Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Relatii de ordine
Recapitulare
Recapitulare
Definitie
O relatie binara R este un triplet (A, B, G), unde
Recapitulare
Definitie
O relatie binara R este un triplet (A, B, G), unde
A este o multime - multimea sursa sau domeniul de definitie al relatiei
Recapitulare
Definitie
O relatie binara R este un triplet (A, B, G), unde
A este o multime - multimea sursa sau domeniul de definitie al relatiei
B este o multime - multimea tinta sau domeniul de valori al relatiei si
Recapitulare
Definitie
O relatie binara R este un triplet (A, B, G), unde
A este o multime - multimea sursa sau domeniul de definitie al relatiei
B este o multime - multimea tinta sau domeniul de valori al relatiei si
multimea G A B - graficul relatiei.
Recapitulare
Definitie
O relatie binara R este un triplet (A, B, G), unde
A este o multime - multimea sursa sau domeniul de definitie al relatiei
B este o multime - multimea tinta sau domeniul de valori al relatiei si
multimea G A B - graficul relatiei.
Recapitulare
Definitie
O relatie binara R este un triplet (A, B, G), unde
A este o multime - multimea sursa sau domeniul de definitie al relatiei
B este o multime - multimea tinta sau domeniul de valori al relatiei si
multimea G A B - graficul relatiei.
Definitie
O relatie de echivalenta n multimea A este o relatie binara care satisface urmatoarele
proprietati:
Recapitulare
Definitie
O relatie binara R este un triplet (A, B, G), unde
A este o multime - multimea sursa sau domeniul de definitie al relatiei
B este o multime - multimea tinta sau domeniul de valori al relatiei si
multimea G A B - graficul relatiei.
Definitie
O relatie de echivalenta n multimea A este o relatie binara care satisface urmatoarele
proprietati:
1 reflexivitatea: x A, aRa;
Recapitulare
Definitie
O relatie binara R este un triplet (A, B, G), unde
A este o multime - multimea sursa sau domeniul de definitie al relatiei
B este o multime - multimea tinta sau domeniul de valori al relatiei si
multimea G A B - graficul relatiei.
Definitie
O relatie de echivalenta n multimea A este o relatie binara care satisface urmatoarele
proprietati:
1 reflexivitatea: x A, aRa;
2 simetria: a, b A, aRb bRa;
Recapitulare
Definitie
O relatie binara R este un triplet (A, B, G), unde
A este o multime - multimea sursa sau domeniul de definitie al relatiei
B este o multime - multimea tinta sau domeniul de valori al relatiei si
multimea G A B - graficul relatiei.
Definitie
O relatie de echivalenta n multimea A este o relatie binara care satisface urmatoarele
proprietati:
1 reflexivitatea: x A, aRa;
2 simetria: a, b A, aRb bRa;
3 tranzitivitatea: a, b, c A, aRb si bRc aRc.
Relatii de ordine
Fie A o multime si R o relatie binara definita pe multimea A.
Relatii de ordine
Fie A o multime si R o relatie binara definita pe multimea A.
Definitie
Relatia binara R se numeste relatie de ordine pe A daca este:
Relatii de ordine
Fie A o multime si R o relatie binara definita pe multimea A.
Definitie
Relatia binara R se numeste relatie de ordine pe A daca este:
1 reflexiva: x A, aRa;
Relatii de ordine
Fie A o multime si R o relatie binara definita pe multimea A.
Definitie
Relatia binara R se numeste relatie de ordine pe A daca este:
1 reflexiva: x A, aRa;
2 antisimetrica: a, b A, aRb si bRa a = b;
Relatii de ordine
Fie A o multime si R o relatie binara definita pe multimea A.
Definitie
Relatia binara R se numeste relatie de ordine pe A daca este:
1 reflexiva: x A, aRa;
2 antisimetrica: a, b A, aRb si bRa a = b;
3 tranzitiva: a, b, c A, aRb si bRc aRc.
Relatii de ordine
Fie A o multime si R o relatie binara definita pe multimea A.
Definitie
Relatia binara R se numeste relatie de ordine pe A daca este:
1 reflexiva: x A, aRa;
2 antisimetrica: a, b A, aRb si bRa a = b;
3 tranzitiva: a, b, c A, aRb si bRc aRc.
Relatii de ordine
Fie A o multime si R o relatie binara definita pe multimea A.
Definitie
Relatia binara R se numeste relatie de ordine pe A daca este:
1 reflexiva: x A, aRa;
2 antisimetrica: a, b A, aRb si bRa a = b;
3 tranzitiva: a, b, c A, aRb si bRc aRc.
