Pentru inceput Iucrarea cuprinde o serie intreagé de no- fiuni generale strict necesare stpinirii procesului de sudare a metalelor. In continuare se descrie, la nivelul sudorilor, cu un profunjat caracter aplicatiy, sudarea manuala cu arc a Ofelurilér, sudarea automata sub strat de flux, sudarea in baie de zgura, sudarea in medii de gaze protectoare, sudarea ma- nuala cu gaze, sudarea prin presiune si metode speciale de sudare. Separat, sint prezentate la acelasi nivel particulari- tatile sudarii fontei si aliajelor neferoase, procedee conexe, In incheiere se prezinta unele notiuni de normare tehnica a lucrarilor de sudare gi de specializare si autorizare a sudorilor. Carted se adreseazé tuturor sudorilor, putind servi si celor care se califi in aceasta specialitate. Controlul stiinfific : Ing. V. MICLOSI Coperta : Arh. VICTOR FULICEA PREFATA Reflectind consecventa cu care partidul asigura dezvoltarea susfi- nutit a industriei construcfiilor de masini, Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Roman prevad pentru anii 1966—1970 0 crestere a productiei pe ansamblul ramurii cu circa 75/) intr-un ritm mediu anual de peste 121/>, Pentru realizarea acestor deosebite sarcini este necesara cresterea sensibila a productivititii muncii si aceasta find posibila prin perfectionarea continua a organizarii productiei gi a muncti, dar mai ales prin ridicarea nivelului de calificare a cadrelor. Aceastti cerinféi obiectiva de ridicare permanenté a nivelului pre- gitirii profesionale prezint&d o deosebitd importanta pentru sudori, deourece este cunoscuté ponderea inca mare pe care o are calitatea muneii sudorulut in ansamblul realiziirii unei imbinaré sudate cu carac- teristict superioare. es Tinind seama de toate acestea $i avind in vedere numérul mare, tn continua crestere, de sudori, precum si perfectioniirile aduse in tehno- logia sudarii, s-a preconizat publicarea unei lucrari de sudura care st se adreseze direct muncitorilor si care si contribuie din plin la ridi- carea nivelului de cunostinfe teoretice si practice. In acest scop s-a alcatuit un colectiv de specialisti care isi desjagoara activitatea nemij- locit in atelierele de sudura, saw care recepfioneaza luerdri ewecutate prin sudurd. Confinind multe date, parte din ele inedite, ,,JNDRUMATORUL SUDORULUI* inmanuncheazi experienta unui colectiv de autori, for- mafi in cadrul scolii roménesti de sudurd, dornici si-st aducd contri- bufia direct la dificila sarcinti de elaborare a unei publicagii cu un pronunfat caracter aplicativ. Lucrarea cuprinde in afara de nofiunile generale strict necesare $ indicafii tehnologice concrete, atit pentru procedeele clasice, cit $i pen~ 3tru cele mai noi. Pe aceastii linte trebuie sui consemnim ca o realizar deosebita sistematizarea efectuaté in lucrare, prin numeroase schite, a tehnologici de aplicare a sudérii ofelulut cu are electric, pentru dife rite pozitit ale pieselor de sudat. Suficient de clare si complete sint nofiunile privind sudarea fontei, a metalelor $i aliajelor neferoase. Lucrarea se incheie cu nofiuni de normarea mamcii in atelierele d sudura, de specializare si autorizare a sudorilor peniru operafiile de rispundere, EDITURA TEHNICA Capitolul 1 GENERALITATI In tehnica actuald, dintre procedecle de imbinare a metalelor suda- Fea ocupa locul cel mai important. Dupa aplicarea in 1882 a arcului electric intre o piesa si un elec- tyod de c&rbune si a descoperirii in 1888 a arcului electric cu clectrod jnetalic, sudarea a cunoscut o dezvoltare continua imbunatatindu-se permanent procedeele de sudare De asemenea s-a aplicat 0 serie de procedee bazate pe sudare, co- hexe cu acestea, cum sint: taierea, incdrcarea suprafetclor, metali- Hirea etc. Aceasté dezvoltare pe care a cunoscut-o sudarea se datoreste avan- Jajelor pe care le prezinia in comparatie cu celelalte procedee de imbi- hare, printre care: economie de metal, productivitate sporita, pret ile cost redus etc, Pe lingii aceste avantaje, sudarea impune o deosebita atentie in feea ce priveste dimensionarea, alegerea materialelor, realizarea pro- Fosului tehnologic, calificarea personalului care executé sudarea, con- jvolul dupa sudare etc, Neglijarea acestor factori poate conduce la distrugerea in exploatare a constructiilor sudate. A, PROCEDEE DE SUDARE Sudarea este procesul de imbinare a unor piese metalice, realizat prin incalzirea locala, pind la starea plasticA sau lichidé a partilor de imbinat.De obicei, la sudare se imbina metale identice sau apropiate din punctul de vedere al compozitiei chimice. Totalitatea operatiilor tehnologice folosite la un anumit fel de su- dare constituie un procedeu de sudare. Dup& natura lor, procedeele de