CAPITOLUL 2

FUNDAMENTAREA TEORETIC A TEMEI

2.1. NOIUNI DE ANATOMIE

Articulatia cotului: la formarea articulatiei cotului participa trei oase: humerusul, ulna si
radiusul, pentru acest motiv se descriu trei articulatii. Din punct de vedere fiziologic se descriu doua
articulatii diferite: una in raport cu miscarile de pronatie supinatie ( humero antebrahiala), iar cealalta
in raport cu miscarile de flexie extensie (radio ulnara proximala).
Articulatia humero-cubito-radiala este o trohleartroza si permite miscarea de flexie a antebratului.
Ea este pusa n mitcare de grupele musculare denumite n anatomia descriptiva: muschii flexori si muschii
extensori.
Capsula articulara este constituita din doua straturi: unul extern fibros si altul intern sinovial.
Membrana fibroasa prezinta o insertie humerala si alta antebrahiala. Insertia humerala se face deasupra
unei linii ce trece inainte, deasupra fosei coronoide si a celei radiale; inapoi la periferia fosei olecraniene.
Scheletul cotului este format din extremitatea inferioara a scheletului bratului si extremitatea
superioara a scheletului antebratului.

Humerusul - Humerusul este un os lung si pereche. Prezinta o diafiza si doua

epifize.
Orientare: se aseaza n sus extremitatea prevazuta cu un cap sferic, medial suprafata ei articulara,
anterior santul profund pe care aceasta extremitate l reprezinta.
Corpul: este aproape cilindric n partea superioara si prismatic triunghiular n cea inferioara.
Prezinta trei fete si trei margini bine diferentiate n portiunea inferioara.
Fata anterolaterala: prezinta ceva mai sus de mijlocul ei o rugozitate n forma de V, numita
tuberozitatea deltoidiana pe care se insera muschiul deltoid si muschiul brahial. Sub tuberozitate
se afla un sant putin pronuntat care pleaca de pe fata posterioara, este santul nervului radial si
artera brahiala profunda.
Fata anteromediala prezinta:
- gaura nutritiva a osului
- santul intertubercular care descinde de la epifiza superioara
- o impresiune rugoasa pentru insertia muschiului coracobrahial
Fata posterioara: este strabatuta oblic de santul nervului radial, deasupra santului se insera
capul lateral, iar dedesubtul santului se insera capul medial al muschiului triceps brahial.
Marginea anterioara: este bine pronuntata.
Marginea laterala si mediala: sunt adevarate creste n jumatatea lor inferioara, dar mai putin
conturate n partea lor superioara.
Extremitatea sau epifiza inferioara: este turtita si recurbata napoi, nainte, astfel ca diametrul
transversal este cu mult mai mare ca cel anteroposterior.
Epifiza distala prezinta un condil si doi epicondili: Condilul humeral prezinta la rndul sau 2
categorii de formatiuni. Suprafete articulare sunt destinate radiusului si ulnei. Sunt reprezentate
de catre trohleea humerusului, capitulul humerusului si un sant intermediar.
Trohleea humerusului: raspunde scobiturii trohleare de pe ulna.Este formata din doua margini,
doua povrnisuri si un sant.santul are un traiect spiroid de jos n sus si mediolateral, imprimnd
directia miscarilor din articulatia cotului.
Capitulul: este o proeminenta rotunjita, situata lateral de trohlee. El raspunde fosetei de pe capul
radiusului.
Santul intermediar: separa trohleea de capitul, raspunznd marginii fosetei de pe capul
radiusului.

