MIJLOACELE DE INVMANT IN INSTRUCIA COLAR I AUTOINSTRUCIE

VIII.l. Mijloacele de invmant - locul i rolul lor in procesul didactic VIII.

1.1. Mijloacele
de invmant i inseria lor in practica educativ
In coala contemporan, utilizarea unor sintagme ca mijloace de
invmant, instruire i
autoinstruire asistate de calculator, individualizarea instruciei etc., a
devenit o necesitate, ele
reprezentand, practic, direcii pentru reforma invmantului.
Determinand mutaii substaniale in tehnologia didactic (cu care, aa
cum am artat in
capitolul anterior nu se suprapun), mijloacele de invmant i, respectiv
mijloacele tehnice de
instruire au fost i sunt in ultimul timp prilej de dezbateri intre specialitii
in tiinele
160
educaiei, intre cadrele didactice i intre toti cei interesai de educaie.
Opiniile sunt imprite,
unii sunt convini c mijloacele tehnice de instruire vor scoate educaia
din impas, c vor
permite sfaritul corvoadelor in coal, altii c ele vor inlocui profesorii i
vor transforma
elevii in roboi, altii c niciodat nimic nu va putea inlocui cartea ca
instrument fundamental
in educaie etc.
Practica didactic a confirmat faptul c, adesea, o noutate in viaa colii
sau doar o modificare
a unui aspect particular al procesului de invmant, cum ar fi:
introducerea unei discipline
colare noi, utilizarea unui nou mijloc de invmant etc., are efecte cu
totul imprevizibile, ca
de exemplu: ...ridic in picioare toi prinii elevilor" (A.G. Oettinger,
1970, pag. 60).
Rmane i azi valabil afirmaia lui A.M. Huberman (1978), potrivit creia,
unii consider
inc schimbarea in domeniul educaiei ca pe ceva suspect, ceva ce nu se
bazeaz pe dovezi,
ceva insolit, ba chiar de-a dreptul periculos. A schimba educaia inseamn
de fapt a schimba
modul in care prinii ii cresc copiii. Acest lucru determin modificri in
raporturile dintre
aduli i tineri i altereaz ascendentul celor dintai asupra caracterului noii
generaii" (pag. 9).
De altfel, experiena de pan acum a demonstrat c in domeniul
educaiei, dei se opereaz
modificri, chiar reforme, nu se produce aproape niciodat o ruptur net
intre nou i vechi.
Soluia pe care Gaston Berger (1973) o avansa pentru a pune de acord
ritmul lent, uniform al
schimbrilor din educaie cu ritmul accelerat, continuu al schimbrilor ce
se petrec in via, in
societate, este dotarea invmantului cu mijloace tehnice similare celor
ce se utilizeaz in
contextul extracolar. Ele pot fi reunite in sintagma mass-media i au un
rol important in
realizarea comunicrii intenunane (vezi figura l .VIII.) i, implicit, a celei
educaionale.
Memoria
lumii
Instrucie/educaie in
coal
^
w
^
w Educaie/instrucie in
familie
dl
k
^
W
Mass media 4
h,
^ Contacte
interpersonale
^
i-
Contextul
social
^ w
Memoria individual
Cultura
Figura 1. VIII. Posibiliti de comunicare intre memoria lumii i individ
162
Necesitatea de a introduce in coal aparate i instalaii tehnice este
evident intr-o lume in
care tehnologia informaional, calculatoarele electronice,
microcalculatoarele, Internet-ul
.a.m.d., i-au fcut loc in toate sectoarele de activitate.
VIII. 1.2. Evoluia mijloacelor de invmant in plan diacronic
intr-o clasificare a mijloacelor de invmant, realizat de Wilbur Schramm
(1977) se disting
patru generaii (in tabelul l .VIII. vezi generaiile de la nr. crt. l la nr. crt. 4)
care, de fapt, au
insemnat tot atatea momente sau stadii in inovarea instruciei. Progresele
realizate in
161
domeniul tehnologiei informaionale au fcut ca acestor patru generaii s
li se adauge inc
dou (in tabelul l .VIII. vezi generaiile de la nr. crt. 5 i 6).
Tabelul 1.VEI,
Evoluia mijloacelor de invmant in plan diacronic
Nr.
crt.
Categoria de
mijloace de
invmant
Exemple de suporturi
pentru vehicularea
cunotinelor
Scurt descriere a
suporturilor pentru
vehicularea cunotinelor
1. Generaia I - tabla - manuscrisele -
obiectele de muzeu
- sunt utilizate numai direct,
prin aciunea comun a
profesorului i a elevilor, ele
precedand apariia tehnicilor
de informare propriu-zis
2. Generaia a Il-a - tiparul (inventat de
Guttenberg) - vehiculele
de cunotine", purttoare
de informaii gata
elaborate: manuale, texte
imprimate etc.
- nu mai este necesar
prezena fizic a
profesorului sau a celui care
le-a scris - aciunea mediat
a profesorului asupra
elevului se realizeaz prin
intermediul unui cod -
scrisul
3. Generaia a III-a
(sfaritul
secolului XIX i
inceputul
secolului XX)
- fotografia - diapozitivul -
inregistrrile sonore -
filmul i televiziunea (deci
mijloacele audiovizuale)
- comunicarea interuman se
realizeaz prin intermediul
mainilor
4. Generaia a IV-a - tehnicile moderne -
mainile de instruire
- se realizeaz un dialog
direct intre elev i maina de
instruire
5. Generaia a V-a - calculatorul electronic - se realizeaz un dialog
direct intre elev i
calculatorul electronic
6. Generaia a Vl-a - noile tehnologii de
comunicare: www, e-mail,
IP Telephony,
videoconferinte etc.