sudare se clasificd conform fig. 1, Din grupa procedeelor de sudare prin topire, la care marginile pieselor de sudat sint aduse in stare lichidd prin incalzire locala, cu sau fara adaos de metal, cele mai mult utilizate sint : — sudarea cu are electric cu electrozi metalici (fuzibili sau nefu- zibili), la care arcul electric se stabileste intre unul sau mai multi electrozi metalici si piesele de sudat; la folosirea electrozilor fuzibili nu se prevede metal de adaos; in cazul celor nefuzibili, acestia ser- vesc numai la menfinerea arcului ; — sudarea cu arc electric descoperit, la care arcul electric este vizibil ; — sudarea cu are electric acoperit, la care arcul electric nu se vede fiind mentinut sub un strat de flux ; — sudarea cu are electric in mediu de gaz protector, la care arcul electric si baia se mentin intr-un mediu gazos protector de argon, bioxid de carbon ete. ; — sudarea cu are electric cu hidrogen atomic, la care arcul elec- tric de curent alternativ se mentine intre doi electrozi de wolfram, in mediu de hidrogen ; ; — sudarea cu gaz — oxiacetilenic’ — la care sursa termica rezulta din arderea acetilenci in oxigen ; Multiple liarelich por er in mediu ae. \Drincetilenica Oxihidrica Prin puncte a hich (Gap ta cap LI oescooerit Acoperit: inot inmagazi bu arc electric Gy fermit Electrica, nore de zgura Electrica i termit Duenergre Clasificarea procedeelor de sudare. Fig. 1. — sudarea electricd in baie de zgura, la care sursa termica actio- neazi prin efect Joule-Lentz, datorita trecerii curentului electric-prin baia de flux topit care acopera metalul depus. La sudarea prin presiune, imbinarea se obtine sub actiunea unei forfe de apisare transmisd pieselor de sudat, cu sau far’ incilzirea localé a acestora. Pentru diversele procedee de sudare, incalzirea se realizeaza : — prin efect Joule-Lentz sau prin inductie, la sudarea electrica ; — prin arderea unui gaz, la sudarea cu gaz ; — prin caldura degajaté in urma reducerii oxidului de fier cu aluminiu sau magneziu, la sudarea cu termit : — prin cedarea brusea in cireuitul de sudare a unei energii mma- gazinata intr-un acumulator de energie (condensator, acumulator elec- tric etc), la sudarea cu energie inmagazinata. Procedtee de sudare 6Dupa gradul de mecanizare, diferitele procedee de sudare pot | executate manual, semiautomat sau automat. Din punctul de vedere al metodei de lucru, sudarea poate fi : — dreapia, folosité la sudarea cu are electric la care electrod' este condus fara devieri tranversale ; — in zig-zag, folosita la sudarea cu arc electric la care electrodul este condus in zig-zag ; i —.in bucle, folosita la sudarea ‘cu are electric la care electrodul este condus in bucle ; — spre stinga (inainte), folosita la sudarea cu gaz, cind sirma me talului de adaos este condusa fn sensul de inaintare in fata suflaiului — spre dreapta (inapoi), folosita la sudarea cu gaz, cind sirma me talului de adaos este condusa in sensul de inaintare in urma suflaiului — intr-un rind ; — in mai multe rinduri ; — in mai multe straturi. B, IMBINARI SUDATE imbinarea sudata este asamblarea rigida si nedemontabila, reali zata prin aplicarea unui procedeu de sudare, intre clementele compo nente ale unui ansamblu. 1, Clasificarea imbinirilor sudate Imbinarile sudate pot fi clasificate, avind in vedere si procedeul) de sudare, dupa diferite criterii ca: forma sectiunii transversale, pozi~ tia, continuitatea cusdturii etc. e aceste criterii de cl Luind in considera ificare, imbindrile sudate prin topire (STAS 735-64) si cele prin presiune (STAS 786-64) au fost! grupate in tabela 1. 4 Din punctul de vedere al pozitici in care se executa, sudurile res- pectiv cusaturile, se pot clasifica in cusaturi orizontale, pe plafon, in si verticale (fig. 7). Dupa modul in care forfele actioneazi asupra unei custituri, acestea se pot clasifica, in cusdturi laterale, fron- tale si inclinate (tig. 8). Clasificarea imbinarilor sudate Procedeut Fetul sudarit Cap la cap (fig. 2) Frontal (fig. 3) In colt (fig, 4) Cu margini suprapuse tn gauri rotunde sau patrate Prin punete topite De prezon. Tnire trei table Cap la cap (fig. 5) Preslune Cu marginile suprapuse (fig. 6) NPAS 736-64) UZAY a AS ZS aS QS tks Fig. 2, Suduri prin topire, cap la cap 1d — sudurd tn ¥ @ — suduri in 1b — sudur’ tn V; ¢ — snduri tn risfrinte, @ — suduit in U; /—‘sndurs eu marci b ig, 3. Suduri prin topire, frontale : in Tb — sudurk tn V; © — sudurt in HV. 9a b c Fig. 4, Suduri prin topire in colt: @ — sudura in Ye V; b — sudurd in L; ¢ — sudurd tn J sau *h UL @ — suduré prin topire Intermediard; b — suduri in stare solid’; © — sudurd prin strivire eu margini suprapuse. . 