Biletul 1, 21

1. Tualeta primar a nou-nscutului, ngrijirea pielii i a bontului ombilical n sala de

natere i postnatal.
Metode de clemare a bontului ombelical
1. Bande neelastice de suturare ( fire de mtas sau bande de tifon): aceast metod este strict
temporal,dup o or bontul se contract,micornduse n volum, pe cnd ligatura rmne intact i vasele
snjereaz - riscul hemoragiilor, infectrii.
2. Cea mai sigur metod de clemare a bontului ombilical: banda de cauciuc.
Dup clemarea cu ajutorul pensei Koher bontul ombilical se ligatureaz cu o band de cauciuc.
3. Clam de plastic: aceast metod este scump, nu se permite utilizarea repetat, provoac infectarea
prin fisurarea tecumentelor
Reguli de prelucrare a cordonului dupa nastere:
Pensarea se efectueaz cu dou pense sterile la distana de 10 cm de la cordonul ombilical i alta la 2-3
cm de la inelul ombilical. Cordonul ombilical se secioneaz cu foarfece sterile ntre cele dou pense
stabilite.
Efectuai secionarea cordonului ombilical nou-nscutului pe burta mamei.Aproximativ la 3 cm de la
bontul ombilical se fixeaz banda de cauciuc, se fixeaz cordonul ombilical cu dou degete(mnui
sterile) de la band i se elimin sngele din ombilic spre periferie aproximativ la 2 cm, apoi tiai
cordonul la cel puin 1 cm de la banda de cauciuc, se usuc cu un tampon steril, se prelucreaz cu un
dezinfectant (de ex. Iodonat)
Ingrijirea postnatala a bontului ombilical:
La nou nascut sanatos:
Meninerea bontului deschis,curat i uscat;
ndoirea scutecului mai jos de bontul cordului;
La nou nascut bolnav in sectia RTI patologia nou nascutilor:
Utilizarea antisepticilor, antibioticelor local numai n cazurile cnd copilul este izolat de mam i exist
pericolul infectrii lui cu microorganisme intraspitaliceti
Ulterior prelucrai bontul ombilical cu sol. Kaliu permanganatis 5%
Dupa nastere copilul este sters, incalzit, nu se efectueaza baia nou-nascutilor in maternitate.
Dimineaa efectuai toaleta tegumentelor i mucoaselor a nou-nscutul (ochii, gura, nasul, urechile, faa
cu ap fiart la temperatura camerei, precum plicile cutanate i inghinale cu tampon de vat steril separat.
Pe parcursul a 24 ore asistenta medical urmrete starea nou-nscutului: primele 6 ore la fiecare or,
apoi la necesitate, invit medicul neonatolog n caz de dificulti.

2. Icter fiziologic neonatal i conduita.

Este o entitate benign, tranzitorie, apare la nou nascuti dup un interval liber de 2 3 zile lipsesc
semnele clinice de alert (hepato splenomegalie), urmele sunt clare, testele funcionale hepatice sunt
normale; valorile Bi sunt de 70 100 mcm/l. Durata este de maximum 14 21 zile. Valorile bilirubinei
depesc rar 250 mcm/l.
Cauzele majorarii nivelului bilirubinei:
Creterea solicitrii bilirubinice a celulelor hepatice:
numrului de eritrocite
duratei de via a eritrocitelor
circularea enterohepatic a bilirubinei
dereglarea folosirii bilirubinei serice de ctre celulele hepatice
lingandinei (Y-proteinei)
Legarea proteinelor Y i Z de ali anioni:
deficitul relativ al captrii hepatice (faza II)
Dereglarea conjugrii bilirubinei:
activitatea uridindifosfoglucoroniltransferaza
micorarea activitii uridindifosfoglucozodehi

1
 pdrogenazei
Dupa identificarea unui nou-nascut icteric, se trec n revista istoricul matern si neonatal. Dupa ce se
face un examen fizic complet, ceea ce urmeaza sunt investigatiile : grup sangvin al copilului,RH
factor, nivel seric al bilirubinei (att cea indirecta ct si cea directa), hemograma completa cu frotiu si
alaturi de testul Coombs din sngele nou-nascutului de odat dup natere; test Coombs din sngele
matern .Un sumar de urina si un test pentru substante reducatoare n urina trebuie facute doar daca se
suspecteaza un sepsis, o infectie de tract urinar sau o galactozemie.

3. Asfixia perinatal la nou nscui.Definiia.Clasificarea clinic, paraclinic.

Asfixia se defineste prin lipsa instalarii respiratiei spontane si eficiente in primele 60 de secunde dupa
nastere, ca urmare a sistarii schimburilor placentare si pulmonare.
Fiziopatologic ea este cosecinta injuriei hipoxic ischemice.Hipoxia si ischemia survin
concomitent.Hipoxia este consecinta insuficientei respiratorii, iar ischemia este consecinta bradicardiei si
colapsului vascular.
In cazul absentei imediate a respiratiei spontane a nou nascutului se mai foloseste si termenul de
depresie neonatala.(Termen sinonim cu apneea primara, care raspunde la stimulari si oxigen administrat
in flux liber, fara manevre de resuscitare).
Diagnostic diferential intre asfixie si depresia nou - nascutului la nastere: la nou - nascutul depresat
scorul Apgar scazut nu este insotit de alterarea gazelor sangvine.
Etilogia asfixiei perinatale este determinata de urmatorii factori:

Factori materni ce actioneaza in timpul travaliului:

Contractii uterine puternice sau travaliu laborios care duc la bradicardie maxima asociata cu
hipotensiune arteriala
Decubit dorsal excesiv al parturientei (compresia venei cave inferioare prin uterul gravid)
Hipo - sau hipertensiunea arteriala
Anemie severa
Boli pulmonare
Anestezia generala (NO2)
Diabet, epilepsie

Factori fetali si placentari:

Compresiune mecanica a cordonului ombilical (prolabare)
Circulatie utero placentara deficitara (boli cardiace, preeclampsie, eclampsie)
Modificari ale circulatiei feto placentare in timpul travaliului (pensarea cordonului ombilical, spasme
ale vaselor ombilicale)
Reducerea suprafetei de difuziune in travaliu (dezlipire prematura de placenta)
Terminologie asociata cu asfixia perinatala
Asfixia la nastere dupa AAP se defineste prin:
Indice Apgar < 3 la 5 minute
Ph < 7 din cordo 141f51b nul ombilical (acidoza metabolica)
simptomatologie neurologica patologica (hipotonie, convulsii, coma)
disfunctie multiorganica

Factorii de risc -rasa alba

Dificit primar de surfactant: -izoimunizarea Rh
-prematuritate Dificiena secundara de surfactant:
-sexul masculin -asfixie perinatala acuta severa; -oc
-geamanul al II-lea -infecie pulmonara (ex. Pneumonie cauzata de
-cezariana inainte de travaliu streptococul B-hemolitic)
-diabet zaharat matern -hemoragii pulmonare
-abruptio placentae -pneumonie in urma SAM- ului
2
-barotrauma /volumtrauma,toxicitatea O2
-hernia diafragmala i hipoplazia pulmonara

4. Metoda kangoroo.Indicaii,contraindicaii,tehnica efecturii.

ngrijirea de tip Cangur
contactul precoce, prelungit i continuu (pe msura posibilitilor) piele la piele dintre o mam (sau o
persoan nlocuitoare) i copilul ei cu greutatea mic la natere, att n spital, ct i n caz de externare
precoce (n funcie de circumstane), pn la cel puin a 40-cea sptmn a vrstei gestaionale dup
natere, n condiiile alptrii exclusive i a supravegherii corespunztoare

ngrijirea mama-Cangur > mama

Punctele importante:
Mama trebuie s fie dispus s fac aceasta
Mama va avea nevoie de o familie i comunitate susintoare
Ea trebuie s fie ntotdeauna la dispoziie pentru a presta ngrijirea solicitat
La momentul externrii starea sntii ei trebuie s fie bun
Ea trebuie s fie aproape de copil i spital pentru a iniia ngrijirea matern de tip cangur atunci cnd
copilul ei este pregtit

Cnd ncepem ngrijirea matern tip Cangur?

Copilul trebuie s fie capabil s respire sinestttor
Copilul nu trebuie s fac afeciuni periculoase pentru via sau malformaii.
Abilitatea de a coordona suptul i deglutiia nu este esenial, alte metode de alimentare pot fi folosite
pn n momentul cnd copilul va putea fi alptat.
ngrijirea matern de tip Cangur poate fi iniiat la natere dup examenul primar sau orice manevre de
resuscitare neonatal.

Micorarea riscului hipotermiei;

Micorarea riscului infeciilor intercurente,intraspitaliceti;
mbuntirea dezvoltrii psihomotorii;
Copii dorm mai bine ,
nmai puin plang,
un adaus ponderal mai bun.

Biletul 2, 22
1. Metode profilactice neonatale.Profilaxia oftalmiei neonatorum,bolii
hemoragice,tuberculozei.
Oftalmia neonatorum-sulfat de Na 30%, unguent 1% tetraciclina si 0,5% eritromicina. Se recomanda
totusi folosirea ung tetraciclini 1% care nu e daunator sau scump. Dezavantajul nitratului de argint-
provoaca conjunctivita
Boala hemoragica- la 0,5% din n-n-deficit de vit K. Poate sa apara riscul de sangerari gastro-intestinale
sau alte sangerari. Deaceea se recomanda profilaxia cu vit K. Se administreaza oral 2 doze cate 2 mg una
in ziua I si alta in ziua VII sau doar o doza intramuscular
Profilaxia TBC-vaccinarea BCG se afectueaza tuturor n-n m. mari de 4 zile cu greutate > 2500 si care nu
sunt infectati. Imediat dupa injectare, la locul inocularii se formeaza papula de 6-8 mm care dispare in
cateva min si in locul ei se form in 2-3 sapt un nodul acoperit de tegumente rosii si lucioase.

2. Cei 10 pai pentru primirea titlului de "Spital - prieten al copilului".

n 1989, OMS i UNICEF au elaborat Declaraia comun Protejarea,ncurajarea i susinerea alptrii:
rolul specific al serviciilor de maternitate. Acest document descrie modul specific n care maternitile
pot promova alptarea.
Cei Zece Pai pentru o alptare ncununat de succes sunt un rezumat al principalelor recomandri ale
Declaraiei comune i reprezint baza pentru Iniiativa Spitalul Prieten al Copilului. Dac o
3
maternitate dorete s fie desemnat Spital Prieten al Copilului, ea trebuie s respecte i s pun n
aplicare toi cei 10 pai.
1. S aib o politic scris privind alptarea care s fie comunicat regulat ntregului personal de ngrijire.
2. S instruiasc ntregul personal de ngrijire n scopul aplicrii acestei politici.
3. S informeze toate gravidele despre avantajele alptrii i aspectele practice ale alptrii.
4. S ajute mamele s nceap alptarea n primele cinci minute dup natere sau imediat ce mama i
revine dup anestezie (pentru naterile prin cezarian cu anestezie general).
5. S arate mamelor cum s alpteze i cum s menin secreia lactat chiar atunci cnd sunt desprite
de copiii lor.
6. S nu ofere nou-nscuilor alimente sau lichide, altele dect laptele matern, cu excepia cazurilor cu
indicaie medical.
7. S practice rooming-in-ul, care permite mamei i copilului s rmn mpreun 24 ore pe zi.
8. S ncurajeze alptarea la cererea copilului.
9. S nu ofere suzete sau tetine (biberon) copiilor care sug la sn.
10. S ncurajeze constituirea grupurilor de sprijin pentru mame i s orienteze mamele ctre aceste
grupuri de sprijin la externarea din maternitate.
n pachetul informativ pentru spitale este descris modalitatea de a introduce n practic cei Zece Pai.

3. Apneea primar i secundar.definiia,clinica,conduita.

Apnee-oprirea respir pe 20 sec.Bradicardia si cianoza apar dup 20 sec de apnee.incidenta -25% din
nn<2500 si 80%din nn<1000.Apnee-respir periodice,perioada de lipsa. a resp de 5-10sec urmate de
perioada de respiratie t de 10-15sec.Apare la o perioada >24h nu se insoteste de bradicardie sau cianoza.
Apnee central-absenta totala a vehicularii aerului si efortului respirator 2.factori aditionali- semne ale
stabilitatii peretelui toracic si sistemului neuromuscular aferent peretelui toracic,oboseala
diafragmatica,alterarea diferitelor nivele ale neurotransmitatorilor cerebrali.
Apnee obstructiva-cauze-absenta fluxului aerian,continuarea efortului respirator, asociat cu blocajul
cailor respiratorii 3.factori asociati-flexia gatului,malf congenitale faciale.
Apnee mixta-cauza central precedata sau urmat de obstructia cailor respiratorii, combinatie ntre
central si obstructiva.Cauze: infectii,af. respiratorii-hipoxia,aspiratia,obstructia cailor
resp.sup.atelectazia,postextubatie,sdr detresei respiratorii,af ale SNC-convulsii,asfixii, hemoragii
intracraniene,icter nuclear,medicamente-administrarea mamei de suflat de magneziu,analgezice,blocante
antihipertensive b)administrarea nn de anticonvulsivante,prostaglandina E,narcotice,afectiuni
metabolice,anemia,durerea,fracturi de clavicula,Coaste,Instabilitatea termic,reflux gastro-esofagian.
Semne clinice:geamat,tahipnee,cianoza,schimbarea zgomotelor cardiace,auscultarea zg
respiratorii,timpanism,TA majorata dac este tamponada sau ntoarcere venoasa,bradicardie. Diagnostic-
renghenograma in 2 poziii-microcardie. Tratament-variaz cu dimensiunile-prevenirea in reanimare-
cofeina 10mg/kg corp-I doza,5mg/kg doza de susinere,diagnostic rapid,evaluarea rapida,stimularea
tactila:pozitionarea pe burta,sonda oro-gastrica,15 pic de vanilina,pozitionarea in unghi cu capul
ridicat,matrasuri,micsorarea temperaturii in incubator la limita minima a normei,tub de dren la
prematuri,teofilina sau cofeina 0,2kg/corp,ventilatia asistata sub presiune cu concentratia micsorata de
O2 pentru acumularea CO2 si stimularea centrului respirator

4. Factorii de risc pentru dezvoltarea sepsisului ante-intra postnatali.Scorul

riscului dezvoltrii sepsisului.
Antenatale-corioamnionita ;INMat; Perioada alichidian mai mult de 18 ore;
intranatale-Febra matern intrapartum (>38C/100.4F); Lichid amniotic murdar,opalescent; Natere
prematur inexplcabil;Infectia tractului genitourinar matern;Infecii n anamnez;tachicardia fetal
;Meconium n lichidul amniotic; Colonizarea bacterian a vaginului/ perineului;
Postnatal- Complicaii postnatale,/procedee invazive.
Splare pe mini insuficient de ctre personalul medical,prini!!!

