Pasarile prevestitoare

Un articol de Georgiana Srbu

Cultura mozaic | 21 comentarii | NR. 272 din 05-May-2010

In intreg spatiul european, pasarile cu un colorit intunecat (unora dintre ele li se mai adauga si
regimul nocturn), au fost asociate cu intunericul si moartea, motiv pentru care cntecul lor, noaptea
sau ziua, este considerat de rau augur. Pasari cobitoare, prevestitoare de boli, nenorociri sau moarte,
astfel sunt conotate aparitiile lor de catre oameni, care le-au alungat, temndu-se de mesajele pe care
le pot transmite. Totusi, fara a anula semnificatia acestor pasari de mesageri funebri , interpretarea
cntecului lor este diferita, in functie de momentul, locul si modul in care se face auzit. Astfel, ele
pot sa vesteasca schimbarile vremii, nasterea unui prunc (cnd cntecul seamana cu scncetul unui
copil mic), si chiar nunta (cntecul deasupra casei in care este o fata mare).
Conditia lor actuala se datoreaza, in mare parte, unei greseli savrsite cu mult timp in urma. De
exemplu, corbul este blestemat de Dumnezeu (sau de Noe), sa se hraneasca tot timpul cu hoituri
pentru ca nu si-a dus la bun sfrsit indatorirea; pornind de la aceasta intmplare se crede ca aceasta
pasare doreste, nu numai ca prevesteste, moartea celor din jur.
Pasarile care fac a rau sunt considerate a fi, in special, cucuveaua, bufnita, huhurezul, pasari
nocturne, dar si cucul, corbul, cioara, pasari care au, in general, un regim de viata diurn.

1. Cucuveaua este, dintre pasarile nocturne, mesagerul cel mai de temut al mortii, nu numai la noi, ci
peste tot in Europa.1
Numita si pasarea mortilor2 in tinutul Maramuresului, sau vesnica Piaza rea a tuturor oamenilor3 ea
vesteste moartea atunci cnd cnta pe casa sau in preajma ei (pe poarta, pe cumpana fntnii, pe
grajd sau pe un pom din gradina4), potrivit urmatoarei credinte populare: Cnd cnta cucumeaua
(cucuveaua) pe cosul casei, ori pe alte oleaburi, e rau de pustietate; cica moare cineva din casa
aceea5. Expresia i-a cntat cucuveaua a luat nastere chiar de la credinta ca aceasta pasare
prevesteste moartea6. Cntecul ei deasupra unei case in care tocmai a murit cineva va atrage
moartea din nou: Cnd mortul se afla in casa, si cnta cucuvaia pe casa, are sa mai moara cineva din
casa aceea7. Cu aceeasi functie, de sol al mortii, e intlnita si in satul Radu Voda, unde s-a
desfasurat o parte a anchetei:
Am inceput sa cred dupa ce a murit o vecina. Lnga noi traia o femeie batrna, cam la 65 de ani; era
singura, ca-i murise barbatul. Si in fiecare noapte, timp de vreo saptamna, s-a auzit cucuveaua care-i
cnta cnd pe casa, cnd pe grajd, la vite. A venit ea de doua ori la barbatu-meu sa-l roage s-o
impuste, ca noi avem pusca, dar el nu s-a dus ca a avut treaba saptamna aia. Si cam la o luna dupa
ce-a cntat cucuveaua, femeia s-a imbolnavit, a cazut la pat si a murit8.
Totusi, cntecul acestei pasari nocturne nu este legat numai de orizontul intunericului, ea poate
prevesti nunta sau nasterea unui copil, celebrari ale bucuriei, ale inceputului vietii (att nasterea, ct
si nunta reprezinta un inceput, o noua etapa a existentei lumesti): Cnd rde cucuveica pe o casa
unde este fata mare, e semn ca se va marita; Daca cntecul cucuvelei nu-i jalnic, ci mai mult
tipator, apoi in acea casa se va naste in curnd un copil9. Trebuie subliniata distinctia intre
semnificatiile sunetelor pe care le produce.
Conditia actuala a cucuvelei e explicata de legenda genezei sale: ea este metamorfoza unei femei
maltratate de barbatul ei. Cntecul ei nocturn este plnsul acestei femei chinuite de care Dumnezeu
se indura: Cucoveaua e din vadana. Traia cu un om si el o batea, ca tot in urma lui imbla de frica.
Batnd-o el asa, ea tot striga vau! vau! si Dumnezeu a prefacut-o in cucoveuca. Legenda ne arata
ca nu ea este malefica, ci buha: Cucoveuca cnd vine la fereastra si striga: <<cucoveau, cucoveau!
Hi, hi, hi!>> Are sa se nasca un copil, iar de este fata in casa, are sa-i vie Ursitoriul. Numai ct buha
cnd vine la fereastra si striga: <<Pu hu! Pu hu!>> Are sa moara cineva. Buha e pasarea mortii10.
Asadar, cucuveaua, potrivit acestei legende, nu poate fi o intrupare de rau augur, deoarece cntecul
ei, att de temut, nu este dect o exprimare a vechiului sau chin, iar aparitia ei aproape de casa poate
fi interpretata ca o dorinta de a se apropia de camin, de familie. Casnicia ratata o face sa se apropie
de casele unde in curnd va exista implinire in acest sens. Nasterea unui copil reprezinta o implinire
intr-o casnicie. Anuntnd aceasta nastere, ea ia parte la implinirea care i-a lipsit de-a lungul
existentei, ca femeie.