6, Suduri prin presiune ca marginile Suprapuse : Uinfe continu’) b — sudura in e = sudurt prin puncte pe. un prin puncte Ia "dows. rinduri In zig-zag. a — suduré 4 Tinie intrerup: and @ — si & om i c d Fig. 7. Clasifiearea ~cusaturilor dupa pozifia de sudare 0 — ensStur§ orizontalé, b — cusdturii pe plafony © — cusituré in corisi; d — cusitura verticals, b c Fig. 8 Pozifia cusiturilor fata de directia fortelor : @ — custturi lateral’; b — cusétura frotali) 0 — cusatara inclinata.2. Elementele imbinarilor sudate Orice imbinare sudata are o serie de elemente caracteristice, defi nite in functie de tipul materialelor, elementele geometrice ale imb) nari, forma marginilor materialelor care se imbina etc. Dintre diver sele tipuri de imbinari, sudura prin topire cap la cap prezinta eleme tele caracteristice cele mai complete, asa cum rezultd din fig. 9. Fig. 9. Blementele caracteristice ale cusdi- turii : ~ pozifia rindurilor st @ — clementele cusituril; b 1 diicina cussturlly rosare; 9 — rost; 10 — deschiderea rosta- Tadacina rostulul (Indljimea notesita); 12 — 1 irunderea; 1 — zona ine rinduri; 22 si 29 — rine 15 — stratul 1) 16 — stratul My G 3 18 — stratul TI) 19, 20 si 2f — stratul TV, 2 ~ siratul de rédiicind 1; 23°— stratul de rhdé- cin’ 1). Termenul de sudura este un termen generic folosit pentru rind, strat, cusdturd ete, care rezulté dupi aplicarea unui procedeu de sudare. 12 Imbinarile sudate in colt, elementul esential este grosimea su- j (fig, 10), celelalte elemente ale sudurii find luate in considerare fair, ca sila sudurile cap la cap. », \ Ps. A A b Fig. 10. Elementele imbinarilor sudate in colt @ — suduri convex; b — sudura concava; i — dimenslunea masuratty y= dimensiunea de calcul, 4, Simbolul imbinarilor sudate In majoritatea cazurilor, imbinérile sudate sint reprezentate cu aju- Jorul notatiilor conventionale. Sudurile prin topire se reprezinté prin simbolul sudurii si, de la fay Ja caz, prin simboluri suplimentare, dimensitnile rostului si nu- Milrul de pozitie a cusaturii (tabela 2), In afara simbolurilor, la sudurile prin topire se mai noteaza : — grosimea sudurii pentru imbinéri in I, V, 1/2 V, Y, '/. VY, U si cu — grosimea sudurii pentru imbinari in L, cua; — inalfimea_portiunii prelucrate a rostului pentru imbindri in 2¥,U,JsiO, cun; — largimea minima a rostului pentru imbinari in U si I, cu Db; — largimea maxima a rostului pentru imbinari in U si I, cu B; — unghiul dintre marginile rostului la suduri in V, 1/2 V, Y, 1/2 ¥ BO, cu a? 5 Jungimea sudurii (se inscrie numai impreund cu grosimea su- durii sub forma s-1 respectiv a: 1), cu 1. La sudurile prin puncte topite si la suduri de prezoane, d repre- yinté diametrul punctului topit la suprafaja de contact dintre cele doua piese, respectiv diametrul prezonului; aceasté dimensiune se Inscrie in dreapta simbolului sudurii. 13Categoria sinbotului Suduri prin topire (simboluriy Semallicatia simbotutai Storbolul D Simbolurile sudurit Sudura in I (cap Ja cap, frontala) Suduré in V (cap la cap, frontala) Sudura tn % V (cap la cap, fron- tala, in colt) Sudura in Y (cap la cap) Suduraé in % Y (cap Ja cap, in colt) Sudura in U (cap la cap) Sudura in J sau % U (cap la cap, in calt) Sudura in 1. Gin colf, cu margini su- prapuse) 14 I a V Ne re y v NS Tabela 2 (continuare) ut Seminifieaita stmbotutus simbolut ——— Sudura in O (in gaura rotunda la able suprapuse) <7 Sudura cu margini rasfrinte (cap la cap) Suduré in gaurd pltrati (tabld su- prapusa) { ] Holurile url EE =|} Sudura prin punete topite (electro- da nit la table suprapuse) Sudura in trei table i Suprafaja exterioaré a sudurii fara prelucrare dupa sudare — iholurite jimen- ee Suprafata exterioarA a sudurii con- cave, far prelucrare dup& sudare “— j 15Categoria ‘simborulut Simbolurile suplimen- tare Semnifleajia simbotutul Suprafata exterioara a sudurii jurii_con- vexe, faré prelucrare dupé sudare Ingrosarea cusaturii se va indeprta pind la nivelul marginilor imbinate Simbotul Ht In cazul cus&turilor intrerupte, acestea se notea7d la fel ca cele hlinue, avind in vedere urmatoarele : lungimea | se inlocuicste cu I/t (t — pasul) ; in cazul cusditurilor intrerupte bilaterale, in zig-zag, in loc de ¢ noteazd 1Zt ; la cus&turi in gauri rotunde in puncte sudate sau la suduri de ezoane in loc de a: I/t, se inscrie d/t. Ordinea de inseriere a dimensiunilor in desen, este urmétoarea in dreapta simbolului sudurii, dimensiunile respectiy a, 1 si d/t ; in stinga simbolului sudurii, dimensiunca h ; in interiorul simbolului sudurii, dimensiunile #, b sau a. in fig. 11 se prezinté exemple de notare a sudurilor pe desen. Cusiturile si neregularitafile cusdtu- au er celica pentru obtinerea r treceri line, de la cusa metalul de baz Scam Radécina sudurii se va scobi si re- suda sau se va aplica sudarea cu patrundere adinca Sageata indicd marginea prelucrata numai la sudurile 4, V, 4Y si J Linia de indicatie a sudurii marcata cu un stegulet araté ci sudura se exeeuta la montaj Linia de indicatie a sudurii marcata’ eu um cere arati ci lungimea cusd- turii cuprinde sudurile executate pe intregul perimetru 16 i x as 3] S400 4203000 8 a corger i SB Zz Al 3 7 FS 4 x 100/50. 