Relatia medic-pacient

George Cristian Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea Medicina UMFCD
 Relatia medic-pacient
Se regaseste in centrul eticii medicale (studiul
comportamentului moral in practica medicala)
Sfere relationale: medic-pacient; medic-medic; medic-
societate
Imperative:
morale
Constiinta proprie
Valori morale sociale (etica virtutii,
drepturi, datoria, principiile bioeticii, etc.)
Valori morale profesionale (Coduri si norme)
legale

Dubla natura a medicului: umanitate si competenta

(profesionalism)
 Valori ale medicului (virtuti) pe care societatea le
considera importante

1. Responsabilitate (fata de actele si deciziile sale)

2. Independenta profesionala (in slujba celui mai bun interes
medical al pacientului)
3. Competenta si profesionalism
4. Disponibilitate (de a raspunde la chemarea pacientului, de a
acorda asistenta de urgenta)
5. Justitie, dreptate in actul medical: exercitiul profesional
egalitarian (egal pentru toti) si echitabil (tuturor egal) si fara
distinctie/discriminare
 Suferinta Umanitate,
fiz./psih. competenta

Nevoia de Datorie de
ingrijire ingrijire

etica profesionalism
Sistem medical
incredere
Pacient Medic

Drepturi, Drepturi,
respect respect
 Elemente normative etice

Juramantul Hipocratic
Declaratia de la Geneva
Codul international al eticii medicale
Codul etic si deontologic al asociatiilor
profesionale a medicilor (CD al CMR)
ART. 7
Caracterul relatiei medic-pacient
Relatia medicului cu pacientul va fi una exclusiv profesionala si se va cladi pe respectul
acestuia fata de demnitatea umana, pe intelegere si compasiune fata de suferinta.

ART. 11
Acordarea si retragerea consimtamantului
(1) Nicio interventie in domeniul sanatatii nu se poate efectua decat dupa ce persoana
vizata si-a dat consimtamantul liber si in cunostinta de cauza.

ART. 17
Secretul profesional
Medicul va pastra secretul profesional si va actiona in acord cu dreptul legal al fiecarei
persoane la respectul vietii sale private din punctul de vedere al informatiilor
referitoare la sanatatea sa.

ART. 23
Atingeri ale independentei profesionale

ART. 24
Caracterul nemediat al relatiei medic-pacient
Cu exceptia unor situatii obiectiv exceptionale si imposibil de inlaturat, orice decizie
medicala se va baza in primul rand pe examinarea personala si nemediata a
ART. 25
Limitele angajamentului profesional
(1) In orice situatie, angajamentul profesional al medicului nu poate depasi competenta
profesionala, capacitatea tehnica si de dotare a cabinetului sau a unitatii sanitare ori baza
materiala afectata, inclusiv prin conventii sau colaborari ferme cu alte unitati sanitare.

ART. 27
Colaborarea cu alti specialisti
In situatia in care pacientul a fost preluat sau indrumat catre un alt specialist, medicul va
colabora cu acesta din urma, punandu-i la dispozitie orice fel de date sau informatii cu caracter
medical referitoare la persoana in cauza si informandul cu privire la orice alta chestiune legata
de starea de sanatate a acesteia.

ART. 28
Consultul in echipa
In situatia in care este necesar, medicul, cu consimtamantul pacientului sau, dupa caz, al
persoanei respectiv institutiei abilitate, va solicita parerea unuia sau mai multor medici, cu care
se poate consulta, pentru luarea celor mai adecvate masuri in interesul pacientului.

ART. 30
Dreptul la o a doua opinie medicala
In toate situatiile medicul va respecta dreptul pacientului de a obtine o a doua opinie medicala.

ART.
32

Finalizarea obligatiei asumate (1)
Medicul se
va asigura ca
pacientul a
inteles natura si
intinderea relatiei medic-pacient,
ca
are
o
asteptare corecta
cu
privire la
rezultatele actului
medical
si la
serviciile medicale pe care
acesta urmeaza
sa
le
primeasca.

