4.

DIAGRAME DE EFORTURI LA
BARE DREPTE SUPUSE LA ÎNCOVOIERE

Barele drepte încărcate în plan vertical sunt supuse la încovoiere,

iar pentru acestea trebuie stabilită secţiunea periculoasă.
Trasarea diagramelor de eforturi este prima etapă în determinarea
oricărei cerinţe de calcul. Diagramele de eforturi sunt reprezentări grafice
ale variaţiei eforturilor în lungul axei barelor care alcătuiesc o structură, în
vederea stabilirii secţiunilor în care urmează a se efectua calcule de
rezistenţă.

4.1. Relaţii diferenţiale între eforturi

Se consideră un element de lungime dx, detaşat dintr-o bară dreaptă
solicitată prin sarcini conţinute în planul Oxz. Eforturile T, M, T+dT şi
M+dM se obţin din suprimarea porţiunii din bară, din stînga şi din dreapta
elementului respectiv, conform figurii 4.1.

Fig. 4.1
 Din ecuaţia de proiecţii a forţelor pe verticală rezultă

dT
T - q dx - ( T+dT ) = 0, de unde q = , (4.1)
dx

adică derivata funcţiei forţei tăietoare în raport cu axa Ox este egală cu

sarcina distribuită q, luată cu semn schimbat.
Ecuaţia de momente scrisă faţă de secţiunea din dreapta este

dx
M + T dx - q dx - ( M + dM ) = 0,
2

de unde, neglijând termenul infinit mic de ordin doi, rezultă

dM
T= , (4.2)
dx

adică derivata funcţiei momentului încovoietor în raport cu axa Ox este

egală cu forţa tăietoare.

Relaţiile:

dT dM d 2M
q; T; q, (4.3)
dx dx dx 2

reprezintă relaţiile diferenţiale între eforturi şi încărcare, la bare drepte.

Aceste relaţii conduc la o serie de concluzii utile pentru trasarea
diagramelor şi anume:
valoarea sarcinii distribuite q dă panta curbei de variaţie a
forţei tăietoare. Pe porţiunea unde q = 0, forţa T este constantă;
 valoarea forţei tăietoare T într-o secţiune dă panta curbei de
variaţie a momentului încovoietor;
pe intervalul în care forţa T este pozitivă, momentul
încovoietor creşte şi invers;
pe intervalul pe care nu există sarcină distribuită, forţa
tăietoare este constantă, iar momentul încovoietor variază liniar;
pe intervalul cu sarcină uniform distribuită, forţa tăietoare
variază liniar, iar momentul încovoietor variază parabolic. Parabola are o
valoare de extrem în acest interval, dacă în acea secţiune, forţa tăietoare
se anulează (dreapta care o reprezintă taie axa Ox);
în punctele în care se aplică o forţă concentrată, diagrama T
are un salt, iar diagrama M îşi schimbă panta;
în punctele în care este aplicat un cuplu, în diagrama T nu
se înregistrează nicio modificare, dar M are un salt.

4.2.Trasarea diagramelor de eforturi

Pentru trasarea diagramelor de eforturi se parcurg următoarele

etape:
-se calculează reacţiunile barei;
-se stabileşte un sens de parcurgere al barei şi o origine de la care să
se măsoare variabila x;
-se scriu relaţiile ce dau eforturile funcţie de variabile x pe diverse
intervale ale grizii;
-se reprezintă grafic variaţia acestora, funcţie de o axă paralelă cu
axa barei, numită axă de referinţă.

Astfel, se remarcǎ urmǎtoarele etape:

1. Stabilirea expresiilor analitice ale eforturilor

Pentru stabilirea expresiilor analitice ale eforturilor se alege un
punct de plecare situat la unul din capetele barei şi se iau în considerare
toate forţele exterioare, care acţionează de la capătul barei până la o secţiune
curentă (de abscisă oarecare x).

Eforturile sunt următoarele:

forţa tăietoare T, egală cu suma proiecţiilor pe normala Oz,
faţă de axa barei, ale tuturor forţelor care acţionează de la capătul barei până
la secţiunea considerată;
momentul încovoietor M, egal cu suma cuplurilor şi a
momentelor forţelor care acţionează de la capătul barei până la secţiunea
considerată.
Rezultă că pentru scrierea expresiei unuia din eforturi, se alege
pentru fiecare interval al barei o secţiune oarecare şi faţă de ea, se scrie
expresia analitică corespunzătoare.

2. Convenţia de semne este cea dată în capitolul 1.

3. Reprezentarea grafică a expresiilor analitice ale eforturilor.

Pentru trasarea graficului funcţiilor eforturilor, se utilizează un

sistem de axe care are abscisa paralelă cu axa Ox a barei. Eforturile se
reprezintă pe ordonată. Pentru diagramele de momente se preferă orientarea
ordonatei cu sensul pozitiv în direcţia axei Oz a barei.

