Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Psihologia Copilului Si A Adolescentului, Anca Munteanu - 2011

    Încărcat de

    Alex P
    157 vizualizări158 pagini
    Psihologia copilului si a adolescentului

    Titlu original

    Psihologia Copilului Si a Adolescentului, Anca Munteanu- 2011

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Psihologia copilului si a adolescentului

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    157 vizualizări158 pagini

    Psihologia Copilului Si A Adolescentului, Anca Munteanu - 2011

    Încărcat de

    Alex P
    Psihologia copilului si a adolescentului

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 158
    ‘Anca MUNTEANU PSIHOLOGIA COPILULUI $1 A ADOLESCENTULUI Editura EUROBIT Timisoara [Descrierea CiP a Biblioteci Nationale a Romaniel| MUNTEANU, ANCA Psihologis copilului gi a adolescentulul / wnea Munteanu, - Timisoara : Eurobit, 2007 Bibliogr | ISBN 878-973.620-301-5 1509227 (rs0.922.8 J Cartea a aparut intr-o editie revizuita in anul 2041. Editura EUROBIT Cod CNCSIS 187, Editura EUROBIT Timigoara — Aloea F.C. Ripensia Nr.10 Ap.1 Tel/Fax: 0256-499,004 ‘e-mail: eurobit9 t@yahoo.com wurw edituraeurobit 10 Moto: Intrebirie simple Sunt ole ma rotund Unde toa nascut> Unde este casa to? Unde ve! merge? Ce faci? ee Géndosteste a tote acestea din cand m cine si obser cum se modkca Inti spunsel tu R. Bach CUVANT PREGATITOR Cunostintele aferente aceste! luerdri_apartin, mai Intai, profesiunii de om. Dar ele fac parte si din alfabetul indispensabil al oricirui educator, indiferent de ipostaza in care se Intrupeaz’. Caci se pot educa" pamantul, apa, focul, aerul $i metalul, dar nu inainte de a educa oamenii, Psihologul este 0 specio aparte de educator, cic natura celui pe care fl modeleaza este tulburator si primej- dios de similara cu propria sa natura, Esentialul este s& Ccunosti aceasta plasmuire inefabila si fragil, indiferent daca trebuie s8 te apleci in afaré sau sé te repliezi in interior. Viata seamana cu 0 simfonie formata din mai multe pari, care nu fac altceva deca s8 retugeze gi s& dezvote tema initialé 2 copiarici. lat de ce nu se poate infelege esenta umana fard a cunoagte, mai ital, aceasta varsté ce anticipeaza, in fond, universul de care suntem capabil Ca gi bulgarele de zapads, copilul poarté cu sine si din pulberea drumulul pe care il strabate, De aceea, este ecesar s& veghem asupra influentelor ce se exerci ‘supra lu, dar gi sa-l Invatam curajul si responsabiltatea de a zbura Intro zi, Pentru aceasta este nevoie de stinta, rabdare gi optimism. Dar, mai presus de toate, este nevoie de iubire, de foarte muita iubire. Caci, indiferent de calitle si defectele sale, un copil este intotdeauna un cer, adic’ o Perspectiva pe care nu aver voie s8 0 ratim, AM. CATEVA PRECIZARI Developand eronologic atractia mea fata de psiholo- gia copilulul gi a adolescentului, dorese s& mentionez ca e@ ‘mi-a fost inoculata, inci din timpul studenfei, prin cursut predat de un minunat dascal si om, doamna prot. univ. dr Stela Teodorescu, de la Universitatea Al. Cuza” din lag Mai apoi, preoouparile pe aceast’ tema a doamnei prof. univ. dr. Ursula Schiopu, de la Universitatea din Bucuresti, precum si personalitatea sa inconfundabila mi-a furnizet ‘deopotriva un imbold, dar gi un model greu de atins. Desigur, experienta mea materna gia avut rostul ei, ‘Aci