A A Aaaaaaaaaaaaaaa Ab

Facultatea de Economi Facultatea de Economie si
Administrare a afacerilorFacultatea de Economi Facultatea

de Economie si Administrare a afacerilor
Universitatea Dunarea de Jos, Galati 2011 FFacultatea de
Economi Facultatea de Economie si Administrare a
afacerilor Facultatea de Economi Facultatea de Economie
si Administrare a afacerilorFacultatea de Economi
Administrare a afacerilorFacultatea de Economi Facultatea
de Economie si Administrare a afacerilor
si Administrare a afacerilorFacultatea Facultatea de
afacerilorFacultatea de Economi Facultatea de Economie si
Administrare a afacerilor
Economie si Administrare a afacerilor
afacerilor
afacerilor
Universitatea Dunarea de Jos, Galati 2011 F
Universitatea Dunarea de Jos, Galati 2011 Facultatea de
Economie si Administrare a afacerilor Facultatea de
si Administrare a afacerilor
Economi Facultatea de Economie si Administrare as
afacerilor
afacerilor
afacerilor
afacerilor
afacerilor
afacerilor
afacerilor
Universitatea Dunarea de Jos, Galati 2011
Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor



























Universitatea Dunarea de Jos, Galati 2011 Universitatea
Dunarea de Jos, Galati 2011
















Metode de evitare a dublei







impuneri internationale
Metode de evitare

Metode de evitare

Metode de evitare
Metode de evitare

Metode de evitare

Metode de evitare
Metode de evitare

Metode de evitare
Metode de evitare Metode
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
Indrumator: Studenti :
Lect.dr. Iacob Doina Hincu Oana-Cristina
Oprea Mirela
Cuprins :
1. Introducere
2. Necesitatea conventiilor internationale
3. Formele conventiilor internationale
4. Scopul conventiilor fiscale
5. Sfera de aplicare a conventiilor
6. Metode de evitare a dublei impuneri internationale
7. Exemple practice
8. Metode de evitarea a dublei impuneri in conventiile
fiscale incheiate de Romania
9. Practica conventionala a Romaniei
10.Concluzii
11.Bibliografie
Introducere
Impunerea fiscala este o forma de constituire a unei parti din veniturile
statului, caracterizata prin prelevarea conform legii a unei parti din veniturile sau
averea persoanelor fizice sau juridice n vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Persoanele fizice sau juridice n cauza sunt, n principal, cetateni romni sau agenti
economici cu domiciliul n Romnia, dar pot fi si cetateni straini sau agenti
economici straini care desfasoara activitate n Romnia, n masura n care ei
dobndesc venituri sau poseda averi n tara noastra.Toti cei de la care se percep impozite
sunt numiti generic contribuabili.
Pentru contribuabilii straini exista o reglementare speciala, reprezentnd acordul
ntre Romnia si tara de origine a respectivului contribuabil privind evitarea dublei
impuneri juridice internationale.
Ca rezultat al impunerii fiscale se formeaza veniturile fiscale ale statului, n
principal sub forma impozitelor si taxelor.
NECESITATEA CONVENTIILOR INTERNATIONALE
Din cauza existentei unor reglementari fiscale nationale numeroase si variate, a

unor tehnici fiscale differentiate de la un stat la altul, precum si a intereselor proprii ale
statelor, s-a confirmat ca evitarea dublei impuneri prin masuri unilaterale nu poate
solutiona problemele complexe ce se ivesc in aceasta materie.
In acelasi timp, masurile unilaterale nu au correspondent de reciprocitate in

legislatiile tuturor statelor cu care Romania intretine relatii comerciale si de cooperare
economica, tehnico-stiintifica, financiara, culturala si de alt ordin, deoarece
reglementarile legale difera de la un stat la altul. Exista astfel pericolul ca legislatia
romana sa evite dubla impunere internationala, in timp ce legislatia tarilor partenere san u
contina masuri legale identice ori asemanatoare sau ca acestea san u fie echivalente.
In acelasi timp, statele, in dorinta de a stimula relatiile economice cu anumite state, le

acorda facilitate fiscale mai largi. Astfel de facilitate se stabilesc prin intelegeri directe
intre statele respective.
In aceste conditii a aparut si pentru Romania necesitatea de a trece la incheierea de

conventii pentru evitarea dublei impuneri. Tara noastra are incheiate astfel de conventii
fiscale cu peste 60 de state, din care peste 60 de conventii au intrat in vigoare.
Pe langa acesta categorie de conventii fiscale, care cuprind in mod exclusive reguli,
solutii si metode specifice pentru evitarea dublei impuneri pe venit si pe avere, Romania
utilizeaza si o alta categorie de conventii internationale, respective introducerea de masuri
fiscale in acorduri internationale avand alt obiect principal. Astfel, in acordurile
internationale de t 424c27e ransport, economice, comerciale, financiare si de alta natura,
sunt incluse, pe langa reglementarile specifice mentionate, si unele masuri de natura
fiscala, mai ales scutiri sau reduceri de unele impozite, cum sunt taxele vamale, tax ape
valoarea adaugata, impozitul pe profit etc.
FORMELE CONVENTIILOR INTERNATIONALE
Forma bilaterala corespunde scopului urmarit prin aceste conventii, diversitatii

sistemelor fiscale internationale, intereselor reciproce ale statelor contractante, creand
posibilitatea de a se avea in vedere elemnte mai eficace ca : ponderea sarcinii fiscale in
raport cu produsul national brut ; natura si nivelul taxelor si impozitelor din fiecare stat in
parte urmare a folosirii diferite a impozitelor ca parghii de stimulare sau limitare a unor
activitati economice ; metode specifice de stabilire si executare a impozitelor etc.
Modalitatea de incheiere bilaterala este avantajoasa si pentru ca permite o sfera mai larga
de reglementare, iar concesiile se pot realiza intr-un numar mai mare de materii, cand
negocierile se poarta doar intre doua state.
La incheierea conventiilor bilaterale, Romania a utilizat, in general, regulile, solutiile

si metodele de evitare a dublei ipuneri din Conventia Model O.C.D.E., deoarece si-a
concentrat atentia pentru incheierea de conventii ami ales cu membrii O.C.D.E. si state
apropiate acestora.
Tara noastra a incheiat si doua conventii multilaterale si anume : Conventia cu privire