Fose: sunt n numar de trei:

Fosa coronoida: este situata deasupra tohleei, pe fata anterioara a epifizei, n ea patrunde
procesul coronoid al ulnei n miscarile de flexie ale antebratului.
Fosa radiala: este situata deasupra capitulului, n ea patrunde capul radiusului n miscarile de
flexie.
Fosa olecraniana: este situata deasupra trohleei pe fata posterioara a epifizei, n ea patrunde
olecranul n miscarile de extensie ale antebratului.
Epicondilii: sunt 2 proeminente care servesc pentru insertii musculare, una este mediala, iar alta
laterala.
Epicondilul medial: este o puternica proeminenta triunghiulara la care se termina marginea
mediala a diafizei; se poate explora prin inspectie si palpare.
Fata posterioara prezinta santul nervului ulnar, pe unde trece muschiul omonim. Pe epicondilul
medial se insera muschii pronatori ai antebratului, respectiv flexori ai antebratului, minii si
degetelor(rotundul pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului, flexor
superficial al degetelor.)
Epicondilul lateral: este mai mic ca si cel medial. La el se termina marginea laterala a
diafizei.Se poate explora prin inspectie si palpare, fiind un reper important pe proiectia
formatiunilor de la nivelulul antebratului.Pe el se insera muschii supinatori ai antebratului,
respectiv extensori ai antebratului, minii si degetelor(scurt extensor radial al carpului, extensor
al degetelor, extensorul degetului mic, extensor ulnar al carpului, anconeu.)

Scheletul antebratului este format din doua oase paralele: unul situat n prelungirea degetului
mic, numit-ulna si celalalt situat n prelungirea policelui, numit-radius. Aceste doua oase se
articuleaza prin epifiza lor, ramnnd nsa distanta la nivelul diafizei prin spatiul interosos.

