DESPRE DACIA S.A.

Dacia Automobile S.A. este cel mai mare productor romn de automobile, care din
septembrie 1999 aparine grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societii l constituie
producerea i comercializarea de automobile, piese auto, ma ini unelte i instalaii pentru industria
de automobile.
Construcia Uzinei de Autoturisme Mioveni a nceput n 1966. Dup semnarea unui contract
de licen ntre Renault i statul romn n 1968, ncepe fabricarea modelului Dacia 1100 sub licen a
R8, urmat n 1969 de Dacia 1300, sub licena R12. ntre anii 1970-1980, Dacia dezvolt o ntreag
gam de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane i utilitare. Automobile
Dacia continu autonom producia de autoturisme derivate din gama Renault 12 i dup anul 1978.
Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism conceput 100% de inginerii
romni, Dacia Nova.
n 1998, anul n care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului
automobil Dacia, de pe porile uzinei a ieit autoturismul cu numarul 2.000.000. n
acela i an ntreprinderea a obinut Certificatul de Atestare a Implementrii Sistemului Calitii ISO
9001.
DIAGNOSTICUL JURIDIC

S.C. Automobile Dacia S.A. este o persoan juridic romn, cu forma juridic de societate
pe aciuni cu capital n totalitate privat. Dacia, primul constructor de automobile romn, a luat fiin
n anul 1966, odat cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. n anul 1999, grupul Renault
achiziioneaz 51% din capitalul societii n urma procesului de privatizare, iar n prezent deine
99,43% din capitalul Dacia.
Structura acionariatului i al capitalului social este prezentat n urmtorul tabel:
Participare (RON)
ACIONAR Numr aciuni Participare (procente)
Total subscris i integral vrsat
RENAULT 2.527.154.307,70 25.271.543.077 99,43%
ALII 14.565.631 145.656.310 0,57%
TOTAL 2.541.719.938,70 25.417.199.387 100%

Societatea respect toate prevederile codului muncii, to i angajaii avnd carte de munc i
lucrnd 8 ore/zi. De asemenea, societatea i desfaoar activitatea n conformitate cu normele
codului fiscal, pltindu-i toate datoriile fa de bugetul statului. n ceea ce privete dreptul
mediului, societatea nu figureaz pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavnd
vreun litigiu privind nclcarea normelor de protecie a mediului.
Analiza SWOT
 PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
avand ca actionar principal grupul in cazul unei crize de lichidati care
Renault, S.C. Automobile Dacia S.A. a afecteaza intregul concern Renault, Dacia
putut sa-si mareasca piata de desfacere, S.A. va fi puternic afectata deoarece
ajungand in scurt timp sa comercializeze pachetul majoritar de actiuni este detinut de
autovehicule atat in Europa, cat si pe acest concern
celelalte continente
profesionalism si capacitate de
dezvoltare
fiind o societate pe actiuni, pierderea
anuala (daca exista) este suportat de mai
multe persoane (fizice sau juridice)

OPORTUNITI AMENINRI
fiind o societate pe actiuni, pe timpul pentru desfasurarea activitatii la
crizei, in cazul in care societatea are nevoie standardele impuse de UE sunt implicate
de surse de finantare pentru investitii, costuri destul de mari, ceea ce diminueaza
poate emite noi actiuni pentru a se castigurile actionarilor
imprumuta mai usor decat prin intermediul
creditului bancar
dezvoltarea activitatii de export duce
la cresterea veniturilor