la evitarea dublei impuneri a veniturilor si bunurilor persoanelor fizice, incheiata la
Miskolc (Ungaria) la 27 mai 1977, si Conventia cu privire la evitarea dublei impuneri a
veniturilor si bunurilor persoanelor juridice incheiata la Ulan-Bator (Mongolia) la 19 mai
1978. In ambele conventii partile contractante au fost : Bulgaria, Cehoslovacia,
Germania, Mongolia, Polonia, Romania, Ungaria si U.R.S.S. Dupa destramarea U.R.S.S.
si formarea de noi state, sfera de aplicare a celor doua conventii s-a restrans, deoarece se
afla in curs o actiune de incheiere de conventii bilaterale intre statele respective.
SCOPUL CONVENTIILOR FISCALE
Principalul scop al tuturor conventiilor fiscale incheiate de tara noastra il constituie

evitarea dublei impuneri pe venit si, in multe dintre ele, si pe avere.
In acelasi timp, al doilea scop il reprezinta prevenire evaziunii fiscale. Un numar

mare de conventii fiscale adauga chiar in titlul lor, pe langa evitarea dublei impuneri, si
scopul de prevenire a evaziunii fiscale.
Conventiile fiscale urmaresc si alte scopuri, pe langa cele doua principale amintite
mai sus, cum ar fi : prevenirea discriminarii fiscale, alocarea drepturilor fiscale intre state.
SFERA DE APLICARE
In conventiile fiscale incheiate de tara noastra, determinarea sferei de aplicare se face

prin stabilirea personelor vizate de conventie, a impozitelor care cad sub incidenta
acesteia si a spatiului geografic pe care conventia produce efecte.
In ceea cepriveste sfera de aplicare la persoane, majoritatea conventiilor incheiate de

Romania prevad ca se aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ambelor state
contractante.
Al doilea element al sferei de apicare il reprezinta impozitele care cad sub incidenta
conventiilor fiscalenominalizarea impozitelor vizate de conventie difera de la o tara la
alta, in functie de sistemul fiscal si interesul in raport cu celalalt stat contractant.
In ce priveste Romania, observam o deosebire, dupa cum conventiile au fost incheiate

anterior Revolutiei din decembrie 1989 si ulterior acesteia. Astfel, anterior revolutiei, se
prevedea ca, in ce priveste Romania, cad sub incidenta conventiilor urmatoarele :
a) impozitul pe veniturile din retributii, din lucrari de litere, arta si stiinta, din
colaborari la publicatii sau la spectacole, din expertize si din alte surse
asemanatoare ;
b) impozitul pe veniturile realizate din Romania de persoanele fizice si juridice

nerezidente ;
c) impozitul pe beneficiile societatilor mixte constituite cu participarea

organizatiilor economice romane si a partenerilor straini si impozitul asupra
reprezentantelor firmelor comerciale si organizatiilor economice straine ;
d) impozitul pe veniturile din activitatii productive (meserii, profesii libere), precum

si din intreprinderi, alele decat cele de stat ;
e) impozitul pe veniturile din inchirieri de cladiri si terenuri ;
f) impozitul pe veniturile utilizate din activitati agricole.
In conventiile incheiate dupa Revolutia din 1989, sunt, din partea Romaniei,
urmatoarele :
a) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice ;
b) impozitu pe profit ;
c) impozitul pe salarii si alte remuneratii similare ;
d) impozitul pe venitul agricol ;
e) impozitul pe dividende ;
f) impozitul pe proprietatea imobiliara.
Conventiile fiscale incheiate de Romania prevad o regula care asigura ramanerea in

vigoare chiar daca apar modificari in legislatia fiscala interna cu privire la impozitele
vizate.
Al treilea element, cel geografic, defineste sfera de aplicare teritoriala a conventiilor

pentru evitarea dublei impuneri. Spatiul geografic sau teritoriul supus prevederilor
conventiilor fiscale este, in general, cel asupra caruia fiecare stat contractant isi exercita
suveranitatea. Romania, avand iesire la mare, suveranitatea statului se extinde, potrivit
Conventiei Natiunilor Unite asupra Dreptului Marii si asupra unei zone maritime
adiacente, denumita marea teritoriala, inclusiv asupra spatiului aerian de deasupra marii
teritoriale, precum si asupra fundului acestei mari si a subsolului sau. Totodata, conventia
mentionata instituie suveranitatea statului cu iesire la mare si asupra zonei econimice
exclusive de 200 mile, precum si asupra platoului continental.
METODE PENTRU EVITAREA DUBLEI IMPUNERI INTERNATIONALE
Prin incheierea unei conventii fiscale, statele contractante urmaresc, inprincipal,

eviatarea dublei impuneri juridice a veniturilor si/sau averii, respectiv, dubla impozitare
apare atunci cand una si aceeasi persoana este supusa impunerii pentru acelasi venit
si/sau avere, in acelasi an fiscal, de catre doua suveranitati fiscale.
Expertii fiscali care au elaborat conventiile fiscale au constatat ca dubla impunere

juridica internationala apare in urmatoarele situatii :
a) daca fiecare stat contractant impune veniturile asupra uneia si aceleiasi persoane,
ceea ce inseamna ca are loc o impunere integrala concurenta ;
b) daca o persoana, rezidenta a unui stat contractant, obtine venituri sau poseda
avere in celalalt stat contractant si cand ambele state contarctante impoziteaza
veniturile sau averea respective ;
c) daca fiecare stat contractant impoziteaza una si aceeasi persoana, care nu este
rezident al nici unuia din statele contractante, pentru veniturile provenind dintr-un
stat contractant sau pentru averea pe care o poseda acolo. Aceasta este situatia
cand un nerezident dispune de un sediu permanent sau o baza fixa prin
intermediul caruia (careia) realizeaza venituri sau poseda avere in celalalt stat
contractant. In acest caz are loc o impozitare partial concurenta.
Normele prevazute in conventiile fiscale sunt deosebit de importante si cuprind solutii

pentru evitarea dublei impuneri intr-o anumita masura. Totusi, aceste norme nu sunt
suficiente, deoarece nu reusesc sa evite in totalitate si in toate cazurile dubla impunere
juridicainternationala. In acesta situatie, statele sunt nevoite sa stabileasca dupa ce
principii si metode urmeaza a se asigura evitarea efectiva a dublei impuneri
internationale.
In practica canventionala fiscala, evitarea dublei impuneri se asigura fie prin metoda
scutirii (exonerarii de plata), fie prin metoda creditarii (imputarii) impozitului.
Comitetul Fiscal al O.C.D.E. considera ca dubla impunere poate fi efectiv