2. Bufnita. Pasare esentialmente nocturna, rapitoare capabila sa vada in cel mai deplin intuneric,
bufnita este in folclorul romnesc o aparitie de rau augur. Cntecul ei in spatiul diurn este perceput ca
prevestitor de rele, de boli, tocmai pentru ca este o incalcare, o inversare a conditiei sale nocturne: /
/mai ales cntecul se aude ziua, mare nenorocire, e semn de holera, de ciuma11 .
Functia de prevestitoare a mortii se releva si in momentul in care este auzita cntnd in cimitir12. De
altfel, aparitia oricarei pasari cu un colorit inchis in acest spatiu al mortilor este considerata un semn
nefast.
Totusi, bufnita nu este conotata in totalitate negativ. Poate in mod surprinzator, ea se numara printre
mesagerii primaverii: Cnd bufnita prin luna lui februar va cnta, e semn de primavara
timpurie13 .
Multe dintre prevestirile bufnitei sunt legate de vreme. Cntecul ei, in functie de anotimpul, locul si
momentul in care cnta, are semnificatii diferite, toate indicnd schimbarea vremii. Cnd se aude
dinspre rasarit va fi vreme buna, iar cnd se aude dinspre apus, anunta vreme rea. Cntecul ei pe
inserat, vara, prevesteste ploaia, iar iarna, ninsoarea. In general, indiferent de locul in care cnta (cu
exceptia cimitirului), se crede ca bufnita vesteste schimbarea vremii, mai ales ploaia14.

3. Huhurezul, alaturi de rudele sale nocturne, meneste a rau15 . Insa, comparativ cu bufnita sau
cucuveaua, care inevitabil sunt asociate cu prevestirile nefaste, huhurezul dispune de o aura malefica
mai putin accentuata, tocmai pentru ca aparitia lui nu este legata intens de semnele privind moartea.
Potrivit credintelor populare, el este cunoscut, mai ales, ca prevestitor al bolii si al schimbarilor
vremii 16 .
Caracterul malefic mai putin accentuat al prevestirilor sale se datoreaza, poate, si legendelor
referitoare la geneza sa: huhurezul s-ar fi nascut din copilul abandonat in padure de parintii sai.
Chinuit, el isi striga pna in zilele noastre parintii 17. Alta legenda vorbeste despre metamorfoza
unui tnar argat nedreptatit de stapnul sau. Pierznd vacile in padure, de frica stapnului si a lupilor
care incepusera sa se auda, se roaga lui Dumnezeu sa-l transforme intr-o pasare. Transformat in
pasare, continua sa caute vacile, chiuind huhuu! huhuu!18 .
Poate si datorita acestui spatiu al genezei sale padurea, in timpul noptii , care poate fi asociat
obscuritatii, frigului, spaimei la fiecare adiere de vnt, la fiecare umbra, un spatiu in care se simte
orice schimbare a naturii, a vremii, multe dintre credintele populare se refera la capacitatea acestei
pasari de a prevesti orice schimbare meteorologica:
Cnd cnta huhurezii semn de ploaie;
Cnd cnta huhurezul, are sa fie frig;
Cnd cnta huhurezul in padure, ii a vreme rea.19
Cntecul lor e semn de ploaie si de frig, nu si de vreme buna, iar acest lucru poate fi explicat tot prin
trimitere la geneza.

NOTE:

1) Poporul a facut repede din ea o pasare a nenorocirii //. Pretutindeni n Europa, strigatul
cucuvelei n apropierea unei case este o prevestire de moarte. Este de nenchipuit ce mare numar de
pasari au fost condamnate la supliciu., Jean-Paul Clbert, Bestiar fabulos. Dictionar de simboluri
animaliere, Ed. Artemis/ Cavallioti, 1995, p.97.
2) Tare urt face, aceea-i paserea mortilor. Are asa ca un zberet, plns de copil, noi o numim paserea
mortii, ca e musai sa moara cineva cnd o auzi, Inf. Teodosia Tite, 70 ani, Sapanta (ancheta, iulie,
2002).
3) T. Pamfile, Mitologie romneasca, Ed. Grai si Suflet Cultura Nationala, Bucuresti, 2000, p. 75.
4) v. S. Fl. Marian, nmormntarea la romni, Ed. Grai si Suflet Cultura Nationala, Bucuresti,
1995, p. 8.
5) A. Gorovei, Credinti si superstitii ale poporului romn, Ed. Grai si Suflet Cultura Nationala,
Bucuresti, 1995, p. 68.
6) v. Efrim Junghietu, Paremii prefunerare, n Revista de etnografie si folclor, Tomul 40, nr. 1,
1995, p. 54.
7) A. Gorovei, op. cit., p. 68.
8) Inf. Srbu Maria, 46 ani, sat Radu-Voda (ancheta, august, 2002).
9) A. Gorovei, ibidem.
10) E. N. Voronca, Datinile si credintele poporului romn, Iasi, Ed.Polirom, 1998, vol. I, p. 385.
11) S. Fl. Marian, Ornitologia poporana romna, Cernauti, 1883, vol. I, p. 209.
12) Ibidem, p. 210 : Cnd cnta n cimitir, are sa moara cineva.
13) A. Gorovei, op. cit., p. 268.
14) v. S. Fl. Marian, op. cit., vol. I, p. 209-210.
15) Ibidem, p. 219.
16) Mai exista credinta ca el prevesteste foamete, dar aceasta este rar ntlnita,
v. I. Muslea, Ov. Brlea, Tipologia folclorului. Din raspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu,
Bucuresti, Ed. Minerva, 1970, p. 293.
17) v. I. Muslea, Ov. Brlea, op. cit., p. 293.
18) T. Brill, Legendele romnilor, vol. III, Ed. Grai si suflet Cultura nationala, Bucuresti, 1994, p.
333.
19) A. Gorovei, op. cit., p. 266, 109.