Fundamentele Algebrice ale Informaticii

Curs 4. Spatii vectoriale

Universitatea "Tibiscus" din Timisoara,

Facultatea de Calculatoare si Informatica Aplicata

Timisoara, 27 octombrie 2016

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Recapitulare

Definitie
Fie M o multime nevida. O aplicatie definita pe produsul cartezian M M cu valori n M,
: M M M, se numeste lege de compozitie pe M.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Recapitulare

Definitie
Fie M o multime nevida. O aplicatie definita pe produsul cartezian M M cu valori n M,
: M M M, se numeste lege de compozitie pe M.

O lege de compozitie este:

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Recapitulare

Definitie
Fie M o multime nevida. O aplicatie definita pe produsul cartezian M M cu valori n M,
: M M M, se numeste lege de compozitie pe M.

O lege de compozitie este:

asociativa: (x y) z = x (y z), x, y, z M;

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Recapitulare

Definitie
Fie M o multime nevida. O aplicatie definita pe produsul cartezian M M cu valori n M,
: M M M, se numeste lege de compozitie pe M.

O lege de compozitie este:

asociativa: (x y) z = x (y z), x, y, z M;
comutativa: x y = y x, x, y M;

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Recapitulare

Definitie
Fie M o multime nevida. O aplicatie definita pe produsul cartezian M M cu valori n M,
: M M M, se numeste lege de compozitie pe M.

O lege de compozitie este:

asociativa: (x y) z = x (y z), x, y, z M;
comutativa: x y = y x, x, y M;
e M - element neutru: x e = e x = x, x M;

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Recapitulare

Definitie
Fie M o multime nevida. O aplicatie definita pe produsul cartezian M M cu valori n M,
: M M M, se numeste lege de compozitie pe M.

O lege de compozitie este:

asociativa: (x y) z = x (y z), x, y, z M;
comutativa: x y = y x, x, y M;
e M - element neutru: x e = e x = x, x M;

x M - simetrizabil: x M a.. x x = x x = e.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Recapitulare

Definitie
Fie M o multime nevida. O aplicatie definita pe produsul cartezian M M cu valori n M,
: M M M, se numeste lege de compozitie pe M.

O lege de compozitie este:

asociativa: (x y) z = x (y z), x, y, z M;
comutativa: x y = y x, x, y M;
e M - element neutru: x e = e x = x, x M;

x M - simetrizabil: x M a.. x x = x x = e.

Definitie
Fie si M doua multimi nevide. O aplicatie : M M, (, x) (, x) M se
numeste lege de compozitie externa pe M cu operatori n .

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Recapitulare

Inel
(A, +, ) se numeste inel, daca:
(A, +) este grup abelian:- + este asociativa, comutativa, exista element neutru fata de
+ si fiecare element are un simetric fata de + ;
(A, ) este semigrup:- este asociativa;
nmultirea este distributiva fata de adunare:-

x (y + z) = x y + x z, (y + z) x = y x + z x, x, y, z A.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Recapitulare

Inel
(A, +, ) se numeste inel, daca:
(A, +) este grup abelian:- + este asociativa, comutativa, exista element neutru fata de
+ si fiecare element are un simetric fata de + ;
(A, ) este semigrup:- este asociativa;
nmultirea este distributiva fata de adunare:-

x (y + z) = x y + x z, (y + z) x = y x + z x, x, y, z A.

Definitie
Un inel K se numeste corp daca

x K, x 6= 0 x1 K a.. x1 x = x x1 = 1.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Recapitulare

Inel
(A, +, ) se numeste inel, daca:
(A, +) este grup abelian:- + este asociativa, comutativa, exista element neutru fata de
+ si fiecare element are un simetric fata de + ;
(A, ) este semigrup:- este asociativa;
nmultirea este distributiva fata de adunare:-

x (y + z) = x y + x z, (y + z) x = y x + z x, x, y, z A.

Definitie
Un inel K se numeste corp daca

x K, x 6= 0 x1 K a.. x1 x = x x1 = 1.