contracarata prin ambele metode, dar modul de aplicare a acestora trebuie delimitat si
definit foarte clar in fiecare conventie fiscala. Drept urmare, au fost redactate texte
distincte, care au fost incluse in Conventia Model O.C.D.E., adica un text destinat
conventiilor fiscale ce utilizeaza metoda exceptarii, si unul pentru conventiile ce folosesc
metoda creditarii impozitului. In conventiile dintre state care folosesc fiecare o alta
metoda, urmeaza a fi incluse ambele texte, specificandu-se la care din ele recurge fiecare
stat contractant.
Deosebirea dintre cele doua metode este ca metoda exceptarii se refera la venit, pe
cand metoda creditatii se refera la impozit.
METODA SCUTIRII
In cadrul metodei scutirii, statul de rezidenta al beneficiarului unui anumit venit nu

impoziteaza veniturile care, potrivit prevederilor conventiilor fiscale, sunt impuse in
celalalt stat, adica in statul de sursa sau in cel in care se afla averea impozabila, un sediu
permanent sau o baza fixa.
Metoda scutirii este utilizata in conventiile fiscale in doua variante : metoda scutirii
totale (integrale) si metoda scutirii progresive.
Conform metodei scutirii totale, statul de rezidenta a beneficiarului de venit, la

determinarea venitului impozabil al unui rezident al sau, nu va lua in considerare venitul
impozabil al acestuia in statul de sursa si nici venitul aferent unui sediu permanent ori
unei baze fixe din celalalt stat contractant. Astfel, el va lua in calcul numai restul
venitului impozabil. In acest fel, practic, prin neluarea in considerare a unui anumit venit,
se acorda o scutire de impozit. Mai mult, statul de rezidenta trece cu vederea existenta
veniturilor scutite de impozit, atunci cand determina venitul impozabil al contribuabilului
rezident in acel stat.
Conform metodei scutirii progresive, venitul impozabil in celalalt stat contractant

(care este statul de sursa a venitului, cel in care se afla sediul permanent sau baza fixa) nu
se impune in statul de rezidenta al beneficiarului acelui venit. In schimb, acest din urma
stat isi pastreaza dreptul de a lua in considerare acest venit, atunci cand determina
impozitul aferent restului de venit. In acelasi mod se procedeaza si in cazul impozitarii
averii.
Conventia Model O.C.D.E. a formulat texte referitoare la aplicarea metodei scutirii :
a) cand un rezident al unui stat contractant realizeaza venituri sau poseda avere care,
in conformitate cu prevederile conventiei, sunt impozabile in celalalt stat
contractant, statul de rezidenta exonereaza de impozit aceste venituri sau aceasta
avere ;
b) cand un rezident al unui stat contractant realizeaza elemente de venit, care sunt
impozabile in celalalt stat contractant, statul de rezidenta acorda, din impozitul pe
care il percepe asupra veniturilor acestui rezident, o reducere egala cu impozitul
platit in celalalt stat contractant. Aceasta reducere nu poate totusi sa depaseasca
fractiunea de impozit, calculata inainte de reducere, corespunzator elementelor de
venit ce i-au fost comunicate de celalalt stat contractant.
c) Cand, potrivit vreunei dispozitii a conventiei, veniturile pe care un rezident al

unui stat contractant le realizeaza sau averea pe care o poseda sunt scutite de
impozit in acest stat, acesta poate totusi, in vederea calcularii impozitului asupra
restului veniturilor sau averii acestui stat rezident, sa ia in calcul veniturile si
averea exonerate.
Din cuprinsul celor trei alineate, observam ca primul se refera la metoda scutirii
totale, iar cel de-al treilea, la metoda scutirii progresive. In ce priveste alineatul al doilea,
acesta prezinta metoda creditarii totale, aplicabila in cazurile de partajare a dreptului de
impunere a unor elemente de venit, cum sunt dobanzile, dividendele etc., pentru cazul
cand metoda scutirii nu este aplicabila.
METODA CREDITARII
Conform acestei metode, statul de rezidenta calculeaza impozitul datorat de un

rezident al sau pe baza volumului total al veniturilor acestui contribuabil. Aceasta
inseamna ca in venitul impozabil statul de rezidenta va include si venitul impozabl in
statul sursa sau in statul in care se afla averea producatoare de venit impozabil, ca si
venitul impozabil in statul in care se afla sediul permanent sau baza fixa. El nu va lua in
calcul, fireste, venitul, respectiv averea, care nu sunt impozabile decat in celalalt stat
contractant. Din impozitul total, stabilit la totalul veniturilor impozabile, statul de
rezidenta va deduce impozitul platit de contribuabil respectiv in celalalt stat contractant.
Metoda creditarii cunoaste doua variante, si anume : metoda creditarii totale
(integrale) si metoda creditarii ordinare (obisnuite sau limitate).
Confosrm metodei crditarii totale, statul de rezidenta deduce din impozitul aferent
totalului veniturilor impozabile ale contribuabilului suma totala a impozitului platit de
acesta in celalalt stat contractant.
In cazul metodei creditarii ordinare, statul de rezidenta deduce, cu titlu de impozit

platit in celalalt stat contractant, o suma care poate sa fie egala sau mai mica decat cea
efectiv platita statului de sursa. Astfel, in cazurile in care cotele de impozit practicate in
cele doua state contractante sunt identice si cand cotele aplicate in statul de rezindenta
sunt mai mari decat in statul de sursa, creditul fiscal acordat de acest din urma stat este
egal cu suma impozitului platit in statul de sursa. Cand, insa, cotele aplicate in statul de
rezidenta sunt mai mici decat cele practicate in statul de sursa, apar diferente in sensul ca
statul de rezidenta reduce din impozitul datorat de contribuabilul in cauza, cu titlul de
credit fiscal, o suma mai mica decat cea a impozitului efectiv platit in statul de sursa. De
vreme ce creditul fiscal acordat de statul de rezidenta contribuabilului sau este mai mic
decat impozitul platit de acesta in celalalt stat contractant, rezulta ca metoda creditarii
ordinare conduce la evitarea numai partiala (limitata) a dublei impuneri.
Conventia Model O.C.D.E. a elaborat texte care stau la dispozitia statelor