DIAGNOSTICUL COMERCIAL I DE MARKETING

Segment int:
Dacia a schimbat profilul clienilor i a pozitionat produsele sale pe pia ca maini ideale pentru
tinerii ntre 25 i 35 de ani. Procesul de schimbare a publicului-int a nceput n urm cu 2 ani. n
mesajele transmise pn acum pe diverse canale de comunicare, Dacia este asociat cu o main
generoas ca spaiu i inovatoare, pentru c are toate dotrile unei maini scumpe, la preuri
mult mai mici.
Concurena:
Dacia se poziioneaz pe segmentul ,,low-cost. nainte de a deveni un adversar puternic pentru
mrci precum Chevrolet, Hyundai, Kia sau Skoda, Dacia face concuren chiar colegilor de grup.
Chiar dac marca Renault are n aceast perioad oferte foarte tentante, att pentru modelul Symbol,
ct i pentru Clio III, care pot fi achiziionate cu preuri ce pornesc de la 7.403 euro, respectiv, 9.000
de euro, incluznd aici i prima de casare oferit prin Programul Rabla, aceste promoii sunt doar
temporare, iar pe termen lung, Dacia pare a avea ctig de cauz.
2
Contieni de situaia creat, cei de la Renault pregtesc lansarea n Europa de Est a unui nou
Symbol, complet modificat. La fel ca i celelalte modele ale mrcii franceze, acest vehicul va crete
n gam prin modificri majore de ordin estetic i suplimentri ale dotrilor, astfel nct s se
diferenieze ct mai mult posibil de Logan. Pn atunci ns, vnzrile Renault Symbol vor avea
probabil destul de mult de suferit.

Desfacere:
n Romnia, unde dispune de cea mai extins reea de dealeri, cu 99 puncte de vnzare, Dacia
este liderul deta at al pieei, fiecare din modelele gamei fiind un best seller n segmentul su
respectiv. Reeaua comercial Dacia n Romnia numr n prezent 69 de agen i autorizai care au
operaiuni de vnzare de vehicule noi i servicii post-vnzare, la care se adaug 34 de ageni
autorizai care se concentreaz strict pe vnzarea de vehicule noi i 23 de puncte care realizeaz
doar servicii post-vnzare. Datorit raportului dimensiuni/presta ii/pre unic, familia de modele
Dacia a ajuns s fie apreciat pe pieele mature i exigente ale Europei Occidentale. Dacia export n
prezent peste 80% din producia sa, principalele destinaii fiind Germania i Frana. Fiabilitatea i
nivelul de calitate al modelelor Dacia este recunoscut de presa internaional de specialitate i
reflectat n studiile realizate de organisme prestigioase, precum institutul JD Powers
sau Automobil Clubul German (ADAC).
Evoluia produciei i vnzrilor Dacia
An Producie Vnzri(total) Exporturi
2008 55.187 52.403 2.270
2009 52.169 54.368 2.355
2010 57.387 57.681 4.939
2011 72.670 69.166 11.292
2012 94.719 98.908 18.895
2013 172.021 163.899 50.623
2014 188.461 187.215 79.438
2015 222.914 230.473 128.411
2016 242.385 257.854 172.886

n 2016, Dacia a comercializat 257.594 automobile, cu 11,7% mai mult fa de 2015. Acest
rezultat a fost obinut n condiiile n care majoritatea pieelor auto au suferit, n cursul anului,
scderi importante ca urmare a crizei financiare. Dacia a exportat 172.886 de uniti, cu 34,6 % mai
mult fa de 2015, Frana i Germania fiind principalele dou destinaii de export. La finalul anului
2016, Dacia se situeaz printre primele 10 mrci din Fran a, nregistrnd o cot de pia de 1.7% la
finalul anului 2016.
Dacia a comercializat 153.826 vehicule n perioada ianuarie-iulie 2017, cu 20,3 % mai mult
fa de primul semestru al anului 2008. 130.000 de uniti au fost vndute la export, cu 60,4%
mai mult fa de aceeai perioad a anului 2016.