Un corp K se numeste corp comutativ daca nmultirea sa este comutativa.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale
Spatii vectoriale

Fie (K, +, , 0, 1) un corp comutativ (ca de exemplu R, C, Q, Zp ).

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Fie (K, +, , 0, 1) un corp comutativ (ca de exemplu R, C, Q, Zp ).

Elementele lui K se numesc scalari si se vor nota cu litere mici (, , a, b, c, etc) sau ai ,
aij , aj ;

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Fie (K, +, , 0, 1) un corp comutativ (ca de exemplu R, C, Q, Zp ).

Elementele lui K se numesc scalari si se vor nota cu litere mici (, , a, b, c, etc) sau ai ,
aij , aj ;
Fie V o multime nevida, elementele lui V se numesc vectori si se vor nota cu x, y, u, v.
Nu se folosesc x,

x.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Fie (K, +, , 0, 1) un corp comutativ (ca de exemplu R, C, Q, Zp ).

Elementele lui K se numesc scalari si se vor nota cu litere mici (, , a, b, c, etc) sau ai ,
aij , aj ;
Fie V o multime nevida, elementele lui V se numesc vectori si se vor nota cu x, y, u, v.
Nu se folosesc x,

x.
Pe V se definesc doua operatii algebrice, una interna + , si una externa :
- operatia de adunare a vectorilor
+ : V V V, (u, v) 7 u + v V

- operatia de nmultire cu scalari a vectorilor

:KV V (a, u) 7 a u V

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Definitie
Tripletul (V, +, ), unde V 6= , + - operatie algebrica interna, - operatie algebrica
externa, se numeste spatiu vectorial sau spatiu liniar peste corpul K daca sunt ndeplinite
urmatoarele axiome:

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Definitie
Tripletul (V, +, ), unde V 6= , + - operatie algebrica interna, - operatie algebrica
externa, se numeste spatiu vectorial sau spatiu liniar peste corpul K daca sunt ndeplinite
urmatoarele axiome:
I. (V, +) - grup abelian (verificate cele 4 axiome);

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Definitie
Tripletul (V, +, ), unde V 6= , + - operatie algebrica interna, - operatie algebrica
externa, se numeste spatiu vectorial sau spatiu liniar peste corpul K daca sunt ndeplinite
urmatoarele axiome:
I. (V, +) - grup abelian (verificate cele 4 axiome);
II.
(1.) (u + v) = u + v, K, u, v V

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Definitie
Tripletul (V, +, ), unde V 6= , + - operatie algebrica interna, - operatie algebrica
externa, se numeste spatiu vectorial sau spatiu liniar peste corpul K daca sunt ndeplinite
urmatoarele axiome:
I. (V, +) - grup abelian (verificate cele 4 axiome);
II.
(1.) (u + v) = u + v, K, u, v V

(2.) ( + ) u = u + u, , K, u V

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Definitie
Tripletul (V, +, ), unde V 6= , + - operatie algebrica interna, - operatie algebrica
externa, se numeste spatiu vectorial sau spatiu liniar peste corpul K daca sunt ndeplinite
urmatoarele axiome:
I. (V, +) - grup abelian (verificate cele 4 axiome);
II.
(1.) (u + v) = u + v, K, u, v V

(2.) ( + ) u = u + u, , K, u V

(3.) ( u) = ( ) u, , K, u V

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Definitie
Tripletul (V, +, ), unde V 6= , + - operatie algebrica interna, - operatie algebrica
externa, se numeste spatiu vectorial sau spatiu liniar peste corpul K daca sunt ndeplinite
urmatoarele axiome:
I. (V, +) - grup abelian (verificate cele 4 axiome);
II.
(1.) (u + v) = u + v, K, u, v V

(2.) ( + ) u = u + u, , K, u V

(3.) ( u) = ( ) u, , K, u V

(4.) 1 u = u, u, v V.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Consecinte din axiome: fie (V, +, ) un K-spatiu liniar. Atunci

