curs fiziologie 8

CIRCULATIA CAPILARA
CIRCULATIA VENOASA
CIRCULATIA LIMFATICA

1. Circulaia capilar (Microcirculatia)

Definiie: circulaia n vasele mici situate ntre circulaia arterial i venoas, adaptat
pentru schimburi de substane.
Componentele microcirculaiei:
Arteriole
Capilare preferentiale
(metaarteriole) unturi

Capilare mici
Venule

# Arteriolele: sunt vase cu diametrul de 25-50 m, ce prezinta o crestere a numarului

fibre musculare netede n perete, acestea formand in portiunea terminala arteriolara
(arteriola terminala) asa numitele sfinctere precapilare.
# Capilarele preferentiale (metaarteriole): au diametrul de 10-20 m, fac legatura
dintre arteriole si venule, stabilind insa legaturi si cu sistemul capilar.
Au o tunica musculara mai dezvoltata decat capilarele propriu-zise, ceea ce le permite
modificarea activa a lumenului vascular.
# unturile arteriolo-venoase:
comunicare direct ntre arteriole-venule;
intervin in schimburile de substane;
rol important n termoreglare:
t=> vasoconstricia sfincterelor precapilare, unturile sunt singura comunicare
arteriolovenoas
t=> toate sfincterele sunt deschise.
#Capilarele mici provin din arteriolele terminale, fiecare arteriola dand nastere la
10-100 capilare.
Diametrul lor variaza intre 5-10 m, ceea ce denota ca hematiile le pot traversa prin
modificarea formei lor.
Densitatea lor variaza in functie de organ dar chiar in cadrul aceluias organ numarul de
capilare functionale variaza in raport de necesitatile metabolice locale.
Peretele capilar este format numai dintr-un strat de celule endoteliale asezate pe o
membrana bazala.
In functie de organ, se descrie o organizare diferentiata a capilarelor.
Capilarele sunt de 3 tipuri:
#Continue (nefenestrate): un strat de celule endoteliale asezate pe o membrana bazal,
cu jonciuni intercelulare strnse; Se intalnesc n circulaia din muschiul scheletic,
miocard sau plaman
# Fenestrate: fenestraii ovale/pori intre celulele endoteliale,membrana bazala fiind
continua. Se asigura schimburi de particule mai ;#ex. capilarele glomerulare, capilarele
din unele viscerele abdominala si glandele endocrine
 #Discontinue (sinusoide): spaii mari ntre celulele endoteliale => schimburi mari de
substane de dimensiuni mari (proteine); # ex. capilarele din splin, ficat, intestin.
# Venulele
Continua vasele capilare si au un diametru de 30-50 m.In structura lor incep sa apara
fibrele musculare nedete.
# Spatiul interstitial
Este format dintr-un gel ce contine fibre de colagen, mucopolizaharide si lichidul
interstitial.
Lichidul interstitial este organizat sub forma de vezicule (1%), restul intrand in constitutia
gelului mucopolizaharidic (99%).
La capatul arterial al capilarului, in spatiul interstitial se deplaseaza 0,5% din volumul
plasmatic.
Din aceasta cantitate, 9/10 se reintoarce in venule, restul trece in limfa.
Intr-un minut in spatiul interstitial se deplaseaza 16ml plasma

Parametrii circulaiei capilare

Suprafa maxim (2500 cm2)
Viteza medie de circulatie este de 0,5 mm/sec
Timp de pasaj 0.3-1 sec
Presiune adaptat schimburilor capilare
Flux sanguin variabil datorit:
starea contractil a arteriolelor, metaarteriolelor i sfincterelor precapilare;
presiunea transmural = Pintravascular Pextravascular;
factori neuroumorali.

Particularitiale circulaiei capilare

Distribuia capilarelor este variabil:
in esuturi metabolic active (muchi cardiac, scheletic);
in esuturi mai puin active (cartilaje).
Pasajul substanelor se face prin:
pori intercelulari cu dimensiunea de 4 nm;
fenestraii cu diametrul de 20-100 nm.
Permeabilitatea capilar este neuniform: crete spre captul venos i este maxim in
venule (datorit numrului mai mare de pori).