3
Din cele 23.158 vehicule vndute pe pia a din Romnia, 21.542 sunt autoturisme i 1.616 sunt
vehicule utilitare. Cota de pia Dacia la 6 luni este de 29,9%.
Dacia a acaparat i segmentul de clien i reprezentat de instituiile publice.(ex.: Ministerul
Administraiei i Internelor.)
Europa Occidental reprezint prima destinaie pentru exporturile Dacia. n plus, Dacia este
marca auto cu cea mai rapid cre tere a vnzrilor pe piaa vest-european n primul semestru al
anului 2017 (+99,8%).
Este foarte interesant de observat fenomenul ,,Dacia, pentru c exact asta a ajuns, din
prisma dificultilor cu care se confrunt industria auto la acest moment. Se poate spune c Dacia a
profitat din plin de declinul celorlalte mrci, crescndu- i vertiginos cota de pia pe plan intern i
extern. Un rol important l-a jucat nivelul mare de investiii realizate n fabricile de asamblare dar i
cele productoare de componente sau centrele de dezvoltare tehnologic i design.
Concluzie: Societatea se confrunt cu o cretere a cererii pentru produsele sale care sunt supuse
permanent unui proces de mbunt ire i inovare.
Politica de pre:
Dacia se concentreaz pe segmentul de consumatori persoane fizice cu venituri mici sau medii i
pe segmentul corporaii. Deci, pre urile int pentru gama de produse sunt sczute. Renault a stabilit
preuri mai mici dect cele ale concurenei pentru fiecare model al su din gama Dacia. Astfel, se
practic o politic agresiv, menit sa cucereasc noi segmente (att interne, ct i din strintate).
Pn n prezent, aceast metod a dat roade, mai ales n contextul crizei economice. Dacia a capatat
n ultima perioad supranumele de ,,ma in de criz datorit preului sczut.
Furnizori:
Din 2017, majoritatea furnizorilor de piese pentru modelele Dacia sunt parte component a
grupului Renault i au ajuns s deina fabrici pe teritoriul Romniei. Exemplu: ILN Mioveni,
Sealynx Automotive Romnia (productoare de sisteme de etaneizare pentru Logan), ACI Romania
(productoare de asiuri) parte a grupului Renault, Kalsonic Kalsey Romnia (sisteme de aer
condiionat-companie japoneza) etc.
Dispozitivul industrial i logistic al grupului Renault din Romnia alimenteaz n prezent toate
uzinele care produc modelele Logan i Sandero n Maroc, Rusia, Iran, India, Brazilia, Columbia i
Africa de Sud. Pentru a susine fabricaia n uzinele din afara Romniei, centrul logistic ILN
(International Logistics Network) de la Mioveni a expediat n ultimii ani peste 2.610.000 m de
colec ii de piese i componente echivalentul a 760.000 de vehicule. Platforma ILN (International
Logistics Network) inaugurat la Mioveni n anul 2005 este cel mai mare centru de acest gen din
cadrul grupului Renault.
Dinamica Dacia i a proiectului X90(platforma Logan) a determinat dezvoltarea puternic a reelei
de furnizori auto din Romnia, o parte dintre ace tia instalndu- i capacit i de producie n
perimetrul platformei industriale de la Mioveni sau n regiunea Piteti. Renault Technologie

4
Roumanie (RTR) este deja al doilea centru de inginerie al grupului Renault i cel mai mare din afara
Franei. La RTR vor lucra, n final, aproape 3 000 de ingineri i specialiti.
n 2010, RTR va dispune i de un centru de testare la Titu, n judeul Dmbovia, unde vor
lucra peste 500 de persoane. Acesta va fi cel mai important centru de testare al grupului Renault din
afara Franei. Din iulie 2008, RTR are n responsabilitate viata serie a gamei X90 la nivel mondial
toate versiunile derivate produse n cele 9 uzine din lume. n plus, centrul de inginerie dezvolt o
parte din ce n ce mai important a noilor modele din gama Dacia. n completarea centrului de
inginerie din Romnia, grupul Renault a inaugurat, n anul 2007, la Bucureti, Renault Design
Central Europe primul i singurul centru de design auto din Europa Centrala i de Est. Primul
rezultat al creativitii echipei de designeri din Bucureti este conceptul Duster, prezentat n martie
2009 la Salonul Auto de la Geneva.
ANALIZA SWOT:

Puncte tari Puncte slabe

imagine comercial bun; fragmentarea furnizorilor (piesele
capacitate de producie mare; necesare provin din prea multe pri).
centre proprii de inovare i design;
preuri mici n comparaie cu
concurena;
calitate respectabil a produselor ;
reea larg de distribuie;
majoritatea furnizorilor aparin grupului
Renault.

Oportuniti
accesul la noi piee prin intermediul
grupului Renault;
atragerea de noi clieni (persoane fizice
sau juridice, instituii publice);
cerere cu trend ascendent pe toate
pieele.
Ameninri
gama Renault (clio, megane etc.)
reprezint principalul concurent;
majorarea din 2010 a taxei de prim
nmatriculare la mainile noi n Romnia.

