Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

Marketing Financiar
-Proiect-

Student: Chirita Alexandru Octavian

Grupa: 1534

Seria: B
SC CALIPSO SA a luat fiinta sub denumirea de TRUSTUL ALIMENTATIEI PUBLICE
LOCALE ORADEA(T.AP.L.) in anul 1952, fiind inregistrata in baza certificatului nr.21/1972 la
fosta Sectiune financiara regionala.

In baza Deciziei nr.14/22.01.1974 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al mun.

Oradea si a Certificatului nr. 193/1974 de inregistrare la Administratia Financiara a judetului
Bihor, intreprinderea a functionat de la aceasta data sub denumirea de Intreprinderea Comerciala
de Stat pentru Alimentatie Publica Oradea(I.C.S.A.P.).

A functionat pe principiul gestiunii economice, fiind inzestrata cu fonduri fixe si mijloace

circulante proprii, avand personalitate juridica, incheind bilant contabil propriu, cu cont la banca
Nationala Sucursala Bihor si la Banca de Investitii Oradea.

Conform. Legii nr.9/1971 a centralizat bilantul contabil al cantinelor restaurant pe care le-a
avut in subordine. In perioada de la infiintare si pana in Decembrie 1989 I.C.S.A.P. Oradea a
avut in subordonare, administrare si exploatare directa: unitati operative de desfacere (restaurante
cu forma clasica de desfacere si cu baza proprie de productie, restaurante cu autoservire cu baza
proprie de productie, bufete tip express cu baza proprie de productie, patiserii, cofetarii, bufete,
baruri de zi,unitati tip Gospodina, bufete de incinta, chioscuri, puncte stradale), sectii de
productie (laborator de cofetarie, laborator de inghetata, laborator de racoritoare, sectie bucatarie
calda si rece, carmangerie), depozit (pentru bauturi, produse agro-alimentare, magazii,
materiale), parc auto (cu garaj de intretinere), sectie de intretinere.

Calipso S.A. a fost infiintata in conformitate cu prevederile Legii 15/1990, prin Decizia
Prefecturii Bihor nr.212/06.11.1990, fiind succesoarea fostei ICSAP Oradea (respectiv TAPL
Oradea).

Obiectul principal de activitate al societatii este "alimentatia publica" (Cod CAEN 5650
Baruri si alte activitati de servire a bauturilor). Societatea are in administrare directa un numar de
6 unitati de alimentatie publica, fara personalitate juridica, toate situate in Municipiul Oradea. De
asemenea, societatea are in proprietate o serie de spatii comerciale, acestea fiind inchiriate.
 Daca la inceputul anului 1990 societatea dispunea de o retea de 150 unitati proprii de
desfacere, in anul 2013 situatia este complet modificata. Astfel, societatea are in administrare
directa 2 unitati, respectiv: Complexul PIGALLE din Rogerius (cofetarie, bar de zi, terasa,
laborator propriu), Resto bar COLORS. Celelalte spatii detinute in proprietate sunt inchiriate
unor agenti economici care desfasoara activitati proprii in ele. Societatea aprovizioneaza cu
produse de patiserie si cofetarie restaurantele hotelurilor din Baile Felix ale SC TURISM FELIX
SA dar si alti agenti economici din municipiul Oradea. In acest scop societatea dispune de
mijloace de transport auto izoterme cu care se transporta aceste produse dar si pentru
aprovizionarea pentru unitatilor proprii.

Actiunile societatii sunt tranzactionate pe piata RASDAQ. Capital social subscris si varsat este
de 44.946.172,50 lei. Valoarea nominala a unei actiuni este de 2,5 lei, capitalul social fiind
impartit in 17.978.469 actiuni nominative ordinare, emise in forma dematerializata.

Avem o traditie de aproape 20 de ani in domeniul alimentar, iar investitiile din ultima perioada
ne-au permis sa dezvoltam o capacitate mare de productie prin cele 2 laboratoare proprii. In
viitorul apropiat, intentionam sa extindem aria de distributie a produselor proprii si in judetele
invecinate.

Dincolo de acest aspect, am considerat oportun sa investim intr-un domeniu nou: turismul.
Incepand cu data de 25.09.2012 am deschis Hotelul Doubletree By Hilton Oradea, cel mai
ambitios proiect local in domeniu, un complex hotelier de 5 stele, in parteneriat cu prestigiosul
lant hotelier mondial, Hilton International Manage.

Perspectivele sunt excelente, iar noi speram, prin seriozitate si ambitie, sa le confirmam.