Relatii de ordine
Fie A o multime si R o relatie binara definita pe multimea A.
Definitie
Relatia binara R se numeste relatie de ordine pe A daca este:
1 reflexiva: x A, aRa;
2 antisimetrica: a, b A, aRb si bRa a = b;
3 tranzitiva: a, b, c A, aRb si bRc aRc.
a, b A, a b sau b a.
Relatii de ordine
Fie A o multime si R o relatie binara definita pe multimea A.
Definitie
Relatia binara R se numeste relatie de ordine pe A daca este:
1 reflexiva: x A, aRa;
2 antisimetrica: a, b A, aRb si bRa a = b;
3 tranzitiva: a, b, c A, aRb si bRc aRc.
a, b A, a b sau b a.
O multime ordonata care nu este total ordonata se mai numeste partial ordonata.
Exemplu: (N , ), unde a b c N a. . a + c = b.
Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 2. Structuri ordonate
Recapitulare
Relatii de ordine
Diagrame Hasse
O multime finita partial ordonata se poate reprezenta cu ajutorul unei diagrame Hasse:
Diagrame Hasse
O multime finita partial ordonata se poate reprezenta cu ajutorul unei diagrame Hasse:
un element al lui A este reprezentat printr-un sau ;
Diagrame Hasse
O multime finita partial ordonata se poate reprezenta cu ajutorul unei diagrame Hasse:
un element al lui A este reprezentat printr-un sau ;
doua elemente comparabile sunt unite printr-o linie neorizontala si a b daca b este
deasupra lui a.
Diagrame Hasse
O multime finita partial ordonata se poate reprezenta cu ajutorul unei diagrame Hasse:
un element al lui A este reprezentat printr-un sau ;
doua elemente comparabile sunt unite printr-o linie neorizontala si a b daca b este
deasupra lui a.
Exemplu: Fie X = {x, y, z} si P(X) = {, {x}, {y}, {z}, {x, y}, {x, z}, {y, z}, {x, y, z}}.
Relatia este o relatie de ordine pe P(X).
Diagrame Hasse
O multime finita partial ordonata se poate reprezenta cu ajutorul unei diagrame Hasse:
un element al lui A este reprezentat printr-un sau ;
doua elemente comparabile sunt unite printr-o linie neorizontala si a b daca b este
deasupra lui a.
Exemplu: Fie X = {x, y, z} si P(X) = {, {x}, {y}, {z}, {x, y}, {x, z}, {y, z}, {x, y, z}}.
Relatia este o relatie de ordine pe P(X).
Diagrame Hasse
Fie multimile A = {1, 2, 4, 8}, B = {1, 2, 3, 4, 9, 10, 27}, C = {1, 2, 3, 6, 12, 18}si relatia de
ordine a|b (a divide b). Diagramele Hassel corespunzatoare sunt:
Definitie
Fie (A, ) o multime ordonta si a A. Atunci
Definitie
Fie (A, ) o multime ordonta si a A. Atunci
a este predecesorul lui b A daca
a b si 6 c A a.. a c b;
Definitie
Fie (A, ) o multime ordonta si a A. Atunci
a este predecesorul lui b A daca
a b si 6 c A a.. a c b;
a este succesorul lui b A daca
b a si 6 c A a.. b c a;
Definitie
Fie (A, ) o multime ordonta si a A. Atunci
a este predecesorul lui b A daca
a b si 6 c A a.. a c b;
a este succesorul lui b A daca
b a si 6 c A a.. b c a;
a A si b A se numesc comparabile daca a b sau b a (n caz contrar se numesc
incomparabile).
Definitie
Fie (A, ) o multime ordonta si a A. Atunci
a este predecesorul lui b A daca
a b si 6 c A a.. a c b;
a este succesorul lui b A daca
b a si 6 c A a.. b c a;
a A si b A se numesc comparabile daca a b sau b a (n caz contrar se numesc
incomparabile).
a este element minimal daca 6 b A, b 6= a a.. b < a;
Definitie
Fie (A, ) o multime ordonta si a A. Atunci
a este predecesorul lui b A daca
a b si 6 c A a.. a c b;
a este succesorul lui b A daca
b a si 6 c A a.. b c a;
a A si b A se numesc comparabile daca a b sau b a (n caz contrar se numesc
incomparabile).
a este element minimal daca 6 b A, b 6= a a.. b < a;
a este cel mai mic element sau element nul daca b A avem a b;
Definitie
Fie (A, ) o multime ordonta si a A. Atunci
a este predecesorul lui b A daca
a b si 6 c A a.. a c b;
a este succesorul lui b A daca
b a si 6 c A a.. b c a;
a A si b A se numesc comparabile daca a b sau b a (n caz contrar se numesc
incomparabile).