astfel am realizat cat este de mare prapastia dintre teorie si practica In problema cunoagteri gi educarii unui ‘copil sau, altfel spus cai, In acest domeniu, ramanem mereu rigte gooiari “Traiectoria serpuitoare a profesiunii mele m-a adus, ‘ntr- zi, pe malul acestel discialine, Si poate ca abia atunci printre student $i pentru studenti am redescoperit cu ade- varet copilul, cum numsi maturitatea t:1 poate dezvalui ‘Am evocat acest periplu emotional, pentru a demon stra cat de amplu se consteleaza paleta gratitudinilor mete Dar nu este totul, deoarece pentru transformarea unel iubisi intr-un proiect gi apoi intro realitate editoriala a fost nevoie de cativa suporteri de nadejde. Tn acest context, adresez Intreaga mea gratitudine dommnigoarei jurist Dana Simea, secretara Sectici de Psino- logie, pentru timpul pe care mi Ia darult, cu pilduitoare solictudine si delicata afectiune, in scopul tehnoredactail actualei versiuni a carfi de fat Celde multumiri conducerii Editurt Eurobit, dar si domnuiui Florin Brie gi echipei sale de colaboratori, pentru fructuoasa gi deja multipla noastra colaborare, ‘Sunt recunoscatoare $i tuturor celor, nenumit acl, gi care s-aui abatut adeseor din drumul lor, pentru a-mi fi aldturi, n toate proiectele mele editoriale, AM. IDENTITATEA PSIHOLOGIEI VARSTELOR Problematicé, legile domeniului gi caracterul ef interdisciplinar A. SCHITA PRELIMINARA 9 Acum, cand omenirea traverseaza deja un now ‘seco! gi un nou mileniu, tréim intr-o lume trepidanti, de parca s-ar fi marit inségi viteza de rotatie a pimantul ‘Asa_cum remarca A. Toffler (1996), istoria puteril se ‘modific8, Principatele ei surse: violenta, averea si cu: noasterea traverseazi inexorabile restructurar. Astfel, violenta se converteste treptat In lege, iar averea devine cunoastere. Rezulta in consecinté ca prin ,fecare fugarii nano- secundé” cunoasterea creste In presianta, deoarece ea .2 devenit resursa finalé a afacenior.. substitutul final (A, Toffler, 1995, p.95). «¢ Dat find aceasta conjuncturé (conform unui studiy prospect realizat de UNESCO §i facut public Tn cadrul Congresului international de Psihologie, desfasuret in 1990 la Leipzig), psthologia se va plasa, la inceputul acestul mileniu, in topul stiinfetor vremil, aldturi de genetica moleculara gi microelectronics © Psihologia varstelor (sau psihologia dezvoltani) se institule astizi ca o ramuré fundamental a Psihotogiel, alaturi de psihologia generala, psihologia dliferentiala, psihologia sociala si psihopatologia. Apartia el, 9 ‘ca $i a celoriate derivati, alesta procesul de maturizare gi lexpansiune a stintelor psiholagice in cadrul psihologlel varstolor, clclul de cregtere gi dezvoltare (cu cele trei secvente majore: copilaria, pu- bertatea gi adolescenta), ocupa un loc privilegiat, dat find onderea sa decisiva In instrumentarea destinului uman, Ca umare, psihologia copilului gi a adolescentului pole-izeazé un interes mereu mal viu, atat din partea specialistior, ct si a publicului larg, ined de la debutul Veaculu! precedent, pe care Ellen Kay (In anul 1900), 1 substadil care asigura trecerea de 1a refiexe {a intentionalitate: + exercitilreflexelor (0-1 lund); + react eiculare primare (1-4 luni) + reacti circulare secundare (4-69 ln «& substadil care fac trecerea de la intentionaltate la reprezentare: ‘reprez™ coordonarea schemelor secundare (8/0-12 lun) ‘eacti