contractante, privind metoda creditarii :
potrivit prevederilor conventiei, sunt impozabile in celalalt stat contractant, statul
de rezidenta acorda : o reducere din impozitul pe care il percepe de la acest
rezident, in suma egala cu impozitul pe venit platit in celalalt stat ; o reducere din
impozitul pe care il percepe aspura averii de la acel rezident, in suma egala cu
impozitul pe avere platit in celalalt stat. Aceasta reducere, in fiecare caz, nu poate
totusi sa depaseasca fractiunea de impozit pe venit sau pe avere, calculata inainte
de aplicarea reducerii, corespunzatoare venitului sau averii impozabile in acest
stat ;
b) cand potrivit vreunei dispozitii a conventiei, veniturile pe care un rezident al unui

stat contractant le realizeaza sau averea pe care o poseda sunt scutite de impozit in
acest stat, acesta poate totusi, in vederea calcularii impozitului pe restul
veniturilor acestui rezident, sa tina cont de veniturile scutite.
EXEMPLE PRACTICE
Exemplele de mai jos ilustreaza modul de aplicare si efectele metodelor de evitare a

dublei impuneri. Analiza si exemplificarea se face de pe pozitia statului de rezidenta al
beneficiarului venitului considera, care este notat cu R. Statul de sursa a venitului, cel in
care este situata averea, sediul permanent sau baza fixa va fi notat cu S.
Exemplu de impunere in lipsa unei convetii fiscale :
Se presupune ca un contribuabil realizeaza un venit totatl de 100.000 unitati monetare

(u.m.) din care 80.000 u.m. in statul de rezidenta (R) si 20.000 u.m. in statul de sursa a
venitului (S). In statul de rezidenta, se practica un impozit in cote progresive simple
potrivit caruia, la un venit de 100.000 u.m., cota de impozit este de 35%, iar la un venit
de 80.000 u.m., cota este de 30%. In statul de sursa, impozitul este tot in cote progresive
simple, dar la un lat nivel decat in statul de rezidenta. In acest din urma stat, unui venit de
20.000 u.m. ii corespunde, intr-o varianta a), o cota de 20%, iar intr- varianta b) o caota
de 40%. Din aceste date rezulta ca, in statul de sursa, contribuabilul in cauza datoreaza, la
venitul de 20.000 u.m. un impozit de 4.000 u.m., in varianta a), si unul de 8.000 u.m., in
varianta b).
Daca contribuabilul in cauza ar realiza intregul sau venit, in suma de 100.000 u.m., in
statul de rezidenta, atunci el ar plati un impozit de :
100000x35 = 35.000 u.m.
100
Intrucat venitul respectiv se realizeaza in proportie de 4/5 in statul de rezidenta si de

1/5 in statul de sursa, legislatia fiscala interna a statului de rezidenta nu prevede nici o
degrevare a contribuabilului pentru impozitul platit in celalalt stat contractant, iarintre
cele doua state nu exista incheiata conventie pentru evitarea dublei impuneri, suma totatla
a impozitului datorat de contribuabilul in cauza va fi :
in cazul a) de 35.000 + 4.000 = 39.000 u.m.
in cazul b) de 35.000 + 8.000 = 43.000 u.m.

Exemplu de impunere in cazul existentei unei conventii fiscale
In acest caz vom urmari la cat se cifreaza impozitele platite de contribuabilul de mai
sus, pentru veniturile realizate, in fiecare stat contractant, in conditiile existentei unei
conventii fiscale intre state si ale aplicarii succesive a celor doua metode de evitare a
dublei impuneri, fiecare in cate doua variante.
Metoda scutirii totale
In conformitate cu conventia, statul de rezidenta restrange impunerea la venitul de

80.000 u.m., la care are dreptul, ajungand insa la impozite diferite ca marime, in functie
de varianta de metoda aplicata.
Astfel, in ipoteza aplicarii metodei scutirii totale, statul de rezidenta (R) vaimpune
venitul de 80.000 u.m., aplicand cota de 30%, care corespunde transei in care acesta se
incadreaza. La randul sau, celalalt stat contractant va calcula impozitul aferent venitului
de 20.000 u.m., impozabil in acel stat, cu cotele de 20% si, respectiv, de 40%, care
corespund celor doua variante a) si b). Ca urmare, impozitele cuvenite celor doua state
contractante vor reprezenta :
Varianta a) Varianta b)
- Impozit catre statul de rezidenta (R) :
80000x30
100 24.000 24.000
- Impozit catre statul sursa (S) :
20000x20 20000x40 4.000 8.000
100 100
- Impozit total datorat celor doua state
contractante : 28.000 32.000
- Degrevare fiscala acordata de statul de
rezidenta pentru veniturile realizate in
statul de sursa :
a) 39.000 u.m., impozit datorat in ambele

state in conditiile inexistentei conventiei,
minus 28.000 u.m., impozit datorat in
conditiile existentei conventiei = 11.000
b) 43000 32000 =
11.000
Metoda scutirii progresive
In ipoteza aplicarii metodei scutirii progresive, statul de rezidenta (R) va impune

venitul de 80.000 u.m., cu cota de 35%, ce corespunde venitului total realizat de
contribuabilul in cauza (80000 + 20000 = 100000 u.m.)
La randul sau, celalalt stat contractant va calcula impozitul aferent venitului de

20.000 u.m. cu cotele de 20% si respectiv 40% care corespund variantelor a) si b). In
consecinta, impozitele datorate de contribuabilul in cauza vor fi urmatoarele :
80000x35
100 28.000 28.000
- Impozit catre statul de sursa (S) :
20000x20 20000x40 4.000 8.000
100 100
- Impozit total datorat celor doua
state contractante : 32.000 36.000
- Degrevare fiscala acordata de statul
de rezidenta pentru veniturile realizate
in statul de sursa :
a) 39000 32000 = 7.000

b) 43000 36000 = 7.000
Concluzia ce se desprinde este ca volumul impozitelor datorate de contribuabilul in

cauza este mai redus in conditiile existentei conventiei, decat in lipsa acesteia. Avantajul
(degrevarea fiscala) de care beneficiaza contribuabilul este mai mare in ipoteza scutirii
totale, decat in cea a scutirii progresive.
Diminuarea sarcinii fiscale se localizeaza exclusiv la impozitul catre statul de

rezidenta, impozitul catre celalalt stat contractant ramanand constant in ambele ipoteze.
Din exemplul prezentat mai sus rezulta ca degrevarea acordata contribuabilului in

