Utilizarea postului n scopuri curative este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a
continuat pna la nceputul secolului al XIX-lea cnd a fost dominat de scoala
patologica materialista a profesorului Wirchow si urmasii sai Weit, Feurbach, Buchner etc. care au spulberat orice idee referitoare la vindecarea prin post fiind cu totul mpotriva acestui gen de vindecare. Doctorul Durian interzicea postul nu numai n cazuri de febra, dar chiar si n reumatisme astfel ca la sfrsitul secolului al XIX -lea tratamentele sunt complet izgonite din giuvaerele artelor de vindecare. Pe la nceputul secolului XX nsa doctorul Temmer a "redescoperit" postul ca metoda de vindecare el fiind primul medic care a ndraznit aceasta supunndu-se chiar el unei nfometari de 40 de zile sub supravegherea mai multor specialisti dovedind lipsa de pericol n cazul unui post ndelungat. Dupa el au nceput sa reapara n medicina si alte glasuri pro, precum: dr. Dewey din Mealvile, Pensilvania, care a tratat o fetita care suferea de mult de dispepsie, si tifos, vomitnd orice mncare. Ea a fost supusa unui post de 35 de zile dupa care pulsul si temperatura au redevenit la normal, fetita nsanatosindu-se complet. Dr. Dewei a tratat apoi prin posturi de 3 pna la 5 saptamni att boli acute ct si cronice. ncet ncet s-au aratat adepti ai postului total si doctori renumiti din Rusia, Franta, Germania etc. ca de exemplu dr. Von Seeland, dr. Adolf Meier sau Sigmund Muller. Dr Guelpa din Franta a avut succese rasunatoare n tratarea prin post a diabetului, astmului, bronsitelor, bolilor de stomac, artritelor etc. Iar dr. Just din Harz a nsemnat rezultate deosebite combinnd tratamentul vegetarian de cruditati cu postul total. n vechime postul religios si cel de vindecare erau abordate cam n acelasi sens pentru ca medicina si orice alta forma culturala sau rituala aveau o ncarcatura spirituala mergnd mna n mna cu credinta considerndu-se ca sanatatea trupului depindea de sanatatea sufleteasca. Referitor la aceasta Platon n Charmides reda un pasaj n care un tnar dac explica de ce ei erau cei mai renumiti medici mentionnd ca Zalmoxis regele si totodata zeul lor ia nvatat " sa dea ngrijire trupului dimpreuna cu sufletul ca daca ntregul nu este vindecat partea nu poate fi sanatoasa", teorie ce se redescopera din ce n ce mai mult astazi. Pelerinii mahomedani n drumul lor spre Mecca trebuie sa posteasca trei zile iar la ntoarcere sapte. Dar nainte de toate, acest post este privit ca un mod de purificare att al trupului ct si al sufletului, atingnduse prin aceasta o stare de pace interioara. Esenienii si nazareii traiau vegetarieni obisnuind posturi severe de patruzeci de zile. De aici se poate ajunge la niste concluzii, si anume ca respectarea perioadelor de post reprezinta un cstig nu numai pentru sanatatea fizica dar si pentru cea morala. Niste organe tensionate si suprasolicitate induc n fiinta stari de aceeasi natura de aceea este recomandat sa fie nlaturate din alimentatie alimente greu digerabile sau sintetice (nenaturale), alimente ce solicita inutil corpul fizic. De aceea postul este recomandat organelor bolnave, slabite, care prin solicitare neadecvata sau haotica tind prin natura lor biologica ca n timpul postului sa se regenereze si paradoxal sa capete vigoare chiar n timpul unui post total mai ndelungat dar n care sa se foloseasca lichid (apa de izvor). De exemplu exista numeroase cazuri de fiinte care au integrat armonios postul n viata spirituala astfel nct au ajuns sa renunte complet la hrana traind n post total continu fara sa le fie afectata sanatatea sau vitalitatea. Spre exemplu misticii catolici Anna Kathrine Emmerich (10 ani fara hrana), Anne Maria Fartner (11 ani fara hrana), Angela de Foligno (12 ani fara hrana), Domenica Lazari (14 ani fara hrana), Elisabeta de Rente (15 ani fara hrana), Terese Neumann (40 ani fara hrana). Aceasta din urma, ntr-o convorbire cu yoghinul Paramahamsa Yogananda a confirmat teoria acestuia ca corpul fizic este n stare sa se hraneasca cu particule fotonice de lumina, cu energia pranica sau biotronii, cum mai sunt numiti. Terese Neumann fiind cunoscuta si datorita stigmatelor sale, din anul 1922 nu a mai pus hrana n gura iar din 1926 nu a mai baut nici apa. Cu toate acestea taranca din Konnersreuth a lucrat zi de zi la cmp dormind doua ore pe noapte pna n momentul mortii sale 1962. Ea a constituit subiectul a numeroase verificari medicale. Printre cazurile ce s-au bucurat de o asemenea atentie particulara amintim si pe sora canadiana Esperance de Roian care n 1868, supravegheata sever timp de sase saptamni de catre doi medici si izolata ntr-o camera, desii nu a consumat alimente greutatea sa corporala a crescut de la 51,2 kg la 56,2 kg. Corpul uman este capabil n situatii critice sa prelucreze forme de manifestare a energiei nca necunoscute stiintific. Yogananda Swami mentiona n cartea sa "Autobiografia unui yoghin", cazul sfintei Giri Bala care a trait peste 50 de ani fara alimente sau lichide datorita unei tehnici Kria, cu exercitii de respiratie si anumite mantre ce permiteau yoghinei sa transforme energia vitala n alte forme necesare de energie. Exemplele ar putea continua dar acestea sunt doar cazuri cu totul speciale si cu un alt gen de integrare. Acele fiinte religioase atingnd acest nivel datorita purificarilor, pioseniei si credintei lor, traind n conformitate si strnsa legatura cu armonia lor interioara si cea cosmica universala. Revenind nsa mai aproape de conditia noastra, este chiar indicat sa se tina un post negru macar o data pe saptamna (cel mai bine vinerea) iar n functie de aspectele noastre vitale eventual sa se consume sucuri de fructe, legume sau ceaiuri. Posturile de o zi nu slabesc n greutate dupa cum ati fi tentati sa credeti dar nici nu ngrasa. Cele 1 - 3 kg pierdute ntr-o zi de post (n functie de structura fizica) sunt asimilate a doua zi de catre organele acum odihnite si redistribuite cu o eficienta marita. Atentie mare totusi, realimentatia dupa o perioada de post negru se ncepe neaparat cu o hrana usoara si cu masura. Organele au o tendinta mai lenta dar nu mai putin eficienta asa ca nu este bine sa fie suprasolicitate cu prajeli, carnuri sau alimente impure chiar din primele ore.