DIONISIE din FURNA ERMINIA PICTURII BIZANTINERedactor; Marinela BOJIN Coordonator artistic: George Sorin NICOLAE Copertu: ,.Sfania Mahrama“, Teofan Cretanul, Mandstirea Stavronikita, luntele Athos, sec. al XVI-lea. ta editie. er teain trccopis, completat si cu indice de ‘editat de Mitropolia Banatului in 1979. Doverlerea CIP a Bibliotecti Nationale DIONISHE DIN FURNA Heminia picturii bizantine/ Dionisie din Furna — Bucuresti: Editura Sophia, 2000 p. 352; 23,5 cm. Bibliogt. ISBN; 973-99692-0-8 75 (046.3) (495.02) DIONISIE din FURNA ERMINIA PICTURII BIZANTINE Tiparita cu binecuvantarea IPS NICOLAE, Mitropolitul Banatului Bucuresti, 2000Precuvantare __ Urmare unor conditii priclnice, nu mai putin cresterii exigentelor artistice, in riurhia noastra s-a purces pe parcursul ultimelor decenii la impodobirea majori- sfintelor licasuri cu pictur noua sau, unde era cazul, la restaurarea celei vechi, ales cfind aceasta reprezenta o valoare deosebiti. Executarea de atari lucriri, ‘si pretentioase, presupunea evident existen{a specialistilor [pictori, Zugravi si lori] capabili si dea curs multiplelor solicitari, dar si cunoscitori in cel mai fad ai mestesugului picturii. ibil la nevoile aprute si asumandu-si sarcina implinirii lor, Sfantul Sinod al sii Ortodoxe Romine a luat masurile corespunzatoare pentru a pregati cadrele 1¢ de pictori bisericesti. Totodata, a instituit 0 Comisie de pictura biserice: i asigure respectarea randuielii in modul de impodobire a sfintelor 1a uplice unitar normele proprii traditiei ortodoxe si romanesti ltatele obtinute sunt multumitoare. Am putea chiar spune, fara teama de a fa actual Biserica noastra se situeaza la loc de frunte. Mai sunt totusi ‘Destui pictori mai au de invatat in ce priveste mestesugul lor; destule S-ar fi putut picta mai bine, mai frumos si mai conform regulilor. fi orice contributie in aceasta directie este util, ne-am hotarat s& pub! 1, inte-o forma imbunatatita si pana la un punct modernizatd, manualul bisericeasc’ ortodoxa care este Erminia lui Dionisie din Furna ¢ anii 1701-1733 dupa modelele anterioare). Aici sunt date indrumari | Irebuie sii se pregiiteasca duhovniceste cei doritori a se indeletnici cu de instructiuni tehnice referitoare la zugrivitul insusi si culoarea si felul vesmintelor, decorul, textul si locul inscript rd. Vasile Grecu, Erminii de picturd bizantind, in rev. Candela, 1941, pp. 489-515). In circulatie sub forma accesibila a ,.Erminiei* lui Dios cia, ne face plicere a nadajdui, atat pictorii si zugravii nostri, cat gi deptmiaritorii erestini, care vor intelege odata mai mult ca nu este ile sii se Impodobeasc’ dup’ bunul plac, ci doar urmand norme ali inlesneasea respectarea caracterului autenticei picturi sacre si plstrarea unititii in cadrul intregii Ortodoxii. Obligativitatea Mm pomenitelor norme a fost insistent subliniata in vremea din urma Pictura religioasa, in rev. Glasul Bisericii, an, XIX, nr. 1 1960, pp. 48-58 si Idem, Probleme de seamd ale Biseric: an, LVIIL, nr. 3-4, martie-aprilie 1940, pp. 172-178. Viorel Tigu, Considerapil asupra respectdrii traditiei in arta bise- Mitropolia Banatului, an, XXL, nr, 10-12, octombrie-decembrie 78). S-4 indicat chiar aminuntit ,programul iconografic al biserici- Men Kine Branigte, in rev. Biserica Ortodoxii Romana, an, XCH, 974, pp. 740-771), dupa ce anterior Scoala superioard de pic- Sine corutive bineri¢esti'' 4 Arhiepiseopiel Bucurestilor a dattw iveald manualul Pictura, intocmit de A. G, Verona (Miniistirea Neamtu, 1943), el Insupi precedat, inainte cu peste patru decenii, de Jeonegrafia sau arta de a zugravi bisericé si icoane bisericesti a episcopului Ghenadie al Rimnicului-Noului Severin (Bucuresti, 1904) si de Zconografia celui ce avea si devin’ patriarhul Miron Cristea (Sibiu, 1905). Insistenta aceasta pe latura bisericeasca corespundea ~ webuie sa retinem — preo- cupiirii de a instrui in modul de a se picta la noi, ceea ce a determinat publicarea in taducere romaneasca a Tratatului de pictur intocmit pe la anul 1400 de Cennino Cennini (trad. Dimitrie Belisare, Bucuresti, 1936, si N. Al. Toscani, Editura Meridi- ane, Bucuresti, 1977), a Cartii