4
 SCORUL 0 1 2

Durata perioadei 12 12 - 24 24
alichidiene
Temperatura corpului 36,6 37,2 37,3 37,8 37,8
la mam
Aprecierea dup 8 10 57 5
Apgar la minutul 5
Caracterul lichidului Curate colorate cu meconiu purulente cu miros fetid
amniotic sau snge
Masa corpului 2500 1500 - 2500 1500
copilului n grame

Aprecierea const din dou faze notat n sistemul de trei puncte: dac 1 faz este egal cu 0 atunci nu e
nevoe de apreciat a doua faz
II faza
Aspectul placentei 0 1
nu e chimbat opalescen

Cantitatea neutrofilelor n 0-5 6-15

aspiratul gastric

Temperatura corpului la 36,6- 37,2 37,3- 37,8

mam
peste 1 2 ore dup natere
Cantitatea leucocitelor n 10000-15000 15000-20000
sngele mamei n ziua cnd a
nscut
Analiza urinei mamei Steril Bacterii sau leucocite
Starea copilului satisfctoare instabil

Biletul 3, 23
1. Adaptarea nou-nscuilor sntoi . ngrijiri neonatale postpartum.Realizarea
contacul dintre prunc, mam i familie.
Evaluai respiraia. Majoritatea nou-nscuilor strig i respir de sine stttor n primele 30 sec. dup
natere.
Dac nou-nscutul strig i respir (cutia toracic se ridic nu mai rar de 30 sec. n minut), lsai copilul
cu mama, n caz contrat chemai n ajutor medicul neonatolog i ncepei primii pai de reanimare a nou-
nscutului.
La sfritul primei minute dup naterea copilului cnd se termin pulsaia cordonului ombilical aplicai 2
pense Koher una la distana de 10 cm de la inelul ombilical, iar a doua cu 2 cm mai jos (fa de copil) de
prima.Cordonul ombilical dintre pense se secioneaz cu foarfece steril.
Artai copilul mamei, atragei atenia asupra sexului copilului, anomaliilor
congenitale i ora naterii.Acoperii capul copilului cu o
cciuli cald i picioarele cu ciorapi cldui.
Colectai snge din cordonul ombilical din partea placentar pentru aprecierea incompatibilitii dup
grup, Rh-factor i bilirubina seric la toate luzele cu O (I) grup, Rh (+) i celor cu Rh (-) de toate
grupele.
La sfritul primei minute evaluai respiraia, tonusul, culoarea tegumentelor i activitatea motorie a nou-
nscutului dup scorul Apgar.n cazul cnd evaluarea atinge 8 puncte, reevaluarea peste 5 min. nu se

5
desfoar. Efectuai secionarea ombilicului nou-nscutului pe burta mamei.Aproximativ la 3 cm de la
bontul ombilical se fixeaz clama de o singur folosin, se fixeaz cordonul ombilical cu dou degete de
la clam i se elimin sngele din ombilic spre periferie aproximativ la 2 cm, apoi tiai cordonul la cel
puin 1 cm de la clam, se usuc cu un tampon steril, se prelucreaz cu Iodonat 1% (tata copilului poate fi
ncurajat s taie cordonul ombilical.)nregistrai datele despre natere: data, ora, sexul n fia medical a
nou-nscutului.
La necesitate aspirai mucozitile din cavitatea bucal i canalele nazale.
Vernixul cazeoza de pe nou-nscut nu se terge.La 30 min. dup natere msurai temperatura corpului
nou-nscutului i nregistrai datele n fia medical a nou-nscutului. Efectuai orce procedur a nou-
nscutului la snul mamei sau preventiv administrai
peroral Sucroz 24% - (0,5-1 ml) pentru prevenirea durerii Sindrom doloric.

Efectuai profilaxia gonoblenoreii cu unguent de tetraciclin de 1 %, peste o or de la naterea copilului,

dup contactul vizual mam i copilul i nregistrai datele n fia nou-nscutului.
Evaluai starea nou-nscutului:
- timp de 0-1 or la fiecare 15 min.
- timp de 1-2 ore la fiecare 30 min.
Consiliai luza privind alptarea i
ajutai-o s aplice copilul la sn la
apariia primelor semne de alimentaie
(copilul deschide gura, scoate limba,
ntoarce capul), de obicei n prima or de via i nregistrai datele n fia de dezvoltare a copilului.
Efectuai inspecia primar a nou-nscutului la 2 ore dup natere pe masa de nfat sub o lamp
radiant i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului.
Efectuai prelucrarea bontului ombilical, n caz c nu s-a efectuat pe burta mamei.
Efectuai msurrile antropometrice (greutatea, lungimea, circumferina capului, toracelui) n prezena
persoanei de suport peste 2 ore dup natere i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului,
informai mama.
Msurai temperatura corpului nou-nscutului peste 2 ore dup natere la transfer i nregistrai datele n
fia de dezvoltare a nou-nscutului.
Scriei brara de identificare a nou-nscutului: numele mamei, sexul copilului, data i ora naterii,
nlimea i greutatea. Fixai braara pe braul copilului.
nainte de transferul din sala de natere mbrcai nou-nscutul cu hinuele nclzite n prealabil i
acoperiil cu o plapum cald. Nu se nfa strns!
Consiliai luza n ngrijirea nou-nscutului.
Pregtii salonul pentru primirea luzei i nou-nscutului (pentru o singur persoan, n caz contrar s fie
separate printr-o irm), s fie dezinfectat, splat, aerisit, respectnd condiiile hoteliere.Transferai mama
i nou-nscutul n salonul post-partum, dac starea lor e stabil (metoda Kanguroo).n caz de necesitate
oferii copilului obiecte de ngrijire de unic folosin i lengerie curat.Respectai lanul cald i curat,
precum i cerinele titlului Spital prieten al copilului.
Dup 6 ore de via se nltur de pe capul nou-nscutului rmiele sanguinolente i restul de vernix
cazeoza i aplicai banda de cauciuc la baza bontului ombilical.

2.Tehnica i poziiile de alptare la nou nscut n dependen de vrsta gestaional.

Metodele de realizare ale alimentaiei (parenteral,gavaj,sn i alternative la sn).
Referiri la poziie
Aezat bine, copilul prinde fr nici un efort, cu ajutorul buzelor, o parte din areol.Gura copilului trebuie
s fie larg deschis, iar buzele ntoarse n exterior.Limba copilului trebuie s se afle n zona maxilarului
inferior, astfel ca mpreun cu el s fac o micare vluroas de stoarcere a laptelui, prin comprimarea
rezervelor de lapte contra palatului gurii.Limba trebuie s se vad n spaiul dintre buze i sn.Copilul
suge ncet i profund. nghiiturile lui pot fi vzute sau auzite.inut prea aproape de mam, copilul poate
atinge snul cu brbia sau nsucul. Mama nu trebuie s-i fac griji n privina respiraiei copilului. Nasul
copilului are o astfel de structur, care i permite s respire anume dintr-o astfel de poziie. Doar n cazuri
6
de excepie, copilul va respira cu greu, ncepnd s fie agitat din cauza imposibilitii de ai mica liber
capul: (de exemplu copilul este blocat ntr-o anumit poziie de ctre mna mamei).Cnd copilul este
bine poziionat, laptele curge bine, iar alptarea nu provoac dureri.

CE Metode de alimentare pe cale oral SUNT?

Sptmni, Greutatea Metode de

vrsta de aproximativ alimentare pe
gestaie cale oralnainte

de 30 Tub naso-gastric

30 32 Alimentare cu can

32 + +/- 1300 g Alptarea e posibil

36 + +/- 1800 g Alptarea este bine

coordonat

3.Depresia cardio-respiratorie. Definiia,conduita,tratamentul ??????

4. Boala hemolitic a nou nscutului. Definiia,criterii de diagnostic,profilaxie antenatal.

BHNN-maladie conditionatabde conflictul imunologic cauzat de incopatibilitatea singelui fatului si al
mamei in functie de antigenii eritrocitari. BHNN este inclusa in grupul icterelor dobindite de nou-nascuti
si reprezinta producerea crescuta de bilirubina (cu preponderenta fractia indirecta).
Simptome de baza: 1. Icter-apare in primele 5-10 h,dar poate fi si la nastere; 2. Anemia-gradul exprimarii
coreleaza cu gravitatea evolutiei (Hb<150 g/l stare grava); 3. Hepatosplenomegalia-in caz de hemoliza
grava se asociaza cu anasarca; 4. Anasarca fatului.
Sindroame caracteristice: hipoproteinemia progresiva cu ascita si exudat pleural, detresa
cardiorespiratorie cu dezvoltarea progresiva a edemului pulmonar, dereglarea circulatiei periferice,
tulburarea ritmului cardiac, anemie grava, hipoglicemie secundara, acidoza.
Laborator: reticulocitoza 10-40%, reactia Coombs + cu eritrocitele fatului, anemie, crestere in dinamica a
bilirubinei indirecte (in caz de hepatita toxica-si a fractiei directe), monitorizarea nivelului glucozei.
Fototerapia este bazata pe cresterea cantitatii de izomer bilirubinic tegumentar hidrosolubil, care nu
necesita conjugare hepatica. Consta in expunerea la lumina fluorescenta cu lungimea de unda 450-460
nm. Efect-marirea excretiei bilirubinei din organism prin urina sau scaun, micsorarea toxicitatii
bilirubinei indirecte si riscului de icter nuclear. In prize de 4-8h cu intrerupere 1-2h. Se poate practica o
panfototerapie cu o durata de peste 12h pe zi (8h continuu si 3h pauza) la distanta lampa-copil 45cm si
intensitate de 4microV/m2. Precautii: protejarea ochilor, buna hidratare, regim delactozat.
Fiziopatologie:
Actiunea primara a Ag-Rh asupra organismului are loc cel mai frecvent in timpul nasterii, avortului
spontan sau medical, sau amniocentezei traumatice.
Contact primar sensibilizarea organismului matern la Ag D-rhezus
Contact secundar sinteza Ac Ig G de catre organismul matern, ce traverseaza bariera hematoplacentara
si prin intermediul reactiei de hipersensibilitate de tip II (citolitica) determina hemoliza.
Formele clinice ale incompatibilitatii Rh:
a) antenatale: avorturi tardive, moartea intrauterina fatului
b) neonatale:
edematoasa anasarca fetoplacentara
icterica icterul grav neonatal Phanenstiell
anemica anemia grava Ceklin
Complicatiile BHHN:
- intoxicatia bilirubinica
7
 - encefalopatia bilirubinica icterul nuclear
- pareze, plegii, si alte dereglari neurologice
- sdr. hemoragic
- sdr.edematos
- anemie grava
- afectiuni poliorganice
- sdr. de bila groasa
- dereglari metabolice
Exanguinotransfuzia se face cu singe de grupa 0 (I), Rh negativ pe cale ombilicala, prin cateter venos, o
tehnica si o cantitatecorect indicata.
Indicatii:
1. Icter instalat dupa nastere si Bilirubina (Bi) in singele ombilical este 85 mcmol/l
2. Ritmul de crestere al Bi peste 8,5 mcmol/l/h
3. Valoarea Bi nelegata de albumina (Bi intraeritrocitara) peste 8,0 mcmol/l
4. Nn. cu Bi> 340 mcmol/l (indeoendent de virsta copillului)
5. Anemie severa (hemoglobina < 150 g/l)
6. Reticulocitoza > 10%
7. Hematocritul < 0,5
8. reactia Coombs pozitiva
Complicatiile exsanguinotransfuziei:
A) Precoce (acute):
- hipocalcemia ca rezultat a legrii ionilor de calciu cu citratul
- trombocitopenie, detrminat de agregarea trombocitelor n caz de folosire a sngelui citrat, srac n
trombocite
- hiperkaliemie (n volum neadecvat a sngelui exfuzat)
- hipoxemie (dac este folosit snge conservat, ce se pstreaz
- mai mult de 5-7 zile, care n rezultatul scderii coninutului de
- 2,3-DPG se poate dezvolta defectul de aport insuficient al O2)
B)Tardive:
- anemie (cauze necunoscute)
- dezvoltarea maladiei transplant ctre recipient ca cauz a nimerii limfocitelor donatoare la recipientul
nou-nscut imunocompromitent.

Biletul 4, 24
1.ngrijirea nou nscutului n perioada postnatal. Conduita cuplului copil-familie
Pregtii salonul de natere, s fie dezinfectat, splat i aerisit.Salonul trebuie s fie pentru o singur
persoan respectnd condiiile hoteliere. nainte de natere verificai disponibilitatea i funcionarea
echipamentelor i instalaiilor pentru ngrijirea nou-nscutului.Introducei o surs de cldur radiant
pentru nclzirea mesei de ngrijire a nou-ncutului.Meninei ua nchis n sala de nateri i reducei la
minim accesul altor persoane.Asigurai lanul curat ce va reduce riscul infeciei nosocomiale.Asigurai
lanul cald,meninei temperatura de 25 - 28C, fr cureni de aer cu scop de a reduce pericolul apariiei
hipotermiei la nou-nscui.Punei un set de haine (plapum, scutece de flanea, costum, ciorapi, cciuli
preventiv splate i clcate) sub o surs de cldur radiant, pe masa de nfat a nou-nscutului pentru
meninerea lanului cald.Verificai grupa i Rh factor a mamei.Consiliai mama despre avantajele
contactului piele la piele.Respectai protocoalele de splare,dezinfectare pe mini i mbrcare a
mnuilor sterile.ncurajai persoana de suport srespecte protocolul de splare pe mini.
Imediat dup natere uscai copilul cu un scutec cald i uscat, schimbai scutecele la necesitate,
poziionai copilul pe burta mamei i acoperii-l cu o plapum uscat i cald rmnnd n contact piele la
piele timp de 2 ore. Ludai mama i persoana de suport pentru eforturile depuse i felicitai-i cu naterea
copilului.Evaluai respiraia. Majoritatea nou-nscuilor strig i respir de sine stttor n primele 30 sec.
dup natere.

8
Dac nou-nscutul strig i respir (cutia toracic se ridic nu mai rar de 30 sec. n minut), lsai copilul
cu mama, n caz contrat chemai n ajutor medicul neonatolog i ncepei primii pai de reanimare a nou-
nscutului.La sfritul primei minute dup naterea copilului cnd se termin pulsaia cordonului
ombilical aplicai 2 pense Koher una la distana de 10 cm de la inelul ombilical, iar a doua cu 2 cm mai
jos (fa de copil) de prima. Cordonul ombilical dintre pense se secioneaz cu foarfece steril.Artai
copilul mamei, atragei atenia asupra sexului copilului, anomaliilor congenitale i ora naterii.Acoperii
capul copilului cu o cciuli cald i picioarele cu ciorapi cldui.Colectai snge din cordonul ombilical
din partea placentar pentru aprecierea incompatibilitii dup grup, Rh-factor i bilirubina seric la
toate luzele cu O (I) grup, Rh (+) i celor cu Rh (-) de toate grupele. La sfritul primei minute evaluai
respiraia, tonusul, culoarea tegumentelor i activitatea motorie a nou-nscutului dup scorul Apgar.n
cazul cnd evaluarea atinge 8 puncte, reevaluarea peste 5 min. nu se desfoar. Efectuai secionarea
ombilicului nou-nscutului pe burta mamei.Aproximativ la 3 cm de la bontul ombilical se fixeaz clama
de o singur folosin, se fixeaz cordonul ombilical cu dou degete de la clam i se elimin sngele din
ombilic spre periferie aproximativ la 2 cm, apoi tiai cordonul la cel puin 1 cm de la clam, se usuc cu
un tampon steril, se prelucreaz cu Iodonat 1% (tata copilului poate fi ncurajat s taie cordonul
ombilical.)nregistrai datele despre natere: data, ora, sexul n fia medical a nou-nscutului. La
necesitate aspirai mucozitile din cavitatea bucal i canalele nazale.Vernixul cazeoza de pe nou-nscut
nu se terge.La 30 min. dup natere msurai temperatura corpului nou-nscutului i nregistrai datele n
fia medical a nou-nscutului. Efectuai orce procedur a nou-nscutului la snul mamei sau preventiv
administrai peroral Sucroz 24% - (0,5-1 ml) pentru prevenirea durerii Sindrom doloric.Efectuai
profilaxia gonoblenoreii cu unguent de tetraciclin de 1 %, peste o or de la naterea copilului, dup
contactul vizual mam i copilul i nregistrai datele n fia nou-nscutului.Evaluai starea nou-
nscutului:
- timp de 0-1 or la fiecare 15 min.
- timp de 1-2 ore la fiecare 30 min.
Consiliai luza privind alptarea i ajutai-o s aplice copilul la sn la apariia primelor semne de
alimentaie (copilul deschide gura, scoate limba, ntoarce capul), de obicei n prima or de via i
nregistrai datele n fia de dezvoltare a copilului.Efectuai inspecia primar a nou-nscutului la 2 ore
dup natere pe masa de nfat sub o lamp radiant i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-
nscutului.Efectuai prelucrarea bontului ombilical, n caz c nu s-a efectuat pe burta mamei.Efectuai
msurrile antropometrice (greutatea, lungimea, circumferina capului, toracelui) n prezena persoanei
de suport peste 2 ore dup natere i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului, informai
mama.Msurai temperatura corpului nou-nscutului peste 2 ore dup natere la transfer i nregistrai
datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului.Scriei brara de identificare a nou-nscutului: numele
mamei, sexul copilului, data i ora naterii, nlimea i greutatea. Fixai braara pe braul copilului.
nainte de transferul din sala de natere mbrcai nou-nscutul cu hinuele nclzite n prealabil i
acoperiil cu o plapum cald. Nu se nfa strns!Consiliai luza n ngrijirea nou-nscutului. Pregtii
salonul pentru primirea luzei i nou-nscutului (pentru o singur persoan, n caz contrar s fie separate
printr-o irm), s fie dezinfectat, splat, aerisit, respectnd condiiile hoteliere.Transferai mama i nou-
nscutul n salonul post-partum, dac starea lor e stabil (metoda Kanguroo).n caz de necesitate oferii
copilului obiecte de ngrijire de unic folosin i lengerie curat.Respectai lanul cald i curat, precum i
cerinele titlului Spital prieten al copilului. nmnai nou-nscutul mpreun cu fia de
observaie,asistentei medicale i verificai datele antropometrice, precum i evaluarea strii generale.
Transmitei informaii asistentei medicale de copii despre starea general a nou-nscutului, natura de
plns, culoarea tegumentelor, temperatura, informaii despre primul ataament la piept.Splai-v bine pe
mini nainte i dup fiecare contact cu nou-nscutul (n fiecare salon trebuie s fie spun lichid, prosop
de hrtie de unic folosin i dezinfectant pentru mini). Splai-v bine pe mini nainte i dup fiecare
contact cu nou-nscutul (n fiecare salon trebuie s fie spun lichid, prosop de hrtie de unic folosin i
dezinfectant pentru mini).Asistenta medical las nou-nscutul n salon cu mama sa.Dup 6 ore de via
se nltur de pe capul nou-nscutului rmiele sanguinolente i restul de vernix cazeoza i aplicai
banda de cauciuc la baza bontului ombilical. Nou-nscuilor pe perioada aflrii n naternitate nu li se
efectueaz baia.Zilnic dimineaa efectuai toaleta tegumentelor i mucoaselor a nou-nscutul (ochii, gura,
nasul, urechile, faa cu ap fiart la temperatura camerei, precum plicile cutanate i inghinale cu tampon