Radiusul depaseste ulna prin epifiza lui inferioara si este depasit de aceasta prin epifiza
superioara. Ca urmare ulna precumpaneste n formarea articulatiei cotului, iar radiusul n
formarea articulatiei radiocarpiene. Diafizele lor sunt prismatice, triunghiulare, fiecare prezinta
3 fete si 3 margini.
 Ulna Este un os lung si pereche, situat n partea mediala a antebratului n prelungirea
degetului mic. Pe scheletul articular este putin oblic de sus n jos si mediolateral, formnd cu
humerusul un unghi cu deschidere laterala. Prezinta un corp si doua epifize.
Orientari: se pune n sus extremitatea mai voluminoasa, anterior scobitura acestei extremitati,
iar lateral marginea cea mai ascutita a osului.
Corpul: este putin concav nainte, prezinta 3 fete si trei margini.
Fata anterioara: prezinta gaura nutritiva.n partea superioara a fetei se insera muschiul flexor
profund al degetelor, iar n partea inferioara muschiul patrat pronator.
Fata posterioara: este strabatuta n treimea superioara de o linie oblica n jos si medial.
Deasupra liniei oblice se delimiteaza o suprafata triunghiulara pentru insertia muschiului
anconeu; portiunea inferioara este mpartita la rndul ei printr-o linie verticala ntr-o fsie
mediala si alta laterala. Pe fsia mediala a fetei posterioare se insera muschiul extensor ulnar al
carpului, pe cea laterala se insera muschiul supinator, iar mai jos muschiul lung abductor al
policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui si extensorul indicelui.
Fata mediala: este larga n portiunea superioara si se ngusteaza n partea inferioara, unde este
palpabila sub piele.
Marginea anterioara: este bine pronuntata, ncepe la procesul coronoidian si se termina la cel
stiloidian.
Marginea posterioara: proemina sub piele; pleaca de pe olecran, descinde sub forma unei creste
sinuoase si dispare apoi n treimea inferioara a diafizei.
Marginea laterala sau interosoasa: da insertie membranei interosoase ce uneste corpurile celor
doua oase ale antebratului: n sus se bifurca si se delimiteaza o suprafata triunghiulara n care
este situata incizura radiala a epifizei proximale. Ramura de bifurcatie posterioara poarta numele
de creasta muschiului supinator pentru insertia muschiului omonim.
Extremitatea sau epifiza superioara: este formata din doua proeminente osoase: una verticala,
numita olecran si alta orizontala, numita procesul coronoidian. Cele 2 proeminente formeaza
ntre ele un unghi drept si circumscriu o cavitate articulara, ce priveste anterior, numita scobitura
trohleara ce se articuleaza cu trohleea humerusului. Scobitura trohleara prezinta o creasta
anteroposterioara ce raspunde santului de pe trohleea humerusului. Pe partea laterala a procesului
coronoidian se gaseste o fetisoara articulara semilunara, numita scobitura sau incizura radiala,
care se articuleaza cu capul radiusului.Dedesubtul procesului coronoidian se regaseste
tuberozitatea ulnei pe care se insera muschiul brahial. Olecranul se palpeaza cu usurinta pe fata
posterioara a articulatiei cotului. Pe olecran se insera muschiul triceps brahial.
Radiusul Este un os lung si pereche, situat n partea laterala a antebratului, n dreptul
policelui. Prezinta un corp si doua epifize.
Orientare: se aseaza n jos extremitatea cea mai voluminoasa
Corpul: este prismatic triunghiular si ca atare are 3 fete si 3 margini.Este palpabil n jumatatea
lui inferioara.
Fata anterioara: este ngusta n portiunea superioara; pe ea se gaseste gaura nutritiva.n
portiunea superioara a fetei anterioare se insera muschiul flexor lung al policelui, iar n cea
inferioara muschiul patrat pronator.
Fata posterioara: Este rotunjita n portiunea superioara, unde raspunde muschiului supinator.
Este plana si usor escadata n restul ntinderii, unde se insera lungul abductor si scurtul extensor
al policelui.
Fata laterala: prezinta la partea mijlocie o rugozitate pentru muschiul patrat pronator. Deasupra
rugozitatii, fata este n raport intim cu ramura profunda a muschiului radial. Acest raport are o
mare importanta practica, caci fracturile osului la acest nivel pot interesa nervii.
Marginea anterioara: este pronuntata, dispare n treimea inferioara.
Marginea posterioara: exista numai n portiunea mijlocie.
Marginea mediala sau interosoasa: este ascutita si se termina n partea inferioara a corpului,
bifurcndu-se si delimitnd o suprafata triunghiulara.La baza acestui triunghi se gaseste scobitura
sau incizura ulnara a radiusului. Pe marginea mediala se prinde membrana interosoasa.
Extremitatea sau epifiza superioara: este compusa din trei elemente: capul, colul, si
tuberozitatea radiusului:
- Capul: este un segment de cilindru plin, mai nalt n portiunea mediala. Fata lui
superioara prezinta o depresiune numita foseta capului radial, care raspunde capitulului
humerusului. Circumferinta capului raspunde scobiturii radiale de pe ulna. Cnd se
executa miscari de rotatie ale antebratului, capul se poate palpa sub epicondilul lateral al
humerusului.
 - Colul: este portiunea ngusta care leaga capul de corp, este oblic ndreptat n sus, n jos si
lateromedial, formnd cu capul un unghi deschis lateral.
- Tuberozitatea: este o proeminenta ovoidala situat sub cot, pe ea se insera muschiul
biceps brahial

Articulatia humero-cubito-radiala este din punct de vedere osos o trohleartroza, cu o alcatuire