despre picturd apartiniind lui Leonardo da Vinci (trad, V. G. Paleolog, Bucuresti, 1947), opere clasice in materie, ori a volumasului Jui Traugott Stephanowitz, intitulat Pictura in ulei (trad. loan Comsa, Editura Me- ridiane, Bucuresti, 1966). Ne griibim sA aratim ins cd valoroasele si folositoarele intocmiri acum ci diminueaza, ci, dimpotriva, pun mai pregnant in lumina importanta ,,Ermi: Dionisie, raspAndita la noi in numeroase traduceri manuscrise imediat dupa alcd- (wires ei, panda cand — in versiunea lui Macarie de la Caldarusani (1805) — a vazut lumina tiparului prin purtarea de grija a Prof. Vasile Grecu (Carti de pictura bise- rleeascd bizantind, in rev. Candela, an. XLII, nr. 1-12, ianuarie-decembrie 1932 si an. XLIV, nr. 1-12, ianuarie-decembrie 1933; cf. Dan Simonescu, Manualul de pic- turd bisericeascd al lui Dionisie din Furna, in rev. Raze de lumina, an. VIII, nr. 3-4. iulie-decembrie 1936, pp. 173-177). . Retipirim deci Erminia lui Dionisie in traducerea lui Macarie, nu insa cu textul i greoi si descori neinteles din cauza transpunerii ad litteram a cuvintelor grecesti, ci intr-o limb’ comuni noua celor de azi. Cineva ar putea spune — si recunoastem pe bun drept — ci nu mai avem de-a face cu versiunea de baz, pe care Prof. C. Sin- dulescu-Verna o urmeaza. El insusi ne avertizeaza insa, in ,,Cuvantul de lamurire’, cll ,,nu a nazuit sa dea la iveala o lucrare critic&*, ci ,,o interpretare a textului-vechi", in scopul wunei lesnicioase intelegeri a lui‘. Astfel, textul lui Dionisie in traducerea ticarie devine accesibil cititorului de azi, iar pictorii si zugravii bisericesti, pre- credinciosii il pot pricepe fard si aibi trebuinta de cunostinte speciale. Sacrificnd acrivia filologicd scopului practic urmarit, ne-am bucura dacd am avea prilejul si constatim ci efortul tiparirii intr-o versiune .indreaptata“ si .com- pletata* a Erminiet lui Dionisie din Furna va fi apreciat de aceia de la care asteptim sili pundi talentul, priceperea si jertfelnicia in slujba impodobirii sfintelor acasuri cu pictur autentic’ si valoroasa. : ite nu + NICOLAE, Mitropolitul Banatului _ manuscris cu litere chirilice necunoscut!, din ,,anul 1843, aprilie 3“, intitulat Cuvant de ldmurire in anul 1930, am aflat la un zugrav batrdn, care lucra prin {inutul Buzaului, un “Erminia pentru mestesugul zugraviei* si care poartA numele alcatuitorului: .Prea ritul intre zografi, Dionisie, ieromonahul cel din Furna’?, Prima parte a acestui manuscris cuprinde foarte multe si pretioase indrut tice, privitoare la materialele si la tehnica picturii in tempera gi fn fresea. Din ‘re acestea, unele sunt de ,,o traditie bizantina straveche" jnaintand pana in sec. X, adicd mai vechi decat acele indrumari descrise in Carticicd a diferitelor arte Schedula diversarum artium), lucrare care isi asteapta traducatorul in roméneste, a i Theophilus Presbyter (de la inceputul sec. al XUl-lea) si deci cu cdteva secole Jhaintea indrumirilor redactate de Cennino Cennini (1400)4, Leonardo da Vinci 1499), sau Giorgio Vasari (1568)° in tratatele lor in care se vorbeste despre pic Partea a doua cuprinde un manual aproape complet de iconografie crestin’, cu alul oranduit dupa Vechiul si Noul Testament, bine sistematizat, luandu-se ca Wa practica pictorilor de la Muntele Athos, folositi si de romani de-atatea secole urma. Ne-am incumetat a transcrie aci acest manuscris, pe care l-am luat ca text de bazii, ‘pentru cf ar fi cel mai complet, ci pentru motivul c& are o limba mai curent. Dar multe parti, din cauza deselor copieri, cartea circuland printre vechii zugravi numai h copii, si acestea foarte rare, chiar imediat dupa intocmirea ei pe la anul 1730, pre- si din cauza traducerii ei greoaie — facuta ad litteram la 1805 din elineste, de imandritul Macarie’, care, desi a lucrat, cum singur spune, pe cit fi fuse cu Unf, nu cu putind ostenealA si cu stricarea ochilor la scris” -. unele indrumari, mai Ichnice, au ajuns intr-adevair a nu mai fi pe deplin intelese, iar altele greu de Wit, deoarece contin multe numiri levantine de materiale, sau alti termeni grecesti iti pe vremuri, dar care azi nn se mai intalnese in limbajul