a este element minimal daca 6 b A, b 6= a a.. b < a;
a este cel mai mic element sau element nul daca b A avem a b;
a este element maximal daca 6 b A, b 6= a a.. a < b;
Definitie
Fie (A, ) o multime ordonta si a A. Atunci
a este predecesorul lui b A daca
a b si 6 c A a.. a c b;
a este succesorul lui b A daca
b a si 6 c A a.. b c a;
a A si b A se numesc comparabile daca a b sau b a (n caz contrar se numesc
incomparabile).
a este element minimal daca 6 b A, b 6= a a.. b < a;
a este cel mai mic element sau element nul daca b A avem a b;
a este element maximal daca 6 b A, b 6= a a.. a < b;
a este cel mai mare element sau element universal daca b A avem b a.
Exemplu
Observatie:
Observatie:
1 Elementul nul si element universal daca exista sunt unice.
Observatie:
1 Elementul nul si element universal daca exista sunt unice.
2 Cel mai mic element (daca exista) al unei multimi ordonate este un element minimal, iar
cel mai mare elemenet al sau (daca exista) este un element maximal. Reciproc nu este
adevarat.
Observatie:
1 Elementul nul si element universal daca exista sunt unice.
2 Cel mai mic element (daca exista) al unei multimi ordonate este un element minimal, iar
cel mai mare elemenet al sau (daca exista) este un element maximal. Reciproc nu este
adevarat.
Exemplu:Fie A = {a, b, c}. Atunci P(A) = {, {a}, {b}, {c}, {a, b}, {a, c}, {b, c},
{a, b, c}}.
Observatie:
1 Elementul nul si element universal daca exista sunt unice.
2 Cel mai mic element (daca exista) al unei multimi ordonate este un element minimal, iar
cel mai mare elemenet al sau (daca exista) este un element maximal. Reciproc nu este
adevarat.
Exemplu:Fie A = {a, b, c}. Atunci P(A) = {, {a}, {b}, {c}, {a, b}, {a, c}, {b, c},
{a, b, c}}.
Daca X = P(A) \ = {{a}, {b}, {c}, {a, b}, {a, c}, {b, c}, {a, b, c}}, atunci
multimea ordonata (X, ) nu are cel mai mic element, dar are elemente minimale
({a}, {b} sau {c}).
Observatie:
1 Elementul nul si element universal daca exista sunt unice.
2 Cel mai mic element (daca exista) al unei multimi ordonate este un element minimal, iar
cel mai mare elemenet al sau (daca exista) este un element maximal. Reciproc nu este
adevarat.
Exemplu:Fie A = {a, b, c}. Atunci P(A) = {, {a}, {b}, {c}, {a, b}, {a, c}, {b, c},
{a, b, c}}.
Daca X = P(A) \ = {{a}, {b}, {c}, {a, b}, {a, c}, {b, c}, {a, b, c}}, atunci
multimea ordonata (X, ) nu are cel mai mic element, dar are elemente minimale
({a}, {b} sau {c}).
Daca Y = P(A) \ A = {, {a}, {b}, {c}, {a, b}, {a, c}, {b, c}}, atunci multimea
ordonata (Y, ) nu are cel mai mare element, dar are elemente maximale ({a, b},
{a, c} sau {b, c}).
Observatie:
1 Elementul nul si element universal daca exista sunt unice.
2 Cel mai mic element (daca exista) al unei multimi ordonate este un element minimal, iar
cel mai mare elemenet al sau (daca exista) este un element maximal. Reciproc nu este
adevarat.
Exemplu:Fie A = {a, b, c}. Atunci P(A) = {, {a}, {b}, {c}, {a, b}, {a, c}, {b, c},
{a, b, c}}.
Daca X = P(A) \ = {{a}, {b}, {c}, {a, b}, {a, c}, {b, c}, {a, b, c}}, atunci
multimea ordonata (X, ) nu are cel mai mic element, dar are elemente minimale
({a}, {b} sau {c}).
Daca Y = P(A) \ A = {, {a}, {b}, {c}, {a, b}, {a, c}, {b, c}}, atunci multimea
ordonata (Y, ) nu are cel mai mare element, dar are elemente maximale ({a, b},
{a, c} sau {b, c}).
Daca (A, ) este o structura ordonata cu element nul, atunci un succesor al elementului nul se
numeste atom.
Definitie
Fie (A, ) o multime (partial) ordonata si fie X A.