 CAP. I Principiile fundamentale ale exercitrii
profesiei de medic
ART. 1 (valori: respectul unicitatii si valorii fiintei umane,
SCOPUL I ROLUL PROFESIEI MEDICALE autonomia)
ntreaga activitate p rofesional a medicului este
dedicat exclusiv aprrii vieii, sntii i ART. 4
integritii fizice i p sihice a fiinei umane. PRIMORDIALITATEA INTERESULUI I A
(valori: a face bine beneficenta-, a nu face rau, BINELUI FIINEI UMANE
respect, demnitatea omului, reparatie, etc.) n toate d eciziile cu caracter medical, medicul va
trebui s se asigure c interesul i b inele fiinei
ART. 2 umane p revaleaz interesului societii o ri al
NEDISCRIMINAREA tiinei. (beneficenta, a nu face rau -non-maleficenta-,
respectul demnitatii umane, valoarea fiintei umane,
Actul p rofesional i ntreaga activitate a
medicului se va exercita, respectiv d esfura, empatie, datorie, justitie, etc.)
fr niciun fel d e discriminare inclusiv n ceea ce
privete starea d e sntate sau ansele d e ART. 5
vindecare ale pacientului. (valori: justitie, egalitate, OBLIGATIVITATEA NORMELOR PROFESIONALE
respectul unicitatii si valorii fiintei umane, respectul I A CELOR DE CONDUIT
demnitatii umane) Medicul trebuie s d epun toate d iligenele i s
se asigure c orice intervenie cu caracter
ART. 3 medical p e care o execut sau d ecizie
RESPECTUL DEMNITII F IINEI UMANE profesional p e care o ia respect n ormele i
obligaiile p rofesionale i regulile d e conduit
n toate situaiile actul p rofesional, n o ricare
specifice cazului respectiv. (justitie, beneficenta)
form sau modalitate s-ar d esfura, se va face
cu respectarea strict a demnitii u mane ca
valoare fundamental a corpului p rofesional.
 ART. 6
INDEPENDENA PROFESIONAL
Medicul este dator s struie i s i apere
independena profesional, fiind interzis orice
determinare a actului medical ori a deciziei
profesionale de raiuni de rentabilitate
economic sau de ordin administrativ. (valori:
beneficenta, incredere, responsabilitate)
ART. 7
CARACTERUL RELAIEI MEDIC-PACIENT
Relaia medicului cu pacientul va fi una
medicul i
exclusiv profesional i se va cldi pe
respectul acestuia fa de demnitatea uman,
pe nelegere i compasiune fa de suferin.
(valori: a face bine, a nu face rau, responsabilitate,
empatie, reparatie,auto-prefectionare, etc.)
ART. 9
PRINCIPIUL SPECIALIZRII PROFESIONALE
Cu excepia unor cazuri de urgen vital,
medicul acioneaz potrivit specialitii,
competenelor i practicii pe care le are. (valori:
responsabilitate, a face bine, a nu face rau, justitie,
respectul demnitatii umane)
ART. 10
RESPECTUL FA DE CONFRAI
De-a lungul ntregii sale activiti,
va respecta confraii, ferindu-se i abinndu-
se s-i denigreze ori s aduc critici cu privire
la activitatea profesional a acestora. (valori:
responsabilitate, justitie, autonomie, a face bine, a nu
face rau,, respectul demnitatii umane, etc.)

ART. 8
OBLIGAIA DILIGENEI DE MIJLOACE
Medicul i va dedica ntreaga tiin i
pricepere interesului pacientului su i va
depune toat diligena pentru a se asigura c
decizia luat este corect, iar pacientul
beneficiaz de maximum de garanii n raport
de condiiile concrete, astfel nct starea sa de
sntate s nu aib de suferit. (valori: datorie,
obligatie morala, a face bine, a nu face rau,
autonomie, independenta profesionala)

 Lectura obligatorie
CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICAL din 30 martie 2012
al Colegiului Medicilor din Romnia, EMITENT: COLEGIUL
MEDICILOR DIN ROMNIA. PUBLICAT N: MONITORUL
OFICIAL nr. 298 din 7 mai 2012
[http://www.cmb.ro/legislatie/codulDeontologic/cod.pdf]
 Asociatia Medicala Mondiala, WMA, puncte de
vedere, recomandari, luari de pozitie fata de
problemele medicilor
http://www.wma.net/en/40news/20archives/2015/2015_11/index.html

(17.04.2015) cresterea violentei indreptate impotriva medicilor.

Delegati din 40 de tari au exprimat in numele asociatiilor lor
nationale profeisonale ingrijorarea cu privire la cresterea
violentei indreptate impotriva medicilor porinind de la violenta
verbala si ajungand la rapire si crima. Fiecare are dreptul sa
lucreze intr-un mediu sigur (Dr. Xavier Deau, President of the
WMA)
Implicarea medicilor in pedepsirea unor persoane condamnate
in Iran (13.03.2015)
Com. Nat. Unite asupra Drogurilor Narcotice doreste includerea
ketaminei in lista drogurilor controlate (06.03.2015)
O atentionare a guvernelor pt. a nu bloca activitatea corpului
profesional al medicilor (26.02.2015) Medicii trebuie sa poata
sa practice profesia fara frica si fara intimidare in Turcia sau orice
alta parte a lumii. Ei trebuie sa fie liberi sa ajute pe oricine se
afla in suferinta si in nevoie fara discriminare
 (20.02.2015) Implicarea medicilor sub amenintarea
ISIS in recoltarea de tesuturi si organe umane pt. a
finanta nevoia de resurse materiale cu care sa
alimenteze actiuni teroriste
(26.01.2015) International Hospital Federation (IHF)
si International Generic Pharmaceutical Alliance
(IGPA) si WMA isi cresc eforturile pentru a
intreprinde actiuni spre binele a milioane de pacienti,
asistente, medici, spitle, unitati de cercetare cu
privire la dezvoltarea de produse farmaceutice
generice in scopul unei ingrijiri medicale superioare.
(13.12.2014) toate formele de tortura in care sunt
implicati medicii, interzicand medicilor sa participe
sau chiar ca martori l aorice forma de tratament
inuman, degradant, crud,
 (11.10.2014) Noi ghiduri cu privire la practica chirurgiei
cosmetice, Durban, South Africa, care au adresat observatii cu
privire la lipsa de reglementari nationale mai ales pentru copii,
implicand tratamente cu riscuri, uneori mutilante.
Totusi, mass-media promoveaza imaginea corpurilor perfecte
care au devenit o norma actuala ceea ce cauzeaza multora
imagini de sine nerealiste si nesanatoaase
Medicii sunt descurajati sa promoveze aceste modele si sunt
chemati sa puna cel mai bun interes al pacientului si sanatatea
lor deasupra oricarui alt interes.
(10.10.2014) Impartialitatea medicilor in cadrul conflictelor
armate din ce in ce mai numeroase. Lumea noastra parcurge
conflicte armate dramatice in care valorile asociatiei sunt mereu
incalcate. Impartialitatea medicilor este valoare etica de baza ce
garanteaza respectul pentru diferentele culturale si negarea
fundamentalismului
(26.05.2014) O mai buna sustinere pentru ingrijirea paliativa
Este datoria etica a medicilor sa usureze durerea si siferinta.
Paliatia este calea fundamentala pentru a imbunatati calitatea
vieteii si starea de bine. Este un aspect care tine de demnitatea
omului si drepturile omului
Elemente descriptive
 Model informativ: bazat Model interpretativ
Model paternalist:
pe autonomia pacientului bazat pe autonomia Modelul deliberativ:
bazat pe atitudinea
in relatie cu medicul (de pacientului in relatie cu bazat pe dezvoltarea
paternalista a medicului
inspiraie american) medicul unei relaii
(de inspiraie european)

