MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII

MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT AL REPUBLICII
MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT

RAPORTURILE JURIDICE DE PROTECTIE SOCIALA

LUCRUL INDIVIDUAL LA DISCIPLINA

UNIVERSITARA:
DREPTUL PROTECTIEI SOCIALE

Autor: studenta
Bunduche Regina gr.212
Coordonator stiintific:
Chisari Aliona
 2017

CURPINS:
1. Notiunea si particularitatile
2.Notiunea si clasificarea subiectilor acestor raporturi
3. Clasificarea i caracterizarea raporturilor juridice de
protecie social
BIBLIOGRAFIE
1.Notiunea si particularitatile
Raportul juridic reprezinta relatia sociala care care sub incidenta normei juridice sau care este
reglementata de ea, in cadrul careia pariticipantii apar ca titulari de drepturi si de obligatii
reciproce prin realizarea carora se realizeaza scopul normei juridice.

Indiferent de normele carei ramuri de drept sunt reglementate, raporturile juridice se stabilesc
intre subiectii de drept , care nu pot fi decat oameni priviti individual sau organizati in
colectivitati corespunzatoare; au un anumit continut ce reprezinta legatura propriu-zisa dintre
subiecti si care consta in drepturile si obligatiile reciproce ale acestora; se refera la un obiect care
nu este altceva decat actiunea sau conduita asupra careia sunt indreptate drepturile subiective si
obligatiile participantilor.

Prin raporturi juridice de protectie sociala desemnam relatiile nascute odata cu survenirea
riscurilor sociale in domeniul asigurarii sau asistentei sociale, intre stat, reprezentat de organele
sale competente, si persoanele in etate, incapabile de munca, sau alte categorii de persoane care
necesita protectie sociala.

Din cele expuse rezulta ca din punct de vedere structural raporturile juridice de protectie
sociala conexeaza trei element: obiectul, subiectii si continutul.

1) Obiectul raporturilor de protectia sociala constituie conduita pe care o pot avea ori trebuie
sa o aiba partile ca urmare a stabilirii, acordarii unui tip de asigurare sau asistenta sociala,
precum si solutionarii litigiilor aparute.
2) Subiecti ai raporturilor de protectie sociala sunt participantii la aceste raporturi, detinatori
ai capacitatii juridice la un anumit tip de asigurare sau asistenta sociala. Raporturile de
protectie sociala sun raporturi bilaterale, in cadrul carora unul dintre subiecti intotdeauna
este statul in persoana unir organe competente, iar alt subiect este persoana fizica sau
familia sa.
3) Continutul raporturilor de protectie sociala este format din totalitatea drepturilor si
obligatiilor partilor. Specific continutului este faptul ca subiectii din cadrul raporturilor
deprotectie sociala nu se afla nici pe pozitie de subordonare juridica, nici pe pozitie de
egalitate juridica. Statul, reprezentat prin organele sale speciale, apare ca un subiect
purtator de obligatii juridice, care nu poate refuza, neintemeiat, acordarea asigurarii sau
asistentei sociale, iar titularul de drepturi este cetateanul sau familia, care pot liber cere
sau refuza asistarea sau asigurarea sociala.

Pentru nasterea, modificarea sau stingerea raporturilor deprotectie sociala este necesara
imbinarea urmatorilor factori:

a) existenta unui temei obiectiv.

b) Manifestarea de vointa a persoanei fizice
c) Actul organului competent deacordare a unui tip de protectie sociala.
Doctrina de specialitate evidentiaza urmatoarele particularitati distinctive ale raporturilor de
protectie sociala:
 - Natura economica a raporturilor, care rezulta din distribuirea fondurilor sociale in functie
de necesitatile anumitor cetateni sau familii.
- Specificul subiectilor. Unul dintre subiectii acestor raporturi intotdeauna este statul in
persoana organelor competente; celalalt subiect este intotdeauna persoana fizica precum
si familia sa.
- Obiectul raporturilor poarta un caracter patrimonial, indiferent de forma in care este
acordata protectia sociala: in forma baneasca,sub forma de servicii sociale,sau de alta
natura.

Faprele juridice care genereaza nasterea, modificarea si stingerea raporturilor de rpotectie

sociala sunt enuntate in legislatie, fiind denumite si riscuri sociale.

Faptele juridice reprezinta imprejurarile si evenimentele care se produc independent de

vointa omului, dar care, potrivit legii dau nastere, modifica sau sting raporturil juridice,
provocand prin aceasta anumite consecinte juridice.