1 8 ~Guseu s| BN 5*I00. Ay Sar a, ~Prafid U d Fig. 11. Exemple de notare a imbindtilor sudate entarea lor se folosese pentru repr [a sudurile prin presiune, sboluri spécifice (tabela 8). Jn afara simbolurilor, la sudurile prin presiune se mai noteaza : diametrul punctului, diametrul reliefului sau létimea cusaturii nie, cud; lungimea cuséturii, cu 1 ; lungimea portiunilor sudate la sudura inylinieintrerupta, cu ly ; distanta dintre puncte sau pasul sudurii intrerupte, cu e ; distanja dintre rindurile de puncte, cu ex La sudurile prin puncte in dowd rinduri, dimensiunile e: si ¢2 se part intre ele, cu o linie oblicd in cazul dispunerii paralele a punc- gi cu semnul Z in cazul dispunerii in zig-zag a puncte]or. Piirimétorws sudecutul 17Suduri prin presiune (simbeluriy Denumirea sudurii Cap la cap prin topire intermediara Simbotul Cap la cap in stare solida Cu marginile supra in lini 4 mar ypuse, in linie con i linie intrerupté Cea Cu marginile suprapuse, pri i e, prin puncte pe un rind, prin puncte pe dond rinduri_paralele, prin puncte pe dowd rinduri in zig-zag i Cu marginile suprapuse, pri STH ai suprapuse, prin puncte in reli viaibile PI relief Cu marginile suprapus " suprapuse prin puncte in relief in- vizibile ne in relief in in cazul imbinarilor cap la cap a barelor si ojelurilor profilate, nu indicd dimensiunile sudurii. Ordinea de notare a sudurilor este : cota d, simbolul 1, 1, si e; sau pier 4, Solicitarea imbinarilor sudate La constructiile de masini, imbindrile sudate sint supuse la solici- 1 simple (intindere, ineovoiere, forfecare) sau combinate (Incovoicre | forfecare, intindere cu forfecare etc.), Astfel de solicitari sint ard- le in fig. 12. In caleulul de rezistenté a imbinarilor sudate trebuie s& se find ama de aceste solicitari, Iuind in considerare, pentru materialele sapective, rezistentele admisibile corespunzdtoare ; de asemenea, sbuie avut in vedere gi modul de actionare a forfelor asupra imbi- frilor, care poate fi static sau dinamic (cazul cel mai des intilnit lind solicitari statice combinate cu socuri). In caleule se tine seama solicitarile dinamice prin mérirea fortelor stabilite in cazul solici- Pilor statice cu un coeficient cu valori de 1,1—-1,7, functie de felul nstructiei. C, ALIAJE FOLOSITE LA CONSTRUCT SUDATE Dintre aliajele folosite in constructiile sudate, ofelul are cea mai mii utilizare, datorité unor avantaje cum sint: proprietiti de bistenti superioare, pret de cost redus, posibilitati de prelucrare fai mari ete. Fonta este putin utilizata in constructiile sudate, datorita, in spe- |, dificultatilor pe care le prezinté la sudare. In masuraé mult mai micé dectt ofelul, mai sint utilizate in con- lictiile sudate, metalele neferodse, in special cuprul, aluminiul si lajele lor. |, Ofeluri Ojelul este un aliaj de fier-carbon (continutul de carbon })—1,7°/,), cave mai confine si alte elemente, sub forma de impuri- | provenite din elaborare sau ca elemente introduse intentionat \tru aliere in scopul realizdrii unor anumite proprictati Pierul constituie clementul de’baza in oteluri 9puri de solicilare static a. sudurilor 1a, tntindere soleil le fotfecarey carey -~ soliciiaie te, inere fork fia Ja meovotsrederfecare, | b — solicitare 1a tncovoiere, Carbonut ‘formeszé cu fierul cementits (compus Fe-C foarte dur) | solutii solide. Tin general, en cit fierul contine mai pulin carbon, cu alit este mai Inoale, mai tenace, mai ugor forjabil si sudabil, are 0 rezistenta de Fupere Ja tractiune mai mnicd si o alungive si vezilienté mai mane 5 Pe ai reta eresterii continutului de carbon, revistenta la tractiune crests, lungirea seade, ofelul este mai dur si mai fragil, greu forjabil si suda- hil si mai usor calibil. Mangantil variaz’ in ofelurile carbon intre 0,3 si 0.8%, fiind intro- dus in ofel la elaborare cu rolul de a imbundtati proprictatile 3 estuia, vind si rolul de a combate influenja déunditoare a sulfulut $ oxigent- ji, In’procent peste 0,8%/o este considerat, element de aliers, marind limita de curgere si rezistenta la rupere, micgorind insa, in mai mica jaca, alungirea; in general, imbundtateste rezilienta si forjablllia” ea Smpunind in unele cazuri, masuri speciale din punctul de vedere al sudarii. wliehil nu