Principiul etic Beneficiena asupra Autonomia asupra Autonomia asupra Beneficena se mpletete
care prevaleaz autonomiei. beneficenei beneficenei. cu autonomia.

Cine decide n Medicul Pacientul Pacientul Pacientul.

modelul de
relaie.

Rolul medicului Medicul este n control. Pacientul este n control. Pacientul este n control Pacientul este n control
Medicul ca reprezentant al Medicul ca un consultant Medicul ca interpret. Medicul ca prieten.
pacientului. medical Aliana terapeutic
Construcia i. Medicul este i. Prin exercitiul i. Prin intuitivism i. Prin auto-dezvoltare
modelului de depozitarul drepturilor sale, medicul anticipeaz medicul ofera
relaie cunoaterii informare, libertate, dorinele pacientului. cunoastere
ii. Medicul staruie sa isi pacientul se ii. Medicul este un ii. pacientul dobandeste
pastreze autodetermina consilier si un el singur informatia,
independenta (exercitiul drepturilor interpret in cunostiinta de
iii. Valorile medicului sale civile). iii. Medicul coboara cauza.
sunt transferate ii. Pacientul i langa pacient pentru iii. Medicul ridica
asupra pacientului administreaz singur a-l ajuta sa isi pacientul la nivelul
propriile valori regaseasca propriile intelegerii sale
sale valori nelegand iv. Alianta terapeutica
informaia v. Medicul este
prietenul pe care l ai
pentru scurt timp
vi. Decizia decurge
dintr-o negociere
 Elemente normative legale
drepturile pacientului
Legea reformei in sanatate 95/2006
Legea drepturilor pacientului decurgand din
Declaratia cu privire la drepturile
pacientului Lisabona, 1981
OM Nr. 482 din 14 martie 2007 privind
aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a titlului XV Raspunderea civila a
personalului medical si a furnizorului de
produse si servicii medicale, sanitare si
farmaceutice" din Legea nr. 95/2006 privind
reforma in domeniul sanatatii
 Declaratia cu privire la drepturile pacientului
Lisabona, 1981

Dreptul la ingrijire medicala de buna calitate

Dreptul la libertatea de alegere (proprie decizie)
Dreptul la autodeterminare
Dreptul la informare
Dreptul la confidentialitate
Dreptul la educatie in sanatate
Dreptul la demnitate (valoarea fiintei umane)
Dreptul la asistenta religioasa
 Lectura obligatorie

LEGEA DREPTURILOR PACIENTULUI nr. 46/2003

[http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_drepturilor_p
acientului.php]
 Respectul fata de pacient, respectul fata de fiinta
umana, demnitatea umana
Respectul fata de fiinta umana presupune:
o Respectarea unicitatii fiintei umane, a umanitatii sale, a valorii sale, a vietii
o Respectul autonomiei
o Respectul drepturilor
o Drepturi fundamentale (viata si libertate)
o Drepturi constitutionale: dreptul la informare, dreptul la intimitate,
dreptul la ingrijire medicala, etc.
Respectul fata de pacient
o Pacientul ca fiinta umana (unicitate, valoarea, viata)
o Pacientul ca persoana vulnerabila, in nevoie de ingrijire medicala, aflat in
suferinta. Din perspectiva suferintei si a starii de boala orice pacient este o
persoana vulnerabila. Orice persoana poate fi vulnerabila si/sau poate
deveni/redeveni vulnerabila (varsta, economic, boala fizica, boala psihica,
stare de graviditate, etc.)
o Are toate drepturile unui cetatean dar are si urgenta/prioritizarea exercitiului
obligatiilor de corelativitate ale celorlalti pentru protejarea vietii si a
inlaturarii starii de pericol
 1. D
DREPTUL LA INGRIJIRE MEDICALA
REPTUL LA INGRIJIRE MEDICALA
a.Extras din Legea Drepturilor Pacientului nr. 46/2003, MO, P artea I nr.70/03/02/2003
Art. 1. In sensul prezentei legi:
a) prin pacient se intelege persoana sanatoasa sau bolnava care utilizeaza serviciile de sanatate;
Art. 2. P acientii au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate de care societatea dispune, in
conformitate cu resursele umane, financiare si materiale.
Art. 3. P acientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici o discriminare.
Art. 35 (1) P acientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la ameliorarea starii sale de
sanatate sau pana la vindecare.