- se realizeaz dialoguri on
line" cu parteneri din
intreag lume
Referitor la tehnicile moderne de instruire, UNESCO arat c ele reprezint
a patra revoluie
in dezvoltarea societii, din punctul de vedere al mijloacelor de instruire
i educare. Dup E.
Ashby (1967), cele patru revoluii sunt:
(1) trecerea de la educaia in familie la educaia in coal
(2) adoptarea cuvantului scris ca mijloc de instruire i autoinstruire
(3) apariia tiparului i folosirea crii
(4) dezvoltarea electronicii (radioul, televiziunea, calculatoarele).
In practica educativ nu s-a renunat i nici nu trebuie s se renune la
utilizarea mijloacelor
de invmant din generaiile I-III.
163
!
Exemple:
- mijloacele tehnice evoluate, respectiv cele din generaia a patra, inclusiv
calculatorul
electronic, sunt utiliz i pentru a prezenta texte imagini, grafice etc., deci
material vehiculat de
mijloacele din primele generaii.
162
- dei face parte din generaia I a mijloacelor de invmant, tabla rmane
foarte des folosit
in proce instructiv-educativ, in prezent utilizandu-se mai multe tipuri ale
acestui mijloc de
invmant (vezi figi 2. VIII.):
Figura 2. VIII. Tabl, tabl alb, flip chart
De altfel, utilitatea mijloacele tehnice modeme const, in principal, in
uurina de a recrea in
permanen situaia educaional, prin includerea in campul educaiei a
noilor achiziii din
domeniul tiinelor educaiei.
Exemplu: De la invmantul programat, aprut in deceniile 6-7, s-a ajuns
mai tarziu Ia
aplicaiile inteligenei artificiale in invmant, Ia programele expert i la
programele
flexibile, la instruirea i autoinstruirea asistate de calculator i, foarte
recent, la noile
tehnologii de comunicare.
VIII.1.3. Necesitatea pregtirii cadrelor didactice in metodologia utilizrii
mijloacelor tehnice
de instruire
Dezvoltarea ansamblului mijloacelor de invmant, mai ales a mijloacelor
tehnice de
instruire, integrarea lor in activitile educaionale i soluionarea unor
probleme practice ale
instruciei i educaiei, au demonstrat, inc o dat, c activitatea didactic
nu se poate limita la
transmiterea verbal a cunotinelor; ele au rpit limbajului verbal
privilegiul de a fi unicul
instrument de predare a cunotinelor, ceea ce le confer o valoare
pedagogic semnificativ
(I.K. Davies, 1975). in legtur cu aceast valoare, un optimism dus
oarecum la extrem, a
fcut ca la unii autori s apar tendina de exagerare.
Exemplu: Oettinger (1970) afirm c mijloacele tehnice de instruire
sprijin procesul didactic
Ia fel de mult ca i telescopul i microscopul, care au extins vederea
uman", ceea ce este
discutabil.
Experiena didactic de pan acum a demonstrat c rezultatele - pozitive
sau negative,
obinute in instruire cu ajutorul mijloacelor tehnice, sunt condiionate mai
mult de utilizator
decat de calitatea intrinsec a instrumentelor efective. Consecina
practic imediat este
regandirea programului de formare iniial i continu a cadrelor
didactice, punerea accentului
nu doar pe metodele de predare, ci i pe modalitile de utilizare a
mijloacelor tehnice de
instruire. Studiile experimentale realizate in acest sens, au evideniat c
164
atunci cand esena unei inovaii nu este cunoscut suficient de ctre
profesori, apar dificulti
majore in aplicarea ei. Mai mult, foarte adesea, apare in randul cadrelor
didactice fenomenul
pe care A.M. Huberman (1978, pag. 59) il numete refuz din ignoran":
Nu tiu ce
materiale audiovizuale sunt disponibile in coal.", Nu tiu s utilizez
aparatul de proiecie."
etc.
Avand in vedere consideraiile de mai sus, un program de formare iniial
a cadrelor didactice
in metodolojja utilizrii mijloacelor tehnice de instruire, trebuie s
cuprind, ca punct de
plecare, familiarizarea cu acestea 5,' iniierea in tehnica manuirii lor i s
respecte,
urmtoarele etape.
""* Etapa I, care const in insuirea cunotinelor de baz referitoare la
mijloacele tehnice i
la metodologia de utilizare a acestora in activitile didactice (J.D. Lockard,
1986).
""* Etapa a II-a, care se poate realiza in paralel cu prima i care const in
efectuarea de
aplicaii practice in vederea formrii abilitilor practice de manuire a
aparatelor.
"* Etapa a IlI-a, care cuprinde elaborarea unor proiecte de activitate didactic, in care s
se
prevad secvene de predare-invare cu ajutorul mijloacelor tehnice.
IIB* Etapa a IV-a, care se refer aplicarea in practic a proiectelor de
activitate didactic
realizate.
""* Etapa a V-a, care const in organizarea de analize ale activitilor
didactice bazate pe
utilizarea mijloacelor tehnice de instruire, in care s se evidenieze
aspectele reuite i mai
puin reuite ale activitii, s se propun soluii pentru rezolvarea
dificultilor .a.m.d.
163
Eficiena unui astfel de program este condiionat i de cunoaterea
principalelor dificulti
tipice care apar in folosirea mijloacelor tehnice de instruire:
D Dificulti datorate proiectrii didactice insuficient de riguroase a
modului de desfurare a
activitii didactice, a asigurrii unitii dintre coninutul tiinific,
metodologia didactic i
metodologia de utilizare a mijloacelor tehnice.
D Dificulti datorate pregtirii practice insuficiente a cadrelor didactice in
vederea
desfurrii activitilor didactice cu mijloace tehnice: de exemplu, erori
sau disfunctii la
punerea in funciune, la manevrarea sau la oprirea aparatelor.