depaseste in ofelurile carbon 0;4/s, imbunatafindust pro” Ses combdtind influenta diundtoare a oxigenului ; in general, PF licinl peste 0,49/p este considerat ca element de aliere $i influenteaza proprictatile ofelului in mod similar ea manganul: Sulful nu trebuie sf depageasct 0.05%), iar pentru ofelirl de cali- tate, in general 0,030/g, diind o impuritate déunatoare decetcts face ictal fragil 1a cald; miesorind astfel posibilitatile de sudare si forjare. Fosforul este o alt& impuritate daunditoare care provoacs fragilitate ja ree: eontinutul de fosforyeste Jimitat in ofeluri in aceleas! Pro- cente ea gi sulful. Cromiul esta un element de-aliere care ridica rezistenta de muper® 1a trachiune (cca, 10 kef/min? pentru fiecate 104, Cr) scazind alungirea cu aprosdmativ 1,5t/o, In cantitati mari, peste 129%) Cr ot 1a continuturi eee taaibon, oyelusile devin rezistente la corozinne in apa, Sci, faze Herbig ete. Ojelunile cu: crom comportd masuri speciale de sudare, * Nichelul mareste rezistenta de rupere la tractiune si. limita de curgere, in timp ce alungizea aproape nu se modifies. Prezenta niche- lulu in ofeluri 1é face rezistente, ofelurile.cu continut redus de carbon ean 6 250/p Ni si 20-200/ Cr formind clasa ofelirilor refraciare. in general, ofelurile cu nichel se suceazé in bune condit Molibdenul este un element de aliere care in cantitati, reduse ma- reste rezistenta de rupere la tractinne, limita de curgere, rezilienta, alungirea si duritaiea ; prezenja molibdentlut confera otelului rezis- ienta sporité la coroziune si la temperaturi fnalte. In general, molib- tenal na are o influenté defavorabilé asupra sudér 21Woljramul nu se folosegte de obicei pentru alierea otelurilor de constructie, find ins prezent in ofelurile de seule, deoarece mareste rezistenta la tractiune gi la uzura. Adaugat in cantitSti corespunzaa toare, formeaza oteluri rapide. Cuprul ad tatea, la coroziune, in aceste procente Aluminiul se foloseste pentru calmaréa otelurilor (este un dezoxi- dant $i degazeificator puternic); influenteazd favorabil proprietatile otelurilor, in cantitéti pind la 0,19/,, asiguré formarea unor structuri fine si impiedicé oxidarea la temperaturi inalte, Oyelurile cu aluminiu se sudeaza in bune conditii, in afara elementelor de aliere mentionate, ofelurile pot s4 mai con- tind si altele, ca de exemplu ; titan, niobiu etc, in scopul imbunata- tirii proprietatilor lor, Dimpotriva, prezenta in ofel a oxigenului si azotului este dauna- | toare, acesta deyenind dur si fragil. Ofelurile se pot clasifica dupa diverse criterii, respectiv : == dupa metoda de claborare (ofcluri Martin, electrice, Tho- mas etc.) ; =~ dupa compozitia chimica, respectiv ofeluri carbon, care contin in afard de fier si carbon cantitii{i reduse, in principal, de Si si Mn, ofeluri aliate, in care sint prezente elemente de aliere ca: Cr, Mo, Ni, Mn ete, ; ~ dupa. destinatie, ofeluri de constructie (constructii_ metalice, construchi de masini etc.), ofeluri de seule (executarea sculelor agchie~ toare) si ofeluri cu destinatie speciali (cazane de abur, recipiente, tevi ete.) ; ~~ dupa structurg, ofelurile pot fi perlitice, foritice, austenitice, mattensitice etc, Principalele ofeluri elaborate fn fara noastrA sint standardizate_ astfel ; — ofel carbon obisnuit (STAS 500-63) : = ofel carbon de calitate (STAS 880-60) ; , — ofel aliat pentru constructii de masini (STAS 791-63) ; — ofel inoxidabil gi anticorosiv (STAS 3583-64) ; iy 22 otel carbon Jaminat fn table groase pentru cazane de abur si sripiente sub presiune (STAS as : A ae otél pentru tevi (STAS 2881-61) ; olel carbon pentru scule (STAS 1700-64) ; otel aliat pentru scule (STAS 3611-61) ; - ofel carbon turnat in piese ee : i otel aliat turnat in piese (STA 63); j otel aliat refractar si rezistent la agenti chimici turnat in piese WIT AS 6855-63) ; ‘ - ofel austenitic manganos turnat in - tabla decapata (STAS 1988-59). fas i if yh Ta ee EE eee ernpeetite chimice 5 ee L i i use ecanice ale unora dintre ofelurile carbon $i aliate, pro n fara astra si utilizate curent in'construetii sudate ; in tabela 5 se indica {nele oteluri straine folosite pentru constructii sudate. piese (STAS 3718-63) ; Ponta este un aliaj de fier-carbon, fy eae) de carbon peste ce | ee ey can ‘i/o, obignuit acesta find cuprins intre 2,0—4,90/ : Do. elasigdcile ee wecistent’ ale fontei diterd de cele ale ofetulat. flind influentate in primul rind de structura pe care o are, resp je starea in care se afl carbonul in font. Re oo punetal de vedere al sucarii, fonta prezinta unele dificullai “idarea ei impunind iehnologii speciale, utilizindu-se in special su Yea la cald. : ee fara fontelor brute (utilizate in ge neral pentru elaborarea ofe- i Joul’ topiri), in tehnicd se 1 1 pentru objinerea fontelor de la d piri) s isc ‘mult fontele de a doua topire (turnate in plese), care, din ructurii i albe, cenusii, maleabile, modi- inctul de vedere al structurii, pot fi albe, i, maleabi Kc te aa cu proprieta{i speciale ; in tabela 6 se indica principalele Paracteristici ale unor categorii de fonte. 