Dreptul la ingrijire/asistenta medicala se bazeaza pe:

1) Valori morale precum:
Beneficenta ( aface bine), nonmaleficenta (non-vatamare a nu face rau)
Justitia actului medical
2) Drepturi precum:
Dreptul la viata
Dreptul la sanatate
Dreptul la proprietate (asupra starii de sanatate)
3) Obligatia medicului la exercitarea datoriei sale
4) Obligatia la solidaritate, ajutor
 b.Declaratia Universala privind Bioetica si Drepturile Omului UNESCO 2005
Art. 14, al.2 Tinand cont ca bucuria de a atinge cel mai inalt standard de
sanatate este unul dintre drepturile fundamentale al fiecarei fiinte umane fara
deosebire de rasa, religie, credinta religioasa, economica sau conditie sociala,
progresul in stiinta si tehnologie trebuie sa continue. (s.n.)
c. Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, 14.12.2007
Art. 35. Sanatatea. Fiecare are dreptul de a avea acces la ingrijiri preventive de
sanatate si dreptul de a beneficia de tratament medical in conditii stabilite de
legile si practicile nationale. (s.n.)
d. Declaratia Universala a Drepturilor Omului (ONU, 10.09.1948)
Fiecare om are dreptul la un standard de viata corespunzator pentru sanatatea
si binele sau si al familiei sale, se include mancarea, imbracamintea, casa si
ingrijirea medicala. (s.n.)
e.Constitutia OMS
Bucuria de a atinge cel mai inalt standard de sanatate la care se poate aspira
este un drept fundamental al fiecarei fiinte umane... (s.n.)
f. Constitutia Romaniei
Art. 34. Dreptul la ocrotirea sanatatii, al. 1. Dreptul la ocrotirea sanatatii este
garantat. (s.n.)
 Obligativitatea asigurrii asistenei medicale

Medicul, medicul dentist, asistentul medical/moaa au obligaia de a accepta

pacientul n situaii de urgen, cnd lipsa asistenei medicale poate pune n
pericol, n mod grav i ireversibil, sntatea sau viaa pacientului.

Medicul, medicul dentist, asistentul medical/moaa nu pot refuza s acorde

asisten medical/ngrijiri de sntate pe criterii etnice, religioase i
orientare sexual sau pe alte criterii de discriminare interzise prin lege.

Medicul care a acionat n situaii de urgen, depindu-i limitele

competenei, deoarece nu era disponibil personal competent, nu va fi tras la
rspundere
 Managementul calitatii in sistemul
medical

Intentia: Are ca scop sa multiplice calitatea ingrijirii

medicale la un standard determinat egal pentru toti
asiguratii si sa permita sistemului medical plasticitatea
necesara pentru a face fata deopotriva cazurilor usoare
cat si celor dificile, preventiei cat si tratamentelor inalt
specializate pastrand standardul de calitate .

Mijloacele: Furnizori de ingrijiri medicale, clienti, cel mai

bun interes, numarul de vindecari, costul spitalizarii si
durata medie de spitalizare, calitatea vietii, etc.
 The quality of life is more important than life itself
Alexis Carrel
[http://www.brainyquote.com/quotes/keywords/quality_of_life.html#aBxhGzjFt
WuYe7vh.99]

Life is not measured by the number of breaths you take,

but by every moment that takes your breath away.
Anonymous

[http://sourcesofinsight.com/life-quotes/]
 Standarde
de calitate
solicitate in
procesul de
certificare
 Standarde de calitate solicitate in procesul
de certificare
Denumirea procedurii: PROCEDUR PRIVIND NENCEPEREA MANEVRELOR DE
RESUSCITARE, LA SOLICITAREA PREALABIL A PACIENTULUI SAU, DUP CAZ, A
APARTINTORILOR

Scopul procedurii: Stabileste procedura prin intermediul careia medicii, impreuna / cu

acordul familiei / pacientului (cand este posibil) ia decizia de a nu se incepe/a se intrerupe
terapia de suport a functiilor vitale, afectate sever printr-o boala cu evolutie ireversibila

Domeniu de aplicare: UPU, ATI, alte sectii.

Documente de referinta: Ordinul MS nr.972/2010, privind aprobarea standardelor de

acreditare

Unde se aplica: Spitale, spitale de urgenta: ex. Sp. Sf. Pantelimon, Sp. De Urgenta Floreasca,
etc.