DIAGNOSTICUL RESERSELOR UMANE

Consiliul de administraie al SC AUTOMOBILE Dacia SA este format din:

1. Yves CqFrancois Fourmount Director General
2. Management: Jacques Chauvet, Francois Fourmount, Constantin Stroe, Dan Mihai Bedros,
Renaud le Barrois dOrgeval
Societatea are un numr de 13274 de angajai, care au diverse studii: ncepnd de la studii
medii i ajungnd la studii superioare i postuniversitare, neavnd niciun salariat necalificat.Putem
vedea structura pe categorii de vrst i studii n tabelul urmtor:
5
 Vrsta Nivelul de studii Numr personal
40-55 Medii 1517
35-55 Superioare 3254
25-35 Superioare i postuniversitare 8503

Analiznd informaiile din acest tabel se observ c n cadrul societii ponderea

personalului cu studii superioare este foarte mare ( 88% ), comparativ cu ponderea personalului cu
studii medii ( 12% ). Corelnd pregtirea personalului cu fiele de post am constatat c nu exist
cazuri de supra sau subcalificare. Pentru o companie ce a fost nfiinat n 1990, se poate spune c
este suficient numrul de angajai, avnd n vedere c perioada n care ne aflam, cea de recesiune
economic a dus la multe pierderi de locuri de munc. Inclusiv la Dacia au fost disponibilizate 195
de persoane, prin concedieri individuale.
n momentul de fa, din cauza perioadei de criz, au fost stopate recrutrile. naintea acestei
perioade, politica de recrutare se baza foarte mult pe cutarea persoanelor potenial interesate n
acest domeniu, folosind motoarele de cutare de pe site-urile precum ejobs i bestjobs, sau apelnd
la agenii de plasare a forei de munc n cazul n care se dorea angajarea unor persoane pentru
poziii superioare. CV-urile selectate erau analizate de ctre Directorul Departamentului pentru care
era necesar recrutarea. n urma seleciei se organizau interviuri pentru a vedea n ce msur
persoanele sunt compatibile cu cerinele postului i ale organizaiei. n societate nu este constituit
niciun sindicat. Raporturile dintre management i angajai sunt reglementate de Contractele
individuale de munc i de fiele de post.
Pentru fundamentarea fondului de salarii se pleac de la organigrama instituiei tinnd cont
i de pregtirea i experiena angajailor firmei.Organigrama cuprinde numrul de posturi din
fiecare departament, gradul lor de ocupare cu personal, precum i diferenierea personalului pe
trepte de salarizare.
Remunerarea angajatilor presupune:
Salarii de baz: se pornete de la un salariu de 500 de euro pentru personalul cu studii superioare i
postuniversitare. Pentru personalul cu studii medii al companiei salariul este fix de 400 de euro.
Exist posibilitatea de acordare a salariului de merit(cel de-al 13 salariu) n cazul n care
compania i-a ndeplinit obiectivele pentru anul respectiv;
Indemnizaii de conducere i alte
indemnizaii; Spor vechime;
Fond de premii pentru cei mai buni agen i de vnzri pentru rezultatele obinute n urma
negocierilor i ndeplinirii targetului comercial i a marjei de profit.
n afar de salariu, angajaii primesc din partea firmei i unele beneficii cum ar fi :
Se acord bonuri de mas tuturor angajailor, cu excepia top managementului pentru perioada de
criza economic. Astfel aceste tichete se acord doar persoanelor cu venituri mai mici dect
persoanele din poziiile superioare din organigram;
6
Asigurri medicale pltite de ctre societate.
Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

Echipa de vnzri este una stabil i Nu exist o comunicare foarte bun ntre
experimentat, avnd o mare implicare i membrii departamentului de producie i cel de
stabilitate n relaia cu principalii clieni. vnzri.
Directorul General este recunoscut pentru Costurile de producie sunt relativ mari.
capacitatea sa de negociere a afacerilor, avnd
desigur o pregtire profesional
corespunztoare domeniului de activitatea n
care acioneaz firma.
Directorul General are capacitatea de a motiva
membrii echipei cu care acesta colaboreaz.
Se ine pasul cu noile fluxuri tehnologice,
asigurnd angaja ilor condiii ct mai bune de
lucru(echipamente noi, utilaje, aparatur etc.).
Oportuniti Ameninri
Existena programului RABLA ofer Apariia pe piaa AUTO din Romnia a unor
posibilitatea creterii vnzrilor de juctori noi;
automobile noi. Scderea preului de vnzare la automobilele
Relaxarea politicii de creditare din partea de import.
bncilor.