2.Notiunea si clasificarea subiectilor

Orice raport juridic are intotdeauna cel putin doi subiecti: unul activ si altul pasiv. Subiectul
activ, are capacitatea de a pretinde la ceva. Subiectul pasiv poarta obligatia corespunzatoare
pretentiei. Cel mai des insa fiecare dintre subiecti este in acelasi timp si activ si pasiv.

Din punct de vedere terminologic, in literaturajuridica se folosesc ca sinonime sintagmele

subiect al raportului juridic si subiect de drept, fara ca autorii sa aiba in vedere deosebiri
calitative intre cele doua notiuni.

Totusi nu putem sa nu observam ca cele doua notiuni nu se identifica, nu se suprapun

intotdeauna. Orice participant la un raport juridic este obligatoriu subiect de drept de drept. In
schimb, nu este obligatoriu ca orice subiect de drept sa fie in acelasi timp si subiect al raportului
juridic. Este cazul unui celibatar care fara sa aiba vreo interdictie la inregistrarea casatoriei, nu o
va face niciodata. Celibatarul este subiect de drept dar nu este subiect al raporturilor juridice ce
decurg din relatia de casatorie.

Dupa cum sa mentionat, aparitia raporturilor juridice in dreptul protectiei sociale este
generata de un sir de evenimente, denumite riscuri sociale: nasterea, decesul, boala, somajul,
batrinetea, invaliditatea,pierderea intretinatorului, incapacitatea de munca, etc. Anume
interventia acestora acorda persoanei dreptul de a beneficia de prestatii banesti, prestatii in natura
si servicii sociale, prevazute de legislatie.

Odata cu reformarea sistemului de asistenta sociala se contureaza o noua categorie de

subiecti ai raporturilor de protectie sociala prestatorii privati, a caror precizare o gasim in
proiectul legii cu privire la serviciile sociale care, in calitate de prestatori privati de servicii
sociale enumera: asociatii si fundatii; institutii private cu caracter necomercial si alte forme
organizate ale societatii civile; organizatii sociale si persoane fizice care se pot organiza si
presta servicii sociale numai daca sunt acreditate legal.

Cand vorbim despre subiectii raportului juridic de asigurari sociale, vom mentiona ca
cetateanul ca persoana fizica, trebuie sa aiba capacitate juridica aptitudinea unei persoane de a
fi titulara de drepturi si obligatii si a le exercita. Capacitatea juridica include capacitatea de
exercitiu si capacitatea de folosinta.
Capacitatea de folosinta ca aptitudine generala si abstracta de a fi titular de drepturi si
obligatii, il insoteste pe om, considerat persoana fizica pe intreb parcursul vietii. Capacitatea de
folosinta il insoteste pe om, considerat persoana fizica, pe tot parcursul vietii.

Capacitatea de exercitiu este definita ca fiind aptitudinea persoanei de asi exercita ea insasi
fara reprezentantul legal, drepturile si de asi asuma obligatii. Daca analizam viata persoanei
fizice din punct de vedere al capacitatii de exercitiu, ea se imparte in trei perioade distincte:
perioada in care persoana este lipsita in totalmente de capacitate de exercitiu pana la virsta de
14 ani; perioada capacitatii de exercitiu restrinsa; perioada capacitatii de exercitiu depline.

3. Clasificarea i caracterizarea raporturilor juridice

de protecie social
Criteriul principal n baza cruia raporturile juridice de protecie social sunt clasificate
este caracterul i scopul raporturilor, conform cruia deosebim raporturi: materiale, procesuale,
procedurale

Materiale sunt raporturile de protecie social aprute ca rezultat al stabilirii unui tip de asigurare
sau asisten social, constituind nucleul obiectului de reglementare, deoarece n baza acestor
raporturi cetenii (familiile) au posibilitatea de a-i realiza dreptul constituional la protecie
social.

Raporturile materiale au caracter patrimonial, fiindc i-au natere odat acordarea prestaiilor de
asigurare/ asisten social (pensii, indemnizaii, alocaii, deservire social, etc.), beneficii care
sunt oferite cetenilor nu n calitate de echivalent, precum n cazul raporturile juridice civile, dar
n scopul garantrii alimentaiei sociale i asigurrii pariale a venitului pierdut.

