Dreptul comertului international. Anul IV. Drept.

2010-2011

1. Uzantele sunt de regul:

a) - acte i fapte stipulate contractual cu prilejul ncheierii unui contract din sfera
de comer internaional.
-acte i fapte manifestate independent de orice activitate contractual
- acte i fapte contrare unor prevederi contractuale sau chiar unor dispoziii legale
n materie.
b)- acte i fapte manifestate independent de orice activitate contractual
- acte i fapte contrare unor prevederi contractuale sau chiar unor dispoziii legale
c) -acte i fapte contrare unor prevederi contractuale sau chiar unor dispoziii
legale n materie.
- acte i fapte prevzute de lege
ANS : A

2. Raportul juridic de drept comercial international apartinnd ordinilor

juridice nationale vizeaza :
a)- comercianii (persoane fizice)
- societi comerciale
b)- regiile autonome
- societi comerciale
c)- uniunile economice internaionale fr caracter guvernamental
- comercianii (persoane fizice)
ANS : A

Subiectele raportului juridic de dreptul comerului internaional aparinnd

ordinei juridice naionale sunt :
a)- comercianii (persoane fizice)
- societi comerciale
b)- regiile autonome
- societi comerciale
c)- uniunile economice internaionale fr caracter guvernamental
- comercianii (persoane fizice)
ANS : A

3. Dac o societate comercial are mai multe sedii pe teritoriile mai multor
state determinant pentru identificarea nationalitatii acesteia este :
a. locul unde se afl centrul principal de conducere i gestiune a activitii
statutare
b. locul de constituire al societii comerciale respective
c. oricare dintre sediile n care societatea comercial i desfoar activitile sale
statutare.
ANS : A

4. nchiderea procedurii de reorganizare judiciar se face :

a. prin pronunarea unei sentine de ctre judectorul sindic;
b. prin pronunarea unei hotrri de ctre tribunal, la cererea judectorului sindic
c. de ctre judectorul sindic mpreun cu administratorul;
ANS : B

5. Potrivit principiului de jure gestionis persoanele fizice si juridice, din state

diferite, se situeaz:
a. pe poziii diferite, n raport de modul de gestionare a afacerii comerciale
b. pe poziie de egalitate juridic, chiar i statele fiind n aceast postur
c. ca titulare egale de drepturi i obligaii.
ANS : B

6. Membrii Grupului de Interes Economic, raspund :

a. nelimitat i solidar pentru obligaiile sociale ale grupului cu excepia cazului n
care contractele ncheiate cu terii cocontractani, s-a prevzut astfel;
b. nu sunt obligai la rspunderea nelimitat i solidar.
c. rspund doar n raport de aportul personal adus la capitalul Grupului de Interes
Economic.
ANS : A

7. Trasaturile caracteristice ale contractului de comer. international sunt :

a)- comercialitatea;
internaionalitatea;
ANS : A ..............................

8. n situatia n care se iveste un conflict ntre o uzant comerciala si o clauz

contractual care a fost stipulat n mod expres va prevala:
a. uzana comercial;
b. clauza stipulat;
c. se las la aprecierea prilor.
ANS : B

9. Caracteristicile fundamentale ale raporturilor juridice sunt:

a)-caracterul patrimonial;
-caracterul comercial;
-caracterul internaional;
b)- caracterul internaional;
-caracterul patrimonial;
c)-caracterul normativ
-caracterul comercial;
ANS: A

10. n obiectul dreptului comertului international nu sunt incluse:

a. societile mixte constituite cu participare romn n strintate
b. societile comerciale cu capital integral strin constituite n Romnia;
c. contractul de leasing;
ANS : A
11. Concurenta, mbrac mai multe forme, precum:
a)- concurena loial;
- concurena neloial;
- convenia anticoncurenial;
ANS : A

12. Lex voluntatis este principiul potrivit caruia:

a)-prile pot alege legea competent care s guverneze coninutul contractului;
- convenia anticoncurenial;
- prin acordul prilor se determin legea contractului de comer internaional
b)- prile pot alege legea competent care s guverneze efectele contractului;
- prile pot alege legea competent care s guverneze forma contractului
c)- prin acordul prilor se determin legea contractului de comer internaional
- prile pot alege legea competent care s guverneze forma contractului
ANS: A

13. Locul executarii platii n cazul executarii voluntare a obligatiilor

contractuale este :
a)- acelai stipulat in contract
- cel care rezult din intenia prilor
- cel care rezult din natura operaiunii comerciale
b)- cel care rezult din intenia prilor
- cel care rezult din natura operaiunii comerciale
c)- cel care rezult din natura operaiunii comerciale
-cel n care s-a obligat partea la formarea contractului.
ANS : A

14. n raportul dintre comisionar si comitent exist relatiide :

a)- intermediere;
- de mandat;
b) -de reprezentare.
- de mandat;
c)- amicale
- intermediere;
ANS : A

15. n cazul Aquis-ului comunitar n domeniul intermedierii agentul

comercial are dreptul la comision pentru tranzactiile ncheiate , n termenul
prevazut , atunci cnd :
a)- i se ncredineaz o anumit zon geografic sau un anumit grup de clieni
- deine exclusivitatea pentru o anumit zon geografic sau un anumit grup de
clieni
- atunci cnd tranzacia a fost ncheiat mpreun cu un client care aparine zonei
sau grupului respectiv
b)- deine exclusivitatea pentru o anumit zon geografic sau un anumit grup de
 clieni
c)- atunci cnd tranzacia a fost ncheiat mpreun cu un client care aparine
zonei sau grupului respectiv
-a obinut contracte economice importante ceea ce nseamn mrirea volumului
desfacerilor
ANS : A