Activitati ale agentiilor turistice 7911 . 7911 Activitati ale agentiilor turistice Aceasta clasa
include: -activitati ale agentiilor, angajate in primul rand in vanzarea serviciilor de calatorie,
excursii, transport si cazare, cu ridicata sau cu amanuntul, catre publicul larg si clientilor
comerciali.
Active 31.12.2013 Pasive 31.12.2013
A. Active Imobilizate Datorii pe termen scurt 8.619. 700
Imobilizari necorporale 3.207 Datorii pe termen lung 11.402.695
Imobilizari corporale 78.947.206 Provizioane pentru riscuri 2.276.145
Imobilizari financiare 7.644
Total Active Imobilizate 78.958.057 Capitaluri Proprii
B. Active Circulante
Stocuri 131.627 Capital 44.946.173
Creante 1.771.935 Rezerve din reevaluare 11.687.192
Investitii pe termen scurt - Rezerve 10.435.787
Casa si conturi la banci 9.606.415 Venituri in avans 1.100.342
Total Active Circulante 11.509.977
Total Active 90.468.034 Total Pasive 90.468.034

In tabelul alaturat sunt prezentare Activele si Pasivele companiei, astfel observam ca cea mai
parte a activelor o reprezinta Activele Imobilizate, iar cea mai mare parte din pasive sunt
pasivele reorezentand Capitalul, insa si datoriile pe termen scurt si pe termen lung reprezinta un
procentaj mare din pasivul companiei. Toate sumele sunt exprimate in RON.

Denumirea indicatorului Nr rd 31. 12.2013

Cifra de afaceri neta 01 6.056.335
Productia vanduta 02 2.958.757
Venituri din vanzarea marfurilor 03 3.097.578
Venituri din dobanzi inregistrate 04 -
Venituri din subventii de exploatare 05 -
Variatia stocurilor
Sold C 06 1.161.502
Sold D 07 -
Productia imobilizata 08 652.782
Alte venituri din exploatare 09 190.950
Venituri din exploatare-TOTAL 10 8.061.569
Cheltuieli cu materiile prime 11 1.099.548
Alte cheltuieli materiale 12 64.805
Alte cheltuieli din afara 13 326.984
Cheltuieli privind marfurile 14 2.121.935
Cheltuieli cu personalul 15 2.612.252
Salarii 16 2.080.444
Cheltuieli cu asigurarile 17 531.808
Ajustarea valorilor imobilizarilor corporale si necorporale 18 453.432
Cheltuieli 19 453.432
Venituri 20 -
Ajustarea valorii activelor circulante 21 8.275
Cheltuieli 22 8.275
Venituri 23 -
Alte cheltuieli de exploatare 24 490.213
Cheltuieli prestatii externe privind 25 305.692
Cheltuieli cu alte impozite si taxe 26 158.412
Cheltuieli cu despagubiri 27 26.109
Cheltuieli privind dobanzile de refinantare 28 -
Ajustari privind provizioanele 29 50.000
Cheltuieli 30 50.000
Venituri 31 7.227.444
Cheltuieli din exploatare-TOTAL 32 834.125
Profit sau pieredere din exploatare- Profit 33 -
Pierdere 34 -
Venituri din interese de participare 35 -
Venituri obtinute de la entitatile afiliate 36 -
Venituri din alte investitii financiare 37 -
Venituri obtinute de la entitatile afiliate 38 -
Venituri din dobanzi 39 567.061
Venituri obtinute de la entitatile afiliate 40 -
Alte venituri financiare 41 283.981
Venituri Financiare-TOTAL 42 851.042
Ajustari de valoare privind ajustarile financiare 43 -
Cheltuieli 44 -
Venituri 45 -
Cheltuieli privind dobanzile 46
-din care cheltuieli in relatia cu entitatile afiliate 47 82.202
Alte cheltuieli financiare 48 85.952
Cheltuieli Financiare-TOTAL 49 168.154
Profitul sau pierderea financiara-Profit 50 682.888
Pierdere 51
Profitul sau pierderea curenta-Profit 52 1.517.013
Pierdere 53 -
Venituri extraordinare 54 -
Cheltuieli extraordinare 55 -
Profit sau pierdere din activitatea extraordinara-Profit 56 -
Pierdere 57
Venituri Totale 58 8.912.611
Cheltuieli Totale 59 7.395.598
Profit sau Pierdere(BRUT)-Profit 60 1.517.013
Pierdere 61
Impozit pe Profit 62 265.581
Alte impozite 63 -
Rezultatul NET al exercitiului Financiar-Profit 64 1.251.432