3, Cupnul si aliaje de cupru aS TAS yivitate dle 99,009,950) hi ie : ees cuprului, foarte mult sint utilizate aliajole cu bazd de Ul aa Sat rae gupru, alame (aliaje cupru-zinc) si, bronzuri (éliaje cupru-staniu s 23Tabela 4 iH n construcfii sudate 5 Ofeluri utitizate Jy constractil su SaracieralisH mecinice al tehncTouice Comporifia chinict, 9 ae Via [td bmw (peed tacoien ;. Alte i ketfmm) gninim. |MEANON gel mee etemente | keflmme [EEE | Met | minim. ‘mum a 90/24 OL 00, 500-63 max, ee 9 0,28 3 3 a 152 | 500-53 |0,06~0,12 0,07-0,17 31 180/0_ OL 34 500-63 |0,09—0,15 0,07=0,17 Lee OL 36 500253 |0, : ,07—0,30 ava 0142 | 800-58 |0)18 0.27 130/38. @ OL50 | 500-63 |0,28—0,37 OLC10 | 880-60 |0,07—0,13 OLC 15 OL 20 OLC 25 OLC 25S I 1 betta 1itit (ont Felted Si itl Sk As<0,05 1S OL 30 5 0,040 OLC30S ),32| 0,5) —=0,80) 37, 0,035 As<0,05 2 Se Sk Ga ee eel OLC 35 8 0,32—0,39)0, 80 0,040 OLC 35S 50 }0,32—0,37) 0,50 —0,80|0,17—0,37) 0,036 | 0,035 OLC 45 0,42 0,49} 0,50 ~0,80/ 0,17—0,37| 0,040} 0,040 r i+Ci OLK1 | 2883-62 |0,09—0,160,40—0,05 0,045 a : ‘ ar : 1 si os 3k 130)0 180/0,5 a OLK2 | 2333-62 |0,14—0,22/0,40-0,65 5} 0,045) = | ax 3 oo Oo 4) om 180/0 OLKS | 2883-62 |0,09—-0, 16) 0,40—0,65 5 | 0,045 OLT 32 | 2881-61 |0,06—0)13]0,30-0,50) ; 5| 0,045 OLT $5 | 2881-61 |0,09--0,15|0,85—0,60]0,15— 0,35 0,045, OLT 4% | 2881-61 |0,16—0,25) 0,40—0,70)0,15—0,36 8,045, OLT 55 | 2831-81 |0,25=0,39]0,50—0,80/0,15—0,35 0,045 OATI1 2881-51 |0,08—0,15| 0,5—-0,8 max, 0,04 OAT 2 2881-6) 10,12—0,18 0,5—0,8 a 4 0,04 cars | 288181} max | 0-08 | opto | 001 | oo4 OAT4 2881-51 oe 0,3—0,6 |} 0,5—1,0 0,03 OATS 2881-51 ee 03-06 | 0,2—0,6 0) 0,03 OLS le 24Tabela 4 (continuare) Caracteristici mecanice gi tehnologice Compozitia chimios, 0. Sela % KCU. a | 5 tndoirea Alte ir | gon, {efrnemal nde etemente | kef/mme |ReKImm| minim. | itim. | Sd Marea | i | & 93-42 180/0 s | > [s maxi maxi- | maxi- ut mum mum | inuin | mum cu 0,12 0,07 6450-61 |0,07—0,12/ max. | max, | 0,04 | 0,04 | 0,07 30-40 8-10 |) Ti<05. | 60-75 i} | 1988-59 | max. ae 0,04 | 0,04 | y i ‘sa, Nbs!,3 13NC 18 X| 3583-55 | max. 0,45) a min. ie 45, ee min 50 600-61 [0,15 4 600-61 |0,20~0,30 0,20-0,45 e : a min, ie 600-61 }0,35—0,45] 0,5—0,9 |0,20-0,55 op 600-61 |0,15—0,25! 0,5-0,9 |0,20-0,45 600-61\|0,20—0,30] 0,5—0,9 |0,20-0,45, i Palit 180/3 a 45 min. 50. 180/4 @ 55. aa 1380/2 @ 45 min eae | "0 | OTS5A | 690-61 /0,25—0,35| 0,5-0,9 |0,20—-0,55 OT 45% | 690-61 |0,15—0,25| 0,5-0,9.|0,20—0,45, OT50X | 600-61 |0,20-0,30] 0,5-0,9 |9,20—0,45 | | q ‘Observafit: ¢ — unghitl de indoire ; d — diametral dornului; a — grosimea le aR esa Se ce a alt element) ; alamele cu un continut de zine de 10—200/, st Tevile trase din aluminiu (STAS 524-49) se executd din aluminiu cute sub denumirea de tombacuri, /o Sint cunos- — cu puritate 98—99,5, cu aceleasi grade de ecruisare a si oe aon In tabelele 7 $i 8 sint ardtate principalele caracteristici ale cupru- revistenta de rupere Ja tractiune de 7—14 kgf/em! si alungirea de Ini si ale aliajelor sale celor mai mult utilizate. 20/y. vi te . Dintre aliajele cu baz de aluminiu, o larga utilizare au cele cu magneziu (intre 3—99/,, Mg), care prezinté caracteristici superioare de rezistenta, respectiv alungiri pind la 35—40% si rezistenta de ru- pere la tractiune pind la 35-40 kgf/mm? ; aceste aliaje permit, in ge- Aluminiul, ca si cuprul, irebuie si aiba o puritate ridicaté. Tablele neral in bume conditii, deformarea plastica, sudarea, tratamente ter- mice ete, laminate din-aluminiu (STAS 428-49) se executi din aluminiu d alum’ ' are ae calitatea Al 99. sau Al 99,5, cu gradele de ecruisare moale, jumatate Aliajele cu bazi de aluminiu turmate in piese (STAS 201-50) tare si tare, avind rezistenja de rupere la tractiune de eI Aketicp® contin ca elemente principale de aliere cupru (aliaje AT Cu), silictu si alungirea de 20—30/. a (aliaje AT Si), magneciu (aliaje AT Mg), precum si cupru-magneziu 4. Aluminiul si aliaje cu bazd de aluminiu % beo9G2s 10G281 16GS 16 GNM. 12M 12 HM 15 HM 12 MP. HI HID Hit 15 Mo 8 16Mo5 Sr Mo 44 f2a V2A Extra V4a 1HigNoT HisNi2M2T i | GOST 5520-62 Proventenja GOST 380-60 GOST 380-60 GOST 5520-62 GOST 5520-62 i GOST 5520-62 GOST 5520-62 ‘DIN 17155 DIN 17158 DIN 417155 DIN 17155 DIN 17165 GOS'T 5632. GOST 5632. <<0,12 0,12 0,20 0,12-0,20 0,16—0,24 <0,12 |1,30+1,70 <0,12 | 1,30-1,65 0,12—0,18| 0,9-1,2 0,12—0,18 O15 9,15. |0,40—0,70 /0,40—0,70 0,80 0,10—0,18 | 0,430,270 | 0,15 |0,20-00 30,12 | 0,20—-0,40 G10 | = <0,1 <2,0 <0,12 <3,0 0,17=0,27 |0,20—0,80 Ojeluri straine utilizate 0,15 0,20 0,50—0,80) 0,90—1,20} 0,40-0,70| | 0,17--0,37. 