9
de vat steril separat. Pe parcursul a 24 ore asistenta medical urmrete starea nou-nscutului: primele 6
ore la fiecare or, apoi la necesitate, invit medicul neonatolog n caz de dificulti.Toaleta ochilor se
va efectua cu tampon steril nmuiat n ap cald la t camerei, cu micri de la unghiul extern spre intern,
cu tampon la fiecare ochi individual.n timpul zilei ajut mama s efectueze hrnirea i toaleta nou-
nscutului, consult i nva mama.Asistenta medical particip cu neonatologul la vizita nou-
nscutului, ofer informaii despre alimentaia copilului, scaunul acestuia i nregistreaz datele n fia de
dezvoltare a nou-nscutului.Informai mama n caz c pleac din salon, s transmit nou-nscutul sub
supravegherea asistentei medicale de copii.Asistenta medical urmrete respectarea ordinii n salon,
prelucrarea suprafeelor, obiectele de ngrijire s fie curate i sterile.Fixai pampersul nou-nscutului n
aa mod nct s nu acopere bontul ombilical.O dat n 24 ore cntrii copilul, msurai temperatura i
prelucrai bontul ombilical cu sol. Kaliu permanganatis 5%.Efectuai vaccinarea contra Hepatitei virale n
primele 24 ore de via la indicaia medicului, cu acordul mamei. nregistrai datele n fia de dezvoltare
a nou-nscutului.Efectuai vaccinarea contra tuberculozei (BCG) dup 48 ore de via la indicaia
medicului, cu acordul mamei. nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului.n a 3-4 zi de via
efectuai screening-ul la toi nou-nscuii la fenilcetonurie i hipoterioz, cu acordul mamei. nregistrai
datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului.La externare cntrii copilul i verificai starea bontului
ombilical i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului.Externai nou-nscutul mpreun cu
mama la 1-3 zi de via dac starea lor este satisfctoare, disponibilitatea de vaccinare, mama aplic
copilul corect la piept, posed aptitudini necesare pentru a avea grij de bontul ombilical, piele, cunoate
principiile de alptare cu succes i semnele de pericol la nou-nscut. Consiliai mama despre strile care
trebuie s solicite asisten medical, adaos n greutate.Conducei mama i nou-nscutul n sala de
externare, mbrcai copilul cu haine curate.nmnai mamei carnetul perinatal cu certificatul de
vaccinri.Rugai mama s semneze n fia medical a nou-nscutului c a primit consiliere n privina:
- ngrijirea i alimentaia nou-nscutului;
- Semnele de urgen cnd trebuie de apelat medicul;
- Telefoanele de contact i adresa.

2. Alimentaia prin gavaj. Tipurile, tehnica efecturii,indicaii i contraindicaii.

Gavaj - Definitie
introducerea unei sonde in stomac, nazo sau orofaringian , pentru a permite alimentatia gastrica
directa.Pentru toti copiii cu V.G. < 33 sptmni alimentatia enterala se va face prin gavaj, trecerea la
alimentatia cu biberonul ncepandu-se de la 33 - 34 VG, pentru c la aceast vrst putem vorbi de o
buna coordonare ntre mecanismele de deglutitie, supt i respiratie. Prematuri cu Vg de 29-32, vor primi
n prima zi nutritie parenteral i dacstarea clinica permite se va initia nutritia enteral. Dac acest
lucru nu este posibil se va continua alimentatia parenteral pn cnd statusul clinic este favorabil, n
general dupa 2-3 zile. Prematuri cu Vg <29 pot primi nutritie parenteral pn la echilibrarea
hemodinamica, trecerea la alimentatia enteral fcndu-se lent, folosind cantitti mici de lapte, prin gavaj
continuu.
Modaliati de gavaj: Cele doua modalitati de efectuare a gavajului sunt : Continuu si Intermitent
GAVAJUL GASTRIC CONTINUU Gavajul gastric continuu , cunoscut in literatura de specialitate si
ca gastrocliza , reprezinta administrarea cu ajutorul unei pompe a intregii cantitati de lapte pentru 24 ore,
distribuita in 4-8 seringi; Gavajul gastric continuu se instituie la nou-nscutii cu grad mare de
prematuritate datorit volumului gastric limitat. Este indicat n: intolerant la gavajul gastric
intermitent ,SDR sever , reflux gastroesofagian ,reziduu gastric persistent.
Tehnica : cuplajul intre seringa si sonda gastrica se face cu un tub de perfuzie ce trebuie schimbat la 8-
12 ore ;reziduu gastric se verifica la 3-4 ore. Atentie poate creste riscul de aspiratie pulmonara daca
verificarea pozitiei sondei nu se face periodic !
Gavajul intermitent:Se recomanda 8-10 pranzuri pe zi , individualizat in functie : greutate , varsta de
gestatie starea clinica
Modalitati de administrare:1.cadere libera(cea mai indicata metoda) - seringa cu lapte adaptata la sonda
gastrica se pozitioneaza mai sus decat nivelul nou-nascutului , ceea ce duce la o buna evacuare gastrica
2. impingerea cantitatii de lapte cu pistonul ; pranzul va dura intre 30-45 minute(atat cat dureaza un supt
normal)

10
Materiale necesare: 1.sondele de preferat sunt cele din polyurethane sau silicon , de diferite marimi(Ch
4-6), adaptate pentru fiecare caz in parte; 2. manusi de protectie; 3.apa sterila pentru lubrefiere;4.
benzi adezive pentru fixare; 5. seringi ( 2 5 10 ml ); 6. carioca sau marker.

Tehnica gavajului: pozitie procliva si decubit lateral drept a nou-nascutului ; masurarea si marcarea
distantei ureche - nas - baza sternului + 1 cm ; lubrefierea sondei ; flexia lejera a capului si
introducerea sondei usor, fara fortare ; controlarea pozitionarii corecte a sondei prin prezenta de lichid
gastric la aspiratie sau introducerea a 1-2 ml. aer cu seringa in stomac si ascultarea cu stetoscopul a
epigastrului ; fixarea sondei la nivelul nasului (gurii ) respectand anatomia, pentru,mentinerea unei
bune pozitionari si pentru a evita eventualele tractiuni ; msurarea lungimii externe a sondei si notarea
acestei msuri n foaia de alimentatie .
ALTE MODALITATI DE GAVAJ
Gavajul transpiloric nu se recomand de rutin deoarece exclude stomacul din tractul intestinal , unde se
initiaz digestia lipidelor. A fost asociat cu o serie de complicatii: scderea absorbtiei lipidelor i
vitaminei K, creterea colonizrii cu bacterii a tubului digestiv superior, sindromul Dumping, perforatie
intestinal.
Indicatii: intolerant alimentar prin ntrzierea golirii stomacului, reflux gastroesofagian sever, CPAP
nazal (poate destinde stomacul).
Monitorizarea tolerantei digestive : verificarea - pozitiei sondei inainte de fiecare utilizare ;
marcarea cu creion gen marker si masurarea lungimii externe ; verificarea rezidului gastric ;vidarea
sondei de continut dupa gavaj cu 1-2 ml aer ; evitarea de greutati la nivelul aripilor nazale ;
verificarea aspectului pielii la locurile de fixare ;stimularea reflexului de supt incepand de la 30
saptamani gestationale ,avand ca scop pregatirea copilului pentru primul biberon sau supt la sanul
matern ;monitorizarea: 1. frecventei respiratorii ( respiratii profunde, toraco-abdominale, si nu toracice
respiratii superficiale) fara efort respirator ;2. frecventa cardiaca ; 3. saturatia O2 .
Monitorizarea semnelor de intolerant digestiv este obligatorie, unele semne putnd fi complicatii
minore i pot rspunde la modificarea ngrijirilor altele pot fi semne majore i necesit tratament medical.
A. Reziduul gastric
Msurarea reziduului gastric la 4-6 ore sau nainte de fiecare prnz este obligatorie. Un reziduu de 2
ml//Kgc se consider normal i se reintroduce n stomac. Un reziduu mai mare de 20% din masa
anterioar poate fi semn de intolerantdigestiv i poate necesita scderea cantitatii de lapte, fie
ntreruperea alimentatiei. Prezenta de bil sau snge n aspiratul gastric impune investigaii amnuntite
sau luarea n considerarea a enterocolitei ulcero necrotice.
B. Vrsturile
Cauze: Distensie exagerat a stomacului , Reflux gastroesofagian , Iritatie gastric de unele medicamente
administrate per os , Infectii , Obstructii , Supraalimentare , Terapia const n gavaj mai lent scderea
cantittii de lapte, pozitionarea nounscutului n decubit ventral, administrarea medicatiei la sfritul
alimentaiei i scderea stresului mediului nconjurtor.
C. Distensia abdominal
Palparea anselor intestinale poate fi un semn de evacuare gastric lene, ileus, constipatie, aerocolie.
Dac distensia abdominal este persistent poate fi semn clinic de obstructie sau infectie i necesit
investigatii suplimentare.
D. Diaree
E. Apnee, bradicardie
F. Cretere n greutate nesatisfctoare
Semne de gravitate : Reziduu gastric bilios , Snge n scaun sau aspiratul gastric ,Abdomen destins
dur,Eritem al peretelui abdominal. Distensie abdominala > 2 cm fat de prnzul anterior , Reziduu
gastric verde , Scderea zgomotelor intestinale , Prezenta de snge n scaun ( Se recomand ntreruperea
alimentatiei pn la stabilirea etiologiei. )
Complicatii si accidente:apnee sau /i bradicardie ,reflex vagal prin iritatia cu sonda , cale fals:
introducerea sondei n trahee , leziuni ale aripilor nazale sau ale nrilor , perforatia esofagului sau
faringelui , hipoxie , aspiraia pulmonar, distensie abdominal,enterocolita ulceronecrotica

11
Contraindicatii de alimentatie precoce :ntrziere n creterea intrauterin (RCIU) ; asfixie neonatal
sever ( Apgar 3 la 5 min.) ; hipotensiune arterial persistent; hipoxemie persistent (Pa O2 < 45 mm
Hg) ; acidoza respiratorie (pH < 7,25 ; Pa CO2 > 60 mmHg) ; cardiopatii ; malformatii digestive ;
administrarea de indometacin ( 12 ore inainte, n timpul i dupadministrare)

3.Pasul C resuscitrii. Managementul n sala de natere.

Masajul cardiac (compresiile toracice) (III C) Indicaiile masajului cardiac (MC) :FCC<60 dup VPP
timp de 30 secunde
Condiiile pentru efectuarea masajului cardiac exterm :Doar nsoit de ventilaie cu presiune pozitiv
(VPP).
Pentru efectuarea masajului cardiac sunt necesare 2 persoane :O persoan efectueaz masajul cardiac
.Alt persoan efectueaz ventilaia cu balon i masc
Concordan ntre masajului cardiac i VPP: Raportul MC:VPP 3:1 (timp de 2 secunde) (120 evenimente
pe minut- 90 de compresii toracice:30 ventilri)
Poziionarea degetelor:Se aplic presiune n treimea inferioar a sternului .Se evit apendicele
xifoid .Presiunea trebuie ndreptat pe stern i nu pe coaste, sau pe articulaiile condro-costale
Exist 2 tehnici a masajului cardiac :Tehnica policelor (IIIC) si Tehnica celor dou degete
Presiunea i adncimea compresiunilor: Se comprim sternul cu o treime din diametrul antero-posterior a
cutiei toracice .Durata compresiunii este mai scurt dect durata decompresiei .n faza de decompresie,
degetele nu se ridic de pe locul compresiunilor.
Compararea Tehnicilor de Masaj Cardiac Extern
Tehnica policelui (Preferat)-Mai puin obositoare .Control mai bun al profunzimii compresiilor
Tehnica celor dou degete -Mai uor de fcut de ctre un singur salvator.Mai bun pentru mini mici
.Permite accesul la ombilic pentru medicie
Complicatii:ruptura hepatica,fracturi costale;
Dac frecvena cardiac rmne sub 60 b/min n ciuda ventilaiei i a masajului cardiac adecvate efectuate
timp de 30 secunde, administrai Adrenalin

4. Detresa respiratorie. clasificarea.Scorul Silverman.

Sindromul de detresa respiratorie neonatala reprezinta orice dificultate in respiraie ntalnit sub varsta de
28 de zile
Cauze respiratorii :Imperforatia choanala ,Obstacole laringiene si traheale ,BMH,Aspiraie de meconiu
,Tahipnee tranzitorie neonatala ,Pneumonie congenitala ,Malformatii adenomatoase congenitale
pulmonare ,Limfangiectazie pulmonara ,Agenezie/hipoplazie pulmonara ,Pneumotorax ,Hemoragie
pulmonara ,HTPP,Malformatii congenitale de cord cianogene
Afectiuni neuromusculare :Edem cerebral,Hemoragie intracraniana ,EHI,Afectiuni musculare
,Afectiuni medulare,Leziuni ale nervului frenic ,Malformatii SNC

Chirurgicale -Hernia diafragmatica ;Atrezie de esofag

Metabolice -Hipoglicemie ,Hipocalcemie ,Acidoza ,Hiponatriemie ,hipomagneziemie
Hematologice -Anemie ,Poliglobulie ,Soc
Droguri administrate mamei -Anestezice ,Opioide
BMH este o boala cu plaman imatur si deficit biochimic de surfactan,care debuteaza la scurt timp dupa
nastere. Surfactantul,substanta prezenta n lichidul de la suprafata alveolelor,este alcatuit n proportie de
90% din lipoproteine si fosfolipide ce au rol n scaderea tensiunii superficiale . Sinteza lui se degradeaza
mai usor n conditii de acidoza, hipoxie, hipoglicemie ,hipotermie i colaps cardiovascular .
Functiile surfactantului: reducerea tensiunii superficiale si mentinerea alveolelor destinse n cursul
ciclului respirator (actiune antiatelectatica), reducerea efortului ventilator, cresterea compliantei
pulmonare, actiune antiedematoasa, aparare antiinfectoasa.
Clinic :Tulburari respiratorii ,Tafipnee( mai mult de 60 respiratii pe min.),Crize de apnee ,Geamat
expirator ,Tiraj inter i subcostal,sternal, generalizat,Bti ale aripelor nazale,Cianoza la aerul atmosferic
Scorul Silverman
Micri respiratorii Retracie xifoidian Tiraj intercostal Geamt expirator Bti de aripi nazale
12
 Scor 0 prezente absent Absent absent absente
Scor 1 perioade de apnee minim Minim audibil cu stetoscopul minime
Scor 2 balans marcat Marcat net audibil marcate
toracoabdomina
Interpretare :Total = 0 SDR absent ;Total = 4-6 SDR moderat ; Total = 7-10 SDR sever