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Consecinte din axiome: fie (V, +, ) un K-spatiu liniar. Atunci

1 a = , a K;

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Consecinte din axiome: fie (V, +, ) un K-spatiu liniar. Atunci

1 a = , a K;
2 0 u = 0, u V;

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Consecinte din axiome: fie (V, +, ) un K-spatiu liniar. Atunci

1 a = , a K;
2 0 u = 0, u V;
3 a (u v) = a u a v, a K, u, v V;

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Consecinte din axiome: fie (V, +, ) un K-spatiu liniar. Atunci

1 a = , a K;
2 0 u = 0, u V;
3 a (u v) = a u a v, a K, u, v V;
4 (a b) u = a u b u, a, b K, u V;

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Consecinte din axiome: fie (V, +, ) un K-spatiu liniar. Atunci

1 a = , a K;
2 0 u = 0, u V;
3 a (u v) = a u a v, a K, u, v V;
4 (a b) u = a u b u, a, b K, u V;
5 a (u) = (a) u = a u, a K, u V;

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Consecinte din axiome: fie (V, +, ) un K-spatiu liniar. Atunci

1 a = , a K;
2 0 u = 0, u V;
3 a (u v) = a u a v, a K, u, v V;
4 (a b) u = a u b u, a, b K, u V;
5 a (u) = (a) u = a u, a K, u V;
6 a x = 0 a = 0 sau x = 0.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Exemple:
(1.) Spatiul liniar standard sau aritmetic Kn (n 1). Fie u = (u1 , u2 , . . . , un ),
v = (v1 , v2 , . . . , vn ) doua elemente oarecare din K n . Operatiile

(u1 , u2 , . . . , un ) + (v1 , v2 , . . . , vn ) = (u1 + v1 , u2 + v2 , . . . , un + vn )

(u1 , u2 , . . . , un ) = ( u1 , u2 , . . . , un ), R

definesc pe K n o structura de spatiu liniar.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Exemple:
(1.) Spatiul liniar standard sau aritmetic Kn (n 1). Fie u = (u1 , u2 , . . . , un ),
v = (v1 , v2 , . . . , vn ) doua elemente oarecare din K n . Operatiile

(u1 , u2 , . . . , un ) + (v1 , v2 , . . . , vn ) = (u1 + v1 , u2 + v2 , . . . , un + vn )

(u1 , u2 , . . . , un ) = ( u1 , u2 , . . . , un ), R

definesc pe K n o structura de spatiu liniar.

Vectorul nul este (0, 0, . . . , 0), notat cu ;

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Exemple:
(1.) Spatiul liniar standard sau aritmetic Kn (n 1). Fie u = (u1 , u2 , . . . , un ),
v = (v1 , v2 , . . . , vn ) doua elemente oarecare din K n . Operatiile

(u1 , u2 , . . . , un ) + (v1 , v2 , . . . , vn ) = (u1 + v1 , u2 + v2 , . . . , un + vn )

(u1 , u2 , . . . , un ) = ( u1 , u2 , . . . , un ), R

definesc pe K n o structura de spatiu liniar.

Vectorul nul este (0, 0, . . . , 0), notat cu ;
simetricul lui u fata de adunarea vectorilor este (u1 , u2 , . . . , un );

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Exemple:
(1.) Spatiul liniar standard sau aritmetic Kn (n 1). Fie u = (u1 , u2 , . . . , un ),
v = (v1 , v2 , . . . , vn ) doua elemente oarecare din K n . Operatiile

(u1 , u2 , . . . , un ) + (v1 , v2 , . . . , vn ) = (u1 + v1 , u2 + v2 , . . . , un + vn )

(u1 , u2 , . . . , un ) = ( u1 , u2 , . . . , un ), R

definesc pe K n o structura de spatiu liniar.