ipoteza aplicarii metodei scutirii totale poate fi mai mare decat impozitul perceput in
statul de sursa, chiar daca cotele impozitului in statul de sursa sunt mai ridicate decat in
statul de rezidenta. In exemplul de mai sus, degrevarea a fost de 11.000 u.m., desi
impozitul platit de contribuabil in statul de sursa a fost de 4.000 u.m. in varianta a) si de
8.000 u.m. in varianta b). Degrevarea de 11.000 u.m. se descompune astfel : 7.000 u.m.
provin de la renuntarea de catre statul de rezidenta la impunerea celor 20.000 u.m., venit
realizatin statul de sursa, cu cota de 35% si 4.000 u.m. de la impunerea celor 80.000 u.m.,
venit in statul de rezidenta, cu o cota de 30% (in loc de 35%, cat se aplica in conditiile
inexistentei conventiei).
Metoda creditarii totale
In baza acestei metode, statul de rezidenta isi pastreaza dreptul de a impune venitul
total al contribuabilului, insa ii acorda acestuia o reducere din impozitul astfel calculat.
In ipoteza aplicarii metodei creditarii totale, statul de rezidenta calculeaza impozitul

datorat de contribuabilul in cauza aplicand cota de 35%, corespunzatoare transei de venit,
in care se incadreaza venitul total de 100.000 u.m. provenit din ambele statecontractante
(80000 + 20000 = 100000 u.m.). Din impozitul rezultat, statul de rezidenta acorda
contribuabilului un credit fiscal egal cu impozitul datorat de acesta pentru venitul
provenind din statul de sursa. Acest din urma stat calculeaza impozitul ce i se cuvine
asupra venitului de 20.000 u.m. cu cota de 20% in varianta a) si cu cota de 40% in
varianta b), ca si in ipotezele de lucru mai sus prezentate. Impozitele de plata pentru cele
doua state contractante sunt urmatoarele :
100000x35
100 35.000 35.000
- Credit fiscal acordat de statul de

rezidenta, egal cu impozitul platit
in statul de sursa (S) 4.000 8.000
- Impozit datorat statului de rezidenta
(R) dupa acordarea creditului fiscal : 31.000 27.000
- Impozit catre statul de sursa (S) : 4.000 8.000
de rezidenta (R) :
a) 39000 35000 = 4.000
b) 43000 35000 = 8.000
Metoda creditarii ordinare
In ipoteza aplicarii metodei creditarii ordinare, statul de rezidenta (R) calculeaza

impozitul datorat de contribuabil aplicand cota de 35%, corespunzatoare transei de venit
in care se incadreaza venitul total de 100.000 u.m., provenit din ambele state
contractante, ca si in ipoteza anterioara. Din impozitul rezultat, statul de rezidenta acorda
contribuabilului un credit fiscal, egal cu impozitul datorat de acesta pentru venitul
provenind din statul de sursa. In nici un caz insa statul de rezidenta nu acorda o reducere
de impozit mai mare decat cea care rezulta din aplicarea cotei de impozit practicate in
statul de rezidenta la venitul obtinut in statul de sursa (aceasta este reducerea maxima).
Statul de sursa calculeaza impozitul aferent venitului de 20.000 u.m., aplicand cota de
20% in varianta a) si cota de 40% in varianta b). In urma efectuarii acestor calcule,
impozitele datorate de contribuabil vor reprezenta :
100000x35
100 35.000 35.000

rezidenta, la nivelul impozitului efectiv :
20000x20 4.000
100
rzidenta, la nivelul maxim posibil :
20000x35 7.000
100
- Impozit datorat statului de rezidenta (R)
dupa acordarea creditului fiscal :
a) 35000 4000 = 31.000
b) 35000 7000 = 28.000
- Impozit catre statul de sursa (S) 4.000 8.000
de rezidenta (R) :
a) 39000 35000 = 4.000
b) 43000 36000 = 7.000
Una din caracteristicile metodei creditarii, in ambele variante, consta in aceea ca

statul de rezidenta nu ste niciodata obligat sa acorde o reducere fiscala mai mare
decat impozitul datorat statului de sursa.
Cand nivelul impozitului in statul de sursa este mai redus decat in statul de
rezidenta, contribuabilul trebuie sa achite intotdeauna acelasi impozit, ca marime
absoluta, ca si cum ar fi fost impus numai in statul de rezidenta, adica intregul venit
ar proveni din acest stat. La acelasi rezultat se ajunge si atunci cand nivelul
impozitului datorat in statul de sursa este mai mare decat in statul de rezidenta ; insa,
cand acest din urma stat aplica creditarea totala, impozitul total datorat de
contribuabil statului sau de rezidenta este la fel de ridicat sau chiar mai ridicat decat
impozitul datorat de le in statul de sursa.
Cand nivelul impozitului datorat in statul de sursa este mai ridicat decat in statul
de rezidenta si reducerea fiscala este limitata (la creditarea ordinara), contribuabilul
nu este degrevat de totalul impozitului achitat in statul de sursa. In aceasta ipoteza,
situatia ar fi mai avantajoasa pentru contribuabil daca acesta ar realiza toate
veniturile sale in statul de rezidenta, deoarece impozitul total ar fi de 35.000 u.m.,
fata de 36.000 u.m., in conditiile aplicarii metodei creditarii ordinare.
Impozitul total datorat de contribuabil in cele doua state, in conditiile aplicarii

metodei creditarii obisnuite (36.000 u.m.) este egal cu cel datorat in conditiile
aplicarii metodei scutirii progresive (36.000 u.m.). in ambele cazuri este vorba de
varianta b).
Concluzia generala in cazul exemplului dat : contribuabilul in cauza suporta cea

mai mare sarcina fiscala totala in conditiile existentei unei conventii fiscale (39.000
u.m. in varianta a) si 43.000 u.m. in varianta b)). Dupa incheierea unei asemenea
conventii, sarcina fiscala totala se reduce, in toate ipotezele de lucru, nivelul cel mai
scazut inregistrat fiind de 28.000 u.m. in varianta a) si de 32.000 u.m. in varianta b),
iar cel mai ridicat de 35.000 u.m. in varianta a) si de 36.000 u.m. in varianta b).
In cazul incheierii conventiei fiscale, contribuabilul respectiv beneficiaza de o

degrevare fiscala, in toate ipostazele de lucru, care variaza intre 4.000 si 11.000 u.m.
in varianta a) si intre 7.000 si 11.000 u.m. in varianta b). Cea mai spectaculoasa
degrevare fiscala pentru contribuabil o ofera metoda scutirii totale (11.000 u.m.), iar
cea mai modesta metoda creditarii (totale si ordinare 4.000 u.m.) in varianta a) si
metodele scutirii progresive si creditarii ordinare (7.000 u.m. in ambele cazuri) in
varianta b).
Ca atare, rezulta ca degrevarea fiscala reprezinta avantaj pentru contribuabil si