O Dificulti care apar pe parcursul activitii didactice bazate pe utilizarea
mijloacelor
tehnice de instruire, cum ar fi:
v dificulti in asigurarea distribuiei ateniei cadrului didactic pentru
activitatea cu mijlocul
tehnic, pentru coninutul tiinific vehiculat i pentru activitatea
desfurat de elevi v
dificulti in adecvarea i dozarea comentariilor i a explicaiilor care
insoesc imaginile
proiectate v dificulti in antrenarea elevilor in activitatea didactic, in
explicarea imaginilor i
in deducerea
noului ** existena unor timpi morti" determinai de valorificarea
ineficient a timpului
disponibil .a.
Dificultile menionate mai sus sau altele care pot aprea in practica
instruirii, nu trebuie s
descurajeze cadrele didactice i nici s le determine s organizeze i s
desfoare activiti
didactice tradiionale, mai ales c formarea abilitilor practice reprezint
un proces
multifazic, care se realizeaz in timp, prin invare (M. Ionescu, I. Radu
(coord.), 1995, M.
Ionescu, 2000).
De asemenea, se impune precizarea c modernizarea mijloacelor tehnice
de instruire (care se
gsesc in centrul relaiei profesor-elevi), trebuie s se realizeze in viziune
sistemic, in paralel
cu modernizarea celorlaltor componente ale curriculumului, respectiv cu
regandirea i
restructurarea coninutului invmantului, cu revizuirea programelor i a
metodelor didactice,
a modalitilor de evaluare i control .a.m.d,
VIII. 1.4. Calculatorul electronic i posibilitile de utilizare a acestuia in
procesul didactic
Introducerea calculatorului electronic in coal i valorificarea lui in
instrucie i
autoinstrucie a devenit, in ultimii ani, o preocupare constant a
practicienilor i a
teoreticienilor. Aceasta este o consecin fireasc a dezvoltrii tehnologiei
informaionale i a
transformrii calculatorului intr-un instrument de lucru de mare utilitate in
cele mai diverse
sectoare de activitate.
165
Particularizrile instruirii asistate de calculator (LA.C.) in invmantul de
toate gradele, si
tiinifice realizate cu subieci de diferite varste, la diferite discipline de
studiu, la diferite
capitole, tem< au demonstrat valenele sale psihopedagogice,
valorificabile atat in instruire,
cat i in autoinstruire acelai timp, cerinele care trebuie asigurate in I.A.C.
(vezi, in capitolul
VII, Predarea i invare; asistena calculatorului").
Sintagma instruire asistat de calculator" este legat de conceptele de
software" (care se
refe programul pedagogic i la produsul informatic) i hardware" (care se
refer la
echipamentul electronic).
in cele ce urmeaz, prezentm o posibil clasificare a resurselor software,
care se multiplic
toi mult i devin tot mai performante:
O sisteme de operare
O editoare de text
O foi electronice de calcul tabelar
O sisteme de gestiune a bazelor de date
D pachete grafice i de prezentare
O pachete pentru desen
164
O pachete DTP
D pachete pentru recunoaterea vorbirii
O pachete pentru video digital
r> pachete OCR
3 pachete CAD
O pachete pentru conectare la distan
D navigatoare Internet (browsere)
O pachete pentru videoconferine
O limbaje de programare vizuale
D pachete multimedia integrate
O pachete antivirus.
in tabelul 2.VIII. prezentm, intr-o manier sintetic, resursele hardware i
posibilitile
valorificare a lor:
Tabelul 2.V1
Prezentare sintetic a resurselor hardware
Nr.
crt. Denumirea resursei Posibiliti de
utilizare
l. Computer multimedia:
** unitate central:
* carcas cu surs de alimentare
-> plac de baz cu memorii (RAM, ROM) -*
microprocesor
- concepia.
- plac de sunet i boxe modificarea i
rularea
"* plac pentru captur video aplicaiilor
"* plac de reea multimedia i a
* microfon oricror alte tipuri
de
-* unitate de disc (HDD) programe
-* unitate de floppy disk (FDD)
-* unitate de compact disk (CD)
** monitor
v tastatur (keyboard)
** mouse
2. Medii de stocare de mare capacitate: - stocare de date,
"* unitate de disc DVD (Digital Versatile Disk) copii de rezerv ale
"* unitate de disc ZIP aplicaiilor
* unitate de disc Bernoulli importante
166
3. Imprimant (printer) - tiprire documente
i grafice
4. Plotter - tiprire desene
tehnice
5. Scanner
- scanarea
documentelor
tiprite
6. Aparat foto digital - achiziie de
imagini statice
7. Camcorder tradiional i/sau digital - achiziie de
imagini video
165
8. Video player sau recorder - redare,
inregistrare i/sau
mixaj video
9. Modem - conectare la
distant
10. HMS (Head Mounted System) - realitate virtual
11. Mouse spaial i mnui senzitive - realitate virtual
12. Unitate de inscripionat CD - copiere de soft
13. Sertar pentru disc hoit - transport/rulare pe
alte computere
14. Hub - interconectare
(LAN)
In I.A.C. se poate vorbi de urmtoarele stadii caracteristice:
a) implementarea informaticii
b) programarea pedagogic a coninutului ideatic i a activitii elevului in
legtur cu acest
coninut in pai, respectiv in secvene
c) elaborarea programului-computer, respectiv a produsului informatic
d) apariia componentei hardware i utilizarea acesteia ca suport pentru
software.
VIII.2. Mijloacele tehnice de instruire: esen i funcii
VIII.2.1. Esen i caracterizare general
Intr-o definiie primar, mijloacele tehnice de instruire sunt considerate
ansambluri de
procedee -mecanice, optice, electrice i electronice - de inregistrare,
pstrare i transmitere a
informaiei.