pictorilor. Pentru Kimurirea lor am consultat o alti Erminie, nu i Yersiune, anonimi, publicati de Ghenadie Eniiceanu (episcopul Ramnicului) ‘an manuscris din 1841, caruia i-a dat titlul Iconografia, arta de a zugravi bise- 4 s/ icoane (Bucuresti, ed. 1, 1903), precum si manuscrisul chirilic din 2 aprilie ‘asemanitor celui copiat de noi, care apartinuse zugravului Belisare S. hivescu, din scoala de la Buziu’, Tn 1937, ne-a putut fi de mare folos insiisi erea original’ a lui Macarie, ficutd de pe un text care s-a pierdut, Aceastii tra colationaté cu alte redactiuni mai vechi", dintre care pe unele le cerceta- W si Noi In 1931 1932, cu alti ocazic, la Biblioteca Academiei Romane din Bucu- 4 fost publicati de profesorul bizantinolog Vasile Grecu, de la Universitatea ucuresti, in volumul cu titlul: Cédryi de picnera bisericeased bizantind (Cer- anti, 1946), care uncori ne-a servit gi prin aparatul critic ‘acest fel — dorind a scoate din nou la lumini aceste expunert, spre a le pune ia Tndeména cititorilor fn ortografia actuald st astfel a le da putinta de folosire =, am fuee unele Indreptiri yi adaogin din textele aritate, Am urmiirit ins, pe ct saputut, atat forma de expunere logica in redactarea continutului, ca astfel sa apara cat iii pe injeles, ct si justetea din punct de vedere al mestesugului. Aceasta cerinti he-a obligat si judecim fiecare propozitic in parte, fie in legiturai cu latura tehnica, fie cu cea iconografic’. Ne-am permis ins4, adeseori, si o oarecare libertate in ayezarea mai justi a unor cuvinte in fraza, spre a-i putea da totodata si o cfit mai bund cursivitate. Nu am nazuit aci a da la iveald o lucrare critica, nici nu am ,,indreptat* in sensul tunel prelucréiri ori a schimbarii fondului, negisind cu cale a face stricto sensu 0 interpretare a textului vechi, ci am urmiarit peste tot, dup’ cum se vede, numai 0 mai lesnicioasi intelegere a lui. De accea, dacd in multe cazuri ne-am ingaduit a indrep- 14 forma unor titluri sau constructia unor fraze, ajunse confuze sau greoaie, asa cum Am mai spus, nu am schimbat nicidecum intelesul, iar adesea am transcris fara a elimina sau adzuga ceva nemotivat®. Se cade si mai mentionim ca am cautat a pas- iii, pe eft s-a putut, caracterul de exprimare din vechime, precum $i adresarea la persoana a Il-a, peste tot, asa cum de asemenea se prezinta si alte tratate vechi cu ‘ieeleasi preocupari. Tn fine, am fost nevoiti apoi a trece la identificarea materialelor si la experimen- {liri de tor felul, spre a le verifica temeinicia si din punct de vedere tehnic, asa ca, daclt cineva va avea prilejul si se foloseasci de ceea ce scrie aci, ,,si nu-si mai piardi timpul in nesigurantele practicii, cum zice Cennini"®, cercetand si incer- Clind, ci si le aib& gata; cel mult sd-si aleagd metoda convenabila, potrivit materia- lelor pe care le are la indemAnd sau si le poate procura. Se pot consulta in plus indrumirile adaugate si notate ca atare in dreptul titlurilor, cu nr. 1-20, dintre care tinele sunt inedite, pentru c& nici cei vechi nu s-au marginit numai la o singurd for- mull, dovada c& gasim atatea variante, cele mai simple fiind cele mai vechi si cele mai bune, ‘Toate cele 73 capitole, cAte se pare cA a avut redactarea Ini Dionisie in partea tehnic’, le-am numerotat gi le-am lasat asezate asa cum au fost in tratatul lui, desi nu toate sunt in mod rational si practic la locul potrivit, ca de pilda capitolele: 27, 73 si altele. Dionisie a adunat materialul fara o criticd ceva mai severa, din unele manuscrise anonime ,,de curdnd si de demult", precum si din ,,erminiile vechi“ ale lui Panse- lin!! si Theofan!2, nedescoperite incd, la care a addugat capitole proprii, cu metode §i relete practicate pe vremea lui la Muntele Athos. Apoi a oranduit totul, avand ca plan procesul executirii picturii. S-ar putea totusi ca unele fragmente scurte din text, sau chiar capitole, si fi fost intercalate mai tArziu de cAtre copisti, cu scopul de a completa, intrucét cartea a c&patat cu timpul un caracter popular, Tot acesti copisti, desea anonimi, s-au striduit sa inlocuiasca si unii termeni mai vechi, spre a face mai Limurite si mai utile