dezavantaj pentru statul care o acorda, concretizat in reducerea veniturilor sale
fiscale, in proportiile mentionate mai sus.
METODE PENTRU EVITAREA DUBLEI IMPUNERI IN CONVENTIILE FISCALE
INCHEIATE DE ROMANIA
CARACTERIZARE GENERALA
Romania si partenerii sai contractuali urmaresc, prin incheierea conventiilor

fiscale, evitarea dublei impuneri juridice a veniturilor si/sau averii. Se are in vedere dubla
impunere ce apare atunci cand una si aceeasi persoana este supusa impunerii pentru
acelasi venit si/sau avere, in acelasi an fiscal, de catre doua suveranitati fiscale.
Din cuprinsul conventiilor fiscale incheiate de Romania rezulta cu pregnanta si al

doilea scop al acetor conventii : prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, institutie
juridica care, desi nu apare in titlul conventiilor fiscale, rezulta in mod evident din
preambulul si articolele acestora, mai ales din articolele privind procedura amiabila si
schimbul de informatii.
Conventiile fiscale incheiate de Romania consfintesc acordul statelor semnatare

privind repartizarea intre ele a dreptului la impunere cu privire la unele categorii de
venituri sau avere ori elemente ale averii. Astfel, fie ca se procedeaza la atribuirea
dreptului exclusiv de impunere unuia din statele contractante, fie ca statele semnatare ale
conventiilor fiscale partajeaza in concret dreptul de impunere intre ele pentru anumite
categorii de impozite pe venit sau pe avere, in functie de criteriile specifice convenite. In
acesta activitate de repartizare si partajare a dreptului de impunere, statele semnatare
manifesta o deosebita rigoare in elaborarea textelor din conventiile fiscale, pentru a se
elimina sau cel putin limita interpretarile si aplicarea diferita a regulilor convenite si
inscrise in conventii.
Grupurile de experti care au elaborat principalele Conventii Model au formulat

interesante si utile precizari ale textelor din articolele Conventiilor Model in Comentariile
ce le insotesc si care sunt utilizate de statele contractante atat la incheierea, cat si la
aplicarea conventiilor pentru evitarea dublei impuneri.
Cu toate aceste reguli si precizari pe articole, nu se reuseste eliminarea in

totalitate a cazurilor de dubla impunere juridica, astfel ca statele contractante au simtit
nevoia si au procedat, asa cum procedeaza si Romania, la formularea de procedee
(metode) cuprinzand anumite principii care sa asigure o eliminare efectiva a fenomenului,
cunoscand efectele lui negative pentru cooperarea internationala.
Ca urmare, in conventiile fiscale incheiate si de Romania, pe langa solutiile si

regulile inscrise in articolele conventiilor, s-a procedat la precizarea in concret a metodei
de evitare a dublei impuneri ce se va aplica. Astfel, ori se adopta o metoda comuna de
catre ambele state contractante, ori fiecare in parte isi stabileste metoda la a carei aplicare
subscrie pentru evitarea dublei impunei juridice.
Astfel, in conventiile fiscale incheiate de Romania sunt folosite cele doua metode
de evitare a dublei impuneri, metoda scutirii si metoda creditarii, cu cele doua variante
ale fiecarei metode, reglementate in Conventiile Model, cu unele particularitati.
PRACTICA CONVENTIONALA A ROMANIEI
In practica conventionala a Romaniei se face o distinctie clara, in sensul ca

metoda scutirii se refera la venitul impozabil, in timp ce metoda creditarii are in vedere
impozitele vizate de conventiile fiscale.
Ca si in cazul articolelor care reglementeaza repartizarea si partajarea deptului de

impunere, interesele statelor semnatare au fost factorul care a determinat utilizarea
anumitei metode de evitare a dublei impuneri. De aceea, se poate observa ca nici conditia
Romanie nu a fost constanta, adica nu s-a utilizat aceeasi metoda sau varianta de metoda
de evitare a dublei impuneri cu toate statele contractante. Mai mult, au fost adoptate si
solutii mixte (combinate), adica s-a utilizat, spre exemplu, metoda achitarii ordinare
pentru unele categorii de venituri (redevente, dobanzi, dividende etc.) si metoda scutirii
progresive pentru alte venituri.
O utilizare mai frecventa in parctica tarii noastre a avut-o metoda creditarii, cu

variantele sale. Astfel, metoda creditarii totale a fost utilizata de Romania, spre exemplu,
in conventiile incheiate cu : Canada, Balgia, Olanda, Danemarca, Finlanda, Norvegia,
Cipru, Iordania, Zambia, Pakistan, Sri Lanka, Filipine.
Metoda creditarii ordinare a fost utilizata, spre exemplu, in conventiile incheiate

cu : S.U.A., Germaina, Franta, Japonia, Marea Britanie, Italia, Suedia Spania, Malaysia,
Turcia, India, China, Rusia, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud,
Elvetia, Thailanda, Grecia, Ecuador, Polonia, Ungaria, Uzbekistan, Armenia, Iugoslavia.
Solutii mixte, adica metoda creditarii ordinare si metoda scutirii partiale, s-au
aplicat, spre exemplu, in conventiile cu : Slovacia, Algeria, Croatia, Ukraina, Moldova.
Conventiile incheiate de Romania nu cuprind insa metoda scutirii totale, ca solutie

ferma, ci numai ca o solutie de la care statul de rezidenta poate sa deroge, adica sa aplice
metoda scutirii progresive.
Astfel, se adopta metoda scutirii totale, lasand partilor posibilitatea de a aplica
metoda scutirii progresive, dar limitat. Pentru unele elemente de venit nu se poate opta, ci
este obligatorie scutirea progresiva. In acest sens este conventia cu Austria :
,,1. Daca o persoana rezidenta intr-un stat contractant realizeaza venituri sau
dispune de avere si aceste venituri sau acesta avere sunt impozabile conform acestei
conventii in celelalt stat contractant, atunci primul stat mentionat, sub rezerva
paragrafului 2, exclude la impozitare aceste venituri sau aceata avere ; acest stat poate
insa, la stabilirea impozitului pentru restul veniturilor sau restul averii acestei persoane,
sa aplice cota de impozit care ar fi aplicabila daca respectivele venituri sau respectiva
avere nu ar fi excluse de la impozitare.
2. Daca o persoana rezidenta intr-un stat contractant realizeaza venituri care,