0,17-=0,37 0,17-0,37 0,17—0,37 =0,35 | 0,30—0,5 <8 <08 | | 0,05, | 0,05 | 0,05 | 0,05, Comporiiia eh a maxi«| maxi=| Cu mum | mn 0,05 |0,08 | <0,3 0,05 10,03 |<0,3 § 0,045 | 0,040] <0,3 0,045 | 0,040 }<0,3 0,040 | 0,040 | <0,3 0,049 | 0,040) <0,8 0,040] 0,010] <0,3 0,040, | 0,035, 0,036 {0,035 1,04 0,04 0,04 |0,04 0,088 | 0,035 0,04 0,04 0,03 0,08 a — unghiul de indotre, in grade} d 23 in constructii sudate chimed, * ,40—0,50 2-3 Jornului : Atte elemente Tie =0,01—0,03 As <0,08 Ti 0,010,083 AS<0,08 Ti | ==0,01—0,03 As<0,08 Tis | =0,01—0,03 <0,3 |1,0-1,3 <0,3 | <0,25 0,4-0,6 | <3 08-1 | <03 0,40—0,60| <0,25 | <0,3 - £03 0,3 0,70—1,0 1eey eae 18 9,5 18 10 17-20 ) 8-1 keflmmns 16—19 | \i—14 a—grosimea tablet in mm. Caracteristiel mecantce sit Tabela 5 jehnologice 2 Indoirea aeid 180/0,5@ 180/24 130/1,54 180/2,5a 180/2a 1g0/2a 180/20 180/34 180/34 180/34Tabela T ile chimice ale cuprului gi aliajelor cu bazi de cupru Tabela 6 melar cuiburi forma de nodule Compozijia chimict, Grafitul la- th BAnRro Impu= wouaunty rita 210) Grafit sub rest rest rest 333] 4o aunt aes) Bf aad na 9p UWI 5—8% ; No=3—49, 30-40 | 6-3 | Grafitul in 30=37 | 6—1: 40—60 rest rest max, 200 Am 63 Am 70 rest Am 80 95-59 | rest Am 85 6 rest Al=723%4 ;Ni=1—2% ; V=-maximum 0,1% Ni=12—20% ; Cu. Ni=maximum 3% Alte elemente: Alte elemente : Am 90 rest rest B26 I E] B28 ace - rest 0,12 | 26 cu adaos de nichel (AT Cu Ni), cupru-silfciu (AT Si Cu), silictu-mag- neziu (AT Si Mg) si siliciu-cupru-magneziu, cu adaos de nichel (AT Si Cu Mg Ni); rezistenta de rupere la tractiune a acestor aliaje este de 10—26 kgt/mm?, iat alungirea 6—0,5%. 115 Compozita chimiet, % 04 max.| max. 0,7 0,5 5, Nichelul gi aliajele cu baz de nichel £3 | 03~) 0227-91 | | = 2 a S ¢ £ e & 5 2 z ig . z 5 g ‘Tablele de nichel in stare recoapta continind peste 979/) Ni au re- zistenta de rupere la tractiune de 40—50 kgf/mm? si alungirea de 25—400/,; la picse turnate, aceste caracteristici scad la 30—40 kef/mm?, respectiv 1a 15—250/o. In general, in constructii, se utilizeaza aliajele cu baz& de nichel continind cupru, mangan, fier, crom, cobalt si aluminiu, cunoscute sub denumirile de monel, monel K ete. Aceste aliaje au caracteristici mecanice superioare, si anume rezistente de rupere la tractiune pin Ja 140 kgf/mm? si alungiri de 15—-400/o. 3I 569-56 alba neagra Maleablia Maleabila Cu grafit nodular Refractara o SCuprul si aliaje eu bai de cupru Caracteristici mecanice si utilizare Calitatea | j ar Gradut Produsul ae Denumirea Simbot | ceruls | a ‘Cupru i : 270-62 ] Pon ‘ ‘e61 eo 30 Alama Am 60 ; Am 63 95-59 342 fombac i | 280-57 fis fava ; Amo | 48-35 Bronz cu | Bz6; BB | 93-5 5 aa ae ibaa rainabil 55—65 Placi | Cupru cus; Cu9 270-62 u 53 E 22-20 | rafinat 2420-57 B= 20 Alama Am 60; Am 63; 95-59 | 34-25 Am 70 ; Am 80 2430- 3 laminabile | Am 85; Am 90 aL ney Cupru dS phe 270-6: vatinat S2ab 5 32 Alama si | Am60; Am63 | 95-59 tombee 52119 Jaminabile Piese Alama tur- | Am? sau Am XT 6 turnate | 4 eee Bronz cu | Bz sau Bz Zn 'T | 197-60 staniu Bronzcu | Bz ALT | 198-49 aluminin oa ) m—moale: \ t— jumatate tare; t— tare D, SUDABULITATEA METALELOR SI ALIAJELOR _ Sudabilitatea metalelor este o caracteristicd complex care deter eee conditii de sudare date, capacitatea lor tehnicd pentru rea- izarea unor anumite imbinSri. Se consider ci un material este su- 32 Jobil, dacs prin aplicarea unei anumite tehnologii este potrivit pentru Jarea unei imbinari care si corespundd condifiilor de exploa- ire date. 1, Grupe de sudabilitate Din punctul de vedere al tendinjei de fisurare la sudare, metalele Be clasificé in: — perfect sudabile (sau sudabile) acelea care dau imbinéri lipsite de defecte da aplicarea procedeclor de sudare obisnuite fara luarea ma- surilor speciale de protectie ; — satisfacdtor sudabile, care realizeaza imbinari sudate fara fisuri jumai in conditii normale de executie 2 sudurii (la temperatur! mai nari de 0°C, lipsa precipitatiilor atmosferice si a vintului) si cu luarea Obligatorie/ a unor masuri de preintimpinare a formarii fisurilor ; — limitat sudabile, care, in conditit normale de sudare, au ten- dinta de a forma fisuri, iar pentru evitarea acestora se impune luarea Inasurilor speciale de protectie (preinetilzire, tratament termic, pre- Jucrarea marginilor, fluxuri de suduré etc, ; — rau sudabile, a cdror sudare nu este posibila datorita forméarii fisurilor. 