indrumarile, fara insi a modifica structura originara a serierii, care a circulat astfel in mai multe versiuni, Cu toate acestea, cartea | Dionisie, mai ales versiunea tradusa in romaneste, riméne cea mai bund redactare din clite au circulat printre vechii zugravi din sud-estul Europei, privitor la tebnica picturii de traditie bizantina!3, Cuvintele, precum gi numirile de materiale (turcesti, greeestt ete.) care nu mat sunt in-uz, le-am inlocuit in text cu altele, sinonime, cu mult biigare de seam, inclit in{olesul sau continutul acestuia sd nu sufere!’, Am lsat doar cuvintele mai scsi tata aaraeaaea aaa a aie ct freevente, legate de meserie, unele dovedind originea picturii noastre vechi!5, si ard tate toate in index. In ceea ce priveste partea a Il-a, iconografica, am impartit lucrarea pe capitole si 4m numerotat paragrafele, separand insa unele capitole si asez4ndu-le in locurile trivite (ex. cele de la grupa C ,,Diverse reprezentari“), iar unde au fost lipsuri, am ntercalat fragmente sau scene aflate in alte redactiuni. Toate scenele care corespund textelor biblice au fost controlate si am ardtat in note trimiterile respective, spre a se putea consulta si Biblia la nevoie sau pentru o mai bund documentare. La fel s-a edat si cu citatele biblice, dupa ce au fost toate indreptate si completate, folo- ‘sind Biblia editata in 1968. Adiiug’im ca nu avem pretentia de a fi dat la ivealé o Erminie cu totul desavar ‘it, oricat ar putea fi de valoroase textele vechi folosite de noi, deoarece se giisese ia, Siria, Sinai si altele, iar cu timpul se vor mai crea inc& multe, tot atat de loxe. Ele vor trebui s& facd intr-un viitor obiectul altor cercetari, spre a se com- ceea ce a putut aduna sarguinciosul si ,,prea smeritul intre zografi*, ieromon Dionisie din Furna, la vremea lui, numai din regiunea Muntelui Athos, de care ‘noastra veche a fost intotdeauna legata. in incheiere, intrucat se stie c& limba utilizata se reinnoieste continu, am inte= ai facem ca textul de fata si-si indeplineasca scopul lui initial si si fie inteles in ime, astfel incAt s4 poata fi folosit cu mult mai usor decat versiunea din 1805 Julte aparute pind la 1843, care prezinta lipsuri, cuvinte transcrise gresit gi al- . De altfel, aceste indrumari practice si iconografice socotim ca nu vor putea fi folositoare lingvistilor, pentru care nu sunt create, ci mai ales pictorilor, acelo~ un mestesug cu insusi truditorul, pe de o parte, ca o carte de atelier, adic’ de ¢ = azi, cfind s-au pierdut multe practici, mai ales de ordin tehnic, exercitate ‘wile de traditie!®, iar pe de alta parte este valoroasa ca izvor de cunoastere pen {oli cei care cauta si stie cAte ceva despre felul in care s-a lucrat toata vechea tomaneasca si a intregului sud-est al Europei. gH Cum se prezinta editia de fat4, rezultat al unei interesari, ce-i drept nu tot- 4 continui, timp de cfteva zeci de ani, cu apleciri atente asupra a tot ce am ‘afla fn legiitura cu problemele cuprinse aici, este de datoria noastra a martu- ‘oh en s-a desivarsit din indemnul si prin deosebita intelegere si grija a LPS. , Mitropolitul Banatului, caruia ii datoraém adanca noastra recunostin(a esa reprezentri, nedescrise aci, in arii de arta crestina din Orient, de exemplu in Loam deseris in art, Manuale iconografice ale vechilor zugravi, in rev. ,,inge~ it), 1937, nr. 45, p. 173-180, Amintim ca manuscrisul era al zugravului , N. Constantinescu, avind 23-18 cm, cu legitura originala de piele ine plistrat Intr-o caseti de carton. Avea 359 de pagini scrise, cu c&te 25-26 fol albe virgate, flrd filigrane, cu foaia de inceput Lisata liber’. Nu avea importante sau chenare in text, iar literele inijiale erau simple, scrise cu , OH yi titlurile tuturor subiectelor. Tot cu rosu era seris in capul fiecirei in atinga Brmdnie sau gramaticd, iar la dreapta pentru mestesugud cugraviei, | Loculitatea Marna exist i azi, In apropiere de Agrafe, in Grecia de mijloe, lui adiuginducive gi numele de Hurnagratiotal,‘4, Vasile Grecu, Carti de pictura bisericeasca bizantind, Cernauti, 1936, p. 9. 