conform articolelor 10, 11 si 12, ar trebui sa fie impozabile in celalalt stat contractant,
atunci primul stat mentionat ia in considerare, la impozituol pe care acesta trebuie sa il
perceapa pe venitul acestei persoane, si suma care corespunde impozitului platit in
celalalt stat contractant. Suma luata in considerare nu trebuiesa depaseasca totusi partea
impozitului stabilit inainte de luarea in considerare care se refera la veniturile realizate in
celalalt stat contractant.
In conventia cu Egiptul se aplica, ca regula, metoda scutirii totale, dar pentru

anumite elemente de venit se aplica metoda creditarii ordinare, astfel :
,,1. Cand o persoana, fiind rezidenta a unui stat contractant obtine venit din
celalalt stat contractant si acel venit, potrivit prevederilor prezentei conventii, poate fi
impus in acel stat contractant, primul stat mentionat, sub rezerva prevederilor
paragrafului 2, scuteste acest venit de impozitare, sau poate ca, la calcularea impozitului
pe venitul ramas acelei persoane, sa aplice cota de impozit care ar fi fost aplicabila daca
venitul respectiv nu ar fi fost scutit.
2. Cand o persoana rezidenta a unui stat contractant obtine venit din celalalt stat
contractant, iar acel venit, in conformitate cu prevederile art. 10, 11, 12, 14 si 16, poate fi
impus in celalalt stat contractant, primul stat mentionat va deduce, din impozitul pe venit
al acelei persoane o suma egala cu impozitul platit in acel celalalt stat.
Deducerea nu va putea totusi exceda acea parte a impozitului asa cum a fost
calculata inainte ca deducerea sa fi fost acordata si care este corespunzatoare venitului
obtinut din acel celalalt stat.
3. Se va considera ca o societate romanaa platit impozitul egiptean care ar fi

trebuit sa fie platit de acesta societate, daca n-ar fi fost acordata scutirea prevazuta de art.
16 al Legii nr. 43 din 1974, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 32 din 1977, iar
acest impozit va fi dedus din impozitul datorat in Romania.
In conventia cu Siria, s-a adoptat metoda crediatrii totale, in urmatoarea

formulare :
,,1. In ce priveste Romania, dubla impunere este evitata in modul urmator :
- impozitul sirian platit de un rezident roman pentru veniturile impozabile in Siria,

in aplicarea prezentei conventii, se va scadea din suma impozitului sau beneficiilor
datorate bugetului roman in conformitate cu legislatia fiscala romana.
2. In ce priveste Siria, dubla impunere este evitata in modul urmator :
- impozitul romanesc platit de un rezident sirian pentru veniturile impozabile in

Romania, in aplicarea prezentei conventii, se va scadea din suma impozitului sirian,
exigibila in conformitate cu legislatia siriana.
In conventia incheiata cu Franta se prevede metoda creditarii ordinare,

astfel : ,,Dubla impunere va fi evitata in modul urmator :
1. In ce priveste Romania :
Impozitul francez platit de un rezident al Romaniei asupra veniturilor impozabile

in Franta, in aplicarea prezentei conventii, va fi scazut din impozitul romanesc datorat
conform legii fiscale romane. Suma mentionata nu va putea depasi cuantumul impozitului
romanesc datorat pentru aceste venituri.
2. In ce priveste Franta :
a) Veniturile, altele decat cele vizate la alin. b) de mai jos, sunt scutite de
impozitele franceze mentionate la alin. b) al paragrafului 3, de la art. 2, daca aceste
venituri sunt impozabile in Romania in conformitate cu prezenta conventie ;
b) In ce priveste veniturile vizate la art. 10, 11, 12, 16 si 17, care au suportat
impozitul romanesc, conform dispozitiilor prevazute de aceste articole, Franta acorda
unui rezident al Frantei care primeste asemenea venituri din sursa romana un credit de
impozit corespunzand cuantumului impozitului perceput in Romania.
Acest credit de impozit, care nu poate depasi cuantumul impozitului francez

perceput din aceste venituri, se scade din impozitele vizate la alin. b) al paragrafului 3 de
la art. 2, aferente bazei impozabile in care sunt cuprinse veniturile in cauza.
c) Derogand de la dispozitiile alin. a) si b), impozitul francez poate fi

calculat asupra veniturilor impozabile in Franta, in virtutea prezentei conventii, cu
cotele corespunzatoare totalitatii veniturilor impozabile dupa legislatia franceza.
Concluzii
Ca o concluzie, n practica internaional, pentru evitarea dublei impuneri s-au consacrat

anumite principii, pe baza crora prin conveniile ncheiate se stabilesc metodele de
aezare i percepere a impozitelor. Astfel:
a. Conform principiului impunerii, statul de reedin calculeaz impozitul

provenind de la suma total a veniturilor subiectului impozabil, inclusiv asupra
celor care provin din statul de origine i care, potrivit conveniei, sunt impozabile
n acest din urm stat; din impozitul care este astfel stabilit se deduce apoi suma
care a fost pltit n cellalt stat.
b. n temeiul principiului scutirii de impozit, statul de reedin impune numai acele
venituri care, potrivit conveniei, sunt impozabile n acel stat scutind de impunere
veniturile (sau parte din acestea) impozabile n statul de origine a pltitorului.
c. Potrivit principiului nediscriminrii fiscale, statele semnatare ale conveniei
pentru evitarea dublei impuneri se angajeaz s nu aplice fa de rezidenii
celuilalt stat contractant, n materie de impozitare, dispoziii normative mai
mpovrtoare dect cele aplicate propriilor lor contribuabili aflai n aceeai
situaie.
Bibliografie
www. codfiscal.money.ro
www.stiucum.ro
www.finmedia.ro
e si Administrare a afacerilor



















































Metode de evitare

Metode de evitare

Metode de evitare
Metode de evitare

Metode de evitare

Metode de evitare
Metode de evitare

Metode de evitare
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
Oprea Mirela
Cuprins :
10. Introducere
15. Metode de evitare a dublei impuneri
internationale
16. Exemple practice
17. Metode de evitarea a dublei impuneri in
conventiile fiscale incheiate de Romania
10.Concluzii
11.Bibliografie
Introducere






apropiate acestora.



SFERA DE APLICARE


contractante.

asemanatoare ;

nerezidente ;


urmatoarele :

vizate.




internationale.

stat contractant.
METODA SCUTIRII



averii.
avere ;

averea exonerate.
METODA CREDITARII



stat ;

EXEMPLE PRACTICE


varianta b).
100000x35 = 35.000 u.m.
100

in cazul a) de 35.000 + 4.000 = 39.000 u.m.
in cazul b) de 35.000 + 8.000 = 43.000 u.m.