1 Sudabilitatea este influentata de 0 serie de factori de natura teh- nologica, metalurgica, donstructiva etc. Factorii de naturé tehnologicd se refers la conditiile de realizare a imbinarii sudate cu sau fara aplicarea unei tehnologii speciale de protectie, Factorii de natura metalurgica se refera la modificarile fi- Mico-ehimice care se produc in material sub influenja din timpul su- dari, Factorii de natura constructivé se refera la proprietatile de fm- pinare a constructici in ceea ce priveste sensibilitatea la fisurare a imbindrii sudate tn functie de forma constructiei (grosimea peretelui, felul imbinarii etc.). 2. Controlul sudabilitatii Problema sudabilitiitii trebuie rezolvata pentru fiecare caz in parte prin ineeroari ditecte ; pentru aceasta trebuie s& se determine sensi- bilitatea la fisurare si influenta sudarii asupra metalului, creindu-se astfel posibilitatea stabilinii celui mai corespunzdtor procedent de su dare, metal de adaos, tip de imbinare, tehnologie de sudare ete, Aceste incereari se impun si pentru. cd structura metalului, compozitia chi- ied si caracteristicile mecanice nu caracterizeaz& integral sudabili- 3 — indrimatora) sudorniui ABtatea. In cazul constructiilor de ré ae ie fia L constructiflor de réspundere, controlul sudabilita entru otelurile cé i i i aa eo le carbon si ofelurile slab aliate, controlul sudabili-_ — la metalul de bazd si de adaos — analiza chimicé : la metalul i si de ada , incercarea a tractiune, incercarea la indoire si incercarea la reziliont’t 4 — la imbinarea sudaté a plicii de control — examinarea aspec- uike eae / ou exterior, eee pentru determinarea rezistentei de rupere la , Tezilienta, incercarea la indoire, durita genografic si metalografic. i Se 3. Sudabilitatea ofelurilor carbon sia ofelurilor slab aliate Influenta jactorilor d ti j et le naturti metalurgict, Compozi imicd | are @ imporiania influent asupra sudabil if ofelulu ee ae ee ceri de, baz’ care influenteazi sudabilitatea lului ; ores mutului de carbon favorizeaza formarea de car—_ buri, care condue la mérirea sensibilitatii ojelului la edlire. Compo Sudabilitate Ofel perfect sudabil Ofel satistieétor sudabil Fig. 18. Variafia sudabilitatii tn tunel} finutul de carbon; 1 = sudare electticd; 2 — sudare cu gas nenfii structurii de calire avind duritate mare. icitate si rezili d ctu 2 , plasticitate si rezilienta reduse, favorizeazi producerea fisurilor. Cu cit Goncmiee es ereste cu atit sudabilitatea scade (fig, 13), Din aceasta cauza, pentru 34 otelurile carbon destinate constructiilor de raspundere (cazane de bur, recipiente sub presiune, macarale ctc,) normele tehnice limiteaz# continutul de carbon la maximum 0.27%/o. Manganul, pind Ja aproximativ 1"/o, este un element util din pune- tul de vedere al sudabilitatii, deoarece mareste rezistenta 91 plasti fatea motalului cuséturii si reduce imprastierea stropilor la sudare. ” Cresterea confinutului de mangan mareste sensibilitatea la cilire a ofelului si prin aceasta favorizeaz’i aparijia crapaturilor. Siliciul contribuie 1a repartizarea uniforma a clementelor in cu- sdtura sudata. In cazul unui continut mai mare decit 0,5%/o, ca si man- ganul, contribuie la formarea unei zgure viscoase cu formare de inclu- vwuni in sudurd, La otelurile bogate in crom, siliciul mareste fragi- litatea. Gromul influenteazi defayorabil sudabilitatea deoarece mareste considerabil sensibilitatea la cAlire a ofelului si influenteaz’ negativ plasticitatea imbinarii sudate. Otelurile cu putin crom, perlitice sau martensitice, se sudeaza in conditii speciale de lucru. Nichelul favorizeazi formarea fisurilor in timpul sudérii insé in masuré mai mic& decit cromul sau manganul. Fayorizeazd forma- rea unei granulatii fine. Molibdenul, pind la 0,60/, in ofelurile pentru cazane, permite rea- lizarea unei suduri de calitate. ‘Vanadiul, in cantitati mici, pind la 0.5%, imbunatateste sudabili- tatea, contribuie la formarea unei granulatii ine si reduce sensibi tatea olelului la supraincdlzire, chiar la un continut pind la 0,100. ‘Vanadiul mareste stabilitatea termicd a ofelului. La un continut ridicat de vanadiu, ofelul devine sensibil la cdilire. Sulful si fosforul influenteaz’ negativ sudabilitatea, Sulful deter- mina fragilitatea la cald, iar fosforul fragilitatea la rece. ‘Aprecierea gradului de sudabilitate in functie de compozitia chi- midi a ofelurilor slab aliate se poate face conform tabelei 9. Tabela 2 Sudabilitatea ofelurilor slab aliate in funetie de comporitia ehimica Conjinut de carbon, Salistitcttor Limi Ria judabil sudabil sudabil T Confinutul | total de a 0,20-0,30 | 0,30-0,40 > 0,40 Sub1 0,25 -0,35 0,35 0,45 3045 018-028 | 028-038 | >0,38 13 Peste 8 35