circulare tenjare (12-18 luni; combinatia minta (18-24 ln pectic. perioadei senzorio-matori este c& explo rarea gi recunoasterea reali se face doar prin simu, iar Streturile cognitive sunt modele de aofiune tot mai 6o plexe. Interorizarea acestore anunta debutul urmatoarei perioade. © stadiut preoperational (18/24 luni - 11/2 ani), care pregiteste, In final, terenul propice pentru aparitia ‘operatiunilor concrete si care se subdepartajoaza asta! + substadiul gandini simbolice (2-4 ani); substadiul ‘gandiri preoperatori (4-7/8 ani); + substadiul operailor concrete (7/8-11/12 ani), Etapa preoperationalé debuteaz’ odata cu aparitia capacttati simbolice, respectiv imediat ce copilul reprezint& actiunile prin simbolur. Progresele notabile realizate in plan lingvistic, evoca cel mai sugestiv prezenta acestei func Cat privaste gandirea, aceasta este ilogic& 1 nesistematica ® stadiul operatillor formate (11/12 - 18/17 ani) ‘care cuprinde: ‘= substadiul operatilor formate (11/12-14 ani) ‘+ substadiu! structurlor operator formale (14- 16 17 ani). Definitoriv pentru aceasta secventa a dezvoltirii este aparitia gandini sistematice th plan abstract gi ipotetic. Comparativ cu aceastd formula de stadializare piage- tiand, variantele intermediare se deosebesc, in prin- cipal, prin aceea c& operatille concrete sunt, fie con- eiderate ca un stadiu de sine stétator, fio ca un sub- stadiu al celui operational. Indiferent de alterativa utlizaté, perioada concret-operationala se caracterizeazi prin capacitatea copilului de a rezolva, cu mai multé abi- Ttate, © problema legata de fenomene concrete. Acum se schiteaza ins gi gandirea logica, precum si posibiitatea utlizari unor notiuni abstracte, precum aceea de conser- vere a lichidelor gia substantel Interesant de menfionat este c& acelasi copil nu stie s&-gi rezolve toate sarcinile in consens cu stadiul aferent varstei sale. Inseamna c& o problema o abordeaza in ma- nigra stadiului respectiv, dup’ cum o alté problema 0 va 65 soluiona tn manera altui stadiu, Este vorba do prezenta ‘celui decal, despre care vorboa Piaget Zonforin’ mareli psholog elvetian, paralel cu evo- lutia cognitiva are loc i cea morala. Mai precis, dact initia, judecata morala’ este heteronoma, adica preia neselectv norme g egul din antura, cu timpul, ea devine utonoma datorit intriorzaiacestora in pofida lipsei de obioctvtate a metodo utitzate gi 2 inerentelor sale limite, Piaget @ oferit teorie momu- trontai ingenios gi consistent artculata, care a provocat nol inferogati $i dezvotar. Aste, conform fi Kohlberg. si Gitigan (apud J. Lugo si G. Hershey, 1979), capactatea de 2 ulliza operatile formaie continua s& se perfectioneze gi dincolo de adolescents, atingénd apogeut inte 30-45 an. in'pls, asa cum mentioneaza J. Cavanaugh (1993), la varsiatinereth aper 91 operat postfommale, cate se indi dualzeaza prin cateva particulars relativismul (cdc ind Nidul renurta treptat sa fegizeze vieun adv), caracterul Gialecic (cdc tandrul est fetal s8 caute moderatia cintre fextieme) § caractorulsistemic (cdc apare strédania de @ integra 's1concila antinomile, sub spectul eceliagi sister) ‘umerogi autor’ eu formulat o serio de oritici, ce demonstreazi ca prestatia piagotiané reclamé uncle Tetuguri gi completa, Exista cercetitor, ca de pia, Ik Feches (1980) gi W. Damon (1983), care contest Insusi conceptul de .staiu’, vehicula