Biletul 5, 25

1. Rezultatele poziionrii incorecte la sn.Criteriile de apreciere i profilaxie

Care sunt /Rezultatele unei poziionri incorecte?
Dureri si vatamarea mameloanelorDureri in mameloane,fisuri
Laptele nu este extras eficientObstruare

Oferta de lapte este aparent micaCopilul este nesatisfacut vrea din ce
In ce mai mult lapte
Copilul e stingenit refuza sa se alimenteze
Sinii produc mai putin lapteCopilul nu reuseste sa sporeasca in greutate
Pozitionarea incorecta la sin a copilului poate cauza multe probleme.
Conduita in cazul mameloanelor ce provoaca dureri:
1verificati daca copilul este pozitionat corect
2examinati sinii-obstruare,fisuri,candida
3verificati daca copilul are candida,examinat-i limba
4gasiti-i o pozitie mai buna de alaptare
5reduceti obstruarea sinilor-alimentari frecvente,stoarceti laptele
6contraindicati spalarea si folosirea frecventa a sapunului
7contraindicati creme,lotiunile,unguentele
8sugerati ungerea mameloanelor cu laptele posterior si uscarea sinilor la aer liber
9in cazul cind apar pete albe,dureri acute,persistente indicati un tratament contra candidei.(1% sol de
violet de gentian-aplicata pe sini si gurita copilului timp de 5 zile,ung nistatina)
Obstruarea-cauze si prevenire:
Cauze: Prevenirea obstruarii:
Oferta mare de lapte
Intirzierea inceperii alaptarii
Pozitionarea incorecta la sin- Incepeti alaptarea imediat dupa nastere
Stoarcerea ocazionala a laptelui- Pozitionati corect copilul
Limitarea duratei unei mese- Alaptarile trebuie sa fie frecvente,lungi fara a
se aplica restrictii
Daca copilul se alapteaza - Alaptati frecvent,asezati copilul corect la sin
Daca copilul nu poate sa suga- Stoarceti laptele pe cale manuala sau cu
pompa
Inaintea alaptarii stimulati reactia la oxitocina Comprese sau dus cald
Masaj la spate si la git
Masaj usor la sini
Stimularea pielii din jurul sinilor
Mama trebuie ajutata sa se relaxeze
Dupa alaptare reduceti edemul Comprese reci la sin
Tratarea ducturilor blocate si a mastitei
In primul rind: Daca :
Imbunatatirea procesului de drenare a sinilor Simptomele acute
Verificati si corectati: Fisurile nu prezinta nici o imbunatatire timp
Pozitionarea gresita de 24h ,tratarea cu intrebuintarea
Presiunea provocata de haine sau de degete :antibioticelor,odihna totala,analgezice
Drenarea nesatisfacatoarea alaptelui
Sugerati:
13
Alaptari frecvente
Masajul liber in zona mameloanelor
Comprese calde
Sugerati in caz de necesitate:
Sa se schimbe pozitiile
Tratarea cu antibiotice a mastitei infectioase:Flucloxacilin-250mg la 6 h timp 7-10 zile oral
Eritromicin-250-500mg oral,la 6h timp 7-10 zile.

2.Asfixie-stare patologica conditionata de lipsa de aeratie in pulmoni dupa nastere,in prezenta altor
factori de viabilitatea
Manifestari clinice:
Evaluarea starii nou-nascutului se face imediat dupa nastere conform scorului Apgar,bradicardia este
semnul diagnostic de baza ce marcheaza necesitatea efectuarii manevrelor de resuscitare.La un scor de
5,6,7 este un semn de asfixie moderata(depresie la nastere,semn de ingrijorare,e necesar oxigenarea prin
masca,desobstruarea orofaringelui,stimulare reflexa prin uscarea cu scutecul si incalzire.
La un scor 3,4 puncte in primul min cit si urmatoarele 5 min din viata este un semn de asfixie severa,este
necesar masuri de reanimare,ventilare cu presiune pozitiva cu masca si rezervorul de oxigen
Scorul 0,1,2 solicita intubarea.Manifestarile distantate: suferinta intranatala este cauza leziunilor cerebral
durabile.1Sindromul encefalopatiei hipoxic-ischemice:miscarile respiratorii lipsesc sau devin efective
doar periodic.,temperatura e instabila,reactiile neurosenzitive si neuromusculare sunt lente sau
lipsesc,sindromul poate aparea la nn cu un scor0-3 ce se mentine 5 min.;cu convulsii in primele 12-
24h,cu aparitia dereglrilor motorii la finele primei saptmini de viata.
Simptomatologie:respiratie expansiva nu se stabileste in primul minut de viata,FR cardiaca->100 pe
min,reactie slaba la excitantii externi,hipotonie musculara;scorul Apgar in primul minut este de 4-6
puncte,,asfixie albastra.Starea generala a nn la nastere este grav-medie:1.copilul e apatic,motilitate
spontana e redusa2.reactie slaba la examinare si excitare3.reflexe fiziologice inhibate 4.tipat scurt,putin
emotional 5.tegumentele cianotice,insa la oxigenare devin roze,deseori se pastreaza acrocianoza
6.auscultativ-tahicardie,zgomote cardiace asurzite sau cu o tonalitate inalta 7.dupa apneea primara-
respiratia e ritmica cu suspinuri,e posibil tirajul sternal 8.apnee secundara 9.respiratie atenuata ,prezenta
ralurilor umede de diferit calibru cu localizare nepermanenta si tembru diferit.10.frecvent sunet percutor
cu rezonanta de cutie.
In primele ore de viata apare hiperexcitabilitatea,pentru care sunt caracteristice:
1.tremorul minutelor de amplitudine mica,ce se intensifica in timpul plinsului si excitarii nn.
2.tipat iritat
3.dereglarea somnului
4 regurgitari frecvente
5.hiperestezie
6.simptom Ilpo pozitiv(tremuraturi sau prezenta reflexului Moro la percutia sternului)
7.reflexMoro spontan
Asfixia primara grava este descrisa in felul urmator:frecventa cardiaca la nastere pina la 100 batai pe min
cu deceleratie sau stabila, initierea respiratiei e dificila sau lipseste,tegumentele palide,atonie
musculara, ,,asfixie alba,scor Apgar 0-3
Starea extrem de grava:tonusul muscular,activitate motorie spontana,reactie la excitantii durerosi si la
examinare sunt reduse sau lipsesc,reflexele neonatale nu sunt declansabile,tegumentele cianotic-
palide,zgomotele cardiace asurzite sau inabusite e posibila aparitia unui suflu sistolic,simptomatologie
pulmonara variata.Uneori starea extrem de grava se poate asocia cu socul hipoxic
Complicatii:1.precoce-leziuni ale creerului;edem hemoragie intracraniana,afectiune
periventriculara,necroze;dereglari hemodinamice :hipertensiune pulmonara,policitemie soc,insuficienta
functionala prerenala,sindrom de aspiratie a meconiu,pareza intestinalaCIDS
2tardive:pneumonii,meningita sepsis,enterocolita ulceronecrotica,sindrom hidrocefalic,displazie bronho-
pulmonara,retinopatie.

14
3 Sindromul de detresa respiratorie neonatala reprezinta orice dificultate in respiraie ntalnit sub
varsta de 28 de zile.
BMH este o boala cu plaman imatur si deficit biochimic de surfactan,care debuteaza la scurt timp dupa
nastere.
Cauze respiratorii 3. EHI
1. Imperforatia choanala 4. Afectiuni musculare
2. Obstacole laringiene si 5. Afectiuni medulare
traheale 6. Leziuni ale nervului frenic
3. BMH 7. Malformatii SNC
4. Aspiraie de meconiu Chirurgicale
5. Tahipnee tranzitorie 1. Hernia diafragmatica
neonatala 2. Atrezie de esofag
6. Pneumonie congenitala Metabolice
7. Malformatii adenomatoase 1. Hipoglicemie
congenitale pulmonare 2. Hipocalcemie
8. Limfangiectazie pulmonara 3. Acidoza
9. Agenezie/hipoplazie 4. Hiponatriemie
pulmonara 5. hipomagneziemie
10. Pneumotorax Hematologice
11. Hemoragie pulmonara 1. Anemie
12. HTPP 2. Poliglobulie
Malformatii congenitale de cord cianogene 3. Soc
Afectiuni neuromusculare Droguri administrate mamei
1. Edem cerebral 1. Anestezice
2. Hemoragie intracraniana 2. Opioide

Surfactantul,substanta prezenta n lichidul de la suprafata alveolelor,este alcatuit n proportie de 90% din

lipoproteine si fosfolipide ce au rol n scaderea tensiunii superficiale .
Sinteza lui se degradeaza mai usor n conditii de acidoza, hipoxie, hipoglicemie ,hipotermie i colaps
cardiovascular . Lipsa surfactantului determina colabarea alveolelor, scaderea compliantei pulmonare si
cresterea efortului de umplere a plamnilor; de asemenea, datorita cresterii tensiunii superficiale, va avea
loc transudarea de lichid din capilarele pulmonare n alveole. Coastele nou-nascutului se deformeaza cu
usurinta (hipercomplianta), fapt ce agraveaza colapsul alveolar. Toate acestea vor determina scaderea
suprafetei de schimb gazos, cu multe alveole ramase neventilate, ducnd la aparitia hipoxemiei, a
hipercarbiei si a acidozei. Consecintele acestor tulburari vor fi cresterea rezistentei vasculare pulmonara
si suntul circulator dreapta-stnga largit (prin persistenta canalului arterial). Afectarea circulatiei
pulmonare va determina, la rndul ei, scaderea sintezei de surfactant, rezultnd un cerc vicios.
Profilaxie- - instilarea intratraheala a unui surfactant (Curosurf, Survanta), imediat dupa nastere,
prematurilor cu risc mare de a dezvolta SDR.
Profilactic:
- evitarea nasterilor premature si a operatiei de cezariana nejustificata
- administrarea unui corticosteroid sintetic cu 48-72 de ore antepartum tuturor pacientilor cu risc crescut
pentru detresa respiratorie (exceptie fac cazurile de diabet, toxemie gravidica, boli renale).
Curativ
Etiologic administrarea de surfactant exogen natural sau sintetic care se poate face si profilactic din sala
de nastere; se poate repeta la 12h.

4.Diagnosticul diferential dintre sepsis precoce si tardiv

caracteristica
Debut zile
Complicatiile evolutiei
sarcinii si nasterii
Sursa de microorganisme
Sepsisul precoce Sepsisul tardiv
A 4-a zi si mai devreme A 5-a zi si mai tirziu
+ +
Caile de nastere ale mamei Caile de nastere ale
15

Evolutia clinica tipica
letalitate
mamei,mediul inconjurator
postnatal
Fulminanta,se includ organe Incet progresiva,focare,mai
si sisteme mai des se des e meningita
intilneste pneumonia
15-50% 10-20%

Biletul 6, 14, 26, 34

1. Etapele resuscitrii primare n sala de natere. Aparatajul folosit n reanimare i ngrijirea nou-
nscutului.
Etapele reanimarii nou nascutului:
A Permeabilizarea cailor respiratorii:
*pozitionarea nou-nascutului
*Dezobstruarea gurii,nasului si uneori a traheei
*In caz de necesitate introducerea sondei endotraheale
Bmentinerea respiratiei:
*Stimularea tactila
*Cind este necesar ,ventilatie cu presiune pozitiva:balon cu masca,balon si sonda endotraheala
C Mentinerea circulatiei:
*Stimularea si mentinerea circulatiei sanguine:masajul cardiac extern,medicamente
Echipamentul minim pentru resuscitarea neonatal
scutece uscate i calde
cldur radiant, mas de resuscitare prenclzit
aspirator, sonde de aspiraie
precauiuni universale
mti adaptate ca dimensiuni
balon de 400 i 750 ml
laringoscop cu lam dreapt, de dimensiuni 0 i 1
sonde de intubaie endotraheal, = 2,5; 3; 3,5), mandrene
fixator de sond endotraheal
aspirator pentru meconiu
bisturiu pentru sectionarea cordonului ombilical,
catetere ombilicale (de 3,5 Fr sau 5 Fr)
medicaie
Indicaii resuscitarea neonatal:
Apnee/respiraie ineficient
Bradicardie FCC <100'
Cianoz generalizat
Pregtirea personalului pentru efectuarea manevrelor de reanimare
La fiecare natere trebuie s existe personal pregtit n efectuarea manevrelor de reanimare (V).
Este necesar prezena a minimum un specialist ce cunoate bine msurile de reanimare a nou-nscutului.
Anticipai necesitatea reanimrii. Dac este suspectat necesitatea msurilor de reanimare, atunci
pot fi necesare:
Solicitarea personalului suplimentar;
Pregtirea echipamentului necesar
Controlul echipamentului de reanimare
Asigurarea confortului termic
Conceptul de echip

16
2.Realizarea VAP, intubarea traheal; instrumente necesare pentru administrarea medicamentelor.
Tactica ventilaiei artificiale la nou-nscui.
Respiratia pulmonara artificiala
A.Indicatii:VAP se incepe in cazul cind dupa efectuarea masurilor initiale la copil:
*lipseste respiratia de sine statatoare(apnee)
*respiratia de sine statatoare este inadecvata
B.Tehnica VAP:
VAP prin intermediul balonului(Ambu,Penlon,Laerdal,Blue Cross) cu sonda sau prin sonda endotraheala.
VAP prin masca faciala:
Se alege masca de dimensiuni necesare (s acopere nasul, gura, vrful brbiei)
Se permeabilizeaz cile respiratorii
Se poziioneaz corect capul
Reanimatorul se plaseaz lateral sau la capul copilului
Poziionarea Balonului i Mtii la Nivelul Feei:
1. Nu apsai masca pe fa
2. Nu sprijinii degetele sau pri ale minilor pe ochii copilului
3. Nu apsai pe gt (trahee)
Efectul pozitiv a VAP:
Ridicarea i coborrea vizibil a cutiei toracice
Ascultativ respiraie simetric
mbuntirea culorii tegumentelor i FCC
Semnele de ameliorare:
Creterea FCC
mbuntirea culorii tegumentelor
Respiraie autonom i eficient
Dac se creeaz impresia c inspirul nou-nscutului este prea profund, poate fi din cauz c: Se folosete
presiune mare de compresie
Este pericol de dezvoltare a pneumotoraxului
Lipsesc excursiile adecvate a cutiei toracice. Cauzele posibile:
Lipsa etaneizrii pe faa pacientului
Lipsa de permeabilitate a cilor aeriene
Presiune de compresiune sczut
INTUBAREA ORO-TRAHEAL : INDICAII
Este prezent meconiul i copilul nu este viguros
Este necesar ventilare cu PP timp ndelungat
Ventilare ineficient cu balon i masc
Este necesar masajul cardiac extern
Este necesar administrarea adrenalinei
Indicaii speciale: prematuritatea, administrarea surfactantului, hernie diafragmatic

Intubaia Endotraheal: Echipament i Materiale: Echipamentul trebuie s fie curat, protejat de

contaminare
Sonde endotraheale sterile de unic folosin, preferabil cu diametrul uniform
Marcajele centimetrice i ghidajul pentru corzile vocale sunt utile
Fr balona
Sonda Endotraheal: Mrimea Corespunztoare:
Selectai mrimea sondei pe baza greutii i a vrstei de gestaie
Luai n considerare scurtarea sondei pn la 13-15 cm
Mandrenul este opional
Mrimea sondei (mm) Greutatea Vrstagestaional
(diametrul intern) (g) (s\pt)
17
 2.5 Sub 1,000 Sub 28
3.0 1,000-2,000 28-34
3.5 2,000-3,000 34-38
3.5-4.0 Peste 3,000 Peste 38
Adncimea de introducere a sondei
Greutate (kg) (cm de la buza superioar)
1* 7
2 8
3 9
4 10

* Copii cu masa mai mic de 750 g - 6 cm

Semnele poziionrii sondei:

La fiecare ventilaie cutia toracic se ridic
Respiraia este simetric pe ambele arii pulmonare
La ventilaie nu are loc distensia stomacului
Se formeaz condens pe sond n timpul expirului
Pregtirea Laringoscopului: Materiale
Selectai mrimea lamei
Nr 0 pentru prematuri
Nr 1 pentru nou-nscuii la termen
Verificai lumina laringoscopului
Conectai sursa de aspiraie reglat la 100 mm Hg
Folosii sonde de aspiraie mari (mai mari sau egale cu 10 Fr) pentru secreii
Sond de aspira]ie mic pentru sonda de intubaie
Pregtii masca i balonul de reanimare
Pornii oxigenul
Luai stetoscopul
Tiai leucoplastul sau pregtii dispozitivul pentru fixarea sondei de intubaie
Etapele intubrii:
Stabilizai capul
Administrai oxigen n flux liber
Glisai lama peste partea drept a limbii
mpingei limba ctre partea stng a gurii
Avansai vrful lamei pn n valecul
Ridicai lama
Vizualizai regiunea faringian
Nu folosii micarea de basculare
Corzile vocale apar ca fii verticale sau ca litera V inversat
Presiunea n jos pe cricoid poate ajuta la aducerea glotei n raza vizual
Poate fi necesar aspirarea secreiilor
inei sonda n mna dreapt
Ateptai deschiderea corzilor vocale
Introducei vrful sondei pn ce reperul pentru corzile vocale ajunge la nivelul corzilor
Limitai tentativele la 20 secunde
PREPARATELE MEDICAMENTOASE:
Indicaii pentru administrarea medicamentelor
!!! FCC <60 n pofida VPP i MC timp de 30 sec
Adrenalina (IIIC): indicaii
Frecvena cardiac mai mic de 60/min dup:
18
 30 secunde de ventilaie asistat i
30 secunde de masaj cardiac extern i ventilaie asistat
________________
Total 60 secunde

Not: Adrenalina NU este indicat naintea restabilirii ventilaiei adecvate

Modaliti de administrare: Sonda endotraheal, Vena ombilical
Adrenalina:Administrarea prin sonda endotraheal
Se administreaz direct pe sonda endotraheal
Se pot utiliza sonde de gavaj de 5 Fr
Diluie vs bolus
Dup administrare, se iniiaz ventilaia cu presiune pozitiv
Administrare prin vena ombilical:
Plasarea cateterului n vena ombilical
Calea de elecie
Cateter de 3.5F sau 5F
Tehnic steril
Cateterul se introduce pe o distan de 2-4 cm
Se aspir snge pe cateter
Se introduce pe o distan mai mic la prematuri
Introducerea n ficat poate cauza leziuni

3. Alimentaia copilului prematur. Metodele i tehnica alptrii n dependen de vrsta gestaional.

Daca copilul poate fi alimentat pe cale orala, atunci i se adm hrana pe parcursul primeloe 2h si apoi peste
2-3h pt prevenirea hipoglicemiei. Daca nu se poate face rost de lapte atunci i se da apa cu glucoza.
In dependenta de virsta gestationala avem urmatorele particularitati:
a)Pina la 32 saptalimentarea se face de regula prin tubul naso-gastric. In timpul alimentarii copilul poate
suge degetele mamei pentru a stimula tractul digestiv si in consecinta la cresterea greutatii copilului
b) Intre 30-32 saptsunt apti sa primeasca hrana din canuta sau lingurita,chiar daca este hranit prin tub se
poate incepe si adminitrarea hranei din canuta de 1-2 ori pe zi, astfel copilul poate profita din plin de
placerea gustului. La copii poate aparea dorinta de-a incerca si late alimente.
c) De la 32-36 saptcei care pot suge se recomanda de-a fi plasati la san,daca nu poate suge cu desavirsire
atunci i se da extras din san. Odata ce copilul suge adecvat acesta se mentine la san atit timp cit face singur
acest lucru,dup care i se poate da lapte din canuta
d) De la 36 saptmajoritatea sint capabili de-asi asigura necesitatile de nutritive, in cazul dat se continua
monitorizarea copilului si erificarea greutatii pentru certitudinea ca primeste cantitatea de lapte necesara.

4.Indicaiile i metodele de exsanguinotransfuzie.

Inlocuirea celei mai mari parti a sangelui sau a globulelor rosii apartinand unui bolnav cu sange si
globule rosii de la donatori. Principalele indicatii ale unei exsanguinotransfuzii sunt boala hemolitica a
nou-nascutului, anemiile sau intoxicatiile grave, babesioza, drepanocitoza.
Tehnica Exsanguinotransfuzia este practicata in mod manual la nou-nascut: un cateter este introdus
in vena ombilicala pentru a permite alternativ punctiile sagvine la copilas si injectarile de sange sau de
globule rosii de la donator. In alte cazuri (drepanocitoza), se poate utiliza un aparat de citafereza care
permite eliminarea globulelor rosii ale bolnavului si restituirea catre el a altor elemente ale singelui sau,
precum si a globulelor rosii sanatoase. Inlocuirea celei mai mari parti a sangelui sau a globulelor rosii
apartinand unui bolnav cu sange si globule rosii de la donatori. Principalele indicatii ale unei

19
exsanguinotransfuzii sunt boala hemolitica a nou-nascutului, anemiile sau intoxicatiile grave, babesioza,
drepanocitoza.

BILETUL 7, 13, 27, 33

1. Pasul D a resuscitrii neonatale. Medicamentele folosite,reguli de administrare.
Pasul D include administrarea medicamentelor. Astfel principalele grupuri de medicamente incluse in
aceasta etapa sunt: adrenalina, volum-expanderi,bicarbonat de sodiu si naloxon. Pricipalele indicatii
pentru administrarea medicamentelor sunt: FCC<60 in pofida VPP si MC timp de 30 sec.
In cazul adrenalinei principalele indicatii sunt: FC <60/min dupa 30 sec de ventilare asistata si 30 sec
de masaj cardiac extern in concordanta cu ventilarea asistata, in total trebuie sa fie 60 de sec. Adrenalina
nu este indicata inaintea restabilirii ventilatiei adecvate,iar modalitatile de administrare a adrenalinei
sunt: sonda endotraheala si vena ombelicala. Daca ne referim la administrare prin sonda endotrahela
atunci putem remarca: se adm direct pe sonda,se pot utiliza sonde de gavaj de 5 Fr,dilutie vs bolus,iar
dupa administrare se initiaza ventilarea cu presiune pozitiva. La administrarea prin vena ombelicala
tinem cont de: plasarea cateterului n vena ombilical, calea de elecie cateter de 3.5F sau 5F si tehnic
steril. Cateterul se introduce pe o distantade 2-4 cm,se aspira singe pe cateter,se introduce pe o distanta
mai mica la prematuri si introducerea in ficat poate cauza diverse leziuni.Concentratia adrenalinei
recomandata -1:10000,doza recomandata-0,1 la 0,3 ml/kg din solutie 1:10000,rata de administrare-
rapid,cit mai repede cu putinta. Cele mai importante efecte ale adrenalinei creste forta si frecventa
contractiilor cardiace, vasoconstrictie periferica, se poate repeta la fiecare 3-5 min, se poate adm a doua
dozaprin vena ombelicala daca prima doza a fost adm prin sonda endotraheala. Raspunsurile inadecvate
la adm de adrenalina sunt FCC < 60 b/min , instalarea hipovolemiei ,acidozei metabolice severe.
In cazul grupului de expansiune volemicaSolutia recomndata este serul fiziologic in doza de
10ml/kg,calea de adm este vena ombelicala, ratade adm recomandata este de 5-10 min. semnele care
indica reexpansionarea volemica sunr: cresterea TA,pulsul adecvat si atenuarea palorii. Daca hipovelemia
persista atunci se repeat adm de volum-expanderi si adm de bicarbonat de sodiu.
Bicarbonatul de sodiu doza recomandata 2mEq/kg(4mL/kg din Solutia de 4,2%),calea de adm este
vena ombelicala, concentratia recomandata este de 0,5 mEq/ml (sol de 4,2%),rata de adm lent nu mai
repede de 1mEq/ml.
Naloxona se adm la copii cu depresie respiratorie care provin din mame care au primit narcotice cu 4
ore inainte de nastere. Nu se adm naloxona daca mama este dependent de narcotice sau urmeaza
tratament cu metadona,sau convulsii severe la NN. Doza de noloxona recomandata este de 0,1 mg/kg sau
endotraheal sol de 1mg/ml.

2.Contraindicaiile alptrii la sn din partea mamei i copilului- absolute i temporare.

Din partea mamei :
a)absoluteinfectarea cu HIV
b)temporarepatologia infectioasa in perioada acuta,decompesarea maladiilor somatice ale
mamei,cancer la mama si aceasta primeste citostatice,diabetul zaharat cu intrebuintarea antidiabeticilor
orale,boli psihice la mama in acutizare si candidoza mamelonului si areolei.
Din partea copilului:
a)absoluteerori de metabolism(fenilcetonuria,galactozemia)
b)temporareafectiunile grave a NN ce necesita ventilare artificiala si alimentatie parenterala

3.Semnele de urgen n perioada neonatal. Cauzele copilului nelinitit. Diagnosticul diferenial.

Tactica medical.
Semnele de urgenta in perioada neonatala sun urmatoarele: cianoza,tonusul muscular scazut, depresie a
efortului respirator, bradicardia,hipotermia, tensiunea arteriala scazuta, tahipnoe. Insa primul semn si cel
mai important de intrerupere a functiilor vitale il reprezinta apneea care poate fi primara,secundara si
mixta.
Diagnosticul diferential al starilor de urgenta trebuie de efectuat cu urmatoarele patologii:
20
a)urgente neurologice-traumatisme,convulsiile si alte evenimente amenintatoare de viata.
b)urgente respiratorii-bronsiolita
c)urgente infectioase-septicemia, herpesul neonatal, infectii cutanate neonatale
d)urgente gastrointestinale-volvus intestinal,apendicita acuta,stenoza hipertrofica de pilor, enterocolita
necrozanta, megacolon toxic, imperforatia anala, ilesul meconial
e)urgente hepatice-hiperbilirubinemia
f)urgente metabolice-boli genetice de metabolism
g)urgente endocrine si metabolice
Tactica medicalain urgente neonatale primele masuri in reanimarea neonatala constau in uratoarele
etape: permeabilizarea cailor respiratorii(pozitionarea nou-nascutului,dezobstructia gurii,nasului si uneori
a traheei,in caz de necesitate introducerea sondei endotraheale);urmatoarea etapa consta in mentinerea
respiratiei (stimularea tactila,la necesitate ventilare mecanica); si ultima etapa consta in mentinerea
circulatiei (stimularea si mentinerea circulatiei sangvine prin masajul cardiac extern si utilizarea de
medicamente)

4.Diagnosticul sepsisului neonatal- criterii cu valoare preductiv.

In diagnosticul sepsisului se include urmatoarele metode:
a)cercetari de laboratorinsamintari,teste pentru depistarea Ag,determinarea titrului de Ac, colorarea
dupa Gram, calcularea leucocitelor si difereantierea lor, calcularea trombocitelor, substantele fazei
acute
b)cercetari radiologiceradiografia cutiei toracice, vizualizarea cailor urinare(EUS
rinichilor,pielografia iv,cisturetrografia)
c)alte cercetaricercetarea placentei(examenul obiectiv si histologia placentei).

Biletul 8, 20, 28, 39

1.Ingrijirea nou-nascutului cu defecte si traume la nastere.
Defectele moderate sau acute la nastere apar la 3-4% din copiii nou-nascuti,unele pot fi depistate la
nastere, altele mai tirziu, iar altele niciodata.
Nastere- uscarea copilului- evaluarea( respiratiei, FCC>100,greutatea .2500g,virsta gestationala.37sapt,
defectelor si traumele la nastere)- clasificarea defecte/traume la nastere- tratament adecvat.
Dehiscenta palatului dur: frecventa,poate implica buza superioara, sau buza inferioara si cerul gurii
mono sau bilateral. Cea mai dificila si urgenta problema este dificultatea alaptarii. Daca defectul este mic
alaptarea este posibila, daca defectul este mare mama trebuie sa-si stoarca laptele si sa hraneasca copilul
cu lingurita sau cu seringa.In spitale se poate folosi un tub nazo-gastric. In consecinta copilul poate sa se
dezvolte prost.
Atrezia esofagului: este important ca nou-nascutul sa nu fie alimentat inainte de transferarea lui rapida la
un centru chirurgical pentru inchiderea fistulei si indreptarea esofagului.Esofagul trebuie sa fie drenat in
timpul transportarii.
Picior plat: daca piciorul nu poate fi micsorat este necesara stringerea lui cu o banda. Daca aceasta
operatiune este intreprinsa de indata ce copilul a fost nascut ea poate da rezultate bune.
Anus imperforat: unii specialisti include aceasta malformatie in grupul de urgenta dar se poate astepta o
zi sau doua pentru a permite aerului sa ajunga la capatul interior al rectului, astfel ca razele X sa poata
determina lungimea atreziei. Unii copii au un anus acoperit cu piele dar chiar si in aceste cazuri operatia
poate fi aminata pentru citeva zile.
Traume la nastere: acest termen denota traumele mecanice care pot aparea si care nu pot fi evitate in
timpul travaliului sau nasterii. Factorii de predispozitie include macrosomia, nasterea prematura,
disproportiile cefalopelviene, distocia, travaliile prelungite, prezentatiile fesiere.
Cefalohematomul: o hemoragie subperiostala care poate fi mare si bilaterala,este delimitata de un
os,strict conturata. Singerarea este restrinsa de suturile dintre oase. Umflatura nu este vizibila timp de
citeva ore dupa nastere, deoarece singerarea subperiostala este un proces lent.Singele din cefalohematom
poate persista timp de mai multe saptamini, astfel prelungind icterul neonatal.

21
Hemoragia subaponeurotica- o hemoragie sub aponeuroza epicraniana, unde se acumuleaza o cantitate
mare de singe. Umflaturile pot sa nu fie vizibile la copilul care sta intins pe spatesi are in regiunea
occipitala o cantitate viscoasa de singe. Dupa citeva incercari repetate de extragere in vacuum poate sa se
formeze o trauma. Tratementrul este conservativ, rar singerarea este acuta si necesita transfuzii de singe.
Fractura claviculei:se observa mai des dupa distocia umarului sau nasterea copilului in prezentatie
fesiera sau podalica.Fractura poate fi usor palpata,nu este necesara tratarea ei,se aplica pansament.

2. Avantajele alimentatie naturale

Ajut la stabilirea unei relaii strnse mam-copil
Asigur nevoile nutriionale ale copilului
n LM exist o mare biodisponibilitate pentru unii nutrieni (fier)
Compoziia LM se schimb cu vrsta copilului i n cursul fiecrei mese
LM are componente antiinfecioase i antiinflamatorii
Conine factori bioactivi
Favorizeaz dominana Bifidobacteriilor n flora intestinal
Alimentaia natural mai mult de 3 luni scade gravitatea infeciilor digestive
Continuarea alimentaiei cu LM mai mult de 6 luni incidena alergiilor
Laptele matern:
Scade riscul pentru anumite boli la adult (obezitate, hipercolesterolemie, HTA)
Crete performanele cognitive ale copilului
Pierre Royer: LM are 3 caliti foarte cutate azi :
preul cel mai mic
calitatea cea mai bun
modul de prezentare cel mai atractiv

3. Terapia intensiv a nou-nscutului n perioada postasfictic.

A. Resuscitarea- ABC(dezobtruarea si asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii; respiratie, asigurarea
ventilarii artificiale sau auxiliare; restabilirea si sustinerea activitatii cardiace si hemodinamice)
B. Tratamentul encefalopatiei hipoxic- ischemice: monitorizarea functiilor organelor vitale, mentinerea
TA normale; tens.intracraniene; profilaxia edemului cerebral: mentinerea oxigenarii adecvate pe baza
indicilor monitorizarii transcutane si pulsoximetria,intretinerea unui nivel optim al pCO2 si al glucozei.
C.Terapia parenterala:
1. Limitarea volumului lichidului administrat 50- 60ml/kg pu prematuri si 30 ml/kg pu nn la termen
2. Mentinerea nivelului ne Na in ser
3. Supravegherea diurezei si densitatii urinei (1012- 1015)
4.Prevenirea convulsiilor- cu fenobarbital, sau seduxen 0,1-0,3mg/kg i.v., difenin.
5.Suspectarea hemoragiei subarahnoidiene impune administrarea plasmei proaspat congelate cite 5- 10
ml/kg.