16. Obligatia de conformitate a marfurilor are drept obiect :

a. predarea ctre cumprtor a mrfurilor care fac obiectul contractului
b. mrfurile a cror cantitate, calitate i tip s fie corespunztoare ntru totul celor
stipulate n contract
c. orice modalitate de ndeplinire a clauzelor contractuale pe care i-a asumat-o n
mod voluntar vnztorul.
ANS: B

17. Cumparatorul are dreptul de a cere rezolutiunea contractului de vnzare

international:
a. n caz de nerespectarea de ctre vnztor a oricreia dintre obligaiile ce rezult
din contract sau din convenia de la Viena din 1980
b. n caz de nepredare a mrfurilor de ctre vnztor n termenul prevzut n
contract i nici n termenul suplimentar acordat de cumprtor.
c. n orice moment al derulrii contractului de vnzare internaional a mrfurilor
dac aa crede de cuviin
ANS: B

18. n cadrul contractului de factoring, partile sunt :

a)- factorul;
- utilizatorul;
b)- utilizatorul;
- utilizatorul;
c)- furnizorul (productorul).
- vnztorul
ANS: A

19. Grupurile de interes economic, prezint unele caractere specifice:

a) - activitatea grupului are caracter accesoriu;
- se pot constitui cu sau fr capital social;
-pot avea calitatea de comerciant sau necomerciant;
b)- se pot constitui cu sau fr capital social;
-numrul membrilor nu poate fi mai mic de 20.
c)-pot avea calitatea de comerciant sau necomerciant;
-numrul membrilor nu poate fi mai mic de 20.
ANS : A

20. Care dintre obligatiile urmatoare apartin franchisorului .

a)- cedeaz concesiunea mrcii sau a serviciilor
-urmrete respectarea metodelor i mijloacelor de comercializare
b)-achit redevena calculat n procente (sau ntr-o cot fix)
- cedeaz concesiunea mrcii sau a serviciilor
c)- asigur rentabilitatea investiiei
-urmrete respectarea metodelor i mijloacelor de comercializare
-cedeaz concesiunea mrcii sau a serviciilor
ANS : C

21. Clauza compromisorie este stipulatia prin care partile contractante convin ca
un viitor litigiu s fie solutionat
a. pe cale judectoreasc;
b. pe cale arbitral.
c. prin tranzacie;
ANS : B

22. Compromisul se refer la un litigiu :

a)- care se va nate n viitor;
-artndu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire.
b)- care este nscut deja;
- artndu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire.
c)- la care nu se arat obiectul litigiului;
- artndu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire.
ANS : B

23. Instanta de judecat va retine spre solutionare o conventie arbitrala, daca:

a)-convenia arbitral este lovit de nulitate;
- tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vdit imputabile prtului n
arbitraj;
- prtul i-a formulat aprrile n fond, fr nici o rezerv ntemeiat pe convenie
arbitral;
b)- tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vdit imputabile prtului n
arbitraj;
- reclamantul solicit a se pronuna instana.
c)- prtul i-a formulat aprrile n fond, fr nici o rezerv ntemeiat pe convenie
arbitral;
- reclamantul solicit a se pronuna instana.
ANS : A

24. Cererea reconventional depus de prt se va judeca :

a. cu prioritate naintea cererii introduse de reclamant
b. o dat cu cererea introdus de reclamant.
c. dup cererea introdus de ctre reclamant
ANS : B

25. n cazul arbitrajului organizat de catre o institutie permanent, taxele

pentru organizarea arbitrajului se stabilesc si se platesc :
a. prin hotrrea tribunalului n jurisdicia creia i are sediul reclamantul
b. conform regulamentului instituiei permanente de arbitraj
c. prin hotrrea tribunalului n jurisdicia cruia i are sediul prtul
ANS: B

26. Hotarrea arbitral poate fi desfiintat numai pe calea :

a. recursului n anulare;
b. aciunii n anulare;
c. recurs n interesul legii;
ANS: B

27. Prin raportul juridic de drept al comertului international se ntelege :

a. norma de dreptul comercial aplicabila intr-un caz anume determinat;
b. o relatie sociala reglementata de o norma de drept comercial international
c. raportul patrimonial reglementat de o norma de drept comercial international
corect C

28. Dac o clauz este interpretabil din cauza redactarii sale ori dintr-un alt
considerent se aplic regula de drept conform careia contractul:
a. va produce efecte potrivit inteniilor prilor la momentul ncheierii contractului
b. nu va produce efecte pentru a nu vtma interesele legitime ale prilor
c. se va supune analizei periodice a prilor contractante;
ANS : A

29. Clauza compromisorie, care reprezint acordul partilor de a supune litigiile

ce s-ar putea naste n legatur cu contractul arbitrajului si a renunta la dreptul
de a apela la organul de juridictie ale statelor, este exprimat:
a)-n Lex fori
- ntr-un nscris separat;
b)- n cuprinsul contractului de comer internaional
- ntr-un nscris separat;
c)- ntr-o tranzacie.
- n cuprinsul contractului de comer internaional
ANS : B

30. Leasingul este tranzactia la care iau parte :

a)- productorul de bunuri;
-finanatorul;
- utilizatorul
b)-finanatorul;
- utilizatorul
c)- brokerul;
- utilizatorul
ANS: A