Cine raspunde: Responsabil de proces = medic curant

Echipa de proces = echipa de interventie
 Ordinul Nr. 972 din 28 iunie 2010
pentru aprobarea Procedurilor, standardelor si metodologiei de acreditare a spitalelor
ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 467 din 7 iulie 2010
privind
Procedurile, standardele i metodologia
de acreditare a spitalelor
in CAPITOLUL III
care sta la baza functionarii Autoritatii nationale de Managemetn al Calitatii in Santate si a
CoNAS
Standardul de calitate NU prevede ca PROCEDURA DE NEINCEPERE A
MASURILOR DE RESUSCITARE este admisibila ci DIN CONTRA PREVEDE
EXPLICIT OPUSUL ACESTEI PROCEDURI, respectiv CONTINUITATEA
INGRIJIRLOR respectiv, citam:
 Legi organice cu care procedura de calitate
a neresuscitarii intra in coliziune
Legea drepturilor pacientului
Art. 35. - (1) Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la
ameliorarea strii sale de sntate sau pana la vindecare.
(2) Continuitatea ingrijirilor se asigur prin colaborarea si parteneriatul dintre
diferitele uniti medicale publice si nepublice, spitalicesti si ambulatorii, de
specialitate sau de medicin general, oferite de medici, cadre medii sau de
alt personal calificat. Dupa externare pacientii au dreptul la serviciile
comunitare disponibile.
[Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-203]
Constitutia Romaniei
ART. 34
(1) Dreptul la ocrotirea sntii este garantat.
[Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-203]
Codul penal
Art. 203 Noul Cod Penal (CAPITOLUL V, Infraciuni privind obligaia de
asisten a celor n primejdie)
(1) Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a anuna de ndat
autoritile de ctre cel care a gsit o persoan a crei via, integritate
corporal sau sntate este n pericol i nu are putina de a se salva se
pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend.
(2) Fapta nu constituie infraciune dac, prin acordarea ajutorului,
autorul s-ar expune unui pericol grav cu privire la viaa, integritatea
corporal sau sntatea sa.

Art. 190 Noul Cod Penal. Uciderea la cererea victimei (CAPITOLUL I

Infraciuni contra vieii)
Uciderea svrit la cererea explicit, serioas, contient i repetat a
victimei care suferea de o boal incurabil sau de o infirmitate grav
atestat medical, cauzatoare de suferine permanente i greu de
suportat, se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.
1. Constituirea standardului de calitate prin procedura neinceperii resuscitarii nu
promoveaza calitatea actului medical si
2. Nu permite atingerea scopului in sine al managementului calitatii actului
medical (calitatea functionarii sistemului)
3. Transforma neingrijirea medicala in calitate a actului medical
4. Genereaza litigiabilitate crescuta medicului intrucat standardul de neincepere
este nelegal: se stabileste o procedura de calitate a spitalului (angajatorul)
care aduce in responsabilitate penala medicul (angajatul)
5. Medicul sacrificat pentru a implini standardele organizatiei/spitalului
6. Aduce atingere valorilor profesionale ale actului medical: scopul in sine al
actului medical ameliorarea suferintei ori vindecarea bolii nu este atins
7. Aduce atingere valorilor individuale ale medicului: medicul risca pierderea
dreptului de libera practica, scopul in sine al pregatirii sale, pierderea valorilor
personale si morale ale medicului
8. Genereaza privilegii pacientului neacoperite de drepturi si nesustinute legal si
care astfel nu vor fi puse in practica ceea ce pentru pacient vor deveni izvoare
de neimplinire si de motivare a abandonului social si medical deteriorand
relatia medic-pacient si increderea in organizatie/spital
 Procedura este in acelasi timp neetica
Codul de deontologie medicalA din 30 martie 2012al Colegiului
Medicilor din Romania
EMITENT: COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMANIA
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 7 mai 2012

ART. 1 Scopul si rolul profesiei medicale. Intreaga activitate

profesionala a medicului este dedicata exclusiv (s.n.) apararii
vietii, sanatati i si integritati i fizice si psihice a fiintei umane.

ART. 22 Fapte si acte nedeontologice. Sunt contrare principiilor

fundamentale ale exercitarii profesiei de medic, in special,
urmatoarele acte: a) practicarea eutanasiei si eugeniei;
Declaratia de la Geneva, 1947 , AMM
Jur sa-mi consacru viata in serviciul umanitati i.
Sanatatea pacientilor mei va fi prima mea indatorire.
Voi mentine cel mai inalt respect pentru viata umana.
 A TRATA/A NU TRATA
A trata vs. a nu trata reprezinta a evalua riscuri/beneficii, non-
maleficenta/beneficenta
Este poate cea mai grea decizie clinica:
Daca nu puteti face bine, sa nu faceti rau
(Hipocrate);
Daca un tratament nu are beneficii nu exista in mod real o balanta
riscuri/beneficii pt. ca exista numai riscuri si atunci acel tratament NU
trebuie facut (deasupra resurselor terapeutice)

Promovarea valorilor ce deservesc binele individului (valorile

medicului in apararea beneficentei actului medical si a sanatatii si
vietii care deopotriva deservesc si independenta profesionala);
abordare kantiana