Raporturile materiale, la rndul lor, sunt clasificate n baza urmtoarelor criterii: dup tipurile
proteciei sociale; dup finanarea proteciei sociale; dup formele proteciei sociale; dup
termen.

Criteriul clasic de clasificare a raporturilor materiale este bazat pe tipurile proteciei sociale,
conform cruia acestea se divizeaz n: raporturi materiale n form bneasc i raporturi
materiale de acordare a deservirii sociale.

Raporturile materiale n form bneasc (directe) dup felul prestaiei se clasific n

raporturi: de achitare a pensiilor (pentru limit de vrst; de invaliditate; de urma; pentru unele
categorii de ceteni; pentru vechime n munc [ de achitare a indemnizaiilor (indemnizaie
pentru incapacitate temporar de munc cauzat de boli obinuite sau de accidente nelegate de
munc; prestaie pentru prevenirea mbolnvirilor (carantin); prestaie pentru recuperarea
capacitii de munc; indemnizaie de maternitate; indemnizaie unic la naterea copilului;
indemnizaie pentru creterea copilului pn la mplinirea vrstei de 3 ani; indemnizaie pentru
ngrijirea copilului bolnav etc.), de plat a alocaiilor sociale (pentru invalizi; pentru persoane
vrstnice; pentru copii, n cazul pierderii ntreintorului; pentru ngrijire; ajutorul de deces), de
acordare a compensaiilor (nominative; pentru participanii la lichidarea avariei de la Cernobl i
familiilor lor; pli periodice capitalizate etc.) de acordare a ajutorului social, de acordare a
ajutorului material.

Raporturile materiale n natur (indirecte) presupun raporturile de prestare a serviciilor sociale.

n conformitate cu Programul Naional privind crearea sistemului integrat de servicii sociale pe
anii 2008-2012 i Proiectul Legii cu privire la serviciile sociale, raporturile de acordare a
serviciilor sociale pot fi grupate n: primare (comunitare); specializate; cu specializare nalt.
Dup finanarea proteciei sociale avem: raporturi juridice de protecie social finanate din
bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul de stat i fonduri statale extrabugetare; raporturi
juridice de protecie social finanate din fonduri nestatale de pensii, fonduri de caritate,
mijloacele individuale ale persoanelor fizice i juridice.
Dup formele proteciei sociale distingem urmtoarea clasificare: raporturi de asisten social,
inclusiv de acordare a ajutorului social; raporturi de asigurare social.
Dup termen raporturile de protecie social se mpart n trei grupe:

1. Unice, sunt raporturile care se sting dintr-o dat (de exemplu, raporturile de achitare a
indemnizaiei unice la natere, a ajutorului de deces etc.)

2. Cu termen determinat, (de exemplu, raporturile de plat a indemnizaiei lunare pentru

creterea copilului de la data naterii i pn la vrsta lui de 3 ani etc.)

3. Cu termen nedeterminat, sunt raporturile despre care n momentul apariiei nu se tie

cnd vor fi stinse (de exemplu, raporturile de plat a pensiei pentru limit de vrst etc.)

n literatura de specialitate observm c pe lng raporturile materiale, care le considerm

principale sunt desemnate i un ir de raporturi cu caracter secundar (auxiliar), apariia crora
este condiionat de existena raporturilor materiale, care sunt denumite n teoria dreptului
proteciei sociale raporturi procedurale i raporturi procesuale.
Raporturile procedurale reprezint raporturile de constatare a faptelor juridice, care permit de
a stabili un tip de asigurare sau asisten social, sunt relaiile nscute n urma manifestrii
voinei persoanei sau reprezentantului, care anun organul de asigurare social despre dorina de
a-i fi acordat un tip de asigurare social pensie, indemnizaie etc.
Raporturile materiale i-au natere ulterior sau concomitent cu apariia raporturilor juridice
procedurale, prin care sunt constatate faptele juridice (de ex. durata stagiului de cotizare, grupa i
cauzele invaliditii etc.) i este emis hotrrea privind acordarea dreptului la o anumit
prestaie social.
Temei pentru naterea raporturilor procedurale servete cererea ceteanului, persoanelor sau
organizaiilor ce particip n numele lui n calitate de reprezentani legali. Organul la care se
adreseaz cu cererea ceteanul sau reprezentantul lui este obligat s stabileasc fapta
corespunztoare. Dar ceteanul/ reprezentantul legal n raportul juridic este obligat s prezinte
dovezile ce denot apariia dreptului subiectiv la o anumit form de asigurare social.
De exemplu, n conformitate cu art.31 alin. 1 i 2 pensia se acord la cererea persoanei
ndreptite, a tutorelui (curatorului) acestei n baza cererii de pensionare i actelor necesare
depuse la organul teritorial de asigurri sociale de la domiciliul asiguratului.
Raporturile procedurale se sting odat cu emiterea de ctre organul competent a. Legiuitorul
stabilete expres termenul n care organele corespunztoare sunt obligate s emit hotrrea.
Astfel, conform art.31 alin.3 i 4 acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de
pensionare se face prin decizie, emis de organul teritorial de asigurri sociale i semnat de
conductorul acestuia, n termen de 15 zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare,
iar decizia cu privire la respingerea cererii de pensionare i motivul respingerii se expediaz
solicitantului n termen de 5 zile de la data emiterii.
Din cele expuse observm c exteriorizarea expres a voinei persoanei sau
reprezentantului, care anun organul competent despre dorina de a-i fi acordat un tip oarecare
de asigurare| asisten social, reprezint o condiie esenial.
n doctrin de specialitate, raporturile procedurale sunt clasificate n dependen de urmtoarele
criterii: dup rolul lor; dup subiecte; dup termen.
Dup rolul lor, raporturile juridice procedurale se mpart n:

1. a) de constatare determinarea componenei juridice ce d natere raportului,

examinarea cererii, circumstanelor i actelor prezentate de potenialul beneficiar al
asigurrii sociale;

2. b) de stabilire emiterea hotrrii de stabilire a unei forme de asigurare social sau

refuzul stabilirii asigurrii sociale.

Dup subiecte raporturile juridice procedurale sunt stabilite ntre ceteni (familii) i:

1. a) organele de asigurare/asisten social n legtur cu acordarea sau refuzul de

acordare a unei forme de asigurare/asisten social;

2. b) instituiile medicale n legtur cu necesitatea stabilirii ajutorului medical;

3. c) organele ierarhic superioare de asigurare/asisten social n legtur cu stabilirea

indemnizaiile unice.

Dup termen raporturile procedurale pot fi divizate n:

premergtoare fiind raporturile aprute cu privire la constatarea i stabilirea dreptului la

asigurare/ asisten social, care odat cu emiterea deciziei de ctre organul competent se
transform n raporturi materiale.

concomitente sunt raporturile procedurale existente paralel cu cele materiale, prin care
beneficiarul este obligat s prezinte documentele care confirm dreptul la un tip de
prestaie social. De exemplu, conform art. 22, beneficiarul pensiei de invaliditate este
obligat s fie supus reexpertizrii medicale n termenele stabilite de CEMV i dup
fiecare reexpertizare, dreptul la pensia de invaliditate se menine, se modific sau se
suspend n conformitate cu decizia CEMV, iar neprezentarea la reexpertizarea medical
atrage ncetarea plii pensiei.

de modificare (transformare) sunt raporturile procedurale existente paralel cu cele

materiale, prin care beneficiarul unui tip de prestaie social, devenind titularul nc unui
drept de asigurare social, i exteriorizeaz voina prin depunerea cererii la organul
competent, optnd pentru unul dintre ele. De exemplu, potrivit art.11 alin.1 din Legea
privind pensiile de asigurri sociale de stat n cazul n care asiguratul ndeplinete
condiiile pentru obinerea mai multor categorii de pensii, el poate opta pentru o singur
categorie.
Raporturile procesuale reprezint raporturi juridice, reglementate de normele dreptului
administrativ i dreptului procesual civil, aprute ntre ceteni i organele de asigurare social
ierarhic superioare/ instana de judecat n privina examinrii i soluionrii litigiilor n
domeniul proteciei sociale.
Raporturile juridice procesule se nasc odat cu apariia unui litigiului n baza plngerilor
cetenilor (familiilor) asupra hotrrii organelor de asigurare sau asisten social. (De ex.
Decizia privind stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare, privind
reinerile din pensie sau ncasarea sumelor pltite n plus poate fi contestat la Casa Naional de
Asigurri Sociale. n caz de dezacord cu decizia Casei Naionale de Asigurri Sociale, aceasta
poate fi atacat n instana de contencios administrativ competent.)
Orice persoan, care se consider vtmat ntr-un drept al su recunoscut de lege de ctre o
autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea n termenul legal a unei
cereri, se poate adresa instanei de contencios administrativ competente pentru anularea actului,
recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei aduse. Competena de judecare a aciunilor
n contenciosul administrativ au: judectoriile; Curile de Apel; Curtea Suprem de justiie.
Raporturile procesuale dup subiecte se clasific n:

1. a) aprute ntre ceteni (familii) i organele ierarhic superioare de asigurare/ asisten

social, care cad sub incidena normelor dreptului administrativ.