31. n caz de fort majora, ori n caz fortuit, carausul :

a. nu are nici o obligaie deoarece este exonerat de rspundere
b. l va ncunotina despre aceste situaii pe expeditor, de ndat
c. returneaz mrfurile ctre expeditor iar acesta va apela la un alt cru;
ANS : B

32. Pronuntarea hotarrii arbitrale poate fi amnata, sub conditia ncadrarii n

termenul de nou luni de la constituirea tribunalului arbitral, cu :
a. cu apte zile;
b. cu douzeci i unu de zile
c. cu paisprezece zile;
ANS : B

33. Conflictul de competent existent intre o instant de judecatasi un tribunal

arbitral, va fi solutionat:
a. de instana de judecat ierarhic superioar,
b. de Camera de Comer i Industrie,
c. de prile litigiului comercial internaional;
ANS : A

34. n cazul executarii voluntare, de regula, plata este facut:

a)- de ctre debitor
- de ctre o alt persoan n numele debitorului
b)- de ctre executorul judectoresc;
- de ctre debitor
- de ctre o alt persoan n numele debitorului
c)- de o ter persoan, n numele executorului judectoresc
- de ctre o alt persoan n numele debitorului
ANS : A

35. Moratoriul -este institutia juridic prin care executarea hotarrii de

declansare a procedurii falimentului, se face la cererea:
a. debitorului;
b. judectorului sindic;
c. creditorilor;
ANS : A

36. Statutul juridic al sucursalei nfiintate decatre o societate comercial ntr-o

altatar este supus :
a)- legii naionale a societii comerciale
- legii naionale pe teritoriul creia i desfoar activitatea sucursala
-ambele jurisdicii naionale;
b)- legii naionale pe teritoriul creia i desfoar activitatea sucursala
- legii naionale a societii comerciale
c)-ambele jurisdicii naionale;
- legea naionalitii fondatorilor.
ANS : A
37. Sunt elemente definitorii ale raportului juridic de drept comercial :
a)- Comercialitatea;
- internaionalitatea;
- patrimonialitatea;
b)- internaionalitatea;
- patrimonialitatea;
c)- patrimonialitatea;
- naionalitatea.
ANS : A

38. Raspunderea debitorului este conditionat de existenta unui raport de

cauzalitate ntre :
a. fapta pgubitoare i prejudiciul cauzat;
b. fapta pgubitoare i daunele interese;
c. fapta pgubitoare i daunele morale;
ANS : A

39. n lipsa unei ntelegeri ntre parti, cheltuielile arbitrale se suport:

a. de ambele pri
b. de partea care a pierdut litigiul
c. sunt trecute n seama tribunalului arbitral;
ANS : B

40. Judecatorul sindic este numit de catre :

a. comerciant (persoan fizic sau juridic );
b. de ctre preedintele instanei care aplic procedura reorganizrii judiciare;
c. de Oficiul Registrului Comerului de pe lng Tribunalul Judeean ori a
municipiului Bucureti;
ANS : B

41. Creditorii pot solicita deschiderea procedurii de reorganizare judiciara,

numai pentru starea de insolvent a debitorului :
a. deja existent;
b. iminent;
c. viitoare;
ANS : A

42. Raportul juridic de comer. international este format:

a. pri, obiect si cauz;
b. drepturile i obligaiile asumate de ctre pri;
c. aciunile titularului dreptului subiectiv;
ANS : B

43. n cazul sesizarii tribunalului arbitral, prtul va face ntmpinarea n

termen de :
a. cincisprezece zile;
b. treizeci de zile;
c. patruzeci i cinci de zile;
ANS : B

44. Obligatia de a nmna scrisoarea de trasur apartine :

a. expeditorului;
b. ntreprinztorului;
c. cruului;
ANS : A

45. n cadrul contractului de comision, comisionarul lucreaza:

a)-n numele comitentului
-n nume propriu dar n contul comitentului;
b)- n numele celui care l remunereaz
-n nume propriu dar n contul comitentului;
c)-n nume propriu.
-n nume propriu dar n contul comitentului;
ANS : A

46. n conformitate cu dispozitiile legale incidente in materie, pot propune un

plan de reorganizare judiciar sau de lichidare, urmatoarele categorii :
a)- debitorul
- comitetul creditorilor
b)- comitetul creditorilor
- debitorul
c)-creditorii
-asociaii din societile comerciale, asociaiile cooperatiste i grupurile de interes
economic.
- debitorul
- comitetul creditorilor
ANS: C

47. Factorul este acel intermediar care lucreaz:

a. n nume propriu;
b. n numele aderentului
ANS: A

48. Poate Lex voluntatis s reglementeze si asupra formei actelor juridice ?

a. nu, deoarece condiiile de form ale unui act juridic sunt stabilite de legea care i
crmuiete fondul;
b. da pentru c atunci cnd o astfel de lege a fost desemnat de ctre pri principiul
Lex voluntatis va cuprinde n reglementarea sa i forma actului juridic;
c. da, pentru c opereaz principiul libertii conveniilor.
ANS : B
49. Pentru a fi valid declaratia de rezolutiune (reziliere) a contractului
international de marfuri adresat celeilalte parti aceasta trebuie facut prin :
a. scrisoare deschis;
b. notificare;
c. prin orice alt mijloc de comunicare;
ANS : B