Promovarea valorilor comunitatii sau a celui mai bun interes al

pacientului -adica al dorintelor lui); abordare utilitariana
 Cu privire la decizia de a trata/a nu trata
Decizia de a trata se ia atunci Decizia de a NU trata se ia atunci cand:
cand 1) Simptomele bolii nu necesita
1) Se cunoaste cauza tratament/interventie
2) Exista un tratament eficace 2) Chiar daca simptomele bolii necesita
tratament, nu exista un tratament
pentru acea cauza/boala
cunoscut si acceptat, benefic
3) Exista un beneficiu 3) Chiar daca exista tratament cunoscut
asteptat, concret incat el este riscant astfel incat riscul
pacientul pacientul tratamentului depaseste riscul bolii
beneficiaza de pe urma de baza (al non-tratamentului)
acelui tratament 4) Nu exista un beneficiu asteptat de pe
4) Riscul tratamentului nu urma tratamentului
depaseste riscul bolii de 5) Pacientul care este autonom refuza
baza (al non-tratamentului) tratamentul/interventia
 Caz
Domnul BU, un vaduv de 85 ani este diagnosticat de 10 ani
cu Alzheimer.
Starea sa clinica s-a deteriorat mult in ultima vreme si nu-si
mai poate controla miscarile gurii , astfel s-a incercat hranirea
prin tub nasogastric dar acesta a smuls in repetate randuri
sonda; se propune plasarea chirurgicala a unui tub de
alimentare gastric .
Familia sa este alcatuita din 3 copii: 1 dintre ei doreste acest
tip de alimentare gandind sa faca orice pentru tala lor, 1
gandeste ca tatal lor nu si-ar dori o astfel de viata si se
gandeste si la aspectele financiare si al treilea nu stie sau nu
vrea ca sa spuna nimic.
Ce are de facut medicul? Pune tubul sau nu pune tubul ?
2. DREPTUL PACIENTULUI DE A FI INFORMAT

Pacientul are dreptul de a cere i de a obine o

alt opinie medical.
Pacientul internat are dreptul i la servicii
medicale acordate de ctre un medic acreditat
si din afara spitalului.
 Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cap. 2, MO, Partea I nr.70/03/02/2003)
Art. 6 Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a
interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a
alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii
tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date
despre diagnostic si prognostic.
Art. 7 Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care
informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.
Art. 8 Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-un limbaj respectuos, clar, cu
minimalizarea terminologiei de specialitate;
Art. 9 Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o
alta persoana care sa fie informata in locul sau.
Art. 10 Rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investigatiilor,
diagnostic si tratament, cu acordul pacientului.
Art. 11 Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala.
Art. 12 Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un rezumat scris
al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada
spitalizarii
 Doamna X, in varsta, este diagnosticat cu cancer de colon. Dup
stabilirea diagnosticului, medicul curant i comunic fiului
doamnei c mama sa este bolnav de cancer.
Fiul decide s nu i spun mamei sale care este natura bolii i i
interzice medicului s i divulge acesteia ceva .
Fiul recomand medicului, de asemenea, s i spun doamnei T c
nu are de ce s i fac griji i c sufer de o boal uoar.
Fiul refuz ca mama sa s fie tratat n continuare i solicit
externarea pentru a o duce acas s moar n patul ei in linistea
familiei.

Art. 203, Infraciuni privind obligaia de asisten a celor n primejdie

(1) Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a anuna de ndat autoritile
de ctre cel care a gsit o persoan a crei via, integritate corporal sau
sntate este n pericol i nu are putina de a se salva se pedepsete cu
nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend.
 Cu privire la dreptul la informare al pacientului

DE CE se informeaza CUM se informeaza

1. Pentru ca are dreptul sa fie informat 1. In locul potrivit (cabinet, salon)
(dreptul la informare) inclusiv asupra 2. Cu blandete fara brutalitate
adevarului ca orice cetatean
3. Cu optimism, hotarare si energie
2. Pentru ca doar informat poate de o maniera care sa mobilizeze
ramane liber si are dreptul la libertate pacientul
3. Pentru ca este un om liber si autonom 4. Manifestand sustinere
care poate decide asupra intereselor psihologica si fara sa descurajeze
sale 5. Adaptat pentru fiecare caz in
4. Pentru ca autonom si informat sa parte (dupa nivelul de intelegere
poata decide cu privire la actul si de cultura)
medical propus (prin consimtamant
informat)
5. Pentru ca starea sa de sanatate este
proprietatea sa (si are dreptul la
proprietate)
 CAND SE INFORMEAZA UN CAND NU SE INFORMEAZA UN
PACIENT ASUPRA DG.? PACIENT ASUPRA DG.?

1) Cand pacientul este autonom 1) Cand pacientul cere sa nu afle

(dreptul la informare este un drept
2) Cand solicita si doreste sa afle
iar nu o obligatie dar se informeaza
adevarul despre starea sa (este un
familia)
drept)
3) Cand se propune un plan terapeutic 2) Atunci cand decesul este apropiat ori
(interventie medicala/chirurgicala) iminenta (dar se informeaza familia)
3) Cand pacientul nu este autonom (dar
4) Cand cunoasterea dg. (adevarului
se informeaza familia)
medical) mobilizeaza pacientul
pentru a lupta si a crea o alianta 4) Cand desi autonom, dg. cert este letal
terapeutica cu medicul iar pacientul este vulnerabil,
depresiv, in masura sa-si abandoneze
ingrijirea medicala sau poate chiar sa
se sinucida (privilegiu terapeutic)
(dar se informeaza familia)
 PRIVILEGIUL TERAPEUTIC
este privilegiul medicului de a trata un pacient autonom fara a obtine CI.
Este un privilegiu numai al medicului si doar pentru o situatie de exceptie.