Clifford H. Bloock (1972) definete mijloacele tehnice de instruire ca fiind
acele dispozitive
i tehnici nscute din revoluia mijloacelor de comunicare, ce pot fi folosite
in scopuri
didactice, luate individual sau in combinaie, pe ling profesor, manual i
tabl. Ele includ
acele aparate i instalaii cuprinse in generaiile III -IV, respectiv aparatele
de proiecie, de
inregistrare-redare audio, instruire programat, inclusiv calculatoarele
electronice (generaia a
V-a) i alte elemente de hardware i software.
In literatura pedagogic romaneasc, mijloacele tehnice de instruire sunt
definite ca ansamblu
al mijloacelor de invmant cu suport tehnic i care pretind respectarea
unor norme tehnice
de utilizare speciale, respectiv echipamentele tehnice - aparatele (de
exemplu, aparatele
audiovizuale), dispozitivele, mainile (de exemplu, mainile de instruire i
cele de examinare),
utilajele, instalaiile utilizate in procesul didactic. De asemenea, sintagma
mijloace tehnice
de instruire" include ansamblul cerinelor pedagogice de utilizare eficient
a lor, in
urmtoarele scopuri didactice:
PJ sensibilizarea elevilor in vederea desfurrii activitii didactice
R] sprijinirea perceperii noului de ctre elevi
R] comunicarea, transmiterea, demonstrarea/ilustrarea noului
R] inelegerea noului de ctre elevi
P]' aplicarea i exersarea noilor cunotine teoretice i practice
167
Fb fixarea i consolidarea noilor cunotine i competene Fb verificarea i
evaluarea
cunotinelor i abilitilor elevilor (M. Ionescu, V. Preda, 1983, M. Ionescu,
1998, 2000).
Din definiiile de mai sus, rezult c in abordarea problematicii mijloacelor
tehnice de
instruire putem limita la nivelul caracteristicilor pur tehnice i tehnologice
ale acestora, ci
trebuie s lua considerare trsturile specifice conferite lor de tiinele
invrii, valenele lor
psihopedagogice. De ; precizarea locului i rolului mijloacelor tehnice de
instruire in procesul
didactic impune stabilirea valoi psihopedagogice.
166
Exemplu: Valoarea psihopedagogic a mijloacelor audio-vizuale se
evideniaz uor prin
raportarea I diversitatea variantelor de instruire i prin analiza
comparativ a avantajelor i
dezavantajelor fieci Analizand, comparativ, situaiile educative: a) Situaia
educativ clasic,
respectiv situaia invmantului magistral (vezi figura 3.VIII.):
Profesor
Elev
- Informaia
- Recepia
- Noua informaie
Figura 3. VIU. Model pentru ilustrarea situaiei clasice de instruire b)
Situaia educativ
realizat cu ajutorul surselor scrise (vezi figura 4.VIII.):
Manual
(surse scrise) ^~ "A
Informaia codificat
Elev
Recepia
Nici rspuns Nici control
Figura 4. VIII. Model pentru ilustrarea situaiei educative realizate cu
ajutorul surselor scrise
c) Situaia educativ realizat cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale (vezi
figura 5.VIII.):
r
Document Elev
Informaia
necodificat
Recepia
Nici
rspuns
Nici
control
lKr
^
"N r
J
Figura 5. VIII. Model pentru ilustrarea situaiei educative realizate cu
ajutorul mijloacelor
audio-vizuale
se pot evidenia avantajele i dezavantajele fiecreia, ceea ce impune
utilizarea lor combinat,
funcie d
caracteristicile concrete ale mediului de instruire i ale situaiei educative.
Avantajele comunicrii educaionale audio-vizuale sunt, in principal,
urmtoarele: E> absena
codului, care face posibil utilizarea variantei pe toate treptele de
colaritate E> permite
obinerea de informaii accesibile pentru elevi cu particulariti diferite, cu
capaciti di
decodificare diferite
168
E> permite formarea de reprezentri corecte, chiar in condiii de pregtire
cultural diferite
E>crete volumul informaiilor transmise i recepionate in unitatea de
timp, limbajul
audiovizual caracterizandu-se printr-o organizare cronospaial impus
E> permite transmiterea operativ a celor mai recente evenimente.
Elementele care asigur valoarea psihopedagogic a oricrui mijloc de
invmant, adaptate
dup R. Glaser (1972), sunt:
a) nivelul motivaiei colare a elevilor i configuraia sistemului lor
cognitiv, cunotinele
i competenele necesare asimilrii noului
b) inteligena general a elevilor i capacitatea lor de invare
c) modalitatea de proiectare, structurare i sistematizare a programelor de
invare, relevana
i logica informaiilor care vor fi dobandite
d) caracterul activ i complementar al activitii de predare-invaare (de
exemplu oprirea
167
temporar a unui film didactic pentru realizarea de comentarii, notarea
aspectelor eseniale
.a.)
e) verificarea/controlarea activitii mintale a elevilor, asigurarea feed-
backulm, a repetiiei
i a exersrii.
Nu trebuie s pierdem din vedere cercetrile realizate de Roger Muchielli
(1982, pag. 57),
care demonstreaz c la sfaritul unei secvene de invare, in condiiile
unei atenii voluntare
i cu un grad sporit de concentrare, elevul reine difereniat: 10% din ceea
ce citete, 20% din
ceea ce aude, 30% din ceea ce vede, 50% din ceea ce vede i aude in
acelai timp, 80% din
ceea ce spune i 90% din ceea ce spune i face in acelai timp.
VIII.2.2. Funcii ale mijloacelor tehnice de instruire
Selectarea i utilizarea corect a mijloacelor de invmant sunt
condiionate de cunoaterea
funciilor lor pedagogice, dintre care, amintim:
VIII. 2.2.1. Funcia de instruire
Mijloacele de invmant au valoare de instrumente pedagogice de
comunicare rapid i
eficient a informaiilor, instrumente ce se interpun intre logica tiinei i
logica elevului i
care inlesnesc i optimizeaz comunicarea educaional profesor-elev. Prin
sporirea capacitii
elevilor de a recepiona informaii graie unor situaii perceptive variate,
mijloacele de
invmant le dezvolt acestora capacitatea de a inelege realitatea i de
a aciona asupra ei.