4. Retard de crestere intrauterina.

Definitie: RCIU reprezint micorarea greutii corporale i/sau taliei la natere cu 10 centile sau mai
mult de 2 comparativ cu indicele mijlociu pentru vrsta gestaional dat.
Etiologia:
- Factori materni: defecte de alimentatie, boala hipertonica, boli cronice somatice,edocrinopatii,
antecedente obstetricale, deprinderi nocive ale mamei)
- Factori placentari: anomalii placentare
- Sarcina recenta si / sau parientate inalta
- Adausul ponderal mic in timpul sarcinii in special in a doua jumatate
- Maladii cronice cum ar fi malabsorbtia, DZ, patologia renala
- Aportul inadecvat sau prost echilibrat asociat cu alcoolism, utilizarea subst.stupefiante, saracia
Patogeneza
n caz de aciune a factorilor nefavorabili n trimestrul II de sarcin varianta hipoplastic. n trimestrul
III varianta hipotrofic. n caz de infecie intrauterin, afeciuni cromosomial i genice RCIU se
22
asociaz cu anomalii de dezvoltare sau stigme dezembrionale ce constituie varianta displastic. n
literatura strin varianta displastic i hipoplastic constituie varianta simetric al RCIU, varianta
hipotrofic - RCIU asimetric.
3 faze de formare a RCIU
- Pn la 16 sptmni de gestaie - hiperplazia celular (RCIU simetric)
- 17-32 sptmni de gestaie - asocierea hiperplaziei i hipertrofiei celulare (faza intermedial a RCIU)
- dup 32 sptmni de gestaie - hipertrofia celular (RCIU asimetric)
Clasificarea
1. Dup factorii etiologici 2. Dup varianta clinic 3. Dup gravitate
materne hipotrofic uoar
placentare hipoplastic medie
fetale displastic grav
asociate sau simetric i asimetric
Forme clinice
- Retard statural secundar-recunoaste mai multe cauze:organice,metabolice,
psihoafective.Ele sunt evocate de cele mai multe ori de anamneza.Virsta osoasa in acest caz este itrziata
dar apropiata de virsta staturala ceea ce sugereaza o posibila revenire in cazul care cauza este tratata
- Retardul de origene osoasa.In acest caz virsta osoasa este egala cu virsta cronologica.Viteza de crestere
este normala.Acest retard se asociaza cu malformatie sau cu boli cromozomiale.
- Retardul de cauza endocrina.Viteza de crestere este foarte incetinita.Virsta osoasa este inferioara virstei
cronologice dar egala staturale.
- Retardul statural esential.Aspectul copilului este armonios,iar viteza de crestere normala.
RCIUse asociaz cu anomalii de dezvoltare, asfexie, hipoxie intrauterin, aspiraii de meconiu,
persistena circulaiei fetale, hipoglicemia, hipotermie, policitemie, dereglri de coagulare,
hiperbilirubinemie. Pe parcursul I-ei luni de via la copii cu RCIU mai des se diagnostica anemia,
dereglri hemoragice, dereglri metabolice. Dup datele S.Hakel i coautorii lui dereglri
neurologice la copii cu RCIU se ntlnate n 10-30%, mai des dect la copii fr RCIU.
Diagnosticul
Se bazeaz pe datele USG efectuate n timpul sarcinii; masa i nlimea la natere, grosimea plicei i
dup indicii:
Indicele de cefalizaie= perm.cranian(cm)x100/masa (gr)
coeficientul ponderostatural =masa la natere(gr)/ talie (cm)
coeficientul masei=masa / mediana masei corporale
Scriningul de laborator al dereglrilor dezvoltrii ftului intrauterin
1.Nivelul de gonadotropin horional n serul sanguin matern
micorat - patologia placentei , sarcin oprit n evoluie sau iminen de avort
mrit - sarcin multipl, abiraii cromozomiale
2. Nivelul extriolului liber sngele matern micorat-dereglri placentare i fetale
3. Nivelul alfa-fetoproteinei n serul sangvin matern
mrit - anomalii de dezvoltare a ftului: nefroz cogenital, atrezia duadenal, gastroizis, omfalocele,
meningocele, spina bifida, anencefalia,RCIU
micorarea de 2 ori - S-m Down
4. PAPP-A test - aprecierea proteinei A sintizat n timpul graviditii micorat considerabil - S-m
Down, S-m Edvard i alte anomalii.
Ca test adugtor poate fi USG cu aprecierea grosimei spaiului cervical la ft de la 10 pn la 14
sptmni de gestaie, dac e marit indicele mai mult de 3mm se mrete riscul de RCIU.
Doplerometria necesar de la 30 sptmni de gestaie pentru aprecierea strii cardiovasculare a ftului cu
metoda ultrasono cardiotohografie.
Examinarea copiilor cu RCIU
Peste 2 ore dupa nasterea:analiza generala singelui, BAB, hematocrita, glucoza singelui.
In dinamic necesar de apriciat la necesitate:bilirubina singelui si fractiile, nivelul proteinei generale si
fractiile ei, ionograma, creatinina.

23
Sistemul imun la copii cu RCIU se caracterizeaz prin: Micorarea coninutului de lizocime; Micorarea
n plasm i n snge a fraciilor complimentului 3; Mrirea n plasm i n snge a fraciilor
complimentului 4, acest factor acentuiaz protecia vedit a copiilor cu RCIU n potriva maladiilor
virale,datorit normativelor normali ale herperilor proprii (D 16+)
Indicii sistemului imun a nou nscuilor sntoi i cei cu RCIU
Sistemul imun la copii cu RCIU se caracterizeaz prin: Predominarea nivelului de limfocite care au
perdut aparatul receptiv,la limfocite cu fenotip dublu pozitiv D4+:D8+.n acela timp la nou-nscui
sntoi raportul limfocitelor imature la zero constituie 3:1
Examinarea i conduita:
Tratai asfixia dac este prezent.
Msurai greutatea, circumferina capului i lungimea pentru a identifica tipul de RCIU.
Examinarea fizic minuioas la anomalii i trsturi dismorfice.
Glicemia i hematocritul pentru a depista hipoglicemia i policitemia.
Ca ++ seric, leucocitele cu formul leucocitar i numrul de trombocite.
Copiii cu RCIU din cauza factorilor placentari au consumul sporit de O2. Aceasta duce la o pierdere
imperceptibil de ap n msur variat (maximum 20-30%). Compensai aceast pierdere mrind aportul
intravenos de lichide.
Aceti copii pot, de asemenea, necesita un aport caloric sporit (>150 ml/kg/zi i >100 kcal/kg/zi) pentru a
obine creterea adecvat.
Examinarea i tratamentul ulterioare vor depinde de anomaliile identificate la examenul anamnestic i
obiectiv.

Biletul 9, 18, 19, 29, 38

1. Ingrijirea nou-nascutilor supusi riscului de infectii. Scorul riscului dezvoltrii infeciei neonatale
const din 2 faze:
I faza
SCORUL 0 1 2

Durata perioadei 12 12 - 24 24
alichidiene
Temperatura corpului 36,6 37,2 37,3 37,8 37,8
la mam
Aprecierea dup 8 10 57 5
Apgar la minutul 5
Caracterul lichidului Curate colorate cu meconiu purulente cu miros fetid
amniotic sau snge
Masa corpului 2500 1500 - 2500 1500
copilului n grame

Aprecierea const din dou faze notat n sistemul de trei puncte: dac 1 faz este egal cu 0 atunci nu e
nevoe de apreciat a doua faz
II faza
Aspectul placentei 0 1
nu e chimbat opalescen 2purulent

Cantitatea 0-5 6-15

neutrofilelor n 15 sau prezena
aspiratul gastric
neutrofilelor cu incluziuni
24
 bacteriene

Temperatura corpului 36,6- 37,2 37,3- 37,8

la mam >38,5
peste 1 2 ore dup
natere
Cantitatea 10000-15000 15000-20000
leucocitelor n sngele >20000
mamei n ziua cnd a
nscut
Analiza urinei Steril
mamei satisfctoare Bacterii sau Bacterii sau leucocite
Starea copilului leucocite
instabil Tulburri respiratorii

n caz c 1 prima faz este apreciat cu 3 puncte i mai mult, sau a doua faz e egal cu un punct i mai
mult- sunt necesare cercetri specifice i antibioticoterapia iniial pna la rezultatele hemoculturii i
antibioticograma cu aprecierea sensibilitii.
Test screening pt sepsis: 1. Leu < 5000 sau > 20000; 2. Raportul neutrofilelor imature la totale > 0,2; 3.
Latex pozitiv al proteinelor C-reactive; 4. VSH >15mm. Test-screening + daca cel putin 2 indici sunt
prezenti.
Terapia=combinatie a tratamentului antimicrobian (penicilina+aminoglicozid, ampicilina+aminoglicozid)
cu asistenta de suport (sprijin de nutritie, anturaj curat, terapie cu oxigen). Apoi terapia conform
antibioticogramei (cefalosporine gen 3-4 cefalotin, cefotaxim 100mg/kg*4/zi; gentamicina,
metronidazol). Daca prezenta infectiei a fost confirmat tratamentul va dura 10-14 zile (in meningita 14-
21 zile).
Masuri de prevenire: spalarea miinilor de catre personalul medical, sistemul rooming de asistenta a
mamei si copilului. De evitat (daca nu este necesar): aspirarea, tuburile endotraheale, cateterizarile,
plasarea a 2 copii intr-un incubator. Instrumentele folosite curatate bine si sterilizate.

2. Boala hemolitic a nou nscutului. Definiia,criterii de diagnostic, fototerapia.

BHNN-maladie conditionatabde conflictul imunologic cauzat de incopatibilitatea singelui fatului si al
mamei in functie de antigenii eritrocitari. BHNN este inclusa in grupul icterelor dobindite de nou-nascuti
si reprezinta producerea crescuta de bilirubina (cu preponderenta fractia indirecta).
Simptome de baza: 1. Icter-apare in primele 5-10 h,dar poate fi si la nastere; 2. Anemia-gradul exprimarii
coreleaza cu gravitatea evolutiei (Hb<150 g/l stare grava); 3. Hepatosplenomegalia-in caz de hemoliza
grava se asociaza cu anasarca; 4. Anasarca fatului.
Sindroame caracteristice: hipoproteinemia progresiva cu ascita si exudat pleural, detresa
cardiorespiratorie cu dezvoltarea progresiva a edemului pulmonar, dereglarea circulatiei periferice,
tulburarea ritmului cardiac, anemie grava, hipoglicemie secundara, acidoza.
Laborator: reticulocitoza 10-40%, reactia Coombs + cu eritrocitele fatului, anemie, crestere in dinamica a
bilirubinei indirecte (in caz de hepatita toxica-si a fractiei directe), monitorizarea nivelului glucozei.
Fototerapia este bazata pe cresterea cantitatii de izomer bilirubinic tegumentar hidrosolubil, care nu
necesita conjugare hepatica. Consta in expunerea la lumina fluorescenta cu lungimea de unda 450-460
nm. Efect-marirea excretiei bilirubinei din organism prin urina sau scaun, micsorarea toxicitatii
bilirubinei indirecte si riscului de icter nuclear. In prize de 4-8h cu intrerupere 1-2h. Se poate practica o
panfototerapie cu o durata de peste 12h pe zi (8h continuu si 3h pauza) la distanta lampa-copil 45cm si
intensitate de 4microV/m2. Precautii: protejarea ochilor, buna hidratare, regim delactozat.
3. Etapele resuscitrii primare n sala de natere.

25
4. Efortul respirator este evaluat prin scorul Silverman

Tiraj intercostal Bombare toracica Balans toraco- Geamat expirator Batai ale
abdominal aripilor
nasului

0 absent absenta miscari absent absente

respiratorii
sincrone

1 vizibil discreta miscari audibil cu discrete

inspiratorii stetoscop
sincrone

2 marcat marcata miscari net audibil marcate

abdominale
retractii toracice

Aprecierea iclasificarea scorului Silverman

-SDR de debut 0- 3 puncte
SDR grav-mediu 4 6 puncte
-SDR grav 7 9 puncte
-SDR foarte grav 10 puncte

26
Biletul 10, 15, 30, 35
1. ngrijirea copilului cu greutate mic la natere.
Masuri ce trebuie intreprinse in cazul copiilor cu GMN: 1. Asigurarea protectiei termice; 2. Asigurarea
necesitatilor calorice; 3. Prevenirea si tratarea hipoglicemiei.
Asigurarea protectiei termice
Copiii cu GMN sint supusi riscului de hipotermie. Respectiv lucratorul medical trebuie: sa aplice cu grija
principiile lantului cald, sa foloseasca tehnologii adecvate de mentinere a temperaturii
corespunzatoare, sa ia temperatura copilului folosind termometre de marcaj mic. Urmatoarele metode de
protectie termica duc la incalzirea copilului:
A. Contact piele- piele
Copilul gol este tinut linga corpul mamei intre sini. Mama il acopera cu un cearsaf.Poate fi implicat si
tatal in aceasta metoda de incalzire.
B. Saltelele umplute cu apa
Saltelele umplute cu apa calda reprezinta o metoda noua de pastrare a caldurii copilului. Saltelel sint puse
pe patucurile copiilor si sint umplute cu 5 litri de apa calda, o sursa electrica incalzeste apa pina la 36,5-
37 grade. Copilul e situat in patuc, acoperit cu cearsaf.
C. Incalzirea cu raze
Acesti incalzitori sint niste elemente care asigura un anturaj cald printr-un transfer de raze calde in
directia copilului. Se foloseste perioade mici de timp,citev are, deoarece e costisitoare.
D. Incubatoarele incalzite cu aer
Asigura un mediu cald, unde se poate controla temperatura,umiditatea, si furnizarea oxigenului.
Umiditatea este asigurata de un rezervor de apa.
Promovarea metodei Mama Kangaroo
Mentine o termoreglare adecvata, faciliteaza alaptarea si permite monitorizarea bunastarii copilului.
Mama tine copilul intr-un contact strins cu corpul ei, intr-o pozitie inclinata si verticala, oferind maxima
protectie in timpul spitalizarii. Criterii de admitere pentru metoda Kangaroo: virsta de gestatie>30 sapt;
greutatea la nastere> 1100g, conditii satisfacatoare ale sanatatii generale; copilu trebuie sa aiba cel putin
o capacitate partiala de a suge.
Toti copii din spitale trebuie sa fie examinati de cel putin 3 ori pe saptamina.

2. Diagnosticul diferenciat dintre sepsis precoce i tardiv.

Sepsisul precoce: apare-pina la a 7-a zi de viata; virsta medie de aparitie-1h; complicatiile evolutiei
sarcinii si nasterii-frecvente; sursa de microorganisme-caile de nastere ale mamei; evolutia clinica tipica-
fulminanta, simptomatic (apnee, tahipnee >60, SDR, pneumonie, tegumente surii, se includ organe si
sisteme); complicatii-pneumonia, septicemia, meningita; letalitatea 10-15%.
Sepsis tardiv: dupa a 7-a zi de viata; 27 zile; rare; caile de nastere ale mamei, mediu inconjurator
postnatal; incet progresiva, focare inflamator purulente, temperatura instabila sau febra, apatie, hipotonie,
voma, regurgitari, balonari; septicemia, meningita, osteoartrita; 2-6%.

3. Pasul D a resuscitrii neonatale. Medicamentele folosite,reguli de administrare.

Indicaii pentru administrarea medicamentelor
!!! FCC <60 n pofida VPP i MC timp de 30 sec
Adrenalina (IIIC): indicaii
Frecvena cardiac mai mic de 60/min dup:
30 secunde de ventilaie asistat i
30 secunde de masaj cardiac extern i ventilaie asistat
Total 60 secunde
Not: Adrenalina NU este indicat naintea restabilirii ventilaiei adecvate
Modaliti de administrare: 1.Sonda endotraheal 2.Vena ombilical
Administrare prin vena ombilical: plasarea cateterului n vena ombilical, cateter de 3.5F sau 5F,
tehnic steril, cateterul se introduce pe o distan de 2-4 cm, se aspir snge pe cateter, se introduce pe o
distan mai mic la prematuri, introducerea n ficat poate cauza leziuni.
0,1-0,3 ml/kg din solutie cu concentratia 1:10.000 intr-o seringa de 1 ml, cit de rapid posibil.