4, Connino Cennini, Tratatul de picturd, trad. de D. Belisare, Bucuresti (1936); © nou traducere, de N. Al. Toscani, a aparut in Editura Meridiane, Bucuresti, 1977. s Leonardo da Vinci, Trarat despre pictura, tad. V. G. Paleolog, Bucuresti, 1971, 6, Giorgio Vasari, Vierile celor mai de seamd pictori, sculptori si arhitecti, vol. 1 (lntroducere), trad. Stefan Crudu, Bucuresti, 1962. 7, Manuserisul care cuprinde traducerea lui Macarie si care a fost in posesia immentrului Zugray Nicolae Teodorescu — pitarul din Buzau, este semnalat prima ‘Gurl de elltre descoperitorul lui, Al. Tzigara-Samurcas, intr-un art. din volumul iu lui C. Dumitrescu-lasi, Bucuresti, 1904, pp. 291-296, cu titlul ,,Fragment din Ustavul sau Erminia zugriviei. ‘ur dewpre Macarie, vezi rev, ,,Ingerul", art. cit., si rev. .,Biserica Ortodox Ro- wind’, 1944, nr 910, p. 673, unde, printre altele, aflam ca, in anul 1794, Dositei, jnieapolitul Tir Rominesti, isa dat sarcina de predicator in toatd eparhia, find Ja tnvdiqiturit’’, Totugi, el nefiind de meseric si deci necunoscand pro- ale picturii gi nici materialele, este explicabil de ce unele cuvinte ‘Acente! arte lou redat cum sea priceput, fie lisandu-le in limba neogreacd © roménizandu-le, ceea ce a putut pune uneori in incurcatura pe ‘#uigtavil de mai tirziu, ori pe cercetitori. De exemplu, I. D. Stefa- ilool intitulat Natura 9¢ clasicismul in arta crestind (publicat in 0, nn ded, p, 249), in care trateazi, printre altele, despre ma- veohilor Vi, dt Lumina ultimelor descoperiri® si plecand 1H45 ile 1ui Didron, eure nu era deloc familiarizat cu termenii ‘Yooh risiritone = afiemé; ,,.Dupii mai bine de o suta de ani, nu s-a vit Haenindi, Nov gtinn sinc 6 sunt substantele de care ni se vorbeste. incomplete sau Mai putin clare” (.,.). ..Din nefericire nu sunt usor cient nici de fnfeles" le Wn An, fh alt articol, intitulat Pictura bisericeased, notiuni de tehnicd Th Clan! Biserieti", 1961, nr, 11-12, p. 1080), cu autoritatea-i cunoscuta, in mod eu totul paradoxal, 1, D, Steffinescu precizeaza: ,,Culorile numite in manuilul lui Dionisie, cu exceptia a doud numai din ele, n-au putut fi identificate pint azide nici un chimist''. Aceleasi afirmatii le repeta si in volumul Iconografia artel bigantine $i a picturii feudale romdnesti (Bucuresti, 1973, p. 15). S-a ajuns la aceste sustineri, pentru c& tofi cei care s-au ocupat de aceste Erminii nu au stapanit tehnica picturii, ci numai condeiul scriitorului si, deci, este firesc ca nu au putut JAmuri th aceeasi masuri nici materialele descrise, nici felul lor de folosire. 8, C, Siindulescu-Verna, Zugravii de la Buzdu, Buziu, 1937, p. 9; Gabriel Coco- ra, Scoala de zugravi de la Buzdu, in ,,Biserica Ortodoxd Romana, 1964, nr. 3-4, pg. 366, Manuscrisul se gasea la nepotul siu, ing. Marcel Belisare de la CER Timi- goara, fiul pictorului D, Belisare, care a avut bundvointa sa ni-l imprumute, iar azi se afl la Arh, Stat, Bucuresti, sub nr. 1555. 9, Pentru a ilustra deosebirea dintre textul vechi folosit aci gi redactarea noastra, lutim Ja intimplare gi dim urmatoarele: Cum sa lucreti eriticeste lar pre pirurile celor tineri file tntr-acest chip: mai inainte inchipuieste-te (proplizmuieste-le) pre ele ch umbrii, amestecdnd yi pufintic corneal’, apoi deschide-le cu singuri cerneala, si lamatisesti-le cu inainte-inchipuire, si puind pro- plasma si putina pelita, psimithisesti-le or sulimnesti-le pre puterile. Iar parurile si barbele batranilor lamatisesti-le cu linau deasupra preste proplasma (inainte-in- chipuire) si sulimenesti-le pre ele cu subtirele sulimenituri. Cum se lucreazd ca cretanii __ Jar parul celor tineri f%-1 intr-acest chip: mai inti di-i proplasma cu ocru inchis amestecat cu putin negru; apoi deseneazi-I cu negru curat, si pune-i lamele cu pro- asma, (adic) pundnd proplasmé si putind carnatie, [ori numai cu ocru curat], lumineaza parle reliefate. Jar la parul si birbile batranilor pune lamele cu | deasupra peste proplasma si lumineazi-le cu alb subtire. 10. Op. cit., cap. 40. 