Rezult c ele au funcie de mediere a instrumentelor psihice prin
intermediul celor
pedagogice. Posibilitile de codificare a informaiilor coninute in mesaje
sunt diverse
(imagini, simboluri, sunete etc.), ceea ce contribuie la esenializarea
coninuturilor tiinifice,
uneori dificile i abstracte, in modaliti accesibile i chiar plcute.
Prin organizarea experienei senzoriale a elevilor, mijloacele de
invmant contribuie in bun
msur la constituirea i consolidarea structurilor perceptive operatorii,
ameliorand
capacitatea elevului de a inregistra, prelucra i interpreta informaiile
primite, operaiile
perceptive de explorare, comparare, fixare, precum i caracterul raional
al aciunilor
perceptive. Dup cum arat L. Filimon (1993, pag. 12), ...la cea mai
simpl cunoatere
perceptual particip gandirea, imaginaia, reprezentarea, iar absena
senzaiilor este de
neconceput in percepie".
VIII. 2.2.2. Funcia de motivare a invrii i de orientare a intereselor
profesionale ale
elevilor este legat de incrctura emoional a imaginii audio-vizuale,
care se adreseaz
direct sensibilitii elevului. Mesajele vizuale i auditive stimuleaz la elevi
curiozitatea,
interesul, dorina de cunoatere i de aciune i creaz momente de bun
dispoziie, toate
acestea contribuind la mobilizarea efortului in procesul de invare. De
asemenea, graie
utilizrii mijloacelor tehnice, elevii se pot informa mai repede, mai bine i
mai mult despre
diverse profesii, activiti, preocupri etc., ceea ce contribuie la orientarea
lor colar i
profesional.
169
VIII. 2.2.3. Funcia demonstrativ
Aceast funcie este valorificat in situaiile educative in care exist
constrangeri legate de stn
rea i transmiterea mesajului educaional, datorate caracteristicilor
obiectelor, proceselor i
fenomeneli diate: dimensiuni foarte mici sau foarte mari, ritm lent sau
alert, dinamic etc.
Aceste caracteristi imposibil studierea lor nemijlocit, de aceea se
recurge la substitute ale
obiectelor, proceselor i fenom reale: modele materiale i ideale sau
mijloace tehnice de
instruire. Acestea din urm prezint avantajul ce mrii sau decomprimrii
ritmului de
desfurare a unui proces sau eveniment, permit vizualizarea procese i
fenomene inaccesibile
observaiei directe etc.
VIII. 2.2.4. Funcia formativ i estetic
Comunicarea audiovizual se caracterizeaz printr-o organizare
cronospatial impus, care il
c pe profesor la un plus de -rigurozitate in sistematizarea informaiei, cu
efecte benefice
168
asupra fonri dezvoltrii structurilor cognitive ale elevilor. Acetia se
exerseaz in realizarea
de analize, comparai surprinderea notelor eseniale .a.m.d., ceea ce are
drept efect sporirea
capacitilor de operare a proa gandirii.
Pe lang valenele cognitive pe care le comport, fotografia, diapozitivul,
secvena de film
.a., i jeaz elevii in acte de percepere i evaluare a esteticului i le cultiv
capacitatea de
inelegere i apreci frumosului.
VIII.2.2.5 Funcia de colarizare substitutiv sau de realizare a
invmantului la/de la distc
activitate in realizarea creia intervin, cu predilecie, televiziunea, precum
i reelele
computerizate naiom internaionale.
invmantul la distan reprezint o alternativ ce rspunde unor cerine
multiple de instruii
educare: insuirea unei limbi strine, educaia ecologic, educaia pentru
pace, educaia
continu pe diferite categorii socio-profesionale, inclusiv a personalului
didactic .a.
VIII. 2.2.6. Funcia de evaluare a randamentului elevilor
inc din deceniile 6-7, din timpul invmantului programat se utilizeaz
dispozitive mecanice
evaluare a rezultatelor colare ale elevilor; in timp, lor li s-au adugat cele
electrice i cele
electron Contribuia tuturor acestor dispozitive la optimizarea operaiei de
evaluare a
progresului colar poat evideniat, din cel puin dou puncte de vedere:
- s-au eliminat factorii perturbatori de natur subiectiv care intervin in
verificare i notare
( efei halo", efectul de ordine i de contrast etc.)
- s-au amplificat calitile diagnostice i prognostice ale notrii.
VIII.3. Caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire
Cele mai importante caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire, care
le confer valoai
pedagogic i, totodat anumite limite in utilizare, sunt urmtoarele:
Flexibilitatea sau adaptabilitatea, reprezint trstura care se refer la
posibilitile de adaptare
necesitile de moment. Exemple:
- pe folia de celuloid se poate scrie, desena, terge sau pstra cele scrise
pentru zilele
urmtoare
- cu retroproiectorul poate lucra atat profesorul, cat i elevii, el are, deci,
un grad de
flexibilitate apropiat de c al tablei de scris.
Generalitatea reprezint o proprietate asociat flexibilitii i se refer la
posibilitatea de a
codifica diferite forme, informaiile mesajelor transmise spre receptorul
uman.
170
Exemplu: Calculatoarele electronice au un indice sporit de generalitate
fa de film sau oricare
alt mijloc audio-vizual. Ele redau procese evoluand in timp, redau ad-hoc
dinamica proceselor
i fenomenelor, efecte sonore etc. Pentru ca filmele didactice s rspund
acestei exigene, ele
trebuie multiplicate, iar pentru orice modificare a procesului este necesar
producerea unui
nou film.