EBIT prescurtarea de la earning before interest and taxes. Nu pot sa dau un echivalent in limba
romanadeoarece, contul de profit si pierdere romanesc nu cunoaste decat termenii de profit brut
si profit net.
Pentru a determina acest EBIT inseamna ca, din totalul veniturilor (si aici se intelege venitul din
activitatea de baza) se vor scadea cheltuielile operationale (sau de exploatare, cum le numim noi)
si nu vom avea in vedere cheltuielile cu dobanzile (la noi se regasesc in categoria cheltuielilor
financiare) si nici cele cu impozitul pe profit. Valoarea obtinuta prin aceasta diferenta se
raporteaza la venituri.

De exemplu, avem venituri de 105 unitati monetare, cheltuieli operationale de 88 unitati

monetare, cheltuielile cu dobanzile de 3 u.m.

EBIT se va calcula astfel: (105-88)/105 = 0,16. (explicatia o voi da mai jos)

EBITDA este prescurtarea de la earning before interest, taxes, depreciation and amortization
ceea ce inseamna ca din totalul veniturilor vom scadea doar cheltuielile operationale, cum am
facut si mai sus, insa vom mai scadea si cheltuielile cu amortizarea si provizioanele (aceste
cheltuieli sunt incluse in acele cheltuieli operationale). Din nou, valoarea obtinuta se raporteaza
la venituri.

Continuand exemplul de mai sus, avem aceleasi venituri de 105 u.m., cheltuielile operationale de
88 u.m. dar din acestea 8 u.m. sunt reprezentate de amortizari. Ca urmare, EBITDA se va calcula
astfel:

EBITDA = (105-88-8)/105 = 0,085

De acesti doi indicatori este interesat managementul companiei deoarece arata eficienta
activitatii, adica ce profit generez cu 100 u.m. venituri. In cazul nostru, la fiecare 100 u.u.
generez un EBIT de 16 u.m. respectiv un EBITDA de 8,5 u.m. De multe ori, acesti indicatori
(sau numai unul dintre ei, de regula, EBIT) stau la baza analizei performantei manageriale de
catre proprietari. Se poate fixa un criteriu de performanta pentru managerul care conduce
compania legat de acesti indicatori.

Analiza profitului poate oferi informatii cu privire la rentabilitatea absoluta a intreprinderii. Atit
pentru diagnosticul intern cit si pentru utilizatorii externi ai informatiei privind intreprinderea,
cunoasterea capacitatii de a produce profit absolut nu este suficient de reprezentativa. Drept
urmare, se impune compararea masei profitului cu alte marimi, in special cu marimile care
exprima efortul depus pentru obtinerea masei profitului, degajindu-se astfel rate ale rentabilitatii
care, din punct de vedere al analizei, au o mai mare capacitate informationala.

Exprimarea rentabilitatii relative se realizeaza printr-un sistem de rate ce exprima capacitatea

intreprinderii de a asigura, cu ajutorul resurselor de care dispune, remunerarea capitalurilor
investite. Acest sistem de rate se determina ca raport intre efectele economice si financiare
obtinute de intreprindere si eforturile depuse pentru obtinerea lor.

Importanta cunoasterii ratelor de rentabilitate deriva din:

Favorizeaza orientarea structurii productiei pe produse, ramuri si subramuri, in sensul

gasirii celor care ofera cel mai mare avantaj. Fluxurile economice se redirectioneaza
permanent, imprimind activitatilor economice o dezvoltare inegala;
Stimuleaza gestiunea prin utilizarea rationala a resurselor;
Contribuie la intarirea interesului intreprinzatorului pentru diferentierea produselor avind
in centrul acesteia modernizarea conceptului de calitate;
Favorizeaza segmentarea pietei si diferentierea strategiilor comerciale.
In analiza economico-financiara a rezultatelor intreprinderii, ratele de rentabilitate permit
efectuarea de comparatii intre grupuri de intreprinderi, comparatii temporale pentru aceeasi
interprindere, comparatii in raport cu standardele elaborate. In functie de elementele luate in
calcul pentru determinarea lor, teoria si practica economica opereaza cu mai multe tipuri de rate
ale rentabilitatii:

4.1 Rate ale cheltuielilor fata de venituri;

4.2 Rate ale rentabilitatii comerciale (rate de profitabilitate);

4.3 Rate ale rentabilitatii resurselor consumate;

4.4 Rate ale rentabilitatii economice (numite si rate de randament);

4.5Rate ale rentabilitatii financiare (numite si rate ale rentabilitatii globale).