80000x30
100 24.000 24.000
20000x20 20000x40 4.000 8.000
100 100
statul de sursa :

b) 43000 32000 =
11.000


80000x35
100 28.000 28.000
20000x20 20000x40 4.000 8.000
100 100
a) 39000 32000 = 7.000

b) 43000 36000 = 7.000




100000x35
100 35.000 35.000

de rezidenta (R) :
a) 39000 35000 = 4.000
b) 43000 35000 = 8.000

100000x35
100 35.000 35.000

20000x20 4.000
100
20000x35 7.000
100
a) 35000 4000 = 31.000
b) 35000 7000 = 28.000
de rezidenta (R) :
a) 39000 35000 = 4.000
b) 43000 36000 = 7.000


varianta b).


varianta b).
















formulare :






Concluzii

d. Conform principiului impunerii, statul de reedin calculeaz impozitul

e. n temeiul principiului scutirii de impozit, statul de reedin impune numai acele
f. Potrivit principiului nediscriminrii fiscale, statele semnatare ale conveniei
situaie.
Bibliografie
www.stiucum.ro
www.finmedia.ro

afacerilor
Universitatea Dunarea de Jos, Galati 2011 F
si Administrare a afacerilor
Economi Facultatea de Economie si Administrare as
afacerilor
afacerilor
afacerilor
afacerilor
afacerilor
afacerilor
afacerilor





















































Metode de evitare

Metode de evitare

Metode de evitare

Metode de evitare
Metode de evitare

Metode de evitare

Metode de evitare
Metode de evitare
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
Oprea Mirela
Cuprins :
19. Introducere
internationale
10.Concluzii
11.Bibliografie
Introducere






apropiate acestora.



SFERA DE APLICARE

contractante.

asemanatoare ;

nerezidente ;


urmatoarele :

vizate.




internationale.

stat contractant.
METODA SCUTIRII



averii.

avere ;

averea exonerate.
METODA CREDITARII




stat ;

EXEMPLE PRACTICE

varianta b).
100000x35 = 35.000 u.m.
100

in cazul a) de 35.000 + 4.000 = 39.000 u.m.
in cazul b) de 35.000 + 8.000 = 43.000 u.m.

80000x30
100 24.000 24.000
20000x20 20000x40 4.000 8.000
100 100
statul de sursa :
b) 43000 32000 =
11.000


80000x35
100 28.000 28.000
20000x20 20000x40 4.000 8.000
100 100
a) 39000 32000 = 7.000
b) 43000 36000 = 7.000



100000x35
100 35.000 35.000

de rezidenta (R) :
a) 39000 35000 = 4.000
b) 43000 35000 = 8.000

100000x35
100 35.000 35.000
20000x20 4.000
100

20000x35 7.000
100
a) 35000 4000 = 31.000
b) 35000 7000 = 28.000
de rezidenta (R) :
a) 39000 35000 = 4.000
b) 43000 36000 = 7.000

varianta b).


varianta b).

















formulare :






Concluzii

g. Conform principiului impunerii, statul de reedin calculeaz impozitul

h. n temeiul principiului scutirii de impozit, statul de reedin impune numai acele
i. Potrivit principiului nediscriminrii fiscale, statele semnatare ale conveniei
situaie.
Bibliografie
www.stiucum.ro
www.finmedia.ro
e si Administrare a afacerilor


















































Metode de evitare

Metode de evitare

Metode de evitare

Metode de evitare
Metode de evitare

Metode de evitare

Metode de evitare
Metode de evitare
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
de evitare a dublei
Oprea Mirela
Cuprins :
28. Introducere
internationale
10.Concluzii
11.Bibliografie
Introducere






apropiate acestora.



SFERA DE APLICARE

contractante.

asemanatoare ;

nerezidente ;


urmatoarele :

vizate.




internationale.

stat contractant.
METODA SCUTIRII



averii.

avere ;

averea exonerate.
METODA CREDITARII




stat ;

EXEMPLE PRACTICE

varianta b).
100000x35 = 35.000 u.m.
100

in cazul a) de 35.000 + 4.000 = 39.000 u.m.
in cazul b) de 35.000 + 8.000 = 43.000 u.m.

80000x30
100 24.000 24.000
20000x20 20000x40 4.000 8.000
100 100
statul de sursa :
b) 43000 32000 =
11.000


80000x35
100 28.000 28.000
20000x20 20000x40 4.000 8.000
100 100
a) 39000 32000 = 7.000
b) 43000 36000 = 7.000



100000x35
100 35.000 35.000

de rezidenta (R) :
a) 39000 35000 = 4.000
b) 43000 35000 = 8.000

100000x35
100 35.000 35.000
20000x20 4.000
100

20000x35 7.000
100
a) 35000 4000 = 31.000
b) 35000 7000 = 28.000
de rezidenta (R) :
a) 39000 35000 = 4.000
b) 43000 36000 = 7.000

varianta b).


varianta b).

















formulare :






Concluzii

j. Conform principiului impunerii, statul de reedin calculeaz impozitul

k. n temeiul principiului scutirii de impozit, statul de reedin impune numai acele
l. Potrivit principiului nediscriminrii fiscale, statele semnatare ale conveniei
situaie.
Bibliografie
www.stiucum.ro
www.finmedia.ro

A A Aaaaaaaaaaaaaaa Ab

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A A Aaaaaaaaaaaaaaa Ab

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Economi Facultatea de Economie si

Administrare a afacerilorFacultatea de Economi Facultatea

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Facultatea de Economie si Administrare a afacerilor

Metode de evitare a dublei

Metode de evitare a dublei

Metode de evitare a dublei

Metode de evitare a dublei

Metode de evitare a dublei

Metode de evitare a dublei

Metode de evitare a dublei

Metode de evitare a dublei

Metode de evitare a dublei

Metode de evitare a dublei

Metode de evitare a dublei

Metode de evitare a dublei

Metode de evitare a dublei

Din cauza existentei unor reglementari fiscale nationale numeroase si variate, a

In acelasi timp, masurile unilaterale nu au correspondent de reciprocitate in

In acelasi timp, statele, in dorinta de a stimula relatiile economice cu anumite state, le

In aceste conditii a aparut si pentru Romania necesitatea de a trece la incheierea de

Forma bilaterala corespunde scopului urmarit prin aceste conventii, diversitatii