planul vertical dus prin linia de sosire, Ex.12. Alergare pe 50 m plat, intreceri (stafeta). NOTA: in functie de baza materiali existent’, numrul, varsta participantilor si timpul avut la dispozitie se vor planifica si alte variante de exercitii. La subunitifile, care nu au suficient, se vor exersa fragmentat fazele unitifii de invatare proiectate. Se poate exersa alergarea de vitezi pe 50 m, prin naveti 5x10 m. Atenfie la dozarea efortului, un numir prea mare de repetiri duce sau conduce la oboseali, influentand in sens negativ coordonarea si indeminarea, find puse in ,pericol” sarcinile si obiectivele temei respective. Elementul pe care trebuie si se insiste in cursul activitifii de invatare si perfectionare a pasului alergitor de accelerare va fi cresterea treptati a vitezei pana la atingerea valorii maxime a acesteia, Se recomandi 2-3 repetiri de exe diferenta dintre calitaten motricd Vitez4 si deprinderea motrick Alergare de vitezi (cine pe cine influenteazi). TEMA 1.3. ALERGAREA DE REZISTENTA: 600, 800 si 1000 m. Ex.1. Exersarea pozitiilor corespunzatoare comenzilor ,pe locuri” si gata” Ex.2, Plecari din pozitia stind, cu fata spre directia de alergare, la semnal sonor, alergare 20m, Ex.3. Alergare in tempo uniform (2/4), 2 repetari x 2 minute, cu pauz 1 minut. Ex4. Alergare in tempo uniform (3/4), 3 repetari x I minut cu pauzi de | minut. Ex.S. Alergare pe distanta de 60 m, 5 x 60 m, tempou 60%, pauz4 intre repetfiri pana la revenirea F.C.(freeventei cardiace) la 120 b/minut (interval de 90 secunde). Ex.6. Alergare prin metoda cresterii distanfei inegale: 100 + 200 + 300 de m, pauzi activa | minut si 30 de secunde intre 0-100 m, 1 minut si 50 de sccunde intre 100 ~ 200 m si 2 minute si 10 secunde intre 200 - 300 m. Ex.7. Alergare pe distanta de 600 m Femeile si 800 m Barbatii, in tempou echivalent cu 4 minute la Femei si 3 minute si 30 secunde la Barbati. Ex.8. Alergare de durata, in tempo uniform, | km Barbafii in 6 minute si 1 km Femeile in 7 minute. Ex.9. Alergare in pant de 10°, pe distanta de 60 metri, tempou echivalent cu 10 secunde, 2x. Ex.10. Alergare pe distanta de 600 m, cu barem. Ex.11. Alergare pe distanfa de 800 m, cu barem. Ex.12. Alergare pe distanfa de 1000 m, cu barem. NOTA: {n functie de baza materiali existenti, numirul, varsta participantilor si timpul avut la dispozitie se vor planifica si alte variante de exercifii, La subunitifile care nu au spatiu suficient, se poate exersa alergarea de rezisten{#, prin naveti (dus-intors, ex. 10x100m). De asemenea se poate deplasa efectivul la baze cu spatii adecvate desfiguririi probei. Unde nu este prevazuti dozarea efortului, instructorii sportivi o vor asigura, acorda, proiecta. 11/83TEMA 1.4. SARITURA iN LUNGIME CU ELAN-PROCEDEUL CU 1 % PASI IN AER. Ex.1, Deplasare prin pasi siltati, succesivi pe piciorul drept si pe picionul sting, pe distanfa de 30 de metri, tempou mediu, pauzd activa (mers), 1 minut, 2x, formatie de lucra = lini Ex.2. Deplasare prin pasi sarifi, pe distanta de 30 de metri, tempou mediu, pauzi activi (mers), 1 minut, 2x, formafie de lueru ~ lini, Ex.3. Batai si desprinderi repetate, precedate de 3 apoi 5 pasi de alergare (desprinderea mai mult lung’ decat inalta, iar aterizarea se face pe piciorul de avantare). Ex.4. Sarituri cu desprindere de pe un picior si aterizare pe ambele. Ex.5, Sirituri peste diferite obiecte (40 — 60 cm.) cu aterizare pe ambele picioare. Ex.6, Alergare usoara urmata de pasi sarifi succesivi. Ex.7. Elan 3-5 pasi, bataie si aterizare pe piciorul de avantare, Ex.8, Blan 5-7 pasi, bataie si sariturd pe diferite obiecte. Ex.9. Elan 5-7 pagi, bataie, zbor gi aterizare in fandat. Ex.10. Blan 5-7 pasi, bitaie libera si desprindere in pas sirit (cu tendinta realizirii unui zbor cat mai lung) si aterizare pe piciorul de avantare. Ex.11. Elan limitat, desprinderi la prag, sirituri cu 1%, 4-5 repetiri. Ex.12. Sariturd in lungime cu elan cu I ¥4, in groapa cu nisip, 3-4 repetiri. NOTA: in functie de baza material existent’, numirul, varsta participantilor si timpul avut la dispozitie se vor planifica si alte variante de exercitii, Pentru subunititile care nu au