Internaionalii savani (Rindasu,1966; Bouyssou,1969;

Wantland,Lauer,1970;Peret,1970; Soszansky,1970; Tecucianu,1974;

Reithe,1974;Takeuchi,1974;Silva,1976; Waerhauf,1976; )au demonstart c placa
bacterian contribuie la dezvoltarea toturor afeciunile afeciunilor parodontale.

Placa bacterian este principalul agent etiologic, dar factorii sistemici i locali care
pot modifica rspunsul esuturilor parodontale la depunerea plcii pot fi identificai
din anamnez i examenul clinic a pacienilor. Cauza exact a fiecrei forme ale
acestor boli este nc neclar, dar este probabil s fie influenat de componena
microbiotei parodontale i de competena rspunsului gazdei. Evaluarea la nivel
parodontal ar trebui s fie o parte integrant a examenului clinic la acest grup de
pacieni. Se poate realiza o corelaie cu anamnez i examenul clinic, pentru a
determina un diagnostic, pentru un viitor plan de tratament

Aceast evaluare reprezint o metod simpl i rapid de detectare a AP, iar

aceast posibilitate, de a diagnostica cu precizie diferite forme de boal
parodontal, este o cerin absolut pentru un plan de tratament corect.

Factorul etiologic primar n orice form de AP l reprezint placa bacterian, dar

exist o interrelatie dinamic ntre provocarea microbian i rspunsul organismului
gazd. Numeroi factori de risc sistemici pot modifica efectul plcii asupra gazdei.
Un factor de risc al AP l reprezint un anumit aspect comportamental, sau un
rspuns la mediul inconjurator, care poate fi asociat bolii parodontale: aceast
asociere poate fi sau nu cauzal. Unii factori de risc sunt variabili, in timp ce alii nu
sunt. Mediul i factorii genetici vor influena echilibrul ntre cele dou faciuni
opuse, microb i gazd. Acest capitol discut legtura de cauzalitate microbian. n
general, formele cu debut precoce sunt mprite n trei grupuri, parodontita
prepubertal, parodontita localizat cu debut precoce i parodontita generalizat cu
debut precoce.