Rasadul

Forma primara neproductiva a plantei crescuta din seminta, favorizeaza agricultura

vegetala prin conservarea apoi replantarea ei la varsta minima de 35 de
zile,maxima 55 de zile. Spatiile inchise,precum solarele,nu pot adopta alta forma de
crestere a recoltei decat prin plantarea rasadurilor cu 3-5 frunze si cu sistemul
radicular raspandit,matur.

Plantele cultivate prin rasad sunt salata,varza,conopida,tomatele,vinetele,ardeiul

iute,castravetele,pepenele galben (pentru sere),telina (de radacini),ceapa (de apa)
si sparanghelul.

Pregatirea semintelor consta in Conditionare si Dezinfectare.

Pregatirea spatiilor de cultivare consta intr.o multitudine de procese.

Initial,inlaturarea vrejurilor este mandatoriu. Urmeaza procesul complex de
mobilizare a solului. Procesul se face cu 15 zile anterior plantatiei pentru a nu afecta
rasadul cu efectele nocive ale erbicidelor sau ale azotatului de amoniu,ambele
substante fiind esentiale in procesul de mobilizare. Urmeaza dezinfectia spatiului de
productie. Se pregatesc apoi paturile nutritive si ghivecele ce urmeaza sa fie
semanate. Repicarea si,in final, ingrijirea si concomitent controlul rasadului. Dupa ce
acesta a fost crescut se livreaza la camp sau sere.Solul in care se planteaza rasadul
trebuie maruntit,cernut,amestecat,omogenizat si in final dezinfectat.
Contructiile adegvate cresterea rasadului:

Rasadnite incalzire biologica/apa calda

Tipurile de rasadnita se deosebesc dupa :

Temperatura medie din interiorul acesotra:

-reci
-calde
-semicalde

Asezare:
-suprafata
-semi ingropate
-ingropate
Datorita agentilor nocivi ai slolului,tocurile construite in rasadnite se deterioreaza in
functie de materialul din care a fost confectionat. Se recomanda construirea tocului
din beton sau plastic pentru o longevitate a durabilitatii.

Sere inmultitor incalzire biologica cu aer/apa calda

Se compune dintr.un singur compartiment si poate fi confectionat din placi

prefabricate de beton armat,caramizi,lemn,panouri din lemn (pentru
acoperis),ferestre basculante acoperite cu sticla.

Materiale de confectionare

A solului pentru plantatie:

-Pamant de telina prin descompunerea acestuia,pamant de gradina din terenurile
cultivate cu leguminoase,mranita prin descompunerea gunoiului de grajd,turban
bruna si neagra,nisip de rau,pamant de rasinoase.
Materiale organice:
gunoiul de grajd,frunzele,pleava,paiele,deseuri textile in amestec.

Ghivece:
Pungi din plastic,ghivece din pamant ars,ghivece din plastic,ghivece din turba,fibra
celulozica,lianti si microelemente,jify pots,jify strips.

Ingrasaminte:
Simple minerale (superfosfat,sulfat de potasiu,azotat de amoniu),Complexe
(Complex III,Cristalin I si II,Foliar-141,Foliar-418),Ingrasaminte
organice,mranita,turba.

Pesticide:
Dezinfectante pentru sol (Basamid,Di Trapex,Nemagon,Captan),Dezinfectare
inventar (formalina,sulfat de cupru) Combatere in perioada de vegetatie
(Mycodifol,Cupravit,Dithane)

Substante Bioactive:
Retardante(Cycocel),Stimulatoare de crestere (Ethrel),Antitranspirante (Hydrasil si
Folicate)

Dispozitive,Utilaje,Masini:
Dispozitiv pentru confectionarea cuburilor nutritive,Masina de confectionat ghivece
nutritive Gregoire,Masina de cernut pamantul Brinkman,Masina de maruntit si
incarcat pamantul Thilot T-423,Incarcator hidraulic sau pivotant cu graifar,remorcare
mecanica,subsolier vibrator purtat,masina de sapat in sere,freza de maruntit
solul,remorca cisterna monoax,pompa stropit si erbicidat.

Principala metoda termoregulatoare consta in aplicarea unor substante organice

care emana o cantitate considerabila de caldura in procesul acestora de fermentatie
si descompunere.

Gunoiul de cabaline
-Se descompune repede. La o saptamana dupa fermentatie ridica temperatura la
70C;dupa 50-65 de zile,temperatura scade la 30C.

Gunoiul de taurine
-Se descompune incet si produce o temperatura mai scazuta. Produce multa caldura
cand este amestecat cu materiale de natura celulozica.

Frunzele de padure
-Rezultate considerabile in amestec cu materialele mentionate anterior.Acestea
trebuiesc depozitate din sezonul uscarii si degradarii lor,ferite de umezeala.
Pregatirea biocombustibilului se face in sezonul cel mai cald,favorabil fermentarii
rapide.