Paralelismul este proprietatea care se refer la posibilitatea utilizrii
simultane a aceluiai
mijloc, in mai muli, scopuri sau de ctre mai muli utilizatori, in aceeai
unitate de timp.
Exemple:
- hartia este resursa cea mai utilizat, fiind firesc ca fiecare elev s
utilizeze propriul caiet de
notie
- calculatoarele electronice pot fi utilizate simultan, de ctre mai muli
elevi, in mai multe
scopuri: asimilare de cunotine, aplicare, verificare, evaluare, fixare,
consolidare etc.
Accesibilitatea este o proprietate a mijloacelor tehnice determinat de
complexitatea lor i de
uurina cu care ele pot fi utilizate. Firete, cu cit un mijloc tehnic este mai
complex, cu atat
accesul utilizatorilor depinde in mai mare msur de programe speciale de
instruire pentru
cunoaterea i manuirea aparatelor.
Sigurana in funcionare este reprezint o caracteristic aflat in corelaie
cu fiabilitatea i
intreinerea i se refer la respectarea anumitor reguli i operaii la
punerea in funciune, la
169
utilizarea i la oprirea aparatelor.
Avand in vedere proprietile mijloacelor tehnice, se poate spune c,
pentru stabilirea calitii
mijloacelor tehnice de instruire, se iau in considerare, simultan, patru
categorii de factori, pe
care trebuie s-i aib in vedere atat cei care le produc, cat i cei care le
utilizeaz. Este vorba
de factori pedagogici - notai cu P, tehnici - notai cu T, economici - notai
cu Ec i ergonomici
- notai cu Er. Astfel, calitatea mijloacelor tehnice de instruire - notat cu
C^ este funcie de
aceste categorii de factori: Cm = f (P,T,Ec,Er).
VIII.4. O posibil taxonomic a mijloacelor tehnice de instruire
Dat fiind marea diversitate a mijloacelor de invmant, exist mai multe
criterii de
clasificare lor.
Unul dintre criteriile de clasificare a mijloacelor tehnice de instruire, care
i-a dovedit
operaionalitatea in practica instruirii, a fost oferit de R. Lefranc i H.
Canac (R. Lefranc,
1966) i are in vedere analizatorul solicitat i caracterul static sau dinamic
al imaginii (vezi
tabelele 3.VIII. i 4.VIII.):
Tabelul 3. VIII.
Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire dup analizatorul solicitat
Analizatorul solicitat Categoria de mijloace tehnice de instruire
- analizatorul vizual - mijloace tehnice de instruire vizuale (aparate i
materiale)
- analizatorul auditiv - mijloace tehnice de instruire auditive (aparate i
materiale)
- analizatorul auditiv i analizatorul vizual - mijloace tehnice de instruire
audiovizuale (aparate i
materiale)
Tabelul 4.VIII. Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire dup caracterul
static sau dinamic
al imaginii
Caracterul
imaginii
Tipul de
proiecie
Tipul mijloacelor tehnice de
instruire
Exemple de mijloace
tehnice de instruire
- static - fix - mijloace tehnice de instruire
statice (de meditaie)
- diascolul - epidiscopul
- retroproiectorul
- dinamic - dinamic - mijloace tehnice de instruire
dinamice (de fascinaie)
- filmul - televiziunea -
calculatoarele
electronice
in legtur cu proiecia fix, H. Canac (1966, pag. 23-24) arta:
...imaginea vizual fix
reclam din
partea ochiului observatorului o atitudine de calm contemplare sau de
examen scruttor ..
.imaginea determin
o atitudine de rspuns activ la impresiile pe care le d". Acelai autor,
referindu-se la proiecia
dinamic,
\ arta: Enorm amplificator documentar, ecranul cinematografic sau de
televizor, reunind
virtuile imaginii cu
171
cele ale micrii, aduce in faa noastr, dup dorin, tot felul de obiecte
sau evenimente pe
care imprtiere; lor in spaiu sau fuga lor in trecut, dimensiunile lor prea
mici sau prea mari,
extrema rapiditate sau incetineai; excesiv a desfurrii lor ... le-ar
sustrage altfel pentru
totdeauna vederii noastre" (1966, pag. 25).
Luand in atenie analizatorii solicitai, precum i aparatele i materialele
suport pentru
vehiculare; informaiilor pe cale audio-vizual, considerm operant
gruparea in categoriile:
mijloace tehnice vizuale mijloace tehnice audio i mijloace tehnice audio-
vizuale.
VIII.4,1. Mijloace tehnice vizuale
170
Mijloacele tehnice vizuale solicit analizatorul vizual i cuprind aparate i
materiale, dintre
care amintim (vezi tabelul 5.VIII.):
Tabelul 5.VHL
Exemple de mijloace tehnice vizuale
Categoria de
mijloace tehnice
vizuale
Exemple
Aparate
* epiproiectorul (pentru materiale pe suport opac)
-* epidiascopul (pentru epiproiecie i diaproiecie)
-* diascolul (pentru diapozitive i diafilme)
-* aspectomatul (pentru proiecia automat / semiautomat a
diapozitivelor
* aspectarul (pentru proiecia diapozitivelor)
-* diastarul
-> retroproiectoral (pentru proiecia imaginilor de pe suport transparent
(celuloid)
"* videoproiectorul (pentru proiecia imaginilor de pe casetele video sau
de pe calculatorul
electronic)
-* documatorul (proiector pentru citit microfilme)
-* camera de luat vederi i instalaia video - pentru inregistrarea i
redarea pe monitorul TV
a unor filme didactice
Materiale pentru proiecia cu aparatele video
"* documente tiprite (litogravuri, ilustraii din cri i reviste, scheme,
desene, texte)
-> documente rare (manuscrise, pergamente, piese numismatice, stampe)
-> corpuri opace (roci, metale, imprimri pe cear)
* documente fixe proiectabile (diapozitive, diafilme, filme de 8 mm sau
16 mm, microfilme,
folii pregtite pentru proiecie, casete video, compact discuri)
-* produse ale activitii elevilor (fie de lucru, fragmente de lucrri
elaborate
etc.)_________
Reproducerea pe ecran a imaginilor fixate pe suport opac se realizeaz
prin epiproiecie
(episcopie), iar a celor inregistrate pe suport transparent, prin
diaproiecie.