27
Crete fora i frecvena contraciilor cardiace, vasoconstricie periferic.
Se poate repeta fiecare doz la interval de 3-5 minute.
Se poate administra a doua doz prin vena ombilical, dac prima doz a fost administrat prin sonda
enotraheal.
Adrenalina: Rspuns inadecvat (Frecvena cardiac <60 bpm)
Se verific eficacitatea ventilaiei, MCE, intubaiei traheale, administrrii adrenalinei.
Se ia n considerare posibilitatea existenei hipovolemiei, acidozei metabolice severe.
Semne de Hipovolemie: paloare dup oxigenare, puls slab (la frecven cardiac crescut\ sau sc\zut\),
raspuns slab la reanimare, TA mic / perfuzie periferic slab.
Expansiune Volemic: soluii acceptabile: ser fiziologic, soluie Ringer Lactat, singe O-negativ. Solutia
recomandata: ser fiziologic 10ml/kg, in vena ombilicala, volumul estimat se aspira intr-o seringa mare,
rata de administrare recomandata 5-10 minute.
Volum-expanderi
Semne care indic re-expansionarea volemic: creterea tensiunii arteriale, puls ntrit, paloarea se
atenueaz
Dac hipovolemia persist: se repet administrarea de volum-expandere, se administreaz bicarbonat de
sodiu pentru suspiciunea existenei acidozei.
Reanimarea prelungita-consecinte fiziologice: instituirea acidozei lactice, contractilitate cardiac slab,
flux sanguin pulmonar redus.
Suspiciunea de acidoz metabolic: administrarea de bicarbonat de sodiu este controversat, se utilizeaz
numai dup ce instituie o ventilaie adecvat. Medicatia-bicarbonat de natriu: 2mEq/kg (4 ml/kg din
solutia 4,2%); lent pina la 1 mEq/kg/min.
Intreruperea masurilor de reanimare: convingei-v c procesele de reanimare snt adecvate; putei s v
oprii dup 15 min de asistolie; in caz de prognostic neclar e necesar de evaluarea continu a strii,
discuii cu prinii i echipa.

4. Principiile de tratament al SDR

Profilactic:
- evitarea nasterilor premature si a operatiei de cezariana nejustificata;
- administrarea unui corticosteroid sintetic cu 48-72 de ore antepartum tuturor pacientilor cu risc crescut
pentru detresa respiratorie (exceptie fac cazurile de diabet, toxemie gravidica, boli renale).
Curativ :
Etiologic administrarea de surfactant exogen natural sau sintetic care se poate face si profilactic din sala
de nastere; se poate repeta la 12h.
Masuri suportive :
Mentinerea echilibrului termic;
Monitorizarea parametrilor vitali;
Oxigenoterapie functie de gazele sanguine si pulsoximetrie:
-Pe masca
-Sub cort cefalic
-CPAP
-Ventilatie mecanica (SaHbO2<88%, PaO2<45mmHG, PaCO2>60mmHg, pH<7,25 la FiO2 de 60%)
Alimentatie parenterala cu restrictie de lichide;
Antibioprofilaxie (ampicilina + gentamicina);
Mentinerea Ht>41% - transfuzie de masa eritrocitara.

Biletul 11, 3

28
 1. Controlul termic al nou-nscuilor. Cile de perdere de cldur la nou nscut,metode de
prevenire a hipotermiei.
Cile de perdere de cldur la nou nscut - Convecie, Conducie, Evaporare, Iradiere.
Metode de protecie termic
Uscarea prin stergerea nn si inlaturarea scutecelor umede
Contactul piele-piele - punerea nou-nascutului n contact direct cu pieptul mamei, acoperirea capului
nou-nascutului cu o bonet i inerea copilului mbracat.
Plasarea nn sub o sursa de cldura radianta
Sacul de polietilen - Pentru asigurarea controlului termic prematurii cu vrsta de gestaie pn la 28 spt
(greutatea la natere sub 1500 g) sunt nvelii (pn la gt) ntr-un sac de polietilen care se nchide pentru
a preveni pierderile de cldur i apoi plasai sub sursa de lumin radiant . mbrcai pe cap o bonet.
Dac este disponibil, se poate folosi salteaua portabil. Monitorizai tC axilar care trebuie s fie
36,5C;
Metoda Kangoroo
Este aplicabil pentru toi nou-nscuii stabilizai cu greutatea de la 1,5 pn la 2,5 kg, ns n mod
special este recomandat pentru ngrijirea continu a copiilor cu greutatea de la 1,5 pn la 1,8 kg.
Studiile bazate pe dovezi au artat c metoda Kangoroo are un set de efecte benefice asupra sntii
copiilor cu GMN (N.E.1; GR A), inclusiv creterea, adaosul ponderal i ratelor de alptare la sn, risc
redus al infeciei nosocomiale i maladiilor severe (.1;A). Impactul metodei asupra RMN este de 0-
100%, 43-66% printre copiii cu GMN, reduce incidena morbiditii prin infecii cu 51%.

2. Metodele de alimentare a copiilor cu greutate mic la natere (GMN).

VG,saptamini masa aprox metode de aliment pe cale orala
< 30 tub nazogastric
30 32 alimentarea cu cana
32 34 +/- 1300 g alaptarea este posibila
34 38 +/- 1800g alaptarea este bine coordonata
Alimentarea prin tub nazogastric in timp ce primeste hrana prin tub, copilul poate sa suga degetele
mamei ceea ce duce la stimularea tractului gastro-intestinal.
Alimentarea cu cana ii da posibilitatea copilului sa-si exerseze gura si sa incerce placerea gustului.
Unii copii nu sunt in stare sa primeasca nici un fel de aliment,deci ei au nevoie de alimentatie
intravenoasa pentru primele zile.

3. Pasul B a resuscitrii neonatale. Aparataj folosit,reguli de utilizare.

Pasul B a resuscitrii neonatale mentinerea respiratiei include:
- Stimularea tactila ( lovirea talpilor cu palma sau cu degetele, frictionarea blinda a spatelui)
- La necesitate, ventilatie cu presiune pozitiva :
balon cu masca
balon si sonda endotraheala
Respiratia pulmonara artficiala (VAP)
- lipseste respiratia de sine statatoare (apnee)
- respiratia de sinestatoare este neadecvata
VAP prin masca:
- alegerea corecta a mastii necesare
- plasarea copilului in decubit dorsal cu capul in extensie usoara
- aplicarea corecta a mastii
- frecventa respiratiei - 40/ min ( 10 comprimari ale balonului Ambu in 15 sec)
Contraindicatiile
- suspectie de hernie diafragmala
VAP prin sonda endotraheala
Calibrul sondei in dependenta masa si viste gestationala
29
2,5 mm < 1000 g < 28 sapt
3 1000-2000 28 34
3,5 2000-3000 34 38
3,5-4 > 3000 > 38
Lungimea sondei 13 cm
Indicatii:
- suspectie de hernie diafragmala
- aspiratia lichidului amniotic
- neeficacitatea VAP prin masca on decurs de un min.

4. Boala hemolitic a nou nscutului(BHNN). Exanguinotransfuzia.Complicaiile bolii

hemolitice.

BHNN- o maladie conditionata de conflictul imunologic cauzat de incompatibilitatea singelui fatului si

al mamei in functie de Ag eritrocitari.
Se manifesta prin icter dobindit al nn. ( hiperbilirubinemie preponderent pe contul fractiei indirecte)
Etiologie: BHNN este de obicei provocata de incompatibilitatea feto-materna in functie de sitemele de
Ag Rh si AB0, mai rar dupa alte sisteme.Incompatibilitatea in sistemul AB0 ce duce la BHNN are loc de
obicei in cazul in care grupa sanguina a mamei este 0(I) si a copilului este A(II). BHNN prin
incompatibilitatea de factor Rh rezulta din sensibilizarea mamei Rh (-) la Ag D-rhesus, conditionat de
sarcini repetate. In conflictul AB0 BHNN se poate manifesta chiar si la prima sarcina.
Fiziopatologie:
Actiunea primara a Ag-Rh asupra organismului are loc cel mai frecvent in timpul nasterii, avortului
spontan sau medical, sau amniocentezei traumatice.
Contact primar sensibilizarea organismului matern la Ag D-rhezus
Contact secundar sinteza Ac Ig G de catre organismul matern, ce traverseaza bariera hematoplacentara
si prin intermediul reactiei de hipersensibilitate de tip II (citolitica) determina hemoliza.
Formele clinice ale incompatibilitatii Rh:
a) antenatale: avorturi tardive, moartea intrauterina fatului
b) neonatale:
edematoasa anasarca fetoplacentara
icterica icterul grav neonatal Phanenstiell
anemica anemia grava Ceklin

Complicatiile BHHN:
- intoxicatia bilirubinica - anemie grava
- encefalopatia bilirubinica icterul nuclear - afectiuni poliorganice
- pareze, plegii, si alte dereglari neurologice - sdr. de bila groasa
- sdr. hemoragic - dereglari metabolice
- sdr.edematos

Exanguinotransfuzia se face cu singe de grupa 0 (I), Rh negativ pe cale ombilicala, prin cateter venos, o
tehnica si o cantitatecorect indicata.
Indicatii:
1. Icter instalat dupa nastere si Bilirubina (Bi) in singele ombilical este 85 mcmol/l
2. Ritmul de crestere al Bi peste 8,5 mcmol/l/h
3. Valoarea Bi nelegata de albumina (Bi intraeritrocitara) peste 8,0 mcmol/l
4. Nn. cu Bi> 340 mcmol/l (indeoendent de virsta copillului)
5. Anemie severa (hemoglobina < 150 g/l)
6. Reticulocitoza > 10%
7. Hematocritul < 0,5
8. reactia Coombs pozitiva
Complicatiile exsanguinotransfuziei:
30
A) Precoce (acute):
- hipocalcemia ca rezultat a legrii ionilor de calciu cu citratul
- trombocitopenie, detrminat de agregarea trombocitelor n caz de folosire a sngelui citrat, srac n
trombocite
- hiperkaliemie (n volum neadecvat a sngelui exfuzat)
- hipoxemie (dac este folosit snge conservat, ce se pstreaz
- mai mult de 5-7 zile, care n rezultatul scderii coninutului de
- 2,3-DPG se poate dezvolta defectul de aport insuficient al O2)
B)Tardive:
- anemie (cauze necunoscute)
- dezvoltarea maladiei transplant ctre recipient ca cauz a nimerii limfocitelor donatoare la recipientul
nou-nscut imunocompromitent.

Biletul 12, 17, 32, 37

1. Strile de tranziie a nou nscutului.sindromul de persisten a circuitului fetal .
Starile care apar in perioada de trecere a nou-nascutului de la viata intrauterina la cea extrauterina,
poarta un caracter trecator si dispar in prima luna de viata (sau la sfarsitul perioadei de nou-nascut) se
numesc stari tranzitorii.
Icterul. In prima saptamina dupa nastere la unii copilasi poate aparea culoare galbuie la nivelul fetei
si al ochilor, este un semn ca bilirubina este crescuta. El va dispare mai repede, daca copilul va fi
alimentat mai des la sin (cel putin 8-10 ori pe zi in prima saptamina) si va fi expus sistematic razelor
soarelui. Icterul fiziologic trece in aproximativ o saptamina, dar poate dura mai indelungat la copiii
nascuti prematur.
Modificari ale pielii. In primele saptamini pielea poate fi uscata si cu cruste, mai ales pe miini si pe
picioare. De regula, aceste manifestari trec de la sine si nu necesita tratament.
Eritemul asa zis toxic este o eruptie de pete rosii, punctiforme, ca niste cosuri mici, dar fara puroi. Nu
necesita tratament si dispare in doua saptamini. Sudamina (roseata de la caldura) se manifesta prin eruptii
marunte, cu virful albicios. Apare in locurile unde corpul transpira mai mult: pe frunte, dupa urechi, pe
umeri si piept si in reggiunea axilara. Apare si atunci cind copilul este infasat prea gros. Pentru a preveni
iritarea, imbracati copilul in hainute usoare si comode din bumbac care ar corespunde temperaturii
camerei. Tamponati pielea cu apa calduta sau plante medicinale (romanita, dentita), ungeti cu ulei de
catina locurile inrosite.
Milia puncte marunte, alb-galbui care apar pe nas si obraji. Sunt cauzate de secretia sebaceica care
astupa porii. Dispar de la sine in citeva saptamini.
Acneea (cosurile) este o eruptie de bubite rosii pe pielea capului, fata si umeri. Se datoreaza secretiei
crescute de sebum care astupa glandele pielii sub influenta cantitatii crescute de hormoni la nastere. Se
mentine cel mult 3-4 saptamini. Cosurile nu sunt periculoase, dar se pot infecta daca pruncul se scarpina.
Pentru a le preveni, vom inlatura grasimea de pe cap cu sampon pentru copii pe care il lasam 3-4 minute,
apoi il clatim. Daca nou-nascutul devine agitat sau are febra consultati medicul.
Eritemul fesier (opareala, dermatita de scutec) se intilneste foarte des la copiii sugari. Pielea fina a nou-
nascutului transpira des, este iritata de urina si fecale. Aceleasi probleme pot aparea daca copilul va fi
infasat, sau cind este spalat cu sapun sau sampon pentru maturi. Pentru ca nou-nascutul sa nu se
opareasca, nu-l inveliti prea gros si nu-l infasati. Spalati-i de fiecare data funduletul cu apa calduta si
sapun pentru copii, tamponati cu un prosop si lasati sa se usuce. Nu folositi talc sau acid boric pentru a
trata eritemul. De mai mare ajutor este amidonul de porumb care nu irita pielea micutului. Daca opareala
se agraveaza, consultati medicul.
Crustele seboreice sau seboreia capului apar pe fontanela mare, pe crestet, pe sprincene, in spatele
urechilor si la subsiori. Se instaleaza de la virsta de 2-3 saptamini si vor dispare pe la 3 ani. Ca sa
inlaturati cojile ce apar, spalati capul o data pe saptamina cu sampon pentru copii si ungeti cu o crema
pentru bebelusi. In cazul formelor mai grave pielea se maseaza cu ulei vegetal fiert si racit pentru a
inmuia cojile. Ungeti fara teama si fontanelele, care, desi sunt moi, sunt rezistente. Dupa 15 minute
crustele se inlatura usurel cu un pieptene cu dinti rari sau cu o periuta moale, apoi se spala cu sampon.

31
2. Diagnosticul diferenciat dintre sepsisul precoce i tardiv.
Sepsis precoce - 2 factori risc antenatal confirmati, semne clinice sugestive, evolutie fulger-Nou
nscut simptomatic, apnee, tahipnee>60/min, tiraj, SDR, tegumente surii; teste
screening,PCRx2,hemocultura, Xraytorace. Criterii cu valoare preductiv: neutropenia - mai jos de 5000
mm3; n cifre absolute mai jos de 1750 m3;hemocultura pozitiv; Raportul VT > 0.25; ILI mai mare de
1,24;raportul b/ s mai mare ca 0,3; LEUCOPENIE/LEUCOCITOZ <5000 >20 000 MMC;
Sepsis tardiv - 2 factori risc antenatal confirmati, semne clinice sugestive- evolutie latenta-semne
inflamator purulente mai des meningita,EUNTemperatur instabil ori MST febr,apatie,hipotonie,
vom,regurjitri,balonri, (1,A2;3,1); teste scrining,PCRx2,hemocultura, Xraytorace. Criterii cu valoare
preductiv: neutropenia - mai jos de 5000 mm3; n cifre absolute mai jos de 1750 m3;hemocultura
pozitiv; Raportul VT > 0.25; ILI mai mare de 1,24;raportul b/ s mai mare ca 0,3;
LEUCOPENIE/LEUCOCITOZ <5000 >20 000 MMC; PCR>10 MG/L;VSH >15 MM/Ora;
Hemocultura *,puncie lombar*Rx abdom.*,exam.urinei

3. Pasul C" al reanimrii nou-nscuilor.

Masajul cardiac:
Indicaiile masajului cardiac (MC) - FCC<60 dup VPP timp de 30 secunde
Condiiile pentru efectuarea masajului cardiac exterm - Doar nsoit de ventilaie cu presiune pozitiv (VPP)
Pentru efectuarea masajului cardiac sunt necesare 2 persoane - O persoan efectueaz masajul cardiac, Alt persoan
efectueaz ventilaia cu balon i masc.
Concordan ntre masajului cardiac i VPP - Raportul MC:VPP 3:1 (timp de 2 secunde); (120 evenimente pe minut- 90
de compresii toracice:30 ventilri)
Sunt necesare 2 persoane: O persoan comprim toracele, O persoan continu ventilaia
Poziionarea degetelor: Se aplic presiune n treimea inferioar a sternului, Se evit apendicele xifoid, Presiunea trebuie
ndreptat pe stern i nu pe coaste, sau pe articulaiile condro-costale, Exist 2 tehnici a masajului cardiac, Tehnica policelor
(IIIC), Tehnica celor dou degete.
Presiunea i adncimea compresiunilor: Se comprim sternul cu o treime din diametrul antero-posterior a cutiei toracice.
Durata compresiunii este mai scurt dect durata decompresiei. n faza de decompresie, degetele nu se ridic de pe locul
compresiunilor. Profunzimea compresiilor trebuie s fie de aproximativ o treime din diametrul antero-posterior al toracelui.
Durata compresiei mai scurt dect durata eliberrii de sub compresie.
Tehnica policelui (Preferat) - Mai puin obositoare, Control mai bun al profunzimii compresiilor
Tehnica celor dou degete - Mai uor de fcut de ctre un singur salvator, Mai bun pentru mini mici, Permite accesul la
ombilic pentru medicaie
Dac frecvena cardiac rmne sub 60 b/min n ciuda ventilaiei i a masajului cardiac adecvate efectuate timp de 30
secunde, administrai Adrenalina.