50. Obligatia carausului nceteaz:

a)- cnd mrfurile au ajuns la destinaie iar destinatarul a fost ncunotinat de
aceasta;
-cnd mrfurile au ajuns la destinaie iar destinatarul ia remis scrisoarea de crat.
b)-cnd mrfurile au ajuns la destinaie iar destinatarul poate dispune de ele.
-cnd mrfurile au ajuns la destinaie iar destinatarul ia remis scrisoarea de crat.
c)-cnd mrfurile au ajuns la destinaie iar destinatarul a fcut cererea de predare
cruului;
-cnd mrfurile au ajuns la destinaie iar destinatarul ia remis scrisoarea de crat.
ANS : C

51. Izvoarele dreptului comertului international sunt :

a)- cu caracter intern;
-cu caracter internaional;
ANS : A

52. Dup efectele lor, contractele de comer. international, se clasific n :

a)- contracte constitutive de drepturi;
- contracte translative;
- contracte declarative;
b)- contracte translative;
- contracte constitutive de drepturi;
c)- contracte declarative;
- contracte tipice.
ANS: A

53. Principiile care trebuie s guverneze interpretarea contractelor de comer.

international sunt:
a)- principiul bunei credine;
-principiul loialitii;
- principiul colaborrii ntre pri;
b)-principiul loialitii;
- principiul colaborrii ntre pri;
c)- principiul colaborrii ntre pri;
- principiul egalitii dintre pri.
ANS : A

54. Caracterele juridice ale contractului de vnzare n comertul international

care l delimiteaz de contractul de vnzare cumparare comercial de drept
comun sunt:
a)- caracterul comercial;
- caracterul internaional;
b)-caracterul naional
- caracterul comercial;
c)- caracterul patrimonial.
- caracterul comercial;
ANS : A

55. Sunt elemente definitorii ale raportului juridic de drept comercial:

a. comercialitatea;
b. internaionalitatea;
c. ambele
ANS : C

56. n raport de forta lor juridica, uzantele se clasific n:

a. uzane convenionale;
b. uzane normative;
c. ambele variante
ANS: C

57. Conventia internationala, este izvor al dreptului international, doar n

masura n care are drept scop:
a)- s remedieze dificultile provenite din diversitatea legilor naionale;
- s uniformizeze regulile de drept internaional privat;
b)- s uniformizeze regulile de drept internaional privat;
- s remedieze dificultile provenite din diversitatea legilor naionale;
c)- s creeze un drept substanial i material uniform;
- uniformizarea dreptului substanial.
- s remedieze dificultile provenite din diversitatea legilor naionale;
- s uniformizeze regulile de drept internaional privat;
ANS : C

58. Codificarea dreptului comertului international presupune:

a. o activitate de comasare a normelor dreptului de comer internaional lsat la
latitudinea statelor interesate, conform principiului libertii comerului;
b. un proces contient la care iau parte statele lumii alturi de organizaiile
internaionale interesate;
c. constituirea premiselor unui drept material uniform n domeniu.
ANS: C

59. Statutul juridic al sucursalei nfiintate de catre o societate comercial ntr-o

alta tar este supus:
a)- legii naionale a societii comerciale;
-legii naionale pe teritoriul creia i desfoar activitatea sucursala;
- ambele jurisdicii naionale;
b)-legii naionale pe teritoriul creia i desfoar activitatea sucursala;
- ambele jurisdicii naionale;
c)- ambele jurisdicii naionale;
- Lex voluntatis.
ANS: A

60. nchiderea procedurii de reorganizare judiciar se face:

a. prin pronunarea unei sentine de ctre judectorul sindic;
b. prin cererea formulat n acest sens de ctre administrator;
c. ambele variante
ANS : C

61. Caracterul sinalagmatic al contractelor de comer. international, este conferit

de faptul ca:
a. dau natere la drepturi i obligaii corelative pentru pri;
b. prile sunt numai dou;
c. sunt cu titlu gratuit;
ANS: A

62. Contractele de comer. international, se divid dup obiectul lor, n contracte

care genereaz obligatii:
a)- de a da;
- de a nu face.
-de a face;
b)-de a face;
-de a repara;
c)- de a repara;
- de a nu face.
ANS : A

63. Contractele de comer. international de lung durata, se ncheie de catre parti

pe o perioad de timp mai mare de:
a. 3 ani;
b. 5 ani;
c. 2 ani;
ANS : B

64. Clauzele unui contract de comer. international se interpreteaz de catre parti

dupa:
a) -clauza clientului cel mai favorizat;
- dup buna credin.
b)-dup intenia comun a prilor contractante;
- dup buna credin.
c)- dup sensul literar al termenilor utilizai n contract;
- dup buna credin.
ANS : B
65. Locul executarii platii n cazul executarii voluntare a obligatiilor
contractuale este:
a)- acelai stipulat n contract;
- cel care rezult din intenia prilor;
- cel n care s-a obligat partea la formarea contractului.
b)- cel care rezult din intenia prilor;
- cel n care s-a obligat partea la formarea contractului.
c)- cel care rezult din natura operaiunii comerciale;
- cel n care s-a obligat partea la formarea contractului.
ANS: A

66. O oferta, chiar dac este irevocabila, poate fi retractat ?

a)- da, dac retractarea ajunge la destinatar naintea ofertei;
- da, dac revocarea ajunge la destinatar mai nainte ca acesta s fi expediat
acceptarea.
- da, dac retractarea ajunge la destinatar n acelai timp cu oferta;
b)- da, dac retractarea ajunge la destinatar n acelai timp cu oferta;
- da, dac revocarea ajunge la destinatar mai nainte ca acesta s fi expediat
acceptarea.
c)-nu, deoarece este irevocabil;
- da, dac revocarea ajunge la destinatar mai nainte ca acesta s fi expediat
acceptarea.
ANS : A