DIAGNOSTICUL TEHNIC

Activitatea de baza este productia de automobile care se realizeaza la Platforma de la

Mioveni, aceasta fiind impartita in doua sectii: Uzina Vehicule si Uzina Mecanica.
Uzina Vehicule Dacia asigura atat productia gamei de vehicule Dacia (Logan berlina, Logan
MCV, Logan Van, Logan Pick-Up, Dacia Sandero si Dacia Duster), cat si fabricarea de piese de
schimb. Uzina este organizata in patru departamente principale: Presajul, Caroseria, Vopsitoria si
Montajul. Odata parcurse cele patru etape, masinile sunt distribuite in retea. Cadenta de fabricatie a
uzinei este de 1340 de autovehicule pe zi.
Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu, cu uzinajul si
asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si transmisiilor pentru vehiculele din gama Dacia si pentru
vehiculele Renault produse in intreaga lume.

Activitatea Uzinei se desfasoara in 7 cladiri situate pe platforma de la Mioveni, care acopera

o suprafata de 120.000 m2. Uzina este organizata in patru departamente de fabricatie:
Departamentul Motoare, Departamentul Cutii de Viteze J si Transmisii, Departamentul Cutii
deViteze TL, Departamentul Aluminiu.

Acestor departamente li se adauga alte 5 departamente suport (Logistica, Mentenanta,

Calitate, Resurse Umane si Controlul de Gestiune). Cele 4 departamente de fabricatie impreuna cu
7
departamentul de Logistica si cu serviciul Progres/SPR (Sistemul de Productie Renault) formeaza
Directia de Fabricatii Mecanice.
Capacitatea de productie a Platformei de la Mioveni este asigurata de un program de munca
pe trei schimburi, de luni pana vineri.

Materii
Exter
prime si
ni material
e

Furnizori Producti
a
semifabrica
te
Intern Desfacer
i e

Fluxul tehnologic
Piata Piata
inern exte
a rna

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

datorita semnarii contractului de privatizare uzina de automobile are nevoie de o perioada
cu grupul francez Renault si achizitionarii de oprire, intre trei si cinci saptamani, pentru
pachetului majoritar de actiuni de catre a efectua lucrari de mentenanta si de
acesta, s-au facut investitii puternice in ameliorare a procesului de fabricatie
aparatura tehnologica, uzina fiind capabila
sa faca fata cererii mari de autovehicule
mare parte din procesul tehnologic este
robotizat, ceea ce sporeste numarul de
autovehicule fabricate zilnic, necesitand
personal numeros
Oportuniti Ameninri
datorita crizei financiare din ultimul an, o greva generala a a angajatilor ar duce la
uzina poate mari numarul de autovehicule oprirea procesului tehnologic
produse zilnic pentru ca cererea este din ce
in ce mai mare; asta se intampla deoarece
sunt practicate preturi mici in comparatie cu
concurenta si sunt oferite autovehicule de
8
 aceeasi calitate

DIAGNOSTICUL FINANCIAR

I. ANALIZA FINANCIARA PE BAZA BILANTULUI

DINAMICA ELEMENTELOR BILANTIERE:

Element 2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007

A. Activ 2,408,268,73 2,779,371,43 2,803,218,90 15.41% 0.86%
imobilizate 5 7 7
I. Imobilizari 13,551,094 9,604,242 5,117,830 -29.13% -46.71%
necorporale
II. Imobilizari 2,380,043,43 2,738,167,90 2,748,633,69 15.05% 0.38%
corporale 8 4 4
III. Imobilizari 14,674,203 31,599,291 49,467,383 115.34% 56.55%
financiare
B. Active 1,239,466,54 1,821,928,96 1,445,294,62 46.99% -20.67%
curente 0 6 2
I. Stocuri 447,778,653 469,719,138 554,116,674 4.90% 17.97%
II. Creante 780,695,732 939,614,061 350,229,824 20.36% 62.73%
III. Investitii 0 0 0 / /
pe termen
scurt
IV. Casa si 10,992,155 412,595,767 540,946,124 3653.55% 31.11%
conturi la
banci
C. Cheltuieli 4,709,222 10,286,404 8,595,623 118.43% -16.44%
in avans
TOTAL ACTIV 3,652,444,49 4,611,586,80 4,257,109,15 26.26% -7.69%
7 7 2
J. Capitaluri 2,251,358,60 2,693,700,93 2,961,131,29 19.65% 9.93%
proprii 8 1 6
G. Datorii 0 114,828 0 /
financiare
D. Datorii pe 1,296,839,87 1,764,261,11 1,125,693,06 36.04% -36.19%
termen 8 3 5
scurt
I. Datorii de 1,280,089,08 1,764,261,11 1,125,693,06 37.82% -36.19%
exploatare 2 3 5
II. Datorii 16,750,796 0 0 /
financiare
H. 78,759,628 100,652,903 127,877,572 27.80% 27.05%
Provizioane
pentru
riscuri si
Cheltuieli
I. Venituri in 25,486,383 52,857,032 42,407,219 107.39% -19.77%
avans

9
 Per total se observa o crestere a activelor imobilizate cu 15.41% in primul an, si cu 0.86% in
cel de-al doilea. Aceasta crestere s-a datorat in principat cresterii imobilizarilor financiare, care in
2016 au fost cu 115.34% mai mari decat in 2015, iar in 2015 au crescut cu 56.55% fata de 2014,
datorita investitiilor facute in actiuni la entitati afiliate.

Imobilizarile corporale inregistreaza si ele o crestere de 15.05% in 2015 fata de 2014 iar apoi
o crestere foarte mica, de sub 0.5%, in 2016. Acesata crestere s-a realizat datorita investitiilor in noi
echipamente mai performante, statii de epurare si refiltrare a apei precum si noi show-room-uri in
tara.

Imobilizarile necorporale scad, in primul an cu 29.13% iar apoi, in 2016 cu 46.71%, datorita
scaderii brevetelor, licentelor, concesiunilo si marcilor comerciale.
Activele curente,cresc in 2015, fata de 2014 cu 46.99% iar in 2016, fata de 2015 scad cu
20.67%. Cresterea din primul an s-a datorat in primul rand cresterii cu 3653% a disponibilitatilor din
conturile bancare. Investitiile financiare pe termen scurt au fost 0 pe toti cei 3 ani, iar cresterea
stocurilor, de 4,9% a fost insignifianta. Cresterea creantelor a fost de 20.36%.

Scaderea din 2016 fata de 2015 s-a datorat scaderii cu 62.73% a creantelor, in speta a
creantelor comerciale. Aceasta scadere este atenuata de cresterea cu 31,11% a disponibilitatilor, si o
crestere a stocurilor cu 17.97%.

Dinamica activului total a fost pozitiva in 2007 fata de 2006, fiind 26.26%, datorita cresterii
activelor imobilizate cu 15% si a celer circulante cu 47%. Dinamica devine negativa raportandu-ne
la 2008 fata de 2007, fiind de -7,69%. In timp ce activele imobilizate au crescut cu mai putin de 1%,
activele curente au scazut cu 20.67%.

Capitalurile proprii ale firmei cresc in 2007 fata de 2006 cu 20% in urma scaderii pierderii
neacoperite reportate din anii anteriori, si ca urmare a obtinerii unui profit mai mare decat in 2006.
In 2008, se observa o crestere a capitalurilor proprii cu inca 10%, fata de 2007. De asemenea, sursa
cresteii o reprezinta scaderea pierderii neacoperite raportate. Profitul obtinut, de 222 mil RON este
totusi mult mai mic decat cel obtinut in 2007, 442 mil RON.

In 2007, societatea contracteaza niste credite in valoare de aprx. 115.000 RON pe care le
ramburseaza in anul urmator.
In acelasi an, datoriile curente au o evolutie ascendenta de circa 36% ca urmare a cresterii
datoriilor comerciale furnizori de peste 350 mil. RON. In anul urmator, datoriile curente scad in
aceeasi masura din cauza scaderii de aceasta data a acelorasi tip de datorii.

