Utilizarea postului n scopuri curative este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a

continuat pna la nceputul secolului al XIX-lea cnd a fost dominat de scoala

patologica materialista a profesorului Wirchow si urmasii sai Weit, Feurbach, Buchner
etc. care au spulberat orice idee referitoare la vindecarea prin post fiind cu totul
mpotriva acestui gen de vindecare. Doctorul Durian interzicea postul nu numai n
cazuri de febra, dar chiar si n reumatisme astfel ca la sfrsitul secolului al XIX -lea
tratamentele sunt complet izgonite din giuvaerele artelor de vindecare. Pe la
nceputul secolului XX nsa doctorul Temmer a "redescoperit" postul ca metoda de
vindecare el fiind primul medic care a ndraznit aceasta supunndu-se chiar el unei
nfometari de 40 de zile sub supravegherea mai multor specialisti dovedind lipsa de
pericol n cazul unui post ndelungat. Dupa el au nceput sa reapara n medicina si
alte glasuri pro, precum: dr. Dewey din Mealvile, Pensilvania, care a tratat o fetita
care suferea de mult de dispepsie, si tifos, vomitnd orice mncare. Ea a fost supusa
unui post de 35 de zile dupa care pulsul si temperatura au redevenit la normal, fetita
nsanatosindu-se complet. Dr. Dewei a tratat apoi prin posturi de 3 pna la 5
saptamni att boli acute ct si cronice. ncet ncet s-au aratat adepti ai postului
total si doctori renumiti din Rusia, Franta, Germania etc. ca de exemplu dr. Von
Seeland, dr. Adolf Meier sau Sigmund Muller. Dr Guelpa din Franta a avut succese
rasunatoare n tratarea prin post a diabetului, astmului, bronsitelor, bolilor de
stomac, artritelor etc. Iar dr. Just din Harz a nsemnat rezultate deosebite combinnd
tratamentul vegetarian de cruditati cu postul total. n vechime postul religios si cel
de vindecare erau abordate cam n acelasi sens pentru ca medicina si orice alta
forma culturala sau rituala aveau o ncarcatura spirituala mergnd mna n mna cu
credinta considerndu-se ca sanatatea trupului depindea de sanatatea sufleteasca.
Referitor la aceasta Platon n Charmides reda un pasaj n care un tnar dac explica
de ce ei erau cei mai renumiti medici mentionnd ca Zalmoxis regele si totodata zeul
lor ia nvatat " sa dea ngrijire trupului dimpreuna cu sufletul ca daca ntregul nu
este vindecat partea nu poate fi sanatoasa", teorie ce se redescopera din ce n ce
mai mult astazi. Pelerinii mahomedani n drumul lor spre Mecca trebuie sa posteasca
trei zile iar la ntoarcere sapte. Dar nainte de toate, acest post este privit ca un mod
de purificare att al trupului ct si al sufletului, atingnduse prin aceasta o stare de
pace interioara. Esenienii si nazareii traiau vegetarieni obisnuind posturi severe de
patruzeci de zile. De aici se poate ajunge la niste concluzii, si anume ca respectarea
perioadelor de post reprezinta un cstig nu numai pentru sanatatea fizica dar si
pentru cea morala. Niste organe tensionate si suprasolicitate induc n fiinta stari de
aceeasi natura de aceea este recomandat sa fie nlaturate din alimentatie alimente
greu digerabile sau sintetice (nenaturale), alimente ce solicita inutil corpul fizic. De
aceea postul este recomandat organelor bolnave, slabite, care prin solicitare
neadecvata sau haotica tind prin natura lor biologica ca n timpul postului sa se
regenereze si paradoxal sa capete vigoare chiar n timpul unui post total mai
ndelungat dar n care sa se foloseasca lichid (apa de izvor).
De exemplu exista numeroase cazuri de fiinte care au integrat armonios postul n
viata spirituala astfel nct au ajuns sa renunte complet la hrana traind n post total
continu fara sa le fie afectata sanatatea sau vitalitatea. Spre exemplu misticii catolici
Anna Kathrine Emmerich (10 ani fara hrana), Anne Maria Fartner (11 ani fara hrana),
Angela de Foligno (12 ani fara hrana), Domenica Lazari (14 ani fara hrana), Elisabeta
de Rente (15 ani fara hrana), Terese Neumann (40 ani fara hrana). Aceasta din
urma, ntr-o convorbire cu yoghinul Paramahamsa Yogananda a confirmat teoria
acestuia ca corpul fizic este n stare sa se hraneasca cu particule fotonice de lumina,
cu energia pranica sau biotronii, cum mai sunt numiti. Terese Neumann fiind
cunoscuta si datorita stigmatelor sale, din anul 1922 nu a mai pus hrana n gura iar
din 1926 nu a mai baut nici apa. Cu toate acestea taranca din Konnersreuth a lucrat
zi de zi la cmp dormind doua ore pe noapte pna n momentul mortii sale 1962. Ea
a constituit subiectul a numeroase verificari medicale. Printre cazurile ce s-au
bucurat de o asemenea atentie particulara amintim si pe sora canadiana Esperance
de Roian care n 1868, supravegheata sever timp de sase saptamni de catre doi
medici si izolata ntr-o camera, desii nu a consumat alimente greutatea sa corporala
a crescut de la 51,2 kg la 56,2 kg. Corpul uman este capabil n situatii critice sa
prelucreze forme de manifestare a energiei nca necunoscute stiintific. Yogananda
Swami mentiona n cartea sa "Autobiografia unui yoghin", cazul sfintei Giri Bala care
a trait peste 50 de ani fara alimente sau lichide datorita unei tehnici Kria, cu exercitii
de respiratie si anumite mantre ce permiteau yoghinei sa transforme energia vitala n
alte forme necesare de energie. Exemplele ar putea continua dar acestea sunt doar
cazuri cu totul speciale si cu un alt gen de integrare. Acele fiinte religioase atingnd
acest nivel datorita purificarilor, pioseniei si credintei lor, traind n conformitate si
strnsa legatura cu armonia lor interioara si cea cosmica universala.
Revenind nsa mai aproape de conditia noastra, este chiar indicat sa se tina un post
negru macar o data pe saptamna (cel mai bine vinerea) iar n functie de aspectele
noastre vitale eventual sa se consume sucuri de fructe, legume sau ceaiuri. Posturile
de o zi nu slabesc n greutate dupa cum ati fi tentati sa credeti dar nici nu ngrasa.
Cele 1 - 3 kg pierdute ntr-o zi de post (n functie de structura fizica) sunt asimilate a
doua zi de catre organele acum odihnite si redistribuite cu o eficienta marita. Atentie
mare totusi, realimentatia dupa o perioada de post negru se ncepe neaparat cu o
hrana usoara si cu masura. Organele au o tendinta mai lenta dar nu mai putin
eficienta asa ca nu este bine sa fie suprasolicitate cu prajeli, carnuri sau alimente
impure chiar din primele ore.