complex si permite miscarea de flexie a antebratului pe brat. Ea este pusa n miscare de grupele
musculare denumite muschi flexori si muschi extensori.
Articulatia radioulnara proximala este o trohoida n raport cu miscarile de rotatie: pronatie-
supinatie; pe cnd celelalte doua: humeroulnara si humeroradiala o elipsoida, care sunt n raport
cu miscarile de flexie- extensie ale antebratului pe brat. Cele trei articulatii ale cotului sunt strns
legate din punct de vedere mecanic: afectiunea uneia se repercuteaza asupra celorlalte doua,
constituind astfel un singur ansamblu functional.
Din punct de vedere fiziologic, se descriu 2 ariculatii diferite, una n raport cu miscarile de
pronatie- supinatie, alta n raport cu miscarile de flexie- extensie.
Daca luam nsa n considerare faptul ca pentru toate acestea exista o singura capsula si o singura
sinoviala, atunci se descrie o singura articulatie.
Articulatia humero-radiala este o condilartroza elipsoidala, participnd la miscarea de flexie,
extensie a antebratului pe brat. Se realizeaza ntre condilul humeral si capul radiusului, acoperite
cu cartilaj articular. Capsula articulara e mare si acopera ambele articulatii. Sinoviala acestei
articulatii formeaza mai multe funduri de sac. Articulatia humeroradiala este astfel conformata,
nct urmeaza miscarile articulatiei humero-ulnare.
Articulatia humero-ulnara aceasta articulatie este cea mai importanta si cea mai complexa din
toate articulatiile cotului, este o trohleartroza, avnd rol de forta si revenire din extensia
antebratului pe brat. Se realizeaza ntre suprafetele artcultiei: din partea humerusului- trohleea,
iar din partea antebratului- fateta articulara a epifizei proximale a cubitusului- inciziura
semilunara a ulnei.
Suprafetele articulare: sunt reprezentate prin fata articulara a epifizei distale, iar de partea
oaselor antebratului prin fetele articulare ale epifizelor proximale ale ulnei si radiusului.
Suprafata humerala este compusa din trohlee, capitul humeral si santul intermediar. Epifiza
proximala a ulnei prezinta incizura trohleara, iar epifiza proximala a radiusului- foseta capului
radial. Toate aceste suprafete articulare sunt acoperite de cartilaj hialin, avnd o grosime de 1,5
mm. Corespunderea se face astfel: incizura trohleara raspunde trohleei humerusului, foseta
capului radial corespunde capitulului humeral, iar santul intermediar corespunde marginii fosetei
caoului radial.
Mijloace de unire: sunt reprezentate printr-o capsula ntarita de ligamente. Capsula articulara
este constituita din 2 straturi: unul extern fibros si altul intern- sinovial. Membrana fibroasa
prezinta o insertie humerala si alta antebrahiala.
Insertia humerala se face de-a lungul unei linii ce trece naintea si deasupra fosei coroide si a
celei radiale, napoi la periferia fosei olecraniene, lateral si medial ea coboara pe partea inferioara
a epicondilului lateral si a celui medial. Cei 2 epicondili ramn astfel liberi pentru insertii
musculare.
Insertia antebrahiala se face dupa cum urmeaza: pe radius, mprejurul cotului, la 5-6 mm sub
capul radial, iar pe ulna, pe ambele margini ale incizurii trohleare, pe incizura radiala, pe olecran
si pe procesul coronoidian. Vrfurile olecranului si procesul coronoidian se gasesc n interiorul
capsulei. Insertia capsulei ne ajuta sa ntelegem de ce fracturile sau smulgerile epifizelor
respective vor interesa si capsula, pe cnd fracturile izolate ale epicondililor o vor evita.
Articulatia radio-ulnara: oasele antebratului-radiusul si ulna, sunt unite ntre ele la nivelul
epifizelor prin 2 articulatii, iar la nivelul diafizelor printr-o sindesmoza. Articulatiile sunt numite
radioulnare proximala si distala. Ele alcatuiesc o unitate functionala legata de miscarea de P-S.

Descrierea muschilor cotului:

Muschii implicati n miscarile cotului sunt denumiti n anatomia descriptiva muschi flexori si
muschi extensori. Muschii flexori sunt: bicepsul brahial, brahial anterior- flexori
principali,
Muschii epicondilieni -ca accesori muschii epicondilieni sunt n numar de 4: brahioradialul.
Lungul supinator, muschiul lung extensor radial al carpului.
Muschii extensori sunt: tricepsul brahial- extensor principal, anconeul-extensor accesor,
muschii extensori ai degetelor- extensori accesori.
Muschii flexori ai cotului:

Muschiul biceps brahial: muschi al regiunii anterioare a bratului. Este un muschi lung,
fusiform cu originea pe scapula prin doua capete distincte: lung si scurt care se unesc ntr-
un corp muscular ce coboara pirn loja anterioara a bratului si se termina pe extremitatea
superioara a radiusului.