Vectorul nul este (0, 0, . . . , 0), notat cu ;
simetricul lui u fata de adunarea vectorilor este (u1 , u2 , . . . , un );

Daca K = R atunci Rn este un spatiu liniar real, iar daca K = C, atunci Cn este un
spatiu liniar complex.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Exemple: (2.) Multimea Mm,n (K) a matricilor cu m linii si n coloane, cu elemente din K
nzestrata cu operatiile uzuale de adunare si nmultire a matricilor cu scalari din K are o
structura de K- spatiu linia. De exemplu, daca m = 3 si n = 2 avem:

a11 a12 b11 b12 a11 + b11 a12 + b12
a21 a22 + b21 b22 = a21 + b21 a22 + b22
a31 a32 b31 b32 a31 + b31 a32 + b32

a11 a12 a11 a12
a21 a22 = a21 a22 , K.
a31 a32 a31 a32

0 0
Matricea nula este = 0 0
0 0

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Exemple:
(3.) Multimea functiilor reale definite pe multimea X, RX := {f |f : X R} are o structura de
spatiu liniar real n raport cu operatiile definite prin

(f + g)(x) := f (x) + g(x), x X

(f )(x) := f (x), a R,

unde f si g sunt functii arbitrare. Daca X = N atunci RN este spatiul liniar al sirurilor de

numere reale.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Exemple:
(4.) Multimea K[X] a polinoamelor n nedeterminata X, cu coeficienti n corpul K, nzestrata cu
operatiile uzuale de adunare si nmultire a unui polinom cu un scalar din K, are o structura de
K- spatiu liniar.

(5.) Multimea K(n) [X] a polinoamelor cu coeficienti n K, de grad n are o structura de K-

spatiu liniar. De exemplu, daca n = 3

P(x) = a3 x3 + a2 x2 + a1 x + a0 Q(x) = b3 x3 + b2 x2 + b1 x + b0

P(x) + Q(x) = (a3 + b3 )x3 + (a2 + b2 )x2 + (a1 + b1 )x + a0 + b0

P(x) = a3 x3 + a2 x2 + a1 x + a0

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Exemple: (6.) Spatiul vectorial al vectorilor din plan cu originea fixata. Fie planul . Spatiul


vectorilor din planu cu originea fixata este 02 := {OA|A }.

OA este un vector legat n 0 (vector cu originea fixata n 0).


Adunarea a doi vectori se determina cu regula paralelogramului: OA + OB = OC.

Produsul dintre un scalar si un vector este un nou vector OA0 , coliniar cu OA,

0
|OA | = |||OA| si de acelasi sens cu OA daca > 0, sau de sens contrar daca < 0.

(02 , +, ) este un R spatiu liniar.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Fie V un spatiu vectorial peste corupul (K, +, ) si fie S = {v1 , v2 , . . . , vn } un sistem de n

vectori ai spatiului vectorial V.

Sistem liniar independent

Spunem ca sistemul de vectori {v1 , v2 , . . . , vn } este liniar independent (peste corpul de scalari
K) daca din

1 v1 + 2 v2 + + n v2 = 1 = 2 = = n = 0.

Adica, orice combinatie liniara de vectorii lui S egala cu vectorul nul implica toti coeficientii
egali cu 0, n caz contrar spunem ca vectorii v1 , v2 , , vn sunt liniari dependenti (peste K):

i K, i 6= 0 : 1 v1 + 2 v2 + + n v2 =

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Propozitie
Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si S, S0 doua sisteme de vectori ale spatiului vectorial V
astfel nct S0 S. Atunci:

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Propozitie
Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si S, S0 doua sisteme de vectori ale spatiului vectorial V
astfel nct S0 S. Atunci:
1 S0 liniar dependent implica S liniar dependent;

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Propozitie
Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si S, S0 doua sisteme de vectori ale spatiului vectorial V
astfel nct S0 S. Atunci:
1 S0 liniar dependent implica S liniar dependent;
2 S liniar independent implica S0 liniar independent.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Demonstratie: Fie S, S0 doua sisteme finite de vectori ale spatiului vectorial V (cu n, respectiv m
elemente, n m). Fie S0 = {v1 , v2 , , vm } si S = {v1 , v2 , , vm , vm+1 , , vn }.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Demonstratie: Fie S, S0 doua sisteme finite de vectori ale spatiului vectorial V (cu n, respectiv m
elemente, n m). Fie S0 = {v1 , v2 , , vm } si S = {v1 , v2 , , vm , vm+1 , , vn }.
1 S0 liniar dependent 1 , 2 , , m K nu toti nuli astfel nct