4.2.1.Grinda simplu rezematǎ cu încǎrcare forţe concentrate

Se dǎ bara simplu rezematǎ la capete ca în figura 4.2. Se traseazǎ

diagramele de forţe tăietoare şi de momente încovoietoare.

Rezolvare.
Reacţiunile rezultǎ din ecuaţiile momentelor faţǎ de punctele de
sprijin 1 şi 2.
1 5
V1= F =0,25F şi V2= F 1,25F .
4 4
 Diagrama de fortţǎ tǎietoare T are variaţie constantǎ pe intervale şi
apar salturi în dreptul forţelor concentrate.
Diagrama de momente încovoietoare M este de variaţie liniarǎ
(Fig.4.2.)

F 1.25F
3 4
1 2

2F
0.25F
l 2l l

1.25F

+
0.25F
T
-
-0.75F
1.25Fl²

-
My
0.25Fl²

Fig.4.2

4.2.2.Grindǎ simplu rezematǎ cu încǎrcare forţǎ concentratǎ şi

moment concentrate

Rezolvare
3 2
Grinda din figura 4.3 are reacţiunile V1= P = 0,6P şi V2= P =0,4P.
5 5
Forţele tǎietoare sunt constante pe interval, cu salturi în dreptul forţelor, în
1, 3 şi 2.
 0.6P P 0.4P
Pl
1 2
3 4

l 2l 2l

0.6P
+
T
-0.4P
-

-0.2Pl
M
+
0.6Pl
0.8Pl

Fig.4.3

Momentele au variaţie linearǎ, cu salt în dreptul momentului

concentrat din secţiunea 4.

4.2.3.Grindǎ simplu rezematǎ cu consolǎ încǎrcatǎ cu forţe

distribuite uniform

Pentru grinda din figura 4.4. sǎ se traseze diagramele T şi M.

 0.125pa
p
2
1 3

1.125pa
4a a

pa

+
T
-
-0.125pa

-0.5pa²

My
-

Fig.4.4

Rezolvare.
Reacţiunile rezultǎ din:

1
M2 = 0; -V1 4a+pa 0,5a = 0; V1= pa=0,125pa;
8
9
M1 = 0; V2 4a-pa 4,5a = 0; V2 = pa=1,125pa.
8

1 1
Forţele tǎietoare sunt: T1 = - pa=-0,123pa; T2- = - pa=-0,125pa;
8 8
1 1
T2+ = - pa+V2 = - pa + 9/8pa = pa; T23 = pa –px. Pentru x=0, rezultǎ
8 8
T2 = pa, iar pentru x=a, rezultǎ T3 = pa –pa = 0.
 1
Momentele încovoietoare sunt: M1 = 0; M2 = ­ pa 4a = - 0,5pa2;
8
x2
M23=-V1 (4a+x)+V2 x ­ p . Pentru x = 0, avem M2 = - 0,5pa2 şi
2
pentru x = a, avem

1 9
M3 = - pa 5a + pa a ­ 0,5pa2 = 0.
8 8

4.2.3.Grindǎ în consolǎ încǎrcatǎ cu forţe distribuite uniform,

forţǎ concentratǎ şi moment concentrat

Se traseazǎ diagramele de forţe tăietoare şi de momente

încovoietoare la grinda în consolă din figura 4.5.

Rezolvare
Forţele tăietoare:

T1 2 4 kN;
Tx 4 5x;
T3 4 A 4 5 1,4 3 kN;
T2 4
xo 0,8 m .
q 5
Momentele încovoietoare:

M1 0;
M2 4 0,6 2,4 kNm;
4 xo
Mx 2,4 4 kNm;
2
3 1,4 x o
M3 4 3,1 kNm;
2
 M '4 3,1 3 1,2 0,5 kNm, în stânga secţiunii din 4;

M"4 0,5 2,5 2 kNm, în dreapta secţiunii din 4;

MA 2 3 0,8 0,4 kNm.

Fig. 4.5

4.2.4.Grindǎ simplu rezematǎ cu consolǎ încǎrcatǎ cu forţe

distribuite uniform, forţǎ concentratǎ şi moment concentrat

Pentru grinda încǎrcatǎ cu sarcinǎ uniform distribuitǎ, forţǎ

concentratǎ şi moment concentrate (Fig.4.6), se cere trasarea diagramelor de
eforturi.

Rezolvare
Reacţiunile rezultǎ din ecuaţiile de echilibru: V1=pl şi V2=2pl.
Diagrama T variazǎ liniar, pe intervalul 1-3, deoarece existǎ forţǎ
distribuitǎ. Forţa tǎietoare se anuleazǎ la x=l. Pe intervalele 3-2 şi 2-4
variaţia este constantǎ, în absenţa forţelor distribuite.