Insertii: n origine prin doua portiuni: capul scurt pe vrful procesului coracoid, printr-un
tendon comun cu al coracobrahialului, capul lung asezat lateral de precedentul, se insera printr-
un tendon pe tuberculul supraglenoidal al scapulei si pe cadrul glenoidal. Tendonul trece prin
interiorul cavitatii articulare scapulohumerale, nvelit ntr-o teaca sinoviala. Iese din articulatie si
coboara prin santul intertubercular, unde este acoperit de tendonul marelui pectoral. Cele doua
capete la nceput independente, fuzioneaza ntr-un singur corp muscular apoi si fuziform ce
descinde pna n cot, unde se insera printr-un tendon pe tuberozitatea radiusului.
Actiune: are actiune att asupra bratului ct si a antebratului. Cu toate ca sare peste doua
articulatii, actiunea lui se efectueaza pna n articulatia radioulnara distala si anume: flecteaza
antebratul pe brat dar flexia este completa numai daca antebratul este n supinatie. Este un
puternic supinator al antebratului cnd antebratul este n pronatie, tuberozitatea radiusului este
asezata dorsal, tendonul bicepsului fiind nvrtit n jurul radiusului, contractia muschiului
deplaseaza nainte tuberozitatea si duce antebratul n supinatie.
Asupra bratului are, prin capul scurt o actiune de ADD; prin capul lung care ia capul humeral
drept hipomohlion este ABD. Cnd ia punctul fix pe antebrat flecteaza bratul pe antebrat. Cnd
ia punct fix pe omoplat bicepsul are mai multe actiuni: proiecteaza nainte si roteaza nauntru
bratul, flecteaza antebratul supinat pe brat; roteaza antebratul n afara - supinatia.
Inervatie: este data de nervul musculocutanat C5.

Muschiul brahial anterior: este un muschi latit, situat la parte anetrioara si inferioara a
bratului, napoia tricepsului, da largimea bratului n partea inferioara.

Insertii: insertia superioara se face pe buza inferioara a tuberozitatii deltoidiene, pe fata laterala
si mediala al humerusului, dedesuptul insertiei deltoidiene si pe cele 2 septe intermusculare ale
bratului n special pe cel medial. Fibrele musculare descind, tricepsul naintea capsulei
articulatiei cotului, pe care o parte din ele o insera si se termina printr-un tendon pe baza
procasului coronoid al ulnei.
Actiune: este cel mai puternic flexor al antebratului pe brat si tensor al capsulei articulatiei
cotului. Cnd ia punct fix pe humerus - flecteaza antebratul pe brat, iar cnd ia punct fix pe
cubitus - flecteaza bratul pe antebrat.
Inervatia: provine din nervul muculocutanat, C5, mai rar nervul radial.

Muschiul lung extensor radial al carpului:

Insertii: pornit de pe marginea laterala a humerusului si de pe septul intermuscular lateral al

bratului, corpul muscular se continua de la jumatatea antebratului cu un tendon ce coboara prin
santul cel mai lateral de pe fata posterioara a extremitatii distale a radiusului si se insera pe baza
celui de-al doilea metacarpian.
Actiune: este extensor si ABD al minii, flecteaza antebratul pe brat si contribuie la suspinatie.
Inervatie: o da nervul radial.

Muschiul lung supinator: este un muschi al regiunii laterale a antebratului.

Este un muschi scurt, gros, situat profund fata de muschii precedenti.

Insertii: majoritatea fibrelor si au originea pe suprafata rugoasa de sub incizura radiala a ulnei si
pe creasta muschiului supinator, se mai prinde nsa si de ligamentul colateral radial, pe
ligamentul inelar si pe epicondilul humeral lateral. Fibrele musculare coboara nconjurnd
posttreimea proximala a radiusului, pentru a se insera pe fata laterala a acestuia.
Actiune: este cel mai puternic si constant supinator al antebratului si al minii.
Inervatie: provine din ramura profunda a nervului radial C5-C7.

Muschii extensori ai cotului:

Tricepsul brahial: este un muschi al regiunii posterioare a bratului ocupnd singur fata
posterioara a bratului. Este un muschi voluminos format din 3 portiuni: o portiune lunga
si 2 scurte.