Particularitiale circulaiei capilare

n repaus sunt deschise 10-20% din capilare, unele se deschid i altele se nchid,
realiznd un echilibru ntre ntre numrul de capilare deschise i nchise,
Metabolism => se deschid mai multe capilare.
n rinichi, capilarul se afl intre 2 arteriole (aferent i eferent) => Pres.hidrostatica
(Ph) 70% din TAMax => filtrarea.
n ficat, capilarul se afl intre 2 venule => Ph .

2. Schimburile capilare i mecanismele reglatoare

Schimb de substane intre snge i esuturi:
nutriia tisular prin aportul de O2 i nutrieni din snge;
eliminarea cataboliilor tisulari prin trecerea CO2 i cataboliilor n snge.
Cile de schimb:
transcelular;
paracelular, prin fenestraii i pori;
pinocitoz (prin vezicule);
diapedeza (printre celule).
1) Difuziunea:
Cel mai important mecanism al schimburilor pentru gaze, nutrieni i catabolii.
Se face pe baza gradientului electrochimic .
Depinde de: concentraia substanei;
diametrul moleculelor(diametru mare => permeabilitate mica)
permeabilitatea capilar.
Pentru substanele:
liposolubile (O2, CO2)- difuziune simpl transcelulara data de o permeabilitate
capilara crescuta
hidrosolubile - difuziune paracelular (prin pori).
Porii sunt situati la jonctiunea celulelor endoteliale si au un diametru de 60-90 , variabil
in functie de teritoriu.
Caracteristici ale difuziunii:
moleculele mici, cu diametrul mai mic dect porii (NaCl, G, uree, apa) =>difuziune
rapid, limitat de flux (A);
moleculele mari (albuminele si globulinele) => pasaj limitat de difuziune (B);
trecerea apei mpreun cu micromoleculele paracelular = flux n bloc (bulk B flow)
important n reabsorbia renal;
gazele sanguine pot trece direct ntre arteriolele i venulele adiacente =>schimburi
contracurent.
2) Filtrarea:
Asigur trecerea substanelor (fluxul Qf) pe baza relaiei ntre:
presiunea hidrostatic (Ph);
presiunea oncotic ;
permeabilitatea capilar (K).
Are la baz ecuaia lui Starling:
Fluxul Qf = K[(Phc - Phi) - (c -i)]
Phc = Ph capilar, Phi = Ph interstiial, c = capilar (oncotic), i = interstiial.