Indicatorii de lichiditate

Lichiditate generala =Active circulante/Datorii curente

Lichiditate imediata =(Active circulante-Stocuri)/Datorii curente
Rata solvabilitatii generale =Active totale/Datorii curente

a) Ratele de lichiditate

=arata capacitatea intreprinderii de a-si achita obligatiile scadente. Pasivele curente sunt datorii
pe termen scurt care au ca sursa principala de plata activele curente.

Pentru inceputul exercitiului:

 Active curente ACR 430
Rcurenta 3,1 1
Pasive curente DCR 140
1. Rata lichiditatii curente (current ratio):

Daca firma are probleme financiare, este posibil sa nu-si poata plati datoriile din
exploatare la scadenta sau sa fie nevoita sa creasca nivelul creditelor bancare pe termen
scurt. In consecinta, datoriile curente pot creste mai rapid decat activele curente si rata
lichiditatii curente se va reduce. Acesta ar putea fi un prim semn al aparitiei problemelor
financiare. Evident, rata lichiditatii curente trebuie calculata pe mai multi ani pentru a
avea o perspectiva istorica si ar trebui comparata cu ratele altor firme ce activeaza in
acelasi domeniu de activitate.

2. Rata lichiditatii rapide (quick ratio / testul acid):

Active curente Stocuri ACR Stocuri 430 130

Rrapida 2,14 0,8
Pasive curente DCR 140

Din activele curente scadem stocurile, care sunt mai putin lichide. Multi analisti
financiari considera ca este important sa determinam capacitatea firmei de a-si plati
datoriile curente fara a apela la vanzarea stocurilor.

3. Rata lichiditatii imediate (cash ratio):

ACR Stocuri Creante Investitii _ fin _ ts Disponibil itati 10 70

Rimediata 0,57
DCR DCR 140

b) Ratele de solvabilitate

1. Rata solvabilitatii generale = Active totale / Datorii totale = 840 / (320 + 140) = 840 /460
=1,8 > 1

O valoarea supraunitara a indicatorului echivaleaza cu o situatie neta (SN) pozitiva a

intreprinderii (SN = Active totale Datorii totale). Invers, o valoare subunitara corespunde unei
situatii nete negative (CPR negative).

2. Rata indatorarii generale = Datorii totale / Active totale = 460 / 840 = 0,5476 < 1 (0,5)

Reprezinta rata inversa a solvabilitatii. O valoare subunitara a indicatorului corespunde unei

situatii nete pozitive (CPR pozitive).

3. Indicatorul gradului de indatorare (Levierul (L)) = DAT > 1 an / CPR = 320 / 380 = 0,842
 c. Ratele de rotatie

Ratele de rotatie sunt indicate in analiza lichiditatii pentru completarea ratelor de

trezorerie. Studiul lor este logic in optica analizei lichiditate exigibilitate care recomanda o
marja de securitate, sub forma fondului de rulment financiar, pentru absorbirea decalajelor
(intarzierilor si accelerarilor) ce pot aparea la nivelul pasivelor si activelor sub un an.

Analiza ratelor de rotatie permite aprecierea comportamentului fiecarei componente a

nevoii de fond de rulment, deoarece ratele masoara ritmul de reinnoire a elementelor
patrimoniale, respectiv, lichiditatea stocurilor si creantelor comerciale pe de o parte si
exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de alta parte. Ori evaluarea lichiditatii activelor si a
exigibilitatii nivel al stocurilor insuficient, care reprezinta cauza riscului de ruptura de stoc si a
imposibilitatii asigurarii livrarilor la termenele stabilite. Invers, o rotatie lenta a stocurilor indica
o crestere a stocurilor intr-un ritm mai rapid decat ritmul de crestere a cifrei de afaceri. Aceasta
inseamna ca stocurile includ componente greu vandabile sau ca s-a realizat o aprovizionare
semnificativa cu elemente de stoc, fie din ratiuni speculative, fie ca urmare a facilitatilor de pret
si decontare primite de la furnizori.

Durata de rotatie a stocului (Drs) este inversul vitezei de rotatie a stocurilor si exprima
interval de timp (zile) in care se reinnoiesc stocurile prin intermediul vanzarilor:

Drs = S / CA 360.