Epiproiecia const in proiectarea prin reflexie a suprafeelor opace
(documente rare,
fotografii, obiecte de muzeu), cu ajutorul epidiascopului. Diaproiecia este
proiecia prin
transparen a imaginilor fixate pe material transparent (diapozitive,
diafilme); ea se
realizeaz cu ajutorul diaproiectoralui, respectiv a diascolului.
Diaproiector
Figura 6. VIII. Instalaie pentru diaproiecie
172
in cazul proieciei de diapozitive, se utilizeaz dispozitivul suport destinat
acestui scop, iar
cand se proiecteaz diafilme este necesar un dispozitiv de rulare.
Proiectarea diapozitivelor se poate face uor i cu economie de timp cu
ajutorul aspectarului,
diastarului sau a proiectorului automat, acesta din urm fiind cel mai
productiv.
Retroproiecia este realizat de profesor de la catedr, utilizand
retroproiectorul, un suport
transparent de dimensiuni mai mari (folie de cea. 15/25 cm) i un ecran
aflat in faa clasei.
Retroproiecia poate fi folosit cu bune rezultate in predarea i invarea
tuturor disciplinelor
de studiu i integrat oricrei metode didactice: invrii prin descoperire,
problematizrii,
conversaiei etc.
Prezentarea de folii, respectiv de imagini suprapuse, care vizualizeaz
progresiv un obiect sau
fenomen, ofer suporturi suplimentare benefice in realizarea predrii i
invrii.
Figura 7. VIII. Instalaie pentru retroproiecie
171
Teleproiecia este proiecia realizat cu ajutorul unei camere de luat vederi
sau a unui
videocasetofon, conectate la un monitor TV sau videoproiector. in felul
acesta, pot fi supuse
studiului obiecte, componente ale unor mecanisme sau fenomene la care
observatorul uman
nu are acces direct.
Microproiecia reprezint prelucrarea imaginilor in miniatur obinute la
microscop i
prezentarea lor in dimensiuni mrite pe un ecran.
Fig. 8. VIII. Instalaie pentru videoprpiecie
VIII.4.2. Mijloace tehnice audio
Dintre mijloacele tehnice audio, frecvent utilizate in coal, amintim:
radioul, pick-up-ul,
magnetofonul, casetofbnul, reportofonul, player-ul CD etc.
173
VIII.4.3. Mijloace tehnice audio-vizuale
intre mijloacele tehnice audio-vizuale, o poziie aparte o ocup tehnica
video, care presupune
ui rea unui videocasetofon sau a unei camere de luat vederi, in conexiune
cu un monitor TV
sau videoproiecl
Prin valorificarea tehnicii video in invmant, imaginea i cuvantul, ideea
i melodia se in
armonios, intr-un act de comunicare in care sunt implicate, deopotriv,
canalele cognitive i
afective. E valenele psihopedagogice ale tehnicii video, amintim:
IS> permite modificarea curent a inregistrrilor, prin introducerea unor
noi inserturi sau
inltui unor secvene
E> continu redarea sau o intrerupe, revine pentru repetarea unor
secvene ori de cite ori este
neve
E> pstreaz imagini i sunete pentru o durat de timp nedefinit.
VIII.5. Exigene psihopedagogice in utilizarea mijloacelor de invmant
Selectarea mijloacelor de invmant adecvate activitilor didactice
desfurate cu o clas de
elevi anumite particulariti de varst i individuale i in conformitate cu
obiectivele
educaionale prestabil presupune gsirea rspunsurilor la urmtoarele
intrebri: ,JLa ce tip de
invare i la ce mecanism al invc recurg elevii in condiiile utilizrii unui
anumit mijloc de
invmant? ", Care este raportul optim care trebui s se stabileasc
intre concret i abstract
in procesul perceperii, inelegerii i asimilrii noului': Care este aportul
schematizrii i
esenializrii in procesul invrii?", Cum influeneaz semne simbolurile
i imaginile
procesele memoriei, fixarea, stocarea i actualizarea/mobilizarea
informaiilor? "
Graie exercitrii funciei de instruire, fiecare categorie de mijloace de invmant poate fi
consic rat o modalitate de transmitere a cunotinelor. De aceea, se
impune ca, in alegerea
mijloacelor de invma s se aib in vedere eficiena lor in transmiterea
unor informaii noi,
precum i in formarea unor priceperi deprinderi intelectuale, care se vor
transforma in
instrumente utile in asimilarea de noi informaii.
Desigur c, in ultim analiz, profesorul este acela care proiecteaz, i creaz situaii
didactice j care se utilizeaz mijloace de invmant, organizeaz i
indrum activitatea
elevului, ajutandu-1 s inve< Procesul invrii nu are la baz simpla
percepie, ci el
presupune activitatea intelectual efectiv a elevulu Prin urmare, soft-
urile prezentate o dat
cu utilizarea mijloacelor de invmant, nu sunt simple material intuitive
care s fie observate
de elevi; ele ii indeplinesc funcia didactic numai dac sunt utilizate
efectiv d acetia. Altfel
spus, eficiena oricrui mijloc de invmant presupune asigurarea
caracterului complementar
a predrii - invrii.
Exemplu: Imaginile statice pot fi astfel concepute i valorificate, incat s
sprijine analiza
elementelor unu; intreg, stabilirea asemnrilor i a deosebirilor dintre
ele, clasificarea lor
dup diverse criterii, integrarea lor intr-un alt intreg, verbalizarea celor
percepute,
problematizarea, gandirea divergent, exersarea spiritului de observaie i
a spiritului critic
etc.
