INTERACTIUNEA FIBRELOR CELULOZICE CU ACIZI SI

BAZE

Scopul lucrarii este evidentierea principalilor factori care pot conduce la

degradarea fibrelor celulozice.

Consideratii teoretice
Fibrele de origine vegetala se compun in principal din celuloza. Celuloza
(C6H10O5)n , polizaharidul din care sunt constituiti peretii celulelor vegetale, are
catenele compuse dintr-un sir de unitati structurale anhidroglucozice, rotite una
fata de alta cu 180o. Perioadele din catene cuprind prin urmare cte doua unitati
structurale. Aceste perioade se numesc celobioze.
Catenele macromoleculare sunt neuniforme ca grad de polimerizare,
asimetrie si cu sensibilitate la actiunea factorilor externi.
Dintre factorii externi cu care pot interactiona fibrele celulozice un rol
deosebit revine acizilor si bazelor.

Actiunea acizilor
Toti acizii minerali concentrati distrug fibrele celulozice cu att mai mult
cu ct durata si temperatura la care se realizeaza contactul sunt mai mari. Ei
transforma celuloza in hidroceluloze lipsite de rezistenta si, la limita o transforma
in glucoza:

(C6H10O5)n C6H12O6 + H2O n C6H12O6

Dintre acizii minerali concentrati, acidul clorhidric produce actiunea

hidrolizanta cea mai puternica, iar acidul fosforic actiunea cea mai slaba.
Acizii organici, cu exceptia acidului oxalic, au influenta distructiva
redusa. Sarurile acide afecteaza fibra celulozica obtinndu-se de asemenea
hidrateceluloze.

Actiunea bazelor
Prin tratarea celulozei cu solutii de NaOH se obtine un alcoolat nestabil,
numit alcaliceluloza:

C6H7O2(OH)3 + NaOH C6H7O2(OH)2ONa + H2O

Alcaliceluloza
Prin simpla spalare cu apa, alcaliceluloza hidrolizeaza, trecnd la celuloza
regenerata, numita si hidrat celuloza:

2 H O
C6H7O2(OH)2ONa
C6H7(OH)3 + NaOH

Hidratceluloza se deosebeste de celuloza nativa prin reactivitate,

capacitate de umflare marita, grad de polimerizare si domeniul cristalin mai
reduse.
Actiunea hidrolitica a acizilor si bazelor se amplifica in prezenta
oxigenului. Interactiunea cu acizii si bazele a fibrelor celulozice prezinta interes
att din punct de vedere al prelucrarii acestora in vederea obtinerii unor suporturi
textile utilizate in realizarea unor biomateriale ct si in conditiile folosirii fibrelor
ca materiale de umplere sau ranforsare in diverse compozitii prelucrate ulterior in
directia formarii unor biomateriale speciale.

Principiul lucrarii consta in supunerea unor fibre celulozice la actiunea

acizilor si bazelor si inregistrarea cantitatii de celuloza hidrolizata de aceste
substante in conditii constante de temperatura.

Materiale si aparatura
Materiale Aparatura
- fibra celulozica 1. pahare Berzelius de 100ml
- solutie 20% NaOH 2. penseta
- solutie 20% HCl 3. baie termostatata
- reactiv Fehling 4. cristalizor
5. etuva
6. microscop
7. pH - metru

Modul de lucru
~n doua pahare Berzelius de 100ml se introduc 50ml solutie HCl de
concentratie 20%, respectiv 50ml solutie NaOH de concentratie 20%. Se
termostateaza cele doua pahare intr-o baie de apa, la temperatura de 50oC. Cnd
temperatura a atins valoarea stabilita, in cele doua pahare de introduc cte 2g
fibra celulozica. La intervale de timp stabilite ( 20 min., 40 min., 60min., 90
min., 120 min.) din fibra se extrage o mostra, se spala bine cu apa distilata (pna
cnd apa de spalare nu mai are reactie acida sau bazica). Fibrele extrase si
spalate se usuca la etuva, timp de 30 min. la temperatura de 50oC.
Se vizualizeaza la microscop fibrele degradate.

Bibliografie
1.N.Asandei, Grigoriu A.- Chimia si structura fibrelor, Ed.Academiei.,
Buc.,1983
2.Tanzer M., Monroe D.- Biochemistry, 5,1919,1976