Cu cat acest interval de timp este mai scurt cu atit situatia intreprinderii este mai buna din
punct de vedere al lichiditatii. Prin raportarea valorii stocurilor la cifra de afaceri se determina
cati RON investiti in stocuri sunt ncesari pentru a realiza un RON cifra de afaceri.

d) Ratele valorii de piata

PN 126
EPS 0,63u.m. / actiune
Nr.actiuni 200
1. Profitul net pe actiune (earnings per share): u.m.
Este expresia directa a profitabilitatii intreprinderii.

Dividende 0,8 * 126 100,8

DPS 0,504u.m
Nr.actiuni 200 200
2. Dividendul pe actiune (dividend per share):
 DPS 0,504
div 0,2016
Curs _ bursier 2,5
3. Randamentul de dividend (dividend yield): (20,16%)

Randamentul de dividend impreuna cu rata castigului de capital (Curs bursier 1*100/Curs

bursier0) formeaza randamentul total al investitiei in actiunile intreprinderii.

4. Multiplicatorul capitalizarii bursiere (price earnings ratio):

Curs _ bursier 2,5
PER 3,97
EPS 0,63

Arata de cate ori sunt dispusi investitorii sa plateasca profitul net/actiune. Un coeficient PER
ridicat evidentiaza existenta in firma a oportunitatilor de crestere (g > 0, unde g rata de crestere
iar g = Rfin * b iar b coeficientul de reinvestire a profitului).

e. Ratele de profitabilitate
Ratele prezentate _n aceast seciune sunt probabil cele mai cunoscute i utilizate _n practic.
Aceste rate caut s reflecte ct mai fidel eficiena cu care firma _i utilizeaz activele i
gestioneaz oportunitile sale. Acest grup de rute se bazeaz pe profitul net (the bottom line) sau
venitul net dup plata impozitului.
a) Rata profitului Rp se determin folosind formula

Rp = Profitul net / Vnzri

Rata profitului pentru firma STAR SA este Rp = 453,6/3.100 = 14,6%. Aceasta _nseamn c, _n
sens general, firma genereaz 14,6 bani profit pentru fiecare RON vnzri.
O reducere a preului de vnzare, _n principiu, va determina o cretere a volumului vnzrilor,
dar va reduce marja de ctig unitar. Cu toate acestea, profitul total poate s creasc sau s scad,
iar o marj unitar de ctig nu este _n mod necesar un lucru ru. Ratele profitului pot s fie
diferite de la o industrie la alta. n cazul vnzrilor cu amnuntul exist o rat a profitului de 4%.
n schimb, rata profitului _n industria farmaceutic este de 20%. De exemplu, Pfizer a _nregistrat
_n 2007 o rat a profitului de 15,6%.
b) Rentabilitatea activelor totale sau ROA (Return on assets) este o msur a profitului
pentru fiecare RON investit _n active. ROA caracterizeaz eficiena ansambului de capitaluri
angajate (proprii i _mprumutate).
ROA = Profit net / Active totale
 1. Ratele de solvabilitate pe termen scurt sau de lichiditate:
Rata curent = Active curente / Pasive curente
Rata rapid (testul acid) = [Active curente Stocuri] / Pasive curente
Rata imediat (cash) = Cash / Pasive curente
2. Ratele de solvabilitate pe termen lung sau prghia financiar:
Rata _ndatorrii totale = [Active totale Capital propriu] / Active totale
Rata acoperirii datoriei prin capital propriu = Datorii totale / Capital propriu
Multiplicatorul capitalului propriu = Active totale / Capital propriu
Rata de acoperire a dobnzii = EBIT / Dobnd
Rata de acoperire a dobnzii prin cash = [EBIT + Amortizare]/Dobnd
3. Ratele de rotaie sau utilizare a activului:
Rotaia stocurilor = Costul bunurilor vndute / Stocuri
Rotaia stocurilor ca durat (zile) = [365 zile] / Rotaia stocurilor
Rotaia creanelor = Vnzri / Creane
Rotaia creanelor ca durat (zile) = [365 zile] / Rotaia creanelor
Rotaia activului total = Vnzri / Active totale
Intensitatea utilizrii capitalului = Active totale / Vnzri
4. Ratele de profitabilitate:
Rata profitului = Profit net / Vnzri
Rata de rentabilitate economic (ROA) = Profit net / Active totale
Rata de rentabilitate financiar (ROE) = Profit net / Capital propriu
ROE = [Profit net / Vnzri] x [Vnzri / Active totale] x [Active totale /
Capital propriu]
5. Ratele valorii de pia:
Multiplicatorul capitalizrii bursiere (PER) = [Cursul bursier al aciunii] /
[Profitul net pe aciune]
Profitul net pe aciune (EPS) = Profit net / Numrul de aciuni
Raportul valoare de pia fa de valoarea contabil = Capitalizarea bursier/
Activul net contabil