Definitie
Fie (A, ) o multime (partial) ordonata si fie X A.
Un element a A se numeste minorant al lui X (n A) daca a x, x X;
Definitie
Fie (A, ) o multime (partial) ordonata si fie X A.
Un element a A se numeste minorant al lui X (n A) daca a x, x X;
Un element a A se numeste majorant al lui X (n A) daca x a, x X;
Definitie
Fie (A, ) o multime (partial) ordonata si fie X A.
Un element a A se numeste minorant al lui X (n A) daca a x, x X;
Un element a A se numeste majorant al lui X (n A) daca x a, x X;
Definitie
Fie (A, ) o multime (partial) ordonata si fie X A.
Un element a A se numeste minorant al lui X (n A) daca a x, x X;
Un element a A se numeste majorant al lui X (n A) daca x a, x X;
Definitie
Definitie
Fie (A, ) o multime (partial) ordonata si fie X A.
Un element a A se numeste minorant al lui X (n A) daca a x, x X;
Un element a A se numeste majorant al lui X (n A) daca x a, x X;
Definitie
Cel mai mare minorant al lui X, daca exista, se numeste marginea inferioara al lui X sau
(infimul de X, notat inf X sau X). Deci inf X este un minorant a al lui X: b a, b
minorant al lui X.
Definitie
Fie (A, ) o multime (partial) ordonata si fie X A.
Un element a A se numeste minorant al lui X (n A) daca a x, x X;
Un element a A se numeste majorant al lui X (n A) daca x a, x X;
Definitie
Cel mai mare minorant al lui X, daca exista, se numeste marginea inferioara al lui X sau
(infimul de X, notat inf X sau X). Deci inf X este un minorant a al lui X: b a, b
minorant al lui X.
Cel mai mic majorant al lui X, daca exista, se numeste marginea superioara al lui X sau
(supremum de X, notat sup X sau X). Deci sup X este un majorant a al lui X :a b, b
majorant al lui X.
Exemplu
Propozitie
Exista cel mult un minorant al lui X care sa apartina lui X.
Propozitie
Exista cel mult un minorant al lui X care sa apartina lui X.
a x, x X a b
= (din asimetrie) = a = b.
b x, x X b a
Definitie
Se numeste latice o multime partial ordonata (A, ) n care orice submultime foramata din
doua elemente admite un infimum si un supremum.
Definitie
Se numeste latice o multime partial ordonata (A, ) n care orice submultime foramata din
doua elemente admite un infimum si un supremum.
Notatii:
inf{a, b} = a b sup{a, b} = a b.
Definitie
Se numeste latice o multime partial ordonata (A, ) n care orice submultime foramata din
doua elemente admite un infimum si un supremum.
Notatii:
inf{a, b} = a b sup{a, b} = a b.
Exemplu: Daca consideram (N , |), atunci infimumul a doua numere ntregi pozitive este cel
mai mare divizor comun, iar supremumul a doua numere ntregi este cel mai mic multiplu
comun.
a b a b = a (sau a b = b).
Definitie
Daca A este latice, o submultime a sa A0 , (A0 A) se numeste sublatice daca
a, b A0 a b, a b A0 .
Definitie
Daca A este latice, o submultime a sa A0 , (A0 A) se numeste sublatice daca
a, b A0 a b, a b A0 .
Se observa usor ca A00 este o latice deoarece fiecare pereche de elemente are o margine
inferioara si o margine superioara.
ntrebari
1 Cnd putem spune ca o relatie binara R este relatie de ordine pe o multime data A?
2 Cum se numeste o multime ordonata care nu este total ordonata?
3 Cum se numeste o multime A pe care este definita o relatie de ordine ?
4 Fie (A, ) o multime ordonata si a A. Cnd putem spune ca:
a este un element minimal?
a este cel mai mic element?
a este un element maximal?
a este cel mai mare element?
5 Fie a A si b A.
Cnd elementele a si b se numesc comparabile?
Cnd a este succesorul lui b?
Cnd a este predecesorul lui b?
6 Definiti notiunea de minorant (respectiv majorant) al unei multimi (partial) ordonate A.
7 Cum se numeste cel mai mic majorant al lui X, daca exista? Unde (A, ) este o multime
(partial) ordonata si X A. Dar cel mai mare minorant al lui X, daca exista?
8 Cnd o operatie binara , definita pe A,
este comutativa?
ndeplineste proprietatea de absorbtie?
este asociativa?
9 Definiti notiunea de latice.
10 Cnd o latice A este complementata? Dar distributiva?
11 Fundamentele Algebrice ale Informaticii Curs 2. Structuri ordonate