de Piaget, substituindut cu el de sniver. Astel, Fischer (1980) vorbeste de zece nivele a indeménarior (apttudinior cognitve), organizate introi grupari * grupul senzori-motor (specific noului nascut) cu- prinde percepti si scluni motrice ce vizeaza Sbiacte, persoane si evenimente din antur + grupul"reprezentatonal (speciic coplrei {input i moc este format dn reprezentr; 66 + grupul abstiact (specific adolescentei si varstei adulte) alniaza un ansamblu de concept ab- stracte, cu care se opereazé deja la varstele respective. Dupa opinia conceptei lui Fischer, dezvoltarea in contogeneza are un ritm inegal, ceea ce inseamna of un copil, Intro secvents a evoltei sale, nu poate atinge acelasi nivel pentru toate cele zece Indemanar ale sale Ascensiunea de la-un nivel la aul, pent fecare inde- ménare, se produce discret, cu pasi mérunti si nu: In coregrafilargi, ample, cum opinia Plaget. Intrucat magistulelvetian is intemeiazé multe dintre iefrefele sal asupra planus eognty, umd dor comportamentul motric al subiectior, uni specialist pun ie ndoiais modul tn care abiiaea motes a plu poste evoca nivelul siu cognitiv. Mai mul, s-a demon- strat cd unele capacititi apar la varete anterioare, fal2 do cele postulate do Piaget. De exemplu, consenvarea grev-tati are, conform opinei iui Bower (1976), un traseu accidentat deoarece apare la 7/8 ani, cispare la 11/12 ani, pentru a deveni stablé la 13/14 ani. fine, unele concept fundameniale pentru geslionarea conceptiei celebrului eNetian, precum asimilarea, acomodarea si echilbrares, sunt carential definite si operationalizate, dupa cum mentioneaza Hetherington si Parke (1966), Cu toate aveste emendamente, momentul Piaget, semnificé 0 réscruce in destinul paihologiei contem- porane. 4H, Wallon oferé si elo versiune de etapizare onto- genetic’, dupa mai multe tentative, care debuteaz’ cu lu- Cratea Origine caracterului la copil (1834), Ca reper pentru 0 asemenea departejare, ef ia constructa afectivi a eului si a personalitai. soaael” 800818 porpectté, revs urmétoarete pe- fioa o + etapa diferentieri dintre impulsivitatea motorie primara si cea emotionala (1-3 ani) + Gtapa consolidari puter de obiectivare (3-5 ani) ‘etapa detumdriiinteresului de la eu la lucrurt (6-7 ani}; + etapa sineretismului personalitati, prin asimilarea afectivitai in structurie intelectuale $i sociale (7-14 ani) +L. Kohiberg (1964) furnizeazé un tip de stadia- lizare, care ere drept criteriu rationamentul moral. ‘Prestatia sa se bazeaza pe 0 investigatie de teren, realizata asuprta unui egantion format din 72 de subiecti american, cu varsta cuprins tnire 10-16 ani Ulterior, Cercetarea a cépatat si o amprent interculturala, extinzan- dues in {ari precum: Canada, Anglia, Turcia, Mexic, ‘Taiwan. Subiecti vizalitrebuiau sa rezolve zece dileme mo- rale, de tipul ,Este mai bine s8 salvezi viafa unei persoane importante salu s8 salvezi mai multe persoane obignuite?” Tn urma travaliuiui Sau experimental, el a identificat roi niveluri de structurare a moralitatil, fiecare impli- And cdte doud stadil distincte. Cole trol nivelurl sunt: ‘ premoral (preconventional), ce caracterizeazé intervalul dintre 4-10 ani, cand standardele apre- cierii morale sunt dictate, din exterior, de catre elichetele culturale ale anturajului, iar valorizarea faptelor se face dup& efectele lor; + al moralititii conventionale, aferent