CAND SE POATE LUA IN CONSIDERARE A CAND NU SE POATE LUA IN CONSIDERARE

APLICA PRIVILEGIUL TERAPEUTIC A APLICA PRIVILEGIUL TERAPEUTIC
1) Exista un dg. cert cu prognostic cert 1) Pacientul autonom solicita aflarea
infaust adevarului
2) Cand prin natura patologiei nu exista 2) Pacientul autonom are o boala
sperante terapeutice contagioasa care impune declarare
3) Cand pacientul desi autonom, este obligatorie (ex. SIDA, tuberculoza, etc.)
depresiv si vulnerabil astfel incat la inclusiv masuri de profilaxie din partea
aflarea adevarului ar putea pacientului
abandona ingrijirea ori sa ia o 3) Pacientul autonom necesita o alta
decizie autolitica (ex. sinucidere, interventie medicala / chirurgicala (ex.
infometare) citostatice, radioterapia) care succede
tratamentului actual si astfel trebuie sa
stie devarul pentru a o urma
 CAZ
Aveti un pacient care a fost diagnosticat recent cu mielom.
Va informati pacientul.
Lucrati in sistem public si ati primit instructiuni scrise de la directiune sa nu le propuneti
pacientilor cu mielom transplantul medular, motivandu-se ca este extrem de scump si ca
oricum nu vindeca boala chiar daca poate sa prelungeasca supravietuirea
La ultima sedinta de analiza cu conducerea s-a discutat ca optiune recomandarea
tratamentului cu melfalan sau talidomida.
De asemenea la aceeasi intalnire s-a discutat rentabilizarea fiecarui serviciu in parte
inclusiv a activitatii fiecarui medic si a rezultat ca cei ce realizeaza costuri ridicate fara a
avea un rulaj corespunzator al pacientilor vor avea alocari mai reduse: desigur, pentru
acestia, despre promovare nu va mai putea fi vorba dar chiar, din contra, se poate propune
desfiintarea ori externalizarea serviciului respectiv.

Ce considerati ca este etic sa faceti?

a. Va indrumati pacientul catre un alt coleg pentru a avea aceasta discutie
b. Fara prea multe explicatii dati pacientului tratament ul recomandat cu melfalan sau
talidomida si evitati discutia despre transplant
c. Informati pacientul despre transplantul medular doar daca va intreaba
d. Transferati pacientul la o alta unitate sanitara
e. Informati complet pacientul despre riscurile si beneficiile unui transplant medular ca de
altfel a tuturor optiunilor sale de tratament
 AUTONOMIA SI DELIBERAREA MORALA
Din dreptul la libertate si dreptul la viata (drepturi fundamentale) decurge
dreptul la autodeterminare.
Se poate autodetermina un om care se afla in deplinatatea facultatilor sale
psihice din care poate lua decizii prin care sa isi administreze singur viata si
interesele (autoguvernare) manifestandu-si plenar dreptul de a decide
asupra propriei sale persoane.

Medicul trebuie sa se asigure ca persoana (pacientul) este:

1. in masura sa se autodetermine (are capacitate psihica)

2. doreste sa se autodetermine (are voluntariat)

Daca da, medicul trebuie sa asiste exercitiul liber al autonomiei pacientului

su incat:

1.Sa lase acea persoana sa se autodetermine (datorie negativa de a nu

interfera)
2.Sa ajute acea persoana sa se autodetermine (datorie pozitiva de a
informa)
 Pentru a se putea autodetermina pacientul trebuie sa fie autonom

Autonomia este:
Un principiu (filozofic)
O stare a psihismului la baza exercitiului drepturilor civile
O baza a unui drept (autodeterminare)

Autonomia unei persoane este conditionata intern si extern

Conditionalitati interne: intrunirea a 3 capacitati psihice (componente ale
capacitatii psihice ce actioneaza ca si conditionalitati interne ce permit
exercitiul drepturilor civile):
Capacitatea de intelegere: a intelege situatia in care se afla
Capacitatea de a se manifesta voluntar (voluntariat): a se manifesta
voluntar in sensul autoguvernarii (doreste sa se autodetermine;
autos =propriu; nomos= lege)
Capacitate decizionala:
Intelege optiunile/alegerile pe care le are a face
Alege intre optiuni prin rationament adica in interesul sau in raport
cu situatia in care se gaseste
Comunica optiunea aleasa/decizia
Conditionalitati externe: 2 conditionalitati externe influenteaza si
protejeaza autonomia (libertatea, informarea)
 Definitii care stau la baza autonomiei
Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
(legea 487/2002 republicata in 2012)
Art. 5
h) prin capacitate psihica se intelege atributul starii psihice de a fi compatibila, la
un moment dat, cu exercitarea drepturilor civile sau a unor activitati specifice;

k) prin discernamant se intelege componenta capacitatii psihice, care se refera

la o fapta anume si din care decurge posibilitatea persoanei respective de a
aprecia continutul si consecintele acestei fapte;

Capacitatea civila de exercitiu (competenta psihica) a persoanei fizice este acea

aptitudine a persoanei fizice de a dobandi si exercita drepturi subiective civile, dar
si de a-si asuma si executa obligatii civile, prin incheierea de acte juridice.
Capacitatea civila de exercitiu poate lipsi, poate fi restransa sau poate fi deplina.