11. ,,Celebrul si misteriosul maestru® Panselin, caruia unele indrumari din ace: text fi poarta numele (ex. cap. 16, 17, 18, 21) se crede ca era originar din Tessaloni _ unde a si murit. Tessalonicul era centrul scolii de pictura bizantino-macedonene, ¢: facterizata prin aranjarea scenelor in frize, ca pe un pergament ce se desfagoar’i de la Slinga la dreapta, si infatisarea figurilor in spirit elenistic, adic mai rafinat si cu sriji in tot ceea ce priveste realitatea vie (v. Ch. Diehl, Manuel d'Art Byzantin, tom. |, Paris, 1926, p. 842; si N. lorga, Sinteza bizantind, Bucuresti, 1972, p. 266; vezi ‘A, Xyngopoulos, Thessalonique et la peinture Macédonienne, Athénes, 1955; si Nouveaux témoignages de l'activité des peintres macédoniens au Mont-Athos, de lasi, in ,.Byzantinische Zeitschrift“, 52 Band (1959), Heft 1, Miinchen). Tn 1956, Andreas Xyngopoulos, profesor la Universitatea din Tessalonic, publi- ind albumul Manoil Pansetinos, insotit de un studiu, dovedeste cA ,,acest mare mv bizantin* la inceputul sec. al XIV-lea a pictat biserica mnistirii Protanon, 310, care are cea mai veche pictura din Muntele Athos, in mare parte refacuta tirziu (y. ,,Glasul Bisericii, 1960, nr. 3-4, p. 248), si ca atare el nua trait in LVI, cum s-a afirmat pana acum. (v. Charles Delvoye, Arta bizantind, II, Bucuresti, 16, p. 229). 12. Pictorul Theofan, de asemeni celebru, originar din insula Creta, a lucrat la fn sec, XVI, credincios traditiilor grecesti si bizantine din secolele trecute, in | scoalei veneto-cretane (v. aci cap. 51), caracterizata prin aranjarea scenelor ite In cadre rosii (vezi Ch. Diehl, op. cit., p. 870-871), dar intr-o manier’ mai (i, ca O Sinteza a artei bizantine si a celei occidentale renascentiste (v. Corina Jecoane vechi romanesti, Bucuresti, 1971, p. 12. Despre Theofan Strelitzas ul si scoala sa, vezi amiinunte la Carmen Laura Dimitrescu, in Pagini de veche yomdneasca, Il, Bucuresti, 1972, p. 212-215, art. O reconsiderare a picturti bi- din Stdnesti ~ Valcea). Dionisie din Furna, partizan al trecutului si pasionat al picturii vechi, a luptat pentru realizarea infratirii peste veacuri a lui in si Theofan si totodatit pentru continuarea fn pictur’ a metodelor ramase de doi mari maegtri, caracterizate prin procedee tehnice si artistice superioat ‘Cartea a cireulat in greceste, purtind titlurile: Ermineia ton zografon ‘wogratilor| iy zografias (@Erminia zografiei, ceea ce Al, Odobes- dus ,,Clilauza picturii") gi Ermineia tis cografikis tehnis (=Erminie a meste- ploturii). ‘Qooident insli ea este cunoscuth sub titlul Hermineia (Le Guide de la peinture) Dionynon, nau Manwalul de picturd de la Muntele Athos (Das Handbuch der Ne eate KOOL cH Gel Mai de seam Compendium deveohe tehnicd picturala greac’, dup’ care s-au condus, in exercitarea mestesugului, weneratii intregi de pictori. Despre circulatia erminiilor in Occident si in Rasirit, in manuserise, precum si dospre editiile de dupa 1845, vezi Vasile Grecu, Carri de picturd bisericeasca bizan- ind, Cernauti, 1936, p. 3-39, si C. Sindulescu-Verna, Manuale de iconografie ale veohilor cugravi, in rev. ,ingerul", Buziu, 1937, nr. 4-5, pp. 173-180. 14, Unele cuvinte au fost inlocuite si de copisti, in decursul vremii, ineat gasim, de pildi, pentru aceeasi culoare numirea: psimit (1730), suliman (1805), blaivas (1843), adic’ alb de plumb sau ceruza. lar alte numiri s-au creat de céitre zugravi, (runscriindu-le sau pronuntandu-le pocit, de ex. bol-armenos, -borblament. borle- inlin, bulearma; Goldfarbe- gulifarba; Malerstock- mastoc, mustahar, mustablu etc. 15, De exemplu, termenii: zugrivesc, vopsea, bolos, lam’, proplasma si altele, primite de noi de la grecii bizantni odata cu mestesugul. ) 16, Insusi Dionisie redacteaza aci unele indrumari in mod foarte sumar, sincer si ffir pdindul de-a ascunde vreo tain a mestesugului, stiind cd restul era cunoscut din ppmuetica de atelier sau de pe schela, fara insd sf banuiasci pierderea lor prin trecerea timpului. Dionisie din Furna — nota biografica .Omul raémane in viitor doar cu cea ce a putut da altora N. lorga Putine stiri au ajuns pana la noi!, privitor la viata si activitatea celui dintre vografi, prea smeritul ieromonah Dionisie ,,cel de Furna’, cum singur se numeste precuvntarea cirtii sale .Erminia pentru mestesugul zugriviei™. Tot din aceast’ ‘uvantare deducem cd a stat in Muntele