groapi cu nisip, se vor executa celelalte exercitii, fard finalizare, insusindu-se tehnica corecti a fazelor - parti din unitatea de inva(are, TEMA 1.5. ARUNCAREA GREUTATII: invitarea/consolidarea/ perfectionarea mecanismului de bazi a miscdrii de impingere; a prizei, a arunciirii fara elan, a aruncdrii cuelan. Ex.1. Exercifii din scoala arunc&rii sub forma de impingeri, cu ambele maini si cu 0 mind, folosind mingii medicinale sau bile metalice. Ex.2. Din stind departat cu piciorul drept retras la o lungime de talp in urma, obiectul este finut sub barbie cu palmele orientate spre interior, coatele indoite oblic — jos — exterior, mutarea greutitii corpului pe piciorul drept care se flexeaz& usor si apoi exercitarea imediata a unei reactii de intindere a picioarelor prin presiunea lor pe sol, in succesiunea: picior drept, dou picioare, picior sting si aruncarea spre inainte sus. Ex.3. Executarea aceleiasi aruncari din mers: pagind pe dreptul, pasind pe stangul si aruncare (in timpul aruncéirii spatele si umerii ramén inapoi in raport cu picioarele). Ex.4, Din stand depértat in plan frontal, indoirea lent urmati de intinderea energicé a picioarelor, concomitent cu actiunea brafelor asupra obiectului de jos in sus pentru al proiecta pe verticald (cdnd se executi cu un singur brat, obiectul este finut deasupra umarului). Ex.5. Exercitii pentru invafarea prizei prin finerea corect a greutiii cu o ména, din pozitia stind departat, prin fixarea acesteia in spatiul supraclavicular — umar gi 12/83executarea a o serie de miscari din trunchi (aplecdri, indoiri, rsuciri ete.) si din picioare (indoirea genunchilor, fandari laterale, inapoi etc.) Ex.6. Aruncari din stind departat lateral cu fata spre directia aruncirii, folosind progresiv tot mai pronunfat flexia genunchilor, résucirea trunchiului spre dreapta i depasirea obiectului. Ex.7. Aruncdri din stand depértat lateral cu latura stngi spre directia aruncarii, folosind ca element de progresie — indoirea genunchiului drept, inclinarea trunchiului si umerilor - dreapta. Ex.8. Aruncari din stind departat cu spatele spre directia anuncarii (pozitia aruneatii de incepere a efortului final). Ex.9. Aruncéri din pozitia fundamentalé cu bile de 5 ~ 6 kg femeile si 8 — 10 kg barbati pentru mentinerea cotului drept inapoia obiectului, evitarea actiunii pretimpurii a bratului, perceperea momentelor de presiune a picioarelor pe sol si dezvoltarea forfei de impingere. Ex.10.Deplasari cu spatele inainte, cu genunchii flexati si cu usoara aplecare a ‘trunchiului: drept — sting — drept — sting (saltare) — drept (sltare) — drept stang Ex.11, Repetarea elanului fird efort final, cu ajutorul unui partener, care prinde mana stingd a executantului refinand-o, astfel ca umerii s4 raménd in urma in raport cu picioarele. Ex.12.Saltari alunecate, razante exceutate cu spatele la directa elanului fara obiect de aruncare. Ex.13. Acelasi exereitiu, cu simularea efortului final al aruncatii. Ex.14, Saltari alunecate cu greutatea tinutd la gat fard aruncare, Ex.15. Aruncari cu elan — siltare alunecati cu spatele spre direotia deplasarii si aruncare. NOTA: fn functie de baza materiali existent4, numirul, varsta participantilor si timpul avut la dispozitie se vor planifiea si alte variante de exercitii. Aceasti temi va fi desfasurati doar la subunitifile unde existi spatiu suficient, insistindu-se asupra respectirii normelor de securifate si sinitate in munei. Se pot planifica sedinte de antrenament in locuri stabilite de comandanti, in apropierea subunititilor. La subunititile fir spatiu se va exersa miscarea fir aruncare reaki (doar mimare), interesindu-ne insusirea meeanismului de baz al misedrii 2. GIMNASTICA TEMA 2.1, EXERCITIL DE FRONT, ORDINE $1 FORMATII (gimnastica de baz’). 2.1.1. Actiuni efectuate pe loc si de pe loe: Ex.1. Pozitia de drepfi, pozifiile de repaus, formatiile de adunare, alinierile, raportul, numiratoarea, intoarcerile, ruperile de rinduri. 2.1.2. Acfiuni efectuate din deplasare: Ex.2. Mersul in coloani, opririle, intoarcerile din mers, trecerile de la pasul de mers la pasul de alergare si invers, intoarcerile din alergare. 13/53