2pl pl
1 4
3 2
pl²
pl 2l l 2l

pl pl
+
T
-
x=l
-pl
2pl²

pl²
-
My
+
0.5pl²

Fig. 4.6

Diagrama M are variaţie parabolicǎ cu valoare maximǎ în dreptul lui

x=l, iar pe porţiunile 3-2 şi 2-4, variaţia este liniarǎ.

Observaţii:
pe porţiunile în care existǎ sarcinǎ uniform distribuitǎ/
diagram T este liniarǎ/ diagram M este parabolocǎ;
 pe porţiunile în care sarcina distribuitǎ este nulǎ/ diagram T
este constantǎ/ diagram M este liniarǎ.

4.2.5.Grindǎ simplu rezematǎ încǎrcatǎ cu forţe distribuite

uniform, forţǎ concentratǎ şi moment concentrat

Pentru grinda încǎrcatǎ cu sarcinǎ uniform distribuitǎ, forţǎ

concentratǎ şi moment concentrate (Fig.4.7), se cere trasarea diagramelor de
eforturi T şi M.

pl² p 0.33pl
4
1 2
3
pl
0.67pl
l l l

0.67pl
+
T
- -0.33pl
-0.33pl
x=0.67l
-1.33pl

0.17pl²
My
+
0.442pl² 0.33pl²
1.17pl²

Fig.4.7
 Rezolvare
2 1
Reacţiunile V1= pl 0,67pl şi V2= pl 0,33pl dau diagramele T şi
3 3
M., conform figurii 4.7.

4.2.6.Grindǎ în consolǎ încǎrcatǎ cu forţe distribuite uniform

Consola încǎrcatǎcu forţe distribuite uniform este reprezentatǎ în

figura 4.8.

V1=pl
p
2
H1=0 1

M1=0.5pl² l

pl

+
T

-0.5pl²

My
-

Fig.4.8
 Rezolvare
1
Reacţiunile H1=0, V1=pl şi M1= pl 2' 0,5pl 2 . Diagrama T este
2
liniarǎ şi diagram M este un arc de parabolǎ cu vârful în punctul
corespunzǎtor secţiunii libere 2.

4.3. Probleme propuse

Sǎ se traseze diagramele de eforturi T şi M pentru barele urmǎtoare.

Problema 1

p
2 1
2pl
l

2pl
pl
+
T

My
+

1.5pl²

Fig.4.9
 R: T1st=pl, T2=2pl
M2=0, M1st=1,5pl2.

Problema 2

P 2P
3
1 2
4

1.25P 1.75P
l 2l l

1.25P

+ 0.25P
T
-
-1.75P

My

1.25Pl +

1.75Pl

Fig.4.10

5 7
R:T1= P 1,25P , T2= P 1,75P
4 4
5 7
M3= Pl 1,25Pl , M4= Pl 1,75Pl .
4 4
 Problema 3

2P Pl
0.6P 1
1.4P
2
3 4

3l 2l l

0.6P
+
T
1.4P
-

-Pl

My
-
+

1.8Pl

Fig.4.11

3 2
R:T1= P 0,6P , T2st= P 1,4P ,
5 5
9
M3= Pl 1,8Pl ,M2=-Pl, M4=-Pl.
5
 Problema 4

pl p
1.25pl
1 2
3 4

1.75pl
l l 2l

1.25pl
+ 0.25pl
T
-
x=0.25l

-1.75pl
My

1.25pl² +
1.5pl²
1.531pl²

Fig.4.12

5 5 1
R:T1= pl 1,25pl , T3st= pl 1,25pl ,T3dr= pl ,
4 4 4
7
T2= pl 1,75pl
4
5 3 49 2
M3= pl 2 1,25pl 2 , M4= pl 2 1,5pl 2 , Mmax= pl 1,531pl 2 .
4 2 32
 Problema 5

pl² p
0.17pl 1
3 2 4

0.83pl
l 2l l

pl

0.17pl
+
T
-0.83pl²

-0.5pl²
-
My
+
0.17pl²

Fig.4.13

1 1
R:T1= pl 0,17pl , T2st= pl 0,17pl , T2dr=pl,
6 6
1 5 2
M3st= pl 2 0,17pl , M3dr== pl 0,83pl 2 ,
6 6
1 2
M2= pl 0,5pl 2 .
2
 Problema 6

p
0.25pl pl
1 4
3 2
pl²
1.75pl
l l l

pl

+
0.25pl
T
x=0.25l -
-0.75pl
-0.75pl² -pl²
-0.71pl²

-
My
+
0.25pl²

Fig.4.14

R:T1=0,25pl, T2st=-0,75pl, T2dr=pl,

M3st=0,25pl2, M3dr=-0,75pl2, M2=-pl2, Mmin=-0,71pl2.