Athos, unde a invatat mestesugul pic- lurli. El scrie: ,Cu mult& osteneala si cu vreme indelungata i] deprinsei din jldrie, sdrguindu-ma si urmandu-i, dup a mea putint, lui chir Manuil Panselin, fn Tessalonic strluci ca o lumina, (si invaténd) de pe sfintele icoane si prea fru- Roascie biserici zugravite de dansul in Muntele Athos cel cu numele sfintenici". _ Dintre marii maestri de traditie veche, renumitul pictor Panselin se bucura de o Je ,,strilucind odinioara in mestesugul acesta al zugravi \unat mestesugul lui, pe toti vechii si noii zografi, precum prea dovedit se ar bisericile cele vechi], in icoanele cele de pe zid si cele de pe scnduri, zugrivite dinsul", “De aceea, Dionisie si |-a ales ca model, ba inc& pentru el era o distinctie sci clev?, mai ales cd nu s-a putut bucura in ucenicia lui de un maestru prea lucit. El s-a desavarsit in cele ale mestesugului invatand mai mult singur, dupa ile lui Panselin, pentru ci zice: ,,fa si tu precum noi“, atunci cnd il sfatuieste I ic cum si invete, in caz ci nu gaseste un ,,dascal iscusit’. 1701, cind Dionisie isi cunostea bine meseria, se stabileste in comunitatea » i de la Athos, intre chinoviile din Karyes, ca un deplin zugrav si cilugiir, -4i clideste, langa chilia lui, o bisericuta, pe care o zugriveste personal} lai Uirziu, ajunge sa ise zicd ,,dascal zograf (zografo didascalos), asa cum eran {i $i fn (ara noastri zugravii cei mai iscusiti, care aveau si ucenici in ale ugului. ire ani 1729 —1733 a adunat, din alte redactiuni mai vechi despre picturd, jilul pe care I-a aranjat in cartea sa Ermineia tis zografikis tehnis, in care se norme corecte si se dau indrumiari practice celui ce vrea si invete mestesugul i, Aci se infitiseaz’ invataturile scolii de pictur’ atonite4, ca rezultat al expe- maestrilor bizantini de pana la el, la care a fost ajutat, cum singur aratii, » ,Cul ostenealit le-am adunat impreund cu prea invatatul intru cele sfinte, | Chiril, ucenicul meu cel din (insula) Hios, de citre carele se si indreptar’, Mult cereetare, cartea tui Dionisie cuprinde douit piirti insemnate si bine distincte ~ o cv indrumiri tehnice, pe care le-a cules din redactiunile mai vechi 41 a dous parte, iconografic’, pe care el a amplificat-o dupa redactiunile ‘stat la indemind, precum yi dupii cele viizute la monumentele din Athos, find ea lipsith dintra cele ce sunt trebuinciouse pentru mestesugul acesta" ‘he exprimnd el ~, relone ef redactiunes lui a izvoriit din necesititi practice de ate 1A, ca din partes nui pedagog interesat de invatitura (inerilor zograli,Aatlel, el spune tot acolo, in preacuvantare, cA Erminia pentru mestesugul acesta, ol MULL OMiirdie gi cu incercata iscusintd pe cAt imi fuse mie cu putinta — o adunai [oan ales] si 0 serisei [...]", ca si foloseasca si si dea ,.zografilor - celor impodobiti © darurile firii —fndemnuri spre ales si mai bun mestesug. de ordnduirea si de intre- huintaren viipselelor [...]*, si tot ceea ce priveste mestesugul. $i adaugi, in alt loc, ef el 4 feut aceasta ,.nu pentru alta, fara dect numai avand dorire si-1 ajut — pe cat Imi este eu putinti — pe prea iscusitul ucenicul acela, tot al mestesugului acestuia, curele gi mult doreste si o dobandeascd pe cartea mea aceasta", Patti de tinerii incepatori in ale picturii, Dionisie nu spune ci a desena dupa huturdi trece inainte de toate“, asa cum sfatuiesc toti pictorii mari occidentali, ci el se adreseaza ca oricare dascal de coal veche ~ bazat pe ,,pricipiul atelierului" gi pe metoda instruirii si a insusirii mestesugului in mod individual, prin copieri si corectiiri de citre un maestru — cand zice: ,,Cunoaste, dari, o iubitorule de invata- luni, ucenicule, cum ci de ai dori céndva si te apuci de mestesugul acesta, ti se cade sil incerci si afli vreun dascal iscusit, pe care il vei pricepe curand, daca te va invata pe tine [...] lar de vei afla vreun neinvaitat si nemester, fa si tu precum [am facut si] noi, si cauta ca si afli oarscare izvoade de la prea vestitul Manuil Panselinul si yreme destuli te osteneste la ele desenand [...], pana ce vei pricepe chipurile miisurile acestuia; apoi pas la bisericile cele zugravite de