172
Utilizarea unui singur mijloc de invmant, indiferent din ce categorie face parte i
indiferent cat de bine conceput i realizat ar fi el, nu poate da maximul de
eficien.
Mijloacele de invmant trebuie selectate, utilizate i imbinate in funcie
de contextul
pedagogic concret, respectiv de celelalte elemente constitutive ale
strategiilor didactice:
sistemul de metode didactice, formele de organizare a activitii didactice
etc. Un mijloc de
invmant nu este eficient in sine, ci numai ca element component al
unui sistem de mijloace
de invmant, care se sprijin reciproc i care se integreaz intr-o
strategie de instruire sau
autoinstruire coerent.
In figura 9.VIII. prezentm sistemul celor mai importante mijloace de
invmant utilizate la
disciplina Chimie".
In conformitate cu teoria dirijrii instruirii prin obiective, rolul primordial in alegerea
resurselor ce urmeaz a fi folosite in instruire, inclusiv a mijloacelor
tehnice de instruire,
revine finalitilor procesului
174
didactic. De asemenea, natura i modul de organizare al coninutului care
va fi vehiculat,
alegerea metodelor i formelor de activitate didactic, a metodelor de
verificare i evaluare,
sunt elemente care influeneaz selectarea mijloacelor tehnice necesare
in situaia de predare
invare respectiv. Aadar, stabilirea mijloacelor de invmant
reprezint o aciune
component a proiectrii pedagogice.
x Utilizarea unui anumit mijloc tehnic in instruire este justificat numai
dac activitatea
respectiv nu poate fi re;, izat eficient apeland la modaliti de lucru mai
simple.
Manuale, culegeri, caiete ale elevului etc.
Plane
Folii transparente
Substane chimice
Modele figurative i simbolice
Fotografii
Filme didactice
Aparate i dispozitive de laborator
Sistemul periodic al elementelor chimice
Diapozitive
Calculatoare electronice
Truse pentru elevi i profesori
Figura 9. VIII. Sistemul mijloacelor de invmant la disciplina Chimie."
Exemplu: intr-o lecie introductiv ar fi inutil i chiar absurd s se recurg
Ia mijloacele video
pentru a prezenta elevilor obiecte deja familiare lor, cum ar fi: cri,
diferite fructe, legume,
psrile de curte etc.
Eficiena mijloacelor tehnice de instruire depinde, in mare msur, de
pregtirea
profesorului, de nivelul la care el stpanete materialul ce urmeaz a fi
utilizat, de msura in
care este familiarizat cu aparatele etc., in acelai timp fiind necesar i
pregtirea elevilor
pentru a utiliza in activitatea lor, suporturile audio-vizuale.
Elevii nu posed capacitatea de a lectura" dintr-o simpl privire o
imagine, fie ea chiar
simpl. Profesorul este acela care urmeaz s orienteze i s focalizeze
atenia elevilor asupra
aspectelor eseniale ale coninuturilor transmise, in funcie de scopul
secvenei educative
respective: identificarea anumitor elemente, descrierea componentelor
prezentate,
interpretarea unei imagini etc. Lectura unei imagini de ctre elevi poate
175
imbrca aspecte diverse, in funcie de raporturile dintre forma i
coninuturile acesteia, de
planul indep, sau apropiat de prezentare, de unghiul de vedere, de durata
expunerii etc.
173
Indiferent de mijloacele tehnice utilizate, procesul instructiv-educativ presupune i
moment
conversaie profesor-elevi i elevi-elevi, discuii de grup. jocuri de
simulare, adic asigurarea
unor cor interactive intre elevi, profesor i mijlocul tehnic folosit. Pentru ca
strategia didactic
bazat pe utilizarea mijloc tehnic de instruire s fie eficient, este necesar
ca informaiile
transmise cu ajutorul mijloacelor tehi s fie supuse unor prelucrri,
interpretri, restructurri,
s se realizeze verbalizri, corelaii etc., iar r cunotine s fie integrate in
sistemul cognitiv al
elevilor.
De aceea, este necesar pregtirea clasei in vederea perceperii eficiente a
mesajului audio-viz
Aceast pregtire const intr-o discuie prealabil cu elevii, in cadrul
creia se reactualizeaz
ceea ce el cunosc deja despre subiectul discutat, se precizeaz ideea
fundamental pe care o
transmite mesajul formuleaz cateva intrebri la care elevii vor cuta
rspunsuri in timpul
perceperii mesajului. Este impor ca profesorul s formuleze intrebri de
descoperire", pentru
a obliga elevii s gandeasc i s asimilezi mod contient informaiile. In
comentariile sale,
profesorului nu se va limita la simpla descriere i nici nu epuiza
explicaiile; dimpotriv, le va
lsa elevilor o zon de necunoscut i de investigare in legtur imaginile
prezentate, oferind,
dac este necesar, puncte de sprijin.
Asigurarea condiiilor interactive intre profesor, elevi i mijloacele tehnice
utilizate, vizeaz
crete eficienei procesului de invare prin:
O aprofundarea proceselor de analiz i sintez
> clarificarea aspectelor insuficient sesizate prin lectura imaginii
c asigurarea ptrunderii prin gindire a celor receptate
C formarea la elevi a unei viziuni de ansamblu asupra celor studiate
c integrarea noilor cunotine in sistemul cognitiv propriu al elevilor.
In vederea creterii eficienei utilizrii conversaiei, a expunerii, a
explicaiei, a
problematizrii descoperirii i a altor metode didactice dup lecturarea de
ctre elevi a unei
imagini, se poate recurge reluarea unor cadre" sau secvene din mesajul
vizual: diapozitive,
secvene de film, imagini etc.