Insertii: Capul lung - se insera printr-un tendon pe tuberculul infraglenoid al scapulei, ce adera
la capsula articulatiei umarului si coboara ntre cei 2 muschi rotunzi pentru a se uni cu celelate 2
capete si a forma corpul muscular.
Capul medial - se insera pe septul intermuscular brahial medial si pe fata posterioara a
humerusului, situata sub santul radial.
Capul lateral - se insera pe septul intermuscular brahial lateral si pe fata posterioara a
humerusului, deasupra santului muschiului radial.
Cele 3 portiuni merg n jos si se insera printr-un tendon comun puternic pe fata posterioara si pe
cele 2 margini ale olecranului. Pe viu simpla extensie a cotului evidentieaza muschiul.
Actiune: este un muschi extensor al antebratului, tensor al capsulei articulare, extensor si ADD
al bratului prin capul lung. Cnd ia punctul fix proximal, tricepsul este E al antebratului pe brat,
cnd ia punct fix pe olecran, tricepsul este fie cobortor, fie ridicator al omoplatului, dupa cum
MS este orientat n jos sau n sus.
Inervatiile: este inervat de ramuri din nervul radial.
 Anconeul: este un muschi al regiunii posterioare a antebratului. Este un muschi mic
triunghiular, situat n regiunea cotului, care din punct de vedere anatomic si fiziologic
poate fi considerat ca o portiune a tricepsului brahial.

Insertii: pe partea posteriomeridiala a epicondilului lateral, de unde fibrele musculare se

ndreapta oblic, distal si medial, terminndu-se pe o suprafata triunghiulara de pe treimea
proximala a fetei posterioare a ulnei.
Actiune: este extensor al antebratului pe brat, cnd ia punct fix pe humerus , iar cnd ia punct fix
pe cubitus, este extensor al bratului pe antebrat. Joaca un rol important n miscarile de lateralitate
ale cubitusului, n timpul P-S degetului mic si cubitalul posterior participa ce un accensor n
efectuarea extensiei antebratului.
Inervatie: provine din nervul radial.

Muschiul extensor al degetelor: muschi al regiunii posteriore a antebratului. Este cel

mai lateral din stratul superficial

Insertii: proximal pe epicondilul lateral, pe ligamentul colateral radial, pe fascia antebrahiala si