dansul [cu ales mestesug, Sau cauti icoane de dascali iscusiti), ca s& scoti copii sau izvoade, precum iti vom ariita’. ,.Insi si nu-I faci pe lucrul tau prost si cum s-ar intampla [...] lard tu, o iubite, ia aminte bine, necrutand osteneala. ci cu prea multa ravna si cu hdrnicie sa te iscusesti si deplin si-l inveti pe mestesugul acesta", dar nu ca aceia ,,citi pentru a banilor iubire, cu licomie, fara de eviavie si cu nebagare de seama se apucd de Juerul acesta". Indrumarile pe care le ofer’ Dionisie pentru nevoia celor de un mestesug cu el intru invititura picturii, pe langa faptul c& sunt foarte vechi, tinute candva cu grija in cel mai sever secret, ele sunt si foarte practice, izvorate din experienta si munca incordati fntr-un mare numa de ani, pentru ci scrie: ,,Acestea pe care le scriu si nu {i Se pari basne, pentru ci eu insumi le-am incercat [...|*. Totusi el nu le impune ca pe niste principii stricte, ci le lasd la buna alegere si apreciere a ucenicului, zicand: «lar daci voiesti, incearca-o si pe aceasta‘. Sau indrumand, nu intr-un stil savant sau inflorit, ci simplu si clar: ,,De voiesti, fa precum iti scriu tie aicea, pentru ca in- viitditurd de dascal bun si iscusit este aceasta‘. lar cAnd este ceva de tinut in seama, vice: Numai ia aminte !“. Sau ,.Numai si-o stii si aceasta...". ,,Insa vezi bine..." si altele, De asemeni remarcim ci, stiind s& aprecieze si parerile altora, in toate ocaziile ol se exprima cu recunostinta si respect fata de ceea ce a Pprimit de la inaintasii sai, pe care ii pretuieste, atitudine care fi aduce onoare. Dionisie, fiind un bun cunoscator al materialelor de care se servea, de altfel foar- te simple si putine, cu proprietatile, calititile si defectele lor, precum si al modului lor de folosire, cu toate taincle mestesugului, ca si alti confrati de-ai lui, el nu spune toate aminuntele, adici tot ce stia despre mestesug. Aceasta nu doar ci unele cur hostinfe el a {inut sv riména Uinuite si piizite cu striignicic, cum obignuiau atitia ma- eytri pe atunci, care lucrau izolat si erau intr-o continuil teami de concurenti, ci so- cotind ci sunt lucruri prea cunoscute gi mai ales pentru ef el mai avea de redactat incii de patrurcinei-ori pe atitea pagini, reprezentind parten a Lea a edirtii sale, ou idese i | sau alter confinut iconografic. Damicia sufletului sau, ca si bunele intentii se frija ce-o are de-a arata ce sa se faca in caz ca lipseste un material indi c va, asa c&, totdeauna si in orice imprejurare. el se sileste si fi# cat mai de folos, ¢ Wn bun indrumator. De aceea admiram gandul lui plin de altruism, cum rar se intaineste, de a put la indemna zografilor tot ceea ce le era necesar si stie in meseria-lor, si astfel si | Wgureze cat mai mult munca. Se mai remarca, din cuvantul de inceput al cartii lui Dionisie, cf el a avut in phi Thaltul gand de a institui in sud-estul Europei un mod de instructie artistic - temeinica — cum era in atelierele de tip medieval din Muntele Athosului ~, ¢ Tndemnul staruitor ca intru toate ,,sa se sileasci fiestecarele, din cat va putea, ca § urmeze celor vechi“. ¥ In 1745, Dionisic editeaza la Venetia Viara Sfantului Serafim, un compatriot di Agrafe (mort in 1611), despre care a adunat stiri si le-a aranjat fntr-o noua cart ar ca omagiu adus sfantului, fi compune si el unele cfintece de lauda, ceea ce aril preocuparile in plus pe care le avea, precum si un oarecare talent poetic. Apoi, ciin¢ unei modest seamén, care i-a fost ¢¢ 1, O biografie, scrisd de un ucenic al lui, s-a gasit in Furna si este semnalati d Prof, Vasile Grecu in Erminii de picturd bizantind, Cernauti, 1942, p. 14. 2. Se obisnuia si la noi ca unii zugravi sd se socoteascd elevi ai lui Tattarescu i nici nu |-au cunoscut, fiind doar ucenici ai unor fosti clevi ai maestrului, 4, Vasile Grecu, Erminii de pictura bizantind, op. cit., p. 14. 4, Al, Odobescu, Istoria arheologiei (Opere, vol. II), Bucuresti, 1955, p. 253. 5, Materialele le prelucrau singuri, ceea ce dovedeste cat de greu se lucra atune! €8 astiizi, cind avem totul gata prelucrat in fabrica. 6, Vasile Grecu, Carti de pictura bisericeasca bizantind, Cernauti, 1936, p. 18.