4. Tratamentul SDR. Complicaiile precoce i tardive.

a. Profilactic:
- evitarea nasterilor premature si a operatiei de cezariana nejustificata
- administrarea unui corticosteroid sintetic cu 48-72 de ore antepartum tuturor pacientilor cu risc crescut pentru detresa
respiratorie (exceptie fac cazurile de diabet, toxemie gravidica, boli renale).
b. Curativ
Etiologic administrarea de surfactant exogen natural sau sintetic care se poate face si profilactic din sala de nastere; se
poate repeta la 12h.
Masuri supportive - Mentinerea echilibrului termic; Monitorizarea parametrilor vitali; Oxigenoterapie functie de gazele
sanguine si pulsoximetrie: Pe masca, Sub cort cephalic, CPAP, Ventilatie mecanica (SaHbO2<88%, PaO2<45mmHG,
PaCO2>60mmHg, pH<7,25 la FiO2 de 60%); Alimentatie parenterala cu restrictie de lichide; Antibioprofilaxie
(ampicilina + gentamicina); Mentinerea Ht>41% - transfuzie de masa eritrocitara
Complicaiile:
Precoce Infectiile, Hemoragia intaventriculara, Persistenta de canal arterial, Pneumotorax
Tardive - Displazia bronhopulmonara, Retinopatia prematurului, Sechele neurologice de diferite grade.

32
 Biletul 16, 36
1. Hipotermia - definiie, simptoamele, consecinele, factorii cauzali, factorii generali de risc,
distribuia i incidena, msurile de profilaxie.
Cauzele termogenezei sczute la prematuri:
Suprafaa corporal mare fa de greutate
Postura deflectat.
Activitatea muscular redus
esutul celular subcutanat redus
esutul gras brun cantitativ redus
Cantitatea de norepinefrin eliberat dup stressul de frig este mai mic
Nu tolereaz aport energetic suplimentar pentru a asigura termogeneza
Afeciunile pulmonare care se ntlnesc n 95% din cazuri limiteaz termogeneza prin creterea
consumului de oxigen
Termoliza este mrit pe seama iradierii tegumentare datorat particularitilor vascularizaiei pielii
(dispunerea superficial a vaselor sangvine i prevalena vaselor dilatate)
Toate acestea creaz posibilitatea unei rciri rapide a corpului prematurului.

Termoliza se realizeaz prin :

Convecie
Iradiere
Evaporare (are un ritm diminuat)
Copilul prematur, comparativ cu cel nscut la termen se afl n condiii destul de nefavorabile,
capacitatea sa de termogenez fiind sczut.
Cile de cedare a cldurii Radiaie Convecie Conducie Evaporare
Simptomele hipotermiei:
Picioruele devin reci la palpare (ele devin reci nainte de se rci restul corpului);
Capacitatea sczut a suptului imposibilitatea de a-l alpta;
Reducere n micri somnolen;
ipt slab.

Hipotermia are urmtoarele complicaii:

Hipoglicemie oc
Acidoza metabolic cauzat de spasme Apnee
vasculare periferice Hemoragii intraventriculare.
Dereglri de coagulare (hemoragii pulmonare)

Msurile ce trebuie ntreprinse n cazul copiilor cu GMN:

Asigurarea proteciei termice
asigurarea necesitilor calorice
prevenirea i tratarea hipoglicemiei

Asigurarea proteciei termice

Copiii cu GMN sunt supui riscului de hipotermie.
Msurile:
s aplice cu grij principiile lanului cald
s foloseasc tehnologiile adecvate de meninere a temperaturii corespunztoare
s ia temperatura copiilor, folosind termometrele cu marcaj mic
s nclzeasc copilul hipotermic

Urmtoarele metode de protecie termic duc la nclzirea copilului:

Contactul piele-piele Saltelele umplute cu ap

33
 nclzitori cu raze
Incubatoare nclzite cu aer

2. ngrijirea copilului cu greutate mic la natere.

sunt nou-nscuii cu greutatea corporal mai mic de 2500 g indiferent de termenul de gestaie.
Copiii cu greutate foarte mic la natere
sunt nou-nscuii cu greutatea corporal mai mic de 1500 g i cu orice termen de gestaie.
Copiii cu greutate extrem de mic la natere
sunt nou-nscuii cu orice termen de gestaie i greutatea corporal mai mic de 1000 g
Metode de alimentare a copiilor cu greutate mic la natere
Sptmni, Greutatea Metode de
vrsta de aproximativ alimentare pe
gestaie cale oralnainte

de 30 Tub naso-gastric

30 32 Alimentare cu can
ori metoda tubului

32 + +/- 1300 g Alptarea e posibil

36 + +/- 1800 g Alptarea este bine

coordonat

3.Pasul B al resuscitrii.Indicaiile pentru intubaie n sala de natere

Pasul B a resuscitrii neonatale mentinerea respiratiei include:
- Stimularea tactila ( lovirea talpilor cu palma sau cu degetele, frictionarea blinda a spatelui)
- La necesitate, ventilatie cu presiune pozitiva :
balon cu masca
balon si sonda endotraheala

Respiratia pulmonara artficiala (VAP)

- lipseste respiratia de sine statatoare (apnee)
- respiratia de sinestatoare este neadecvata
VAP prin masca:
- alegerea corecta a mastii necesare
- plasarea copilului in decubit dorsal cu capul in extensie usoara
- aplicarea corecta a mastii
- frecventa respiratiei - 40/ min ( 10 comprimari ale balonului Ambu in 15 sec)
Contraindicatiile
- suspectie de hernie diafragmala

VAP prin sonda endotraheala

Calibrul sondei in dependenta masa si viste gestationala
2,5 mm < 1000 g < 28 sapt
3 1000-2000 28 34
3,5 2000-3000 34 38
3,5-4 > 3000 > 38
Lungimea sondei 13 cm
Indicatii:
- suspectie de hernie diafragmala
- aspiratia lichidului amniotic

34
- neeficacitatea VAP prin masca on decurs de un min.

4. Diagnosticul sepsisului neonatal- criterii cu valoare preductiv.

In diagnosticul sepsisului se include urmatoarele metode:
a)cercetari de laboratorinsamintari,teste pentru depistarea Ag,determinarea titrului de Ac, colorarea
dupa Gram, calcularea leucocitelor si difereantierea lor, calcularea trombocitelor, substantele fazei
acute
b)cercetari radiologiceradiografia cutiei toracice, vizualizarea cailor urinare(EUS
rinichilor,pielografia iv,cisturetrografia)
c)alte cercetaricercetarea placentei(examenul obiectiv si histologia placentei).

Biletul 40 (aprox. cu B2 - punctele 1, 2, 3 coincid; 4 difera)

1. Prelucrarea bontului i a plgii ombilicale. Secionarea cordonului ombilical. Profilaxia
oftalmiei neonatorum.
Prelucrarea primar a bontului ombilical se face pe burta mamei pentru nu a ntrerupe contactul piele la
piele ntre mam i copil i pentru susinerea alimentaiei la sn fr forarea nou-nscutului.
Ca parte component a lanului curat, cordonul trebuie s fie tiat cu un instrument curat i legat strns cu
o band de cauciuc curat; firul de mtas sau tifon nu strnje bontul i n timpul mumificrii poate
provoca snjerri,este o surs de infectare.
Metode de clemare abontului ombilical:
1. Bande neelastice de suturare ( fire de mtas sau bande de tifon): aceast metod este strict
temporal,dup o or bontul se contract,micornduse n volum, pe cnd ligatura rmne intact i vasele
snjereaz - riscul hemoragiilor, infectrii.
2. Cea mai sigur metod de clemare a bontului ombilical: banda de cauciuc.
Dup clemarea cu ajutorul pensei Koher bontul ombilical se ligatureaz cu o band de cauciuc.
3. Clam de plastic: aceast metod este scump, nu se permite utilizarea repetat, provoac infectarea
prin fisurarea tecumentelor adiacente .
Prelucrarea cordonului dupa nastere: Pensarea se efectueaz cu dou pense sterile la distana de 10 cm de
la cordonul ombilical i alta la 2-3 cm de la inelul ombilical. Cordonul ombilical se secioneaz cu
foarfece sterile ntre cele dou pense stabilite.
Efectuai secionarea cordonului ombilical nou-nscutului pe burta mamei.Aproximativ la 3 cm de la
bontul ombilical se fixeaz banda de cauciuc, se fixeaz cordonul ombilical cu dou degete(mnui
sterile) de la band i se elimin sngele din ombilic spre periferie aproximativ la 2 cm, apoi tiai
cordonul la cel puin 1 cm de la banda de cauciuc, se usuc cu un tampon steril, se prelucreaz cu un
dezinfectant (de ex. Iodonat);
Ingrijirea postnatala a bontului: La nou nascut sanatos:
Meninerea bontului deschis,curat i uscat;
ndoirea scutecului mai jos de bontul cordului;
La nou nascut bolnav in sectia RTI patologia nou nascutilor:
Utilizarea antisepticilor, antibioticelor local numai n cazurile cnd copilul este izolat de mam i
exist pericolul infectrii lui cu microorganisme intraspitaliceti.

Oftalmia neonatorum-sulfat de Na 30%, unguent 1% tetraciclina si 0,5% eritromicina. Se recomanda

totusi folosirea ung tetraciclini 1% care nu e daunator sau scump. Dezavantajul nitratului de argint-
provoaca conjunctivita
Boala hemoragica- la 0,5% din n-n-deficit de vit K. Poate sa apara riscul de sangerari gastro-intestinale
sau alte sangerari. Deaceea se recomanda profilaxia cu vit K. Se administreaza oral 2 doze cate 2 mg una
in ziua I si alta in ziua VII sau doar o doza intramuscular

35
Profilaxia TBC-vaccinarea BCG se afectueaza tuturor n-n m. mari de 4 zile cu greutate > 2500 si care nu
sunt infectati. Imediat dupa injectare, la locul inocularii se formeaza papula de 6-8 mm care dispare in
cateva min si in locul ei se form in 2-3 sapt un nodul acoperit de tegumente rosii si lucioase.

2. Cei 10 pai pentru primirea titlului de "Spital - prieten al copilului".

n 1989, OMS i UNICEF au elaborat Declaraia comun Protejarea,ncurajarea i susinerea alptrii:
rolul specific al serviciilor de maternitate. Acest document descrie modul specific n care maternitile
pot promova alptarea.
Cei Zece Pai pentru o alptare ncununat de succes sunt un rezumat al principalelor recomandri ale
Declaraiei comune i reprezint baza pentru Iniiativa Spitalul Prieten al Copilului. Dac o
maternitate dorete s fie desemnat Spital Prieten al Copilului, ea trebuie s respecte i s pun n
aplicare toi cei 10 pai.
1. S aib o politic scris privind alptarea care s fie comunicat regulat ntregului personal de ngrijire.
2. S instruiasc ntregul personal de ngrijire n scopul aplicrii acestei politici.
3. S informeze toate gravidele despre avantajele alptrii i aspectele practice ale alptrii.
4. S ajute mamele s nceap alptarea n primele cinci minute dup natere sau imediat ce mama i
revine dup anestezie (pentru naterile prin cezarian cu anestezie general).
5. S arate mamelor cum s alpteze i cum s menin secreia lactat chiar atunci cnd sunt desprite
de copiii lor.
6. S nu ofere nou-nscuilor alimente sau lichide, altele dect laptele matern, cu excepia cazurilor cu
indicaie medical.
7. S practice rooming-in-ul, care permite mamei i copilului s rmn mpreun 24 ore pe zi.
8. S ncurajeze alptarea la cererea copilului.
9. S nu ofere suzete sau tetine (biberon) copiilor care sug la sn.
10. S ncurajeze constituirea grupurilor de sprijin pentru mame i s orienteze mamele ctre aceste
grupuri de sprijin la externarea din maternitate.
n pachetul informativ pentru spitale este descris modalitatea de a introduce n practic cei Zece Pai.
3. Apneea primar i secundar.
Apnee-oprirea respir pe 20 sec.Bradicardia si cianoza apar dup 20 sec de apnee.incidenta -25% din
nn<2500 si 80%din nn<1000.Apnee-respir periodice,perioada de lipsa. a resp de 5-10sec urmate de
perioada de respiratie t de 10-15sec.Apare la o perioada >24h nu se insoteste de bradicardie sau cianoza.
Apnee central-absenta totala a vehicularii aerului si efortului respirator 2.factori aditionali- semne ale
stabilitatii peretelui toracic si sistemului neuromuscular aferent peretelui toracic,oboseala
diafragmatica,alterarea diferitelor nivele ale neurotransmitatorilor cerebrali.
Apnee obstructiva-cauze-absenta fluxului aerian,continuarea efortului respirator, asociat cu blocajul
cailor respiratorii 3.factori asociati-flexia gatului,malf congenitale faciale.
Apnee mixta-cauza central precedata sau urmat de obstructia cailor respiratorii, combinatie ntre
central si obstructiva.Cauze: infectii,af. respiratorii-hipoxia,aspiratia,obstructia cailor
resp.sup.atelectazia,postextubatie,sdr detresei respiratorii,af ale SNC-convulsii,asfixii, hemoragii
intracraniene,icter nuclear,medicamente-administrarea mamei de suflat de magneziu,analgezice,blocante
antihipertensive b)administrarea nn de anticonvulsivante,prostaglandina E,narcotice,afectiuni
metabolice,anemia,durerea,fracturi de clavicula,Coaste,Instabilitatea termic,reflux gastro-esofagian.
Semne clinice:geamat,tahipnee,cianoza,schimbarea zgomotelor cardiace,auscultarea zg
respiratorii,timpanism,TA majorata dac este tamponada sau ntoarcere venoasa,bradicardie. Diagnostic-
renghenograma in 2 poziii-microcardie. Tratament-variaz cu dimensiunile-prevenirea in reanimare-
cofeina 10mg/kg corp-I doza,5mg/kg doza de susinere,diagnostic rapid,evaluarea rapida,stimularea
tactila:pozitionarea pe burta,sonda oro-gastrica,15 pic de vanilina,pozitionarea in unghi cu capul
ridicat,matrasuri,micsorarea temperaturii in incubator la limita minima a normei,tub de dren la
prematuri,teofilina sau cofeina 0,2kg/corp,ventilatia asistata sub presiune cu concentratia micsorata de
O2 pentru acumularea CO2 si stimularea centrului respirator
4.Icterul patologic- criterii de diagnostic
36
Prezena la natere sau apariia n prima zi, sau n a-2-a sptmn de via; dureaz mai mult de 7 - 10 zile la nou-
nscuii maturi i 10 - 14 zile la prematuri; decurge ondulant (icterul tegumentelor i mucoaselor crete); dinamica
creterii bilirubinei e mai mare de 8,5 mkmol/or sau 85 mkmol/zi; nivelul bilirubinei indirecte n serul sanguin
ombilical; e mai mare de 60 mkmol/l la natere sau 85 mkmol/l ; n primele 12 ore de via, 171 mkmol/l la a 2 zi,
valorile maximale ale bilirubinei indirecte n urmtoarele zile depesc nivelul de 205 - 222 mkmol/l; nivelul maxim al
bilirubindiglucuronidei mai mare de 25 mkmol/l.

37