Phc = P hidrostatica capilar, este principala for in favoarea filtrrii

valoare: - la captul arterial 25 mmHg,
- la captul venos 9 mmHg;
- presiunea medie este de 17 mmHg.
crescut dac - pres. arterial sau venoas,
- Vasoconstrictie venular i venoas;
sczut dac - pres. arterial sau venoas,
- Vasodilatatie arteriolar.
c = presiunea capilar oncotic, este principala for care menine lichidul n patul
vascular, actionand mpotriva filtrrii. Este data de proteinele (albumine si globuline)
plasmatice.
80% din presiunea oncotica este data de albumine deoarece acestea au dimensiuni mici si
reprezinta 55% din proteinele plasmatice.
Presiunea coloidosmotica plasmatica creste prin retinerea de cationi de catre proteine.
valoare 28 mmHg (19 mmHg data de proteine si 9 mm Hg data de cationi).
Phi = Presiune hidrostatica interstiial ce se opune filtrrii,
valoare (-7) mmHg => nesemnificativ normal.
i = presiunea oncotic interstiial. Concentratia de proteine a lichidului interstitial
este de 1,8% (1/4 din cea a plasmei).
Valoarea pres. oncotice interstitiale este de 4,5 mmHg, fiind n favoarea filtrrii.
Forta hidrostatica efectiva de filtrare la capatul arterial rezulta din diferenta dintre
presiunea hidrostatica capilara(25mmHg) si presiunea hidrostatica interstitiala (-
7mmHg).25mmHg (-7mmHg) = 32mmHg
Presiunea efectiva oncotica de filtrare la capatul arterial rezulta din diferenta dintre
presiunea oncotica capilara (28mmHg) si presiunea oncotica interstitiala (4,5mmHg).
28mmHg 4,5mmHg = 23,5mmHg.
Presiunea ce deplaseaza lichidul din capilar in spatiul interstitial este 32mmHg
23,5mmHg = 8,5mmHg.
Permeabilitatea endoteliului capilar este reglata de un strat de fibrina care obstrueaza
orificiul intracapilar al porilor.
Corticosteronul, Ca+2, cresterea pH determina reducerea permeabilitatii capilare.
Avitaminoza C, caldura, aciditatea si hipoxia determina cresterea permeabilitatii
capilare.
Normal:
90% din fluidul filtrat se reabsoarbe n capilare i venule,
10 % trece n circulaia limfatic (impreun cu proteinele remanente) vene.
Variaii compensatoare:
hemoragia TAPhidrostatic capilar Reabs.>Filtrare (mec.
oferta O2VD arteriolara compensator pentru
refacerea volemiei)
Pvenoas (ortostatism prelungit) Filtrarea + compensator Ptransmural
nchidere vase precapilare suprafaa filtrant reducerea filtrrii.
Variaii patologice: filtrarea edeme,
Phcedem hidrostatic,
c edem hipoproteinemic,
K (hiperpermeabilitate vascular) edem alergic,
obstrucie limfatic edem limfatic.
3) Pinocitoza = transport prin vezicule al moleculelor hidrosolubile de dimensiuni mari
(ex. lipoproteine).
mecanism: endocitoz urmat de exocitoz la polul opus;
importana: in muchi > n plman > n creier.

Echilibrul filtrare-reabsorbie
Filtrare
(edem)
Vasodilataie
HTA
presiunii venoase
filtrrii de plasm
(exudat)
proteine plasmatice
Reabsorbie
(autotransfuzie)
Vasoconstricie
hTA
presiunii venoase
deshidratare
hemoragie
3. Reglarea circulaiei capilare
Capilarele nu au musculatur neted => reglarea este dependent de tonusul arteriolelor
i al sfincterelor precapilare.
Capilarele prezint vasomoie dat de :
starea contractil a arteriolelor, metaarteriolelor i sfincterelor precapilare;
presiunea transmural = Pintravascular Pextravascular;
factori neuroumorali.
Reglarea se realizeaz prin mecanisme:
nervoase,
umorale,
locale.
Circulatia venoasa
Venele sunt vasele care adun sangele de la periferie i il transport la inim. Diametrul
crete de la capilare spre inim. Sistemul venos al marii circulaii este format din toate
venele care conduc sngele venos n venele cave superioar i inferioar ce se deschid
in inim.
Peretele venos este format din trei tunici (intima, media si adventicea), fibrele musculare
fiind mai putin reprezentate comparativ cu arterele.
In adventice intalnim fibre musculare netede cu dispoziie longitudinal. In raport cu
structura mediei ntlnim vene fibroase, fibroelastice i musculare. Venele de tip
muscular, in special cele de la membrele inferioare, sunt prevzute cu valvule care
impiedic refluxul coloanei de sange.
Valvulele sunt pliuri ale endoteliului, prevzute cu fibre musculare netede. Ele se deschid
cnd sngele curge spre inim i se inchid cand sangele curge spre periferie.
Inervaia i vascularizaia seamn cu cea a arterelor.

Proprietatile functionale ale venelor

1) Distensibilitatea
Venele pot acumula o cantitate mare de sange fara sa-si creasca presiunea sanguina
deoarece in conditii normale ele sunt destinde incomplet, fiind partial colabate.Datorita
acestui aspect, 70% din volumul circulator este stocat la nivel venos.