67. Legea aplicarii falimentului este:

a. Lex societatis;
b. Lex voluntatis;
c. Lex fori
ANS : C

68. Numarul membrilor Grupului de Interes Economic nu poate fi mai mare de:
a. 50;
b. 40;
c. 20;
ANS : C

69. n materia vnzarii internationale de marfuri, cumparatorul are urmatoarele

obligatii principale:
a)- s solicite ndeplinirea tuturor clauzelor contractuale din partea vnztorului;
- s preia mrfurile predate de ctre vnztori;
b)- s plteasc preul convenit pentru marf;
- s preia mrfurile predate de ctre vnztori;
c)- s preia mrfurile predate de ctre vnztori;
- s ntocmeasc proces verbal de constatare pentru mrfurile puse la dispoziia sa de
ctre vnztor.
ANS : B

70. Drepturile si obligatiile care revin partilor din contractul international de

transport, fac obiectul:
a. att clauzelor contractuale, ct i prevederilor normelor naionale i internaionale
n materie;
b. clauzelor contractuale deoarece se aplic principiul Lex voluntatis;
c. normelor elaborate la nivel naional i internaional;
ANS : A

71. Conventia arbitral ncheiat de catre parti are urmatoarea caracteristica:

a)- este un contract bilateral;
- consensual i comutativ;
-este un act de dispoziie, deoarece prile renun la garaniile acordate de instanele
judectoreti
b)- consensual i comutativ;
-este un act de dispoziie, deoarece prile renun la garaniile acordate de instanele
judectoreti;
c)-este un act de dispoziie, deoarece prile renun la garaniile acordate de
instanele judectoreti;
- caracter patrimonial.
ANS : A

72. n cazul existentei compromisului se va aplica:

a. legea statului de la sediul arbitrajului;
b. legea de la domiciliul prtului;
c. legea de la sediul, fondul de comer ori reedina prtului;
ANS : A

73. Actul de compromis trebuie s ndeplineasc urmatoarele conditii:

a)- litigiul s fie actual;
- exprimarea voinei ca litigiul s fie supus arbitrajului;
- desemnarea arbitrilor care vor statua asupra arbitrajului;
- organizarea i procedura n cazul arbitrajului ad-hoc.
b)- exprimarea voinei ca litigiul s fie supus arbitrajului;
- desemnarea arbitrilor care vor statua asupra arbitrajului;
- organizarea i procedura n cazul arbitrajului ad-hoc.
c)- desemnarea arbitrilor care vor statua asupra arbitrajului;
- organizarea i procedura n cazul arbitrajului ad-hoc.
ANS: A

74. Clauza compromisorie presupune:

a)- acordul prilor de a supune litigiile acestora unui arbitraj;
- existena unei stipulaii sau clauze cuprinse n contractul principal ce se vor nate cu
privire la ace contract.
- existena unei stipulaii sau clauze cuprinse n contractul principal;
b)- existena unei stipulaii sau clauze cuprinse n contractul principal;
-existena unei stipulaii sau clauze cuprinse n contractul principal i se refer la
litigiile existente;
c)- existena unei stipulaii sau clauze cuprinse n contractul principal i se refer la
litigiile existente;
- existena unei stipulaii sau clauze cuprinse n contractul principal ce se vor nate cu
privire la ace contract.
ANS : A

75. Criteriul comercialitatii se defineste:

a. prin opoziie cu actul sau faptul de drept civil;
b. prin nelegerea prilor;
c. prin referire la normele dreptului naional;
ANS : A

76. Sunt recunoscute de plin drept n Romnia, persoanele juridice straine cu

scop patrimonial, valabil constituite n statul a carui nationalitate o au?
a. nu, deoarece au fost constituite n raport cu o legislaie naional;
b. da, pentru c legea romn recunoate de plin drept personalitatea juridic a
societilor comerciale strine;
c. da, ns numai dup rentocmirea actului constitutiv, potrivit cerinelor legii
romne;
ANS: B

77. Creditorii pot solicita deschiderea procedurii de reorganizare judiciar numai

pentru starea de insolvent debitorului:
a. deja existent;
b. iminent;
c. viitoare

78. Potrivit regulii de interpretare a continutului contractelor de comer.

international, n situatia n care apare un conflict ntre o uzant cu caracter local
si o uzant codificata, are precadere:
a. uzana local deoarece n acest loc a fost ncheiat contractul;
b. uzana codificat deoarece are vocaie internaional;
c. acea uzan care este cea mai apropiat de intenia prilor
ANS : B

79. n cazul solutionarii unui litigiu comercial international de catre instantele

judecatoresti, conform dispozitiilor legale, competenta teritorial apartine:
a. instanelor de la domiciliul reclamantului;
b. instanelor de la domiciliul prtului;
c. instanelor de la reedina, sediul ori fondul de comer al prtului;
ANS: B

80. Sucursalele societatilor comerciale de nationalitate straina, constituite n

Romnia, se ghideaza dupa :
a)- lex societatis, deoarece nu au personalitate juridic proprie;
- lex societatis, deoarece sunt dependente economic total de societatea - mam;
b)- lex societatis, deoarece sunt dependente economic total de societatea - mam;
- lex voluntatis.
c)- lex fori;
- lex voluntatis.
a. a
b. b
c. c
ANS: A