Sistemul du Pont
Factorii de cretere cantitativ i calitativ ai rentabilitii companiei Sistemul Du Pont
Diferena dintre ROE i ROA reflect efectul prghiei financiare asupra rentabilitii companiei. n
continuare se va analiza relaia dintre aceste msurtori de profitabilitate prin investigarea factorilor
de cretere a rentabilitii companiei. Adic, descompunerea ratei de rentabilitate financiar _n prile
sale componente. Se pleac de la definiia ROE i se va exprima ca produsul dintre dou rate. Adic,
ROE = Profit net / capital propriu. Aceast relaie se va modifica structural prin multiplicarea cu
rata active/active fr a schimba valoarea ratei de rentabilitate financiar i se va obine urmtorul
rezultat:
ROE = Profit net/Capitalul propriu=Profit net/Capitaluri propriixActive totale/Active totale=Profit
net/Active totale x Active totale/Capitaluri proprii=ROA x Active totale/Capitaluri proprii
Rata Active totale/capital propriu este multiplicatorul capitalului propriu (MCP) i exprim
ponderea autonomiei companiei prin capitalurile sale proprii _n total capitaluri atrase (proprii i
_mprumutate). Aceasta este o rat de structur a capitalurilor. Ratele de structur ale capitalurilor
sunt rate de risc (al _ndatorrii). Prin urmare, multiplicatorul capitalului propriu se poate determina
astfel:
MCP = Active totale/Capitaluri proprii= Datorii+Cap initial propriu/Capital propriu= 1+Datorii
totale/Capital propriu=1+Roar

n final, se obine urmtoarea relaie ROE = ROA x MCP.

Firma STAR SA are RDCP = 2,57 ori, multiplicatorul capitalului propriu MCP = 3,57 ori i ROA
=18,5%. Prin urmare, ROE = ROA x MCP = 18,5% x 3,57 = 66%. Se observ c diferena dintre
ROE i ROA este substanial.
n continuare rata de rentabilitate financiar se va descompune prin multiplicarea ROE cu
raportul unitar Vnzri/ Vnzri i se obine:
Se observ c ROA se poate descompune _n dou componente: rata profitului i rotaia activului.
Ultima expresie a ROE este numit sistemul Du Pont, deoarece aceste rezultate au fost fcute
publice de compania american Du Pont Corporation.
Rezultatele se pot verifica folosind datele specifice companiei STAR SA unde rata profitului a
fost 14,6%, rotaia activelor totale 1,26 ori, iar multiplicatorul capitalului propriu 3,57. Folosind
aceste date se poate calcula ROE = 14,6% x 1,26 x 3,57 = 66%. Acest rezultat coincide cu
valoarea determinat direct cnd a fost calculat aceast rat.
Din cele prezentate rezult c ROE este afectat de influena a trei factori importani: (1) eficiena
operaional msurat prin rata profitului, (2) eficiena utilizrii activelor determinat prin rotaia
activelor totale i (3) prghia financiar exprimat prin multiplicatorul capitalului propriu al
companiei. Deficiene _n zona operaioanl sau _n utilizarea eficient a activelor va diminua
ROA, iar aceast evoluie se va translata prin reducerea ROE.
Din analiza ROE s-ar putea trage concluzia c aceast rat se poate _mbuntii prin creterea
gradului de _ndatorare al companiei. Totui, o cretere a _ndatorrii va determina o cretere a
cheltuielilor cu dobnda i, implicit, va determina o reducere a ratei profitului care va conduce la
reducerea ratei ROE. Descompunerea ROE reprezint o abordare convenabil de a analiza _n
mod sistematic a situaiei financiare a companiei.
n continuare analiza Du Pont a situaiei financiare pe care o companie o are se poate extinde
prin investigarea mai _n detaliu a factorilor determinani. O posibil extindere a analizei Du Pont
este prezentat _n figura 3.3. Sub forma unui graf deschis. Extinderea analizei Du Pont este
aplicat companiei STASR SA prin folosirea datelor din bilanul contabil i contul de rezultate
prezentate _n figura 3.1. Avantajul acestei analize const _n examinarea simultan a mai multor
rate. Se obine o imagine de ansamblu a performanelor companiei ce permite identificarea unor
probleme posibile care necesit atenie i trebuie soluionate.