pe despartitoarele fibroase care i separa de muschii vecini. Corpul muscular se ndreapta distal si
se mparte n 4 fascicule ce se continua prin cte un tendon spre degetele 2-5. La nivelul
articulatiilor MCF, fiecare tendon trimite cte o expansiune fibroasa care adera de capsula
articulara si se insera pe falanga proximala apoi primesc expansiunile largi ale muschiului
interososi si lombricali cu care formeaza aponevroza dorsala a degetelor.
Actiune: este un extensor al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea proximala, a falangei
proximale pe metacarp si a minii pe antebrat. Extensia falangei proximale este puternica, n
timp ce a celorlalte este insuficienta, ea fiind completata de interososi. Este ADD al minii si
ABD al degetelor.
Inervatie: este inervat de ramura profunda a nervului radial.
Biomecanica articulatiei cotului:
Articulatia humeroantebrahiala este o trohleartoza cu un singur grad de libertate si permite doua
miscari: de flexiune( apropierea antebratului de brat) si de extensiune (n sens invers).
Cotul permite la nivelul membrului apropierea si departarea minii de fata si de corp.
Axul articular este transversal si el trece prin mijlocul trohleei si al capitulului humeral.
Deoarece acest ax nu este perfect transversal, ci orientat din afara-nauntru, dinainte-
napoi si de sus n jos, n ambele miscari, bratul si antebratul nu se vor comprta unul fata de altul
ca ramurile unui compas.Astfel n miscarea de flexiune, antebratul ajunge putin medial fata de
brat, iar cnd acesta este dus n extensiune, cele doua segmente formeaza un unghi deschis n
afara. La aceasta contribuie si traiectul spiroid al santului trohleei. ntre flexiunea maxima si
extensiunea maxima miscarea atinge o valoare de 140.
Limitarea flexiunii este facuta de ntinderea partii posterioare a capsulei si de muschiul triceps.
La aceasta mai contribuie interpunerea partilor moi ntre brat si antebrat, precum si patrunderea
procesului coronoid n fosa coronoida.
Miscarea de flexie:
Cnd membrul superior actioneaza n lant cinematic deschis, prin intrarea n contractie a
brahialului anterior si bicepsului, antebratul actioneaza ca o prghie de gradul III, cu forta la
mijloc, punctul de sprijin fiind reprezentat de articulatia cotului, iar rezistenta de greutatea
antebratului.
Cnd membrul superior actioneaza n lant cinematic nchis, ca n pozitia "stnd pe mini"
antebratul actioneaza ca o prghie de gradul I, cu sprijinul la mijloc. Daca n aceasta pozitie
coatele sunt flectate, miscarea este dirijata de muschii extensori, care se contracta izometric.
Miscarea de extensie:
n extensiune, olecranul ajunge n fundul fosei olecraniene, iar portiunea anterioara a capsulei si
muschii anteriori vor fi ntinsi la maximum. Ulna este osul care participa obligatoriu la miscarile
de flexiune-extensiune ale antebratului, iar radiusul urmeaza ulna.
Prin contractia muschilor extensori, antebratul actioneaza ca o prghie de gradul I cu sprijinul
situat la mijloc. Este important sa se cunoasca raporturile n care se pot afla n pozitia de flexie -
extensie, epicondilul medial, lateral si olecranul. Cnd antebratul este flexat, olecranul paraseste
fosa obcraniana, pe cnd cei 2 epicondili ramn pe loc. n acest fel, linia dreapta pe care se afla
cele 3 formatiuni osoase n extensie se va transforma ntr-un triunghi cu vrful n jos. Aceste date
sunt necesare, spre a deosebi o fractura a extremitatii distale a humerusului de o luxatie
posteriora. n luxatia cotului, olecranul va fi deplasat n sus si n acest caz vom avea un triunghi
cu vrful n jos.
n pozitia stnd, miscarea de flexie a antebratului pe brat se realizeaza prin contractia
izotonica a muschilori flexori care iau punct fix pe insertiile proximale. Miscarea de extensie nu
se realizeaza prin intrarea n functiune a muschilor extensori ca antagonisti, ci datorita fortelor
gravitationale miscarea de extensie este realizata tot de muschii flexori care contractndu-se tot
izometric, gradeaza extensia antebratului care se extinde sub forta gravitationala.
 n pozitia stnd muschii extensori realizeaza extensia numai daca bratul este abdus la 90
si rotat nauntru, iar antebratul atrna n jos. Extensia antebratului pe brat din aceasta pozitie se
face prin nvingerea fortei gravitationale.
Cnd se face ndoirea si ntinderea bratelor n pozitia stnd n mini, muschii extensori
preiau rolul de antagonisti att n miscarea de extensie ct si n cea de flexie. ndoirea bratelor -
flectarea coatelor - n aceasta pozitie o realizeaza forta gravitationala pe care o gradeaza muschii
extensori prin contractarea lor izometrica, iar ntinderea bratelor - extensia coatelor - o realizeaza
muschii extensori prin contractia lor izotona. n situatii speciale, muschii epicondilieni cu cei 2
radiali pot contribui la flexia antebratului cnd pumnul este fixat n flexie dorsala. Fenomenul
este cunoscut ca "efectul STEINDLER".
Pronatia si supinatia nu sunt miscari specifice cotului, ele sunt miscari ale antebratului
permise de articulatia radiocubitala proximala si distala.
Pronatia este miscarea de orientare n jos a palmei. Are o amplitudine de 90.
Supinatia este miscarea de orientare inversa pronatiei. Are tot o amplitudine de 90.
n articulatia cotului se mai produc si foarte reduse miscari de nclinatie marginala.
 2.2. LUXAIA

Luxaia este o afeciune traumatic, de gravitate mare, care const n deplasarea

permanent a extremitilor articulare (suprafeele articulare i pierd raporturile dintre ele).