In anii 2007 si 2008, cresc in masura aprx. egala provizioanele ca urmare a majorarii
provizioanelor pentru garantii acordate clientilor si OTS.
INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR:

2006 2007 2008

10
FONDUL DE RULMENT -156,910,127 -85,555,678 157,912,389
NEVOIA DE FOND DE -51,614,697 -354,927,914 -221,346,567
RULMENT
TREZORERIA NETA -105,295,430 269,372,236 379,258,956
CASH-FLOW-UL (TN) / 374,667,666 109,886,720

Fond de Rulment = Pasive Permanente Active Permanente

Observam faptul ca fondul de rulment este negativ, in 2006 si 2007, ceea ce ar indica un
dezechilibru financiar pe termen lung. Totusi, in 2008 fondul de rulment este pozitiv, fapt datorat
cresterii capitalurilor proprii peste valoarea activelor imobilizate. Deci, putem concluziona, ca pe
termen lung se respecta regula echilibrului financiar.

NFR = (Active Curente Active Trezorerie) ( Pasive Curente Pasive Trezorerie)

NFR inregistreaza valori mai mici ca 0, de aici rezulta ca exista un dezechilibru pe termen
scurt, cu alte cuvinte incasarile si productia sunt devansate de datorii si plati.
Trezoreria Neta = FR NFR

In 2006, TN, este <0.

Trezoreria net negativ semnific un dezechilibru financiar, la ncheierea exerciiului

contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceast situaie
evideniaz dependena ntreprinderii de resursele financiare externe Chiar dac trezoreria net
negativ evideniaz o anumit dependen financiar, aceasta nu trebuie s fie interpretat implicit
ca o stare de insolvabilitate. Pot exista ntreprinderi, cu o astfel de situaie, care s supravieuiasc i
s prospere, dac partenerii lor financiari accept meninerea resurselor de trezorerie ncredinate
acestora pentru acoperirea pasivului exigibil.
In 2007 si 2008, NFR este mai mare in modul decat FR, ducand la o TN pozitiva.In mod
normal, aceasta semnifica un echilibru general al firmei pe un orizont scurt si lung de timp.
Cash Flow = Trezorerie Neta

Cash flow-ul este pozitiv, ceea ca arata faptul ca intreprinderea a generat cash, deci resursele
de investire ale societatii au crescut.

II. ANALIZA PERFORMANTEI FINANCIARE

Element 2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007

Total 5,580,013,49 6,963,927,04 7,705,054,87 24.80% 10.64%

11
venituri din 2 6 2
exploatare
Cifra de 5,554,373,91 6,935,991,04 7,642,296,97 24.87% 10.18%
afaceri 1 7 6
Subventii de 0 0 0 - -
exploatare
Productia 4,011,966 10,021,042 13,995,879 149.78% 39.66%
imobilizata
Variatia 4,578,477 5,207,103 35,419,393 13.73% 580.21%
stocurilor
Alte venituri 17,049,138 12,707,854 13,342,624 -25.46% 5.00%
din
exploatare
Total 5,205,608,34 6,373,715,17 7,464,422,71 22.44% 17.11%
cheltuieli din 9 0 8
exploatare
Aprovizionar 3,763,551,27 4,708,765,96 5,431,147,77 25.11% 15.34%
i de la terti 5 4 6
Cheltuieli cu 274,911,854 343,834,785 492,696,979 25.07% 43.29%
personalul
Impozite, 25,965,272 19,275,272 24,447,234 -25.77% 26.83%
taxe,
varsaminte
asimilate
Ajustarea 6,508,139 6,165,186 12,097,155 -5.27% 96.22%
valorii
activelor
circulante
Amortizari 295,341,146 263,320,785 407,964,991 -10.84% 54.93%
Provizioane 39,849,235 38,770,479 7,898,485 -2.71% -79.63%
Alte 825,446,700 1,012,857,97 1,112,597,33 22.70% 9.85%
cheltuieli de 1 2
exploatare
Rezultatul 374,405,143 590,211,876 240,632,154 57.64% -59.23%
exploatarii
Venituri 207,829,622 243,658,901 697,806,649 17.24% 186.39%
financiare
Cheltuieli 523,965 89,210 637 -82.97% -99.29%
privind
dobanzile
Cheltuieli 162,663,925 292,495,903 679,046,786 79.82% 132.16%
financiare
Rezultat 45,165,697 48,837,002 18,759,863 8.13% -61.59%
financiar
Rezultatul 419,570,840 541,374,874 259,392,017 29.03% -52.09%
curent
Venituri 0 0 0 - -
extraordinar
e
Cheltuieli 0 0 0 - -
extraordinar
e
Impozit pe 67,131,334 86,619,980 41,502,723 29.03% -52.09%
profit
Profit net al 352,439,506 454,754,894 217,889,294 29.03% -52.09%
exercitiului