81. Sucursala constituit n strainatate de o societate comercial romna:

a)- legea romn, deoarece are personalitatea juridic a societii mam;
- legea care crmuiete condiia juridic a comerciantului n ara n care i desfoar
activitatea;
b)- legea care crmuiete condiia juridic a comerciantului n ara n care i
desfoar activitatea;
-lex fori;
c)-lex voluntatis;
-lex fori;
a. a
b. b
c. c
ANS: A

82. n domeniul intermedierii n comertul international, se aplic principiul,

dac partile au convenit astfel:
a. lex voluntatis;
b. lex fori;
c. lex rei sitae;
ANS: A

83. Dup criteriul obiectului lor de activitate, bursele de marfuri se clasific n:

a)- burse generale;
-burse de mrfuri;
b)-burse de valori mobiliare;
-burse de mrfuri;
c)-burse de mrfuri;
- burse de valori imobiliare.
a. a
b. b
c. c
ANS: B

84. Printre consecintele juridice determinate de momentul formarii contractului

amintim:
a)- capacitatea prilor, care trebuie s existe la acel moment;
- existena viciilor de consimmnt, care se apreciaz la momentul formrii
contractului;
- soluionarea conflictelor de legi n timp se face inndu-se seama de data formrii
contractului;
b)- existena viciilor de consimmnt, care se apreciaz la momentul formrii
contractului;
- soluionarea conflictelor de legi n timp se face inndu-se seama de data formrii
contractului;
c)- soluionarea conflictelor de legi n timp se face inndu-se seama de data formrii
contractului;
- capacitatea prilor, care trebuie s existe la acel moment;
a. a
b. b
c. c
ANS: A

85. O ofert nu poate fi revocat n urmatoarele cazuri:

a) - dac ea arat, fixnd un anumit termen pentru acceptare sau n orice alt mod c
este irevocabil;
- dac este rezonabil ca destinatarul s considere oferta ca irevocabil i dac a
acionat n consecin;
b)- pn la momentul cnd contractul a fost ncheiat;
- dac este rezonabil ca destinatarul s considere oferta ca irevocabil i dac a
acionat n consecin;
c)- dac revocarea ajunge la destinatar mai nainte ca acesta s fie expediat
acceptarea.
- dac ea arat, fixnd un anumit termen pentru acceptare sau n orice alt mod c este
irevocabil;
a. a
b. b
c. c
ANS: A

86. Acceptarea poate fi tacita, rezultnd dintr-o comportare care s exprime

vointa de acceptare a destinatarului ofertei, cum ar fi:
a. nceputul de executare al unui contract;
b. expedierea lucrului ori a preului;
c. ambele variante
ANS: C

87. Cu privire la modul de redactare a conditiilor generale, se pot deosebi mai

multe categorii:
a)- condiii generale elaborate de ctre una dintre prile contractante i oferite
celeilalte;
- condiii generale elaborate de ctre un grup al prilor;
- condiii generale elaborate de ctre o organizaie neutr;
b)- condiii generale elaborate de ctre un grup al prilor;
-condiii generale elaborate de ctre o organizaie neutr;
c)- condiii generale elaborate de ctre o organizaie neutr;
- condiii generale elaborate de ctre una dintre prile contractante i oferite
celeilalte;
a. a
b. b
c. c
ANS: A

88. Functiile esentiale ale clauzei de arbitraj, sunt:

a. s nlture intervenia instanelor judectoreti ordinare cu privire la soluionarea
litigiului;
b. s acorde arbitrilor puteri n sensul soluionrii litigiului;
c. ambele variante
ANS: C

89. n baza contractului de vnzare comercial internationala, vnzatorul are

urmatoarele obligatii principale:
a)- predarea mrfii;
- transmiterea proprietii asupra acesteia;
- remiterea documentelor referitoare la marf;
- conformitatea mrfii cu stipulaiile contractuale;
b)- transmiterea proprietii asupra acesteia;
- remiterea documentelor referitoare la marf;
- conformitatea mrfii cu stipulaiile contractuale;
c)- remiterea documentelor referitoare la marf;
- conformitatea mrfii cu stipulaiile contractuale;
a. a
b. b
c. c
ANS: A

90. Marfurile sunt conforme contractului n urmatoarele situatii:

a. sunt proprii folosinei crora servesc n mod obinuit mrfuri de acelai tip;
b. posed calitile unei mrfi pe care vnztorul a prezentat-o cumprtorului ca
mostr sau model;
c. ambele variante
ANS: C

91. Pentru ca reprezentarea s si produc efectele sale specifice, aceasta trebuie

s ndeplineasc urmatoarele conditii:
a. s existe o mputernicire, autorizaie sau procur;
b. raportul de reprezentare s fie cunoscut de ctre teri;
c. ambele variante
ANS: C

92. Titulatura de "cooperare economica si tehnico-stiintifica", face obiectul

dreptului comertului international:
a.doar la nivel european
b.nu
c.da
ANS:C

93. Organizarea, dupa caz, a relatiilor economice internationale trebuie sa tin

seama de :

a.interesele legitime ale tuturor tarilor

b.interesele sociale ale statelor civilizate
c.intereselorOrganizatiei Natiunilor Unite

ANS:A

94. Noile principii ale relatiilor interstatale in materie comerciala, impun

respectarea dreptului fiecarui stat la :
a.suveranitate
b.impunerea mijloacelor economice nationale
c.interventia directa sau indirecta a factorului in domeniul afacerilor internationale
ANS:A