perioadei inte 10-13 ani, Acum moralitatea este regizat’, tot din exterior, dup& nomele stipulate de familie sau alte grupuri de apartenenta. in plus, individul caut® S& gaseasca strategii prin care coilalt 8-1 considere bun; + al autonomio! morale, care se instaleazé trep- tat, dupa varsta de 13 ani, And individul nu 6 E a oereemenenreenerenemmmnmnntatnseaittsN numai cé face eforturi de @ defini valorle morale In termeni propril, ci si de ale interioriza Fiecdrul nivel, din cele expuse anterior, pund ete dou’ stadil, si anume: + Pentru nivelui premoral: + stadiul moralitatil ascultarii, cand pedeapsa si recompensa constituie parghile majore ale com- portamentului moral + stadiul moralitétii hedonismutui instrumental nay, in care individul se conformeaza la norma Tntrucat aceasta strategie se acompaniazé de consecinte pozitive. 4 Pentru nivelul moralitatii conventic + stadiul moralititi bunelor rolatii, cAnd incepe: 's& conteze 1 intentia nu numai consecintele fap- telor, Persoana respecta norma cu scopul de 2 dobandi eticheta de ,copil bun" + stadiul moralitatit legii $i ordinii, in care res- pectul fata de orice gen de autoritate se impune 6a find indispensabil pentru buna functionare a organismului social. + Pentru nivelul autonomiel morale: + stadiul moralitatii contractuale si acceptéril democratice a legii, presupune tratarea crite- rilor morale ca rezultat al unei decizii mutuale, de unde $i posibiitatea ameliorari lor din ratiuni utitare; + stadiul moralitatit principiiior individuale de conduit®, se manifests prin elaborarea, de care individu! in cauza, @ unui sistem propriu de valor morale. Ca urmare, judecata de sine este mai pretioasé decat cea care parvine din exterior. Cu toate doficientele modelulul elaborat de Kohlberg (se refer’ mal ales la judecata moral gi mai putin la conduit; se verified cu priaritate fa subiecfi de sex masculin etc), ol constituie versiunea de etaplzare cea ‘mai uzitata pentru descifrares evolutici morale in onto- genezé. Audienta lui se datoreaza gi faptului ca a fost val- dat siin alte spatii cultural. CH, Buchier, este autoarea unei variante de etapi- are la care a trudit mai mult timp, Conform opiniel sale, intenfonalitatea, dorinta de autoreslizare este funclard nraturii umane. In consecinta, criteriul major pentru dopartajarea geneticé este aspiratis individului spre un fel personal. Rezutta cinei stadi, care se prezinta dup cum urmeaza: * copllaria (Intre 0-15 ani), caracterizat8 print-o proiectie confuzé tn vitor gi teluri fragile, ne- ‘coagulate Inca + adolescenta 9i perioada adultulul tanar (Inte 15.25 ani), c&nd individul realizeaza cd poseda un anume potential si isi schiteazé primele aspirati, + varsta adulta tanéré gi mijlocie (intre 25-45/50 ani), c&nd idealufile capata consistenta si speci- ficitate; “varsta_adulté maturd (Intre 45:66 ani), cénd coamenii isi athiveazd trecutul gi Igi reconsider viltorul + varsta batrénetil (Intre 65-70 ani), cénd indi- Vidul, aflat 1a capatul drumului, traieste nutrindu- se din acele teluri pe care le-a Implinit. + Existi desigur gi alte repere de clasificare a Varstelor, ca de pilda evolutia intereselor (E. Ciaparéde, 1926; M. Debesse, 1952 5.2); raportul individului cu munca (0.6. Miller si W.H. Form, 1951); D.E. Super (1970) ee ‘In fara noastrd au existat mai multe preocupiri de etapizare a evolutiel ontogenetice, preocupari