12
Dividende 0 0 0 - -
acordate
Profit net 0 0 0 - -
nerepartizat

Cifra de afaceri creste cu 25% in 2007 fata de 2006 si cu 10% in 2008 fata de 2007 datoriata
cresterii productiei vandute si a veniturilor din vanzarea marfurilor. Aceasta este factorul principal
care induce variatia veniturilor din exploatare. Acestea se modifica in acelasi sens cu aproximativ
aceleasi valori.

Cheltuielile de exploatare cresc datorita cresterii aprovizionarilor de la terti. In conditiile

sporirii vanzarilor, este nevoie si de mai multe materii prime, deci aceasta crestere este normala.
Rezultatul exploatarii este pozitiv. Acesta are o crestere de 58% in 2007 fata de 2006 datorita
cresterii spectaculoase a vanzarilor Dacia in 2007. Dinamica vanzarilor scade la jumatate in 2008 si
acest lucru se vede in scaderea rezultatului exploatarii cu 59%.
Rezultatul financiar este pozitiv, dar este foarte mic comparativ cu cel din

exploatare.

Intreprinderea obtine in 2006 un profit de 352 mil RON. In anul urmator, profitul obtinut
este cu 29% mai mare, si anume 455 mil RON. Cresterea aceasta o punem pe baza cresterii
vanzarilor Dacia foarte mari in 2007. In 2008, profitul net scade cu 52% in urma dinamicii
superioare de crestere a cheltuielilor fata de vanzari.

O mare problema a Dacia o reprezinta activitatea inainte de anul 2006. La inceputul acestui
an, Dacia avea pierderi neacoperite de 1273 mil RON, care s-au raportat in anii urmatori. De aceea,
dividendele acordate au fost 0 si profitul net reinvestit a fost de asemenea 0, intreg profitul fiind
directionat spre acoperirea pierderilor.

MEDIUL EXTERN

MACROMEDIUL

MEDIUL NATURAL

Dacia si dezvoltarea durabila

Politica de mediu Dacia

Politica de mediu Dacia respecta principiile strategiei de dezvoltare durabila Renault. Aceasta
urmareste mentinerea echilibrului ecologic, reducerea impactului activitatilor companiei asupra
mediului inconjurator si respectarea imperativelor de mediu pe toata durata de viata a vehiculului,
din faza de conceptie si pana la finalul etapei de utilizare.
13
Reciclarea - in beneficiul tuturor

In majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, constructorii si importatorii de vehicule sunt obligati
sa asigure colectarea vehiculelor scoase din uz printr-o retea de colectare bine organizata. Dacia si-a
creat si ea o retea proprie de colectare a vehiculelor scoase din uz.In Romania exista minim un
centru de colectare agreat de Dacia in fiecare judet, iar in Bucuresti exista 3 asemenea centre.
Investitii in protectia mediului

Incepand cu anul 2000 si pana in prezent, la nivelul intregii platforme de la Mioveni, s-au facut
investitii de 19,7 milioane de euro pentru conservarea resurselor naturale, tratamentul apelor uzate,
al solului, al aerului si al deseurilor rezultate in timpul procesului de fabricatie.
Dacia eco2

Semnatura eco o certificare a faptului ca autoturismele Dacia se incadreaza in strategia de mediu pe

termen lung initiata de grupul Renault in 2006. Tinta pe care grupul si-a propus-o atunci a fost sa
ajunga printre primii trei constructori auto pe plan mondial in privinta nivelului scazut de emisii de
CO2.

14