1 v 2 + 2 v 2 + + m v m =

Rezulta
1 v2 + 2 v2 + + m vm + 0vm+1 + 0vn =
Vectorii v1 , v2 , , vn sunt liniari dependenti deoarece exista coeficienti i nenului
astfel ncat 1 v2 + 2 v2 + + m vm + m+1 vm+1 + n vn = .

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Spatii vectoriale

Demonstratie: Fie S, S0 doua sisteme finite de vectori ale spatiului vectorial V (cu n, respectiv m
elemente, n m). Fie S0 = {v1 , v2 , , vm } si S = {v1 , v2 , , vm , vm+1 , , vn }.
1 S0 liniar dependent 1 , 2 , , m K nu toti nuli astfel nct

1 v 2 + 2 v 2 + + m v m =

Rezulta
1 v2 + 2 v2 + + m vm + 0vm+1 + 0vn =
Vectorii v1 , v2 , , vn sunt liniari dependenti deoarece exista coeficienti i nenului
astfel ncat 1 v2 + 2 v2 + + m vm + m+1 vm+1 + n vn = .
2 Prin reducere la absurd. Presupunem ca vectorii sistemului S0 sunt liniari dependenti.
Atunci, conform (1.) sistemul S este liniar dependent. Contradictie.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Exercitii

1 Fie V = R3 , K = R. Care dintre urmatoarele sisteme de vectori sunt liniar dependente si

care sunt liniar independente?
{(1, 2, 3), (4, 5, 6), (7, 8, 9)};
{(1, 1, 2), (2, 1, 4), (2, 2, 1), (3, 2, 1)};
{(1, 0, 2), (0, 3, 1)}.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Exercitii

1 Fie V = R3 , K = R. Care dintre urmatoarele sisteme de vectori sunt liniar dependente si

care sunt liniar independente?
{(1, 2, 3), (4, 5, 6), (7, 8, 9)};
{(1, 1, 2), (2, 1, 4), (2, 2, 1), (3, 2, 1)};
{(1, 0, 2), (0, 3, 1)}.
2 Fie spatiul vectorial (R(2) [X], +, ). Care dintre urmatoarele sisteme de vectori sunt
liniar dependente si care sunt liniar independente?
{3 + X + X 2 , X X 2 , 1 2X 3X 2 };
{1, 1 + X, 1 + X + X 2 };
{1, 1 + X, 2 + X 2 , 3 + 2X + X 2 }.

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale

Exercitii

1 Fie V = R3 , K = R. Care dintre urmatoarele sisteme de vectori sunt liniar dependente si

care sunt liniar independente?
{(1, 2, 3), (4, 5, 6), (7, 8, 9)};
{(1, 1, 2), (2, 1, 4), (2, 2, 1), (3, 2, 1)};
{(1, 0, 2), (0, 3, 1)}.
2 Fie spatiul vectorial (R(2) [X], +, ). Care dintre urmatoarele sisteme de vectori sunt
liniar dependente si care sunt liniar independente?
{3 + X + X 2 , X X 2 , 1 2X 3X 2 };
{1, 1 + X, 1 + X + X 2 };
{1, 1 + X, 2 + X 2 , 3 + 2X + X 2 }.
3 Fie spatiul vectorial (M2 (R), +, ). Care dintre urmatoarele sisteme de vectori sunt
liniar dependente si care sunt liniar independente?
       
1 0 1 1 1 1 1 1
, , , ;
0 0 0 0 1 0 1 1
       
2 2 0 1 2 3 0 1
, , , .
1 2 1 1 1 2 1 2

Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 4. Spatii vectoriale