95. Conform dispozitiilor Cartei ONU, indatorirea statelor in materie

comerciala, este aceea de a:

a. coopera unele cu altele in domeniul relatiilor internationale

b. coopera in domeniul militar
c. favoriza progresul si stabilitatea economica internationala

ANS:A

96. Interdependenta economica a statelor, existenta n scopul accelerarii

progresului economic general, impune:

a.inlaturarea discriminarii in calea schimbului liber de valori materiale ale statelor

b.implicarea Membrilor Grupului Economice
c.introducerea ordinii economice europene
ANS:A
97. Raporturile de cooperare economica si tehnico-stiintific internationala,
incidente in sfera schimburilor comerciale, se bazeaza pe:
a.inegalitatea drepturilor
b.avantajul reciproc
c.existenta obstacolelor tarifare
ANS:A

98. Calificarea nationala a comercialitatii apartine:

a.dreptul intern al fiecarei tari

b.dreptul european
c.dreptul romano-germanic

ANS:A

99. Determinarea comercialitatii cunoaste n diferite sisteme nationale de drept,

dou conceptii:

a.institutionala si legiferata
b.nationala si interdisciplinara
c.subiectiva si obiectiva
ANS:C

100. Natura obiectiv a actelor si faptelor de comer. exterior st la baza

precizarii caracterului comercial al acestora si n conceptia :

a.dreptului roman
b.dreptului american
c.dreptului german
ANS:A

101. Raporturile juridice ale comertului exterior se particularizeaz fat de

raporturile juridice de comer. interior prin prezenta elementului de:

a.internationalitate
b.comercialitate institutionala
c.nationalitate
ANS:A
102. Criteriile definitorii consacrate internationalitatii raporturilor de comer.
exterior sunt retinute in cuprinsul:
a.dreptului comercial roman
b.uzantelor civile
c.conventiilor internationale
ANS:C

103. Caracterizarea dreptului comertului international, se fundamenteaza pe

anumite exigente, bazate indeosebi pe:

a.certitudine operationala
b.certitudine economica si sociala
c.certitudine judiciara

ANS:C

104. Rapiditatea activitatilor benefice comertului international, comport n

mod necesar simplificarea acestora, prin adoptarea unor decizii:
-immediate

105. Probatiunea datei certe a contractului comercial se poate face:

-prin orice mijloc de proba

106. Termenele de prescriptie", au durate mai scurte n dreptul comercial,

dect n:
-dr civil

107. In domeniul comertului international, s-a organizat o jurisdictie speciala si

anume:
-arbitrajului international

108. Dovada existentei contractului comercial, de tip international, se poate face:

-prinorice mijloace cu martori sauprezumtii

109. Tratatul si cutuma sunt:

-iz, ale dr comertukui international

110. Acordul "de vointa" a dou sau mai multe state, prin care acestea
reglementeaz ntr-un anumit mod o anumit sfer a relatiilor internationale,
crend, modificnd ori abrognd pe cele existente, poarta denumirea de:
-tratatul

111. Tratatele de colaborare si asistent mutual ncheiate de tara noastr cu alte

state, statornicind cadrul politico-juridic al dezvoltarii colaborarii cu acestea,
includ si clauze privind
-clauze privind intensificarea colaborrii economice

112. Reglementarea unor conflicte de legi n materie de cambie si bilet la ordin, a

fosta adoptata in urma:
-conventiei de la Geneva din 29 martie 1930

113. In prezent, cel mai vechi izvor al dreptului comertului international este
considerat a fi:
-cutuma

114. Dreptul diplomatic a aparut ca o consecinta a:

-pe cale cutumiara

115. n situatia aplicarii legislatiei nationale a unui stat la un anumit raport

juridic, este posibil ca legislatia comercial a statului respectiv s se completeze
cu:
-legislatia civila
116. Dreptul comun comercial, in Romania, este fundamentat indeosebi pe
continutul:
-codul commercial si legea31/1990

117. Legea nr. 31/1990, asigur reglementarea unitar a functionarii:

-a societatii comerciale

118. Uniform Comercial Code, este aplicabil n:

-SUA

119. Uzantele sunt binecunoscute in doctrina, sub titulatura de:

-obiceiul juridic

120. Uzantele conventionale, au ca temei:

-stabilite prin vointa partilor care se permanentizeaza treptat in anumite domenii

121. Uzantele internationale comerciale uniforme, sunt consacrate de:

-practica comerciala internat

122. Principiile dreptului comertului international, sunt in numar de:

-3

123. Modalitatea de alegere a normelor aplicablie conntractelor de drept

comercial international, se regasesc in doctrina, sub denumirea de:
-intortems

124. Spatiul economic al Uniunii Europene, a fost fondat in anul:

-1957

125. Tratatul de la Masstrich din anul 1992, a consfintit din perspectiva

dreptului comertului international:
-integrarea pe multiple planuri pt. 450 mil oameni

126. Tratatul Nord-American de Liber Schimb, reprezinta o alternativa a

spatiului economic european, tarile semnatare ale acestuia fiind:
-sua ,Canada,mexic

127. Raporturile juridice comerciale internationale se concretizeaza, n

principal, n:
- in contracte comerciale internaionale si in titluri de valoare, a cror consisten
depinde de intinderea puterii decizionale a subiecilor de drept.