care au apelat la diferie oriteri: LPopescu-Teiugan, G.Georgit ” ALRosca, A.Chircev, A.Tucleov-Bogdan, S. Teodoroscu U. Schiopu si E. Verza sa. Din aceasta tesalurd arborescenta de solu, vorn .dopta varianta pe care U. Schiopu gi E. Verza (in 1981) au formulato, cu ocazia primei edt 2 lucrani Psinotogia varselor si pe care au reluat-o, eu unele mici retusuri I ceil uterioare (1996, 1997) Conform celor ‘doi autori romani (1995), pentru identificarea si decuparea corecti a stadillor de evo- lufie ontogenetica a finfai umane,trebuie avute In vede- te tet criteri majore: * tipul fundamental de activate (autoservice, joe, Invataturs, munca); + tipul de rela dintre individ gi mediut su; + raportu dialectic dintte cernfle exterioare (co: cio-culturale) gi cele inlerioare, subiectve (do- rile, idealur ete). 8 In consecinta, exista tri ntari ciclurl in onto- goneza: 4 Ciclul de crestere si urmatoarele etape: * perioada prenatelé (din momentul conceptil si pana la nagtere)’ + primul an de + prima copie (perioadaantepresecar, dela -3 ani) + a doua copilaie (pericada pregcoaré, dela 3-8 ani); +a treia copllirie (perioada gcolaré micd, de la 6-10 ani); + pubertates (10-14 ani; + adoloscenta (14-20 an); + adolescenta prelungité (20-24 ani) fexvoltare, care reuneste ita ec ctl alae, an xs engese ne pain at i irceans slecoancrigurs dsl an 4 Ciolul edutt, care cuprinde: + tineretea (25-35 ani); + varsta adultd precoce (35-45 ani); + varsta adult mijfocte (45-55 ani); + varsta adultd tardiv’ (55-65 ani). Ciclul de regresie (al batraneti), se subdeparta- jeaza in: + perioada de trecere (66-70 ani) + prima batranote (70-80 ani), + a dous batranefe (60-90 ani); + marea bitranete (peste 90 ani). ‘$8 procedim, in continuare, la derularoa princl- palstor varste dintre acelea care populeaz4 ontogoneza and la varsta de 24/25 ani, respectiv s4 analizam sec- Ventele aferente ciclulu de crestere gi dezvottare. ‘Vom lua ca deviza si Indreptar pentru acest perilu, ccuvintele lui A Gesell, ctate de R Zazzo in Evolutia copilului de fa doi la $ase ani (aparuté intr-un volum redactat de M. Debesse, 1970, p.39) -Culorlo unui spectru al dezvoltait ‘se fopese pe nesimite unele in altele, dar pentru ca $i portretul fiecérei varste SA fio folositor $i viu, trebuie $8 ne muiem ensula tn culor foarte note." * PERIOADA PRENATALA’ «¢ In urma cu aproximativ cinci decenii tumea occi- dentalé avea s& descopere un univers minfic, dar atat de ‘mult timp ignorat, cel at vieti intrauterine, Curajul apropierii de acest teritoriu, cotat ca insondabil, a fost alimentat de pertectionarea tehnologiei de investigatie medicala, care permite studiul fetusului tm conditi de maxima securitate. Printre metodele uzitate, alaturi de strategiile mai vechi, precum investigarea tailor la femelle gravide gi analiza fetusilor avortali, cercetares cu ultrasunete s-2 dovedit uns dintro cele mai fertile tohnici. Astfel, a fost validata, la distant de milenii, pildui- toarea intutle orientala, cea manifestat dintotdeauna un adevarat cult pentru copilul in uter. Gercetarile Intreprinse i la care au cooperat deopotriva psihiatri, obstretcieni, Jogi, de cele mai diverse nationaltati, au impus 0 imagine, nu dosr novatoare, ef de-e dreptul bulversanta despre viata intrautering, care nu numai c& demoleaza prejudeciti gi stereotipuri ruginite, dar impun gi

    S-ar putea să vă placă și