Conform Codului Civil, persoanele lipsite de capacitate civila de exercitiu sunt:

-minorii sub 14 ani
-persoanele puse sub interdictie judecatoreasca (incapabilii). Lipsirea acestor
persoane de capacitate civila are ca scop ocrotirea lor in ce priveste incheierea
actelor juridice.
 Stare psihica
Libertate Capacitate psihica Functii psihice Informare
atributul starii psihice de a fi compatibila,
la un moment dat, cu exercitarea
drepturilor civile sau a unor activitati Psihism
specifice
Societate
Autonomie Discernamant

competenta legala Capacitatea

competenta psihica persoanei de a
capacitatea legala aprecia

2) Decizia spre a proteja cel mai

Capacitatea de a fi voluntar in critic
continutul si
Capacitatea de intelegere

deciziile ce privesc propria

1) Intelegerea otpiunilor

4) Comunicarea deciziei
consecintele
Capacitatea de decizie unei fapte antisociale

Capacitatea de 3) bun interes

exercitiu
persoana

+ Drepturi civile

Societate - O fapta antisociala Societate

 Capacitatea psihica este umbrela sub care se regaseste autonomia.
Orice persoana se prezuma cu capacitate psihica si autonoma
Autonomia sta la baza capacitatii de exercitiu civila ceea ce in terminologia
psihiatrica judiciara americana este sinonima cu competenta psihica
(competenta legala) a persoanei.
O PERSOANA LIPSITA DE CAPACITATE DE INTELEGERE SI/SAU DE
VOLUNTARIAT SI/SAU DE CAPACITATE DE DECIZIE NU ESTE
AUTONOMA.
Nefiind autonoma ea nu isi poate exercita drepturile civile (capacitate de
exercitiu civila/competenta legala/competenta psihica).
O persoana poate sa AIBA capacitate psihica dar sa AIBA AUTONOMIE
LIMITATA SAU CHIAR ABSENTA: ex. lipsa de voluntariat (auto-limitarea
autonomiei), informatie insuficienta, trunchiata, falsa, optini
inconsistente, false
Este usor a abuza incalcand autonomia unei persoane. Autonomia se
cere protejata tocmai pentru ca este fragila in exercitiu (desi solida in
natura si continut)
O persoana care este autonoma are competenta legala (capacitate de
exercitiu civila).
O persoana care NU este autonoma NU are competenta legala
 A SPUNE ADEVARUL
A spune adevarul (veracitatea) este o tripla datorie morala:
fata de adevar (in sine): exprimand realitatea, in sens medical,
adevarul poate fi doar unul, dupa cum este realitatea (daca se
cunoaste)
fata de pacient (imperativul de a nu minti se adauga dreptului la
informare, adevar, non-maleficenta)
fata de constiinta proprie (de a nu minti, non-maleficenta)
Datoria de a comunica eroarea medicala atunci cand se produce si
de a o corecta inclusiv consecintele sale (nu exista raspundere
juridica penala in cazul corectarii)
Spunand adevarul, informam, informand oferim posibilitatea
manifestarii autonomiei si prin aceasta sustinem dreptul la libertate
De asemenea a spune adevarul este o obligatie legala (legea drept.
pacientului)
 Un medic dentist efectueza un tratament al unui canal pentru
devitalizare si apoi obturatia dintelui. Unul din acele folosite se
rupe. Incerca sa extraga varful acului dar nu reuseste. Decide sa
continue obturarea si sa nu spuna despre incident.
Se gandeste:
Daca nu spun cine ar sti? Dar la o radiografie se poate afla si
astfel va fi facut vinovat pentru neinformare si se va ridica
problema competentei (a ascuns pentru ca a gresit).
Daca spun ce s-ar intampla?Aar trebui probabil sa reintervin sau
sa trimit pacientul in alta parte. Poate mi s-ar cere si as putea
plati si despagubiri, precum costul acelor tratamente.
Sa spuna sau nu spuna?
Da, sa spuna adevarul decurgand din complicatie. Pentru complicatii
pacientul are consimantul informat semnat.
Este vinovat de incident? Cel mai probabil, NU. Dar daca nu spune
devine suspect ca a ascuns complicatia (ca si comportament neetic,
imoral) dar si suspect de greseala ( ascuns pentru ca este vinovat)
 3. Dreptul la confidenialitatea informaiilor
i viaa privat a pacientului
Toate informaiile privind starea pacientului, rezultatele
investigaiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul,
datele personale sunt confideniale chiar i dup decesul
acestuia.

Informaiile cu caracter confidenial pot fi furnizate numai

n cazul n care pacientul i d consimmntul explicit sau
dac legea o cere n mod expres.

n cazul n care informaiile sunt necesare altor furnizori de

servicii medicale acreditai, implicai n tratamentul
pacientului, acordarea consimmntului nu mai este
obligatorie.
 Cele mai bune interese ale pacientului
Cel mai bun interes al pacientului reprezinta dorinta pacientului.
Dorintele pacientului care sustin binele pacientului si starea sa de
sanatate in sensul ameliorarii ori vindecarii vor fi intotdeauna sustinute,
promovate.
Importanta autonomiei pacientului
Poate insa exista un conflict etic pe de o parte intre dorinta pacientului si
valorile sale si pe de alta parte valorile medicului sau ale corpului
profesional, intre beneficenta si autonomie, intre beneficenta si non-
maleficenta
Medicul va alege intotdeauna promovarea si sustinerea sanatatii si vietii
pacientului chiar impotriva intereselor sale personale dar nu va da curs
dorintelor pacientului cat timp acestea incalca normele profesionale,
normele de drept ori legale ori valorile sale morale (exceptie situatiile de
urgenta in care medicul va proteja mai intai viata si sanatatea si doar
apoi propriile sale valori).
Nimeni nu trebuie sa fie un mijloc al implinirii intereselor altuia (imoral).
Medicul va starui sa isi protejeze independenta profesionala (autonomia
medicului)