Temei pentru naterea acestor raporturi este plngerea cetenilor naintat organelor de
asigurare/ asisten social ierarhic superioare prin care este expus nemulumirea persoanei
referitor la decizia prin care a fost stabilit/ refuzat stabilirea unei prestaii sociale.
Potrivit art.49 lit. q din Legea privind pensiile de asigurri sociale de stat
[ , p.41 alin.17 din Hotarirea cu privire la aprobarea Statutului Casei Naionale de Asigurri
Sociale a Republicii Moldova Casa Naional de Asigurri Sociale este competent s
examineze petiiile cetenilor n chestiunile ce in de stabilirea, plata pensiilor i
indemnizaiilor.
Conform art.5 lit.f; art.14, 15 din Legea contenciosului administrativ persoana care se consider
vtmat ntr-un drept al su recunoscut de lege poate solicita, printr-o cerere prealabil organul
ierarhic superior revocarea actului administrativ emis de ctre organul subordonat. Organul
ierarhic superior este n drept s admit cererea prealabil i s anuleze actul administrativ n tot
sau n parte; s repun n drepturi persoana respectiv ori, dup caz, s revoce actul administrativ
emis cu acordul su, n termen de 30 de zile de la data nregistrrii cererii.

1. b) aprute ntre ceteni (familii) i instana de judecat.

n situaia cnd persoana care se consider vtmat ntr-un drept al su nu este mulumit de
rspunsul primit la cererea prealabil sau nu a primit nici un rspuns n termenul prevzut de
lege, este n drept s sesizeze, timp de 30 zile, instana de contencios administrativ competent.
Din acest moment, iau natere raporturile procesuale aprute ntre ceteni (familii) i instana
de judecat, reglementate prin art.277- 278 din Codul de procedur civil, conform crora
instana de judecat este competent s soluioneze litigiul i s emit hotrrea corespunztoare.
n literatura de specialitate ntlnim propunerea de a redenumi raporturile
procesuale prin raporturi contencioase i a le diviza:
a.) stabilite n baza procedurii prealabile prin care am grupa raporturile reglementate de normele
dreptului administrativ, nscute odat cu adresarea plngerii ctre autoritatea ierarhic superioar
de ctre cetean (familie), care consider c i-a fost lezat dreptul subiectiv la asisten/ asigurare
social, solicitnd reexaminarea deciziei autoritii subordonate, privind stabilirea unui tip de
asigurare sau asisten social;
b.) stabilite n baza procedurii contenciosului administrativ sunt raporturile reglementate de
normele dreptului administrativ i dreptului procesual civil, nscute prin depunerea cererii n
instana de judecat de ctre cetean (familie), care este nemulumit de rspunsul primit sau nu
a primit n termenul prescris rspunsul la cererea prealabil examinat de ctre organul ierarhic
superior de asigurare/ asisten social, prin care solicit anularea, n tot sau n parte, a actului
respectiv i repararea pagubei cauzate.

BIBLIOGRAFIE
1. Legea privind pensiile de asigurri sociale de stat, nr.156 din 14.10.1998. n: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 42-44 din 12.03.2004.

2.Legea privind indemnizaiile pentru incapacitatea temporar de munc i alte prestaii de asigurri
sociale, nr. 289 din 22.07.2004. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 168 din 10.09.2004

3. Hotrrea pentru aprobarea Regulamentului privind modul de plat a pensiilor stabilite n sistemul
public de asigurri sociale de stat i alocaiilor sociale de stat, nr. 929 din 15.08.2006. n: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 134-13 din 25.09.2006.

4.Legea cu privire la protecia social invalizilor , care au participat la consecintele avariei de la

Cernobil

5. Legea cu privire la ajutorul social, nr.133 din 13.06.2008. n: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr 179 din 30.09.2008.

6. Legea Fondului republican i fondurilor locale de susinere social a populaiei, nr.827-XIV din
18.02.2000. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.65-67 din 08.06.2000.

7.Romanda N. Dreptul proteciei sociale. Chiinu:, Universitas, 2004. p.71-75