128. Principiul libertatii conventiilor, exprim regula potrivit careia, fiecare

subiect de drept se oblig prin propria lui vointa, numai la:
-ceea ce acepta ca fiind in interesul lui si numai in masura in care doreste

129. n contractele comerciale internationale, puterea vointei partilor este:

-mai accentuata decit in con ventiile interne fiind in acelasi timp controversata

130. In cazul aplicarii principiului lex voluntatis, partile pot opta n acest sens
si asupra unei legi care nu are nicio legatur obiectiv cu contractul:
-pt legea aplicabila conditiilor de fond si efectelor juridice ale contractelor

131. Codul Comercial al SUA, restrnge posibilitatea de optiune a partilor

numai la legile statelor cu care contractul are legatur rezonabila:
-face exceptie de la aceasta regula

132. Raporturile de comer. international se stabilesc cu preponderenta:

-intre personae juridice si fizice din diferite state

133. Statul suveran apare n calitatea sa de subiect de drept civil, actionnd jure
gestionis si fiind reprezentat, de regula, de:
-ministerul de finante

134. n viziunea conceptiei subiective, de inspiratie germana, calitatea de

comerciant este recunoscut persoanei fizice care-si nregistreaz o firm n:
Registrul de comert

135. In viziunea conceptiei obiective, de inspiratie franceza, calitatea de

comerciant este recunoscut persoanei fizice care savrseste n nume propriu:
-acte si fapte de comert

136. Sistemele juridice cer pentru a putea efectua acte de comert, ca persoana
fizica sa aibe:
-capacitatea de exercitiu

137. Legislatiile care cunosc dualitatea dreptului privat, disting societatile

comerciale de:
-societatea civila

138. Potrivit criteriului clasic, societatea al carei obiect declarat n contractul de

societate sau statut, const n efectuarea de fapte calificate de comert, este:
-societatea comerciala

139. Potrivit criteriului formal, orice societate, independent de obiectul ei de

activitate, este comerciala, dac s-a constituit:
-in anumite forme prevazute expres

140. Majoritatea legislatiilor, cat si conventiile internationale bilaterale si

multilaterale n materie, consfintesc principiul recunoasterii de plin drept a:
-personalitatii juridice a soc comerciale straine

141. In general, conventia international presupune un acord de voint precis si

liber exprimat ntre:
- un accord de voin precis si liber exprimat intre dou sau mai multe state, prin care
se creeaz,se modific sau se sting norme de drept internaional sau raporturi juridice
internaionale.

142. Camera Internationala de Comert, a standardizat o serie de:

- uzante comerciale uniforme internationale

143. "Libertatea conventiilor", constituie in dreptul comertului international:

- un principiu al dreptului comertului international

144. Conditia juridic a societatilor comerciale straine, are n vedere ntinderea

drepturilor pe care o societate strain le poate avea:
-pe teritoriul altui stat

145. Contractele de cooperare economicasi tehnico-stiintific internationala,

sunt specifice dreptului comertului international:
-multiple

146. Contractele de comer. international, se incheie de regula, pe termen:

-scurt

147. Contractele de comert international, de lunga durata, se incheie pe o

perioada minima de:
-5 ani sau mai mari

148. Contractele de cooperare economic international pentru lucrari de

marfuri, coproductie, prestari de servicii si executari de lucrari n conditii de
reciprocitate, se stabilesc ndeosebi pe perioade de:
-10-15 ani
149. Contractele pentru importul materiilor prime de baz se stabilesc astfel
nct s asigure aprovizionarea acestora pe perioade de:
-15 -25 ani

150. In sfera contractelor moderne, apartinand dreptului comertului

international, regasim contractul de:
-lizing, base-back factoring,knoy-ho,consulting,turism,export complex

151. Contractul de comert. international se caracterizeaza, din punct de vedere

strict juridic, ca fiind un contract:
-titlu oneros si sinalgamatic

152. Plata n contractul comercial este portabila,facndu-se, de regula, la sediul:

-creditorului

153. Principiul "libertatii contractuale" este consacrat in dreptul national, prin

discpozitiile articolului:
-969 cod civil

154. Garantiile privind calitatea marfii, conditiile de ambalaj, marcare si

etichetare, expediere si transport, sunt clauze contactuale obligatorii, in
acceptiunea dreptului comertului international:
-incheiat pri n acordul partilor trebuie sa cuprinda in fc. De specificul operatiei de
comert exterior

155. Referitor la contractele de comer. international, legislatia noastra prevede

ca, raporturile contractuale stabilite cu o parte straina, cat si modificarea
acestora:
-se constata in forma scrisa cu respectrea conditiilor pt valabilitatea conventiilor

156. Uniformizarea binecunoscutelor norme de drept material n domeniul

contractelor de comer. international, se realizeaza:
-pe cale contractuala si legala

157. Prin adoptarea Conventiei de la Viena, din anul 1980, s-a reglementat:
-vinzarea internationala de marfuri

158. Litigiile de comer. international, daca exista o conventie in acest sens, sunt
de competenta:
-Curtii de Arbitraj

159. Transmiterea unor cunostinte tehnice, informatii, documentatii sau

procedee complexe, care reprezint o noutate relativasi subiectiva, nefiind
brevetate din cauza elementelor insuficiente de originalitate sau a lipsei de
interes, fac obiectul contractului de:
-know-how

160. Operatiunea prin care o persoan cumpar unele bunuri de la un vnzator,

pentru a le nchiria unui client solicitator, reprezinta esenta contractului de:
- leasing