Etapele pentru realizarea unei ferme

zootehnice

nfiinarea unei ferme zootehnice este necesar mai nainte de toate a se

face unstudiu ct mai concis cu privire la ce presupune acest lucru. O ferm
zootehnic nu estedoar un loc n care se cresc animale, ci constituie un veritabil
complex tehnico-economic.A avea o ferm zootehnic implic n primul rnd a
petrece mai mult timp acolo, implica avea angajai, implic a avea animale de
calitate superioar sau animale ct mai bunedin punct de vedere genetic, mai
implic a avea teren pentru ferm i pentru furaje, utilajei instalaii speciale
pentru furajare, adpare, colectarea dejeciilor, surs de energie,mijloace de
transport etc. n principal, pentru nfiinarea unei ferme zootehnice se parcurg
urmtoarele etape :

1. Stabilirea scopului pentru care se dorete a se nfiina viitoarea ferm

zootehnic.

2. Stabilirea mai multor variante de ferm (efectiv de animale crescut) i

alegerea uneivariante optime care s asigure o eficien economic ct
mai mare.

3. Evaluarea surselor de nutrieni (furaje i terenuri) disponibile

pentru alimentaiaanimalelor din viitoarea ferm.

4. Stabilirea mrimii viitoarei ferme i odat cu aceasta i terenul

necesar pentru amplasarea viitoarei ferme, precum i amplasarea
adposturilor.

5. Stabilirea numrului i a capacitii adposturilor, precum i instalaiile

necesare pentru furajare, adpare, colectarea i evacuarea dejeciilor.

6. Stabilirea sursei de alimentare cu ap, a sursei de energie, disponibilul

de for demunc i mijloace de transport.
 7. n funcie de punctele 1-6, se stabilete i sistemul de cretere
i exploatare aanimalelor (extensiv,semiintensiv sau intensiv).

8. Stabilirea raselor de animale care se vor exploata n viitoarea ferm i

posibilitile dea le achiziiona fie de pe pia, fie de la diferite
societi comerciale.

9. Evaluarea capitalului necesar i a surselor financiare disponibile pentru

procurarea dematerial biologic, a instalaiilor i utilajelor necesare, furaje
suplimentare, medicamente,salarii etc.

10. Stabilirea datelor tehnologice necesare pentru proiectarea viitoarei

ferme (consumulmediu zilnic pe cap de animal, consumul specific, evoluia
procentului de mortalitate,evoluia produciilor (ou, carne, lapte), durata
vidului sanitar etc.) n funcie de specia irasa de animale care va fi
exploatat n viitoarea ferm.

Este obligatoriu a se respecta aceste etape pentru a se asigura o activitate

rentabil ncadrul viitoarei ferme zootehnice.Cresterea animalelor pe teritoriul
Romaniei a fost si va fi o activitate de primainsemnatate in asigurarea
bunurilor agroalimentare necesare pentru hrana populatiei,pentru industria
alimentara prelucratoare, ca si pentru participarea la schimburile comerciale
internationale.Conditiile naturale, de sol si clima, deosebit de favorabile, o
indelungata traditie, ca sicalitatea cercetarii stiintifice si a invatamantului
zootehnic de toate gradele, reprezintafactori importanti care stau la temelia
dezvoltarii zootehniei, cresterii performantei si competitivitatii.Transformarile
fundamentale care au avut loc dupa 1989, cu toata scaderea drastica
aefectivelor de animale si, ca urmare, a productiilor obtinute, fenomene
intalnite in toatefostele tari socialiste, au creat premisele unor noi orientari in
practicarea zootehniei, carese vor materializa in performante tehnice cantitative
si calitative, ca si de eficientaeconomica in cadrul comunitatii europene si
mondiale.

Tehnologia cresterii animalelor si obtinerii produselor animaliere este

domeniul stiintificcare se ocupa cu cercetarea particularitatilor biologice si
productive ale animalelor domestice, pasarilor, albinelor si pestilor cu scopul
folosirii eficiente a acestora pentruobtinerea produselor animaliere, elaboreaza
metode de crestere si regimuri de intretinerea animalelor domestice, tehnologii
performante pentru obtinerea produselor animaliere.Importanta problemelor
stiintifice si tehnologice a specialitatii nominalizate pentru economia
nationala este in majorarea producerii produselor animaliere,
imbunatatireacalitatii, reducerea cheltuielilor pe unitatea de productie obtinuta.
Respectarea standardelor de calitate si a reglementarilor sanitare constituie o
alta directiede maxima importanta in procesul de armonizare la normele
comunitare. Cunoasterea si aplicarea prevederilor de acest tip de catre fermieri
sunt vitale din cel putin doua motive.

Pe de o parte ele constituie o conditie pentru accesul la mecanismele

comunitare desprijin (principiul conditionalitatii). Pe de alta parte,
nerespectarea standardelor de catre producatori atrage dupa sine
imposibilitatea comercializarii produselor agricole pe piatacomunitara. In ultimii
ani s-a inregistrat o transpunere accelerata a aquis-ului in domeniulcalitativ,
sanitar si fito-sanitar. Totusi acest ritm ridica o serie de probleme atat
pentrufermieri cat si pentru procesatori.Desfurarea produciei n ferme de
mrimi i dimensiuni optime reprezint cadrul organizatoric indispensabil
creterii produciei i eficienei economice.

Conceptul de mrime a fermei reflect latura calitativ a organizrii

produciei i nivelul deintensificare a acesteia.Dimensiunea fermei reflect
latura cantitativ a organizrii produciei i este strns legat de mrimea
acesteia.

Msura n care investiiile efectuate multiplic efectul pozitiv al condiiilor

naturale ibiologice existente se reflect n nivelul randamentelor medii, al
costurilor de producie ial profitului. Mrimea optim din punct de vedere
economic a unei ntreprinderii const n aceledimensiuni ale ramurilor de
producie (inclusiv dimensiuni teritoriale), care permitutilizarea deplin i
raional a fondului funciar, a mijloacelor tehnice materiale i a foreide munc,
realizarea unei producii maxime pe unitatea de suprafa i de calitate
superioar, cu cheltuieli ct mai mici i cu o rentabilitate ct mai mare n
condiiieconomice i naturale date. Conditii pentru infiintarea unei ferme.
Indiferent de dimensiunea fermei aceste conditii trebuie respectate, tinand
seama defaptul ca sunt stipulate in diferite acte normative.

Intocmirea proiectului tehnologic pentru o ferma de vaci presupune

cunoasterea conditiilor concrete din zona, posibilitatilede valorificare a
produselor si mijloacele de asigurare a conditiilor optime de exploatare, astfel
incat animalele sa-si evidentieze potentialul productiv.

In vederea amplasarii unei ferme intr-o anumita zona trebuie sa se

respecte urmatoarelecerinte:

-sa se utilizeze pe cat posibil pentru constuctii suprafetele de teren care au

avut aceastadestinatie, iar acolo unde nu exista sa se utilizeze terenuri slab
productive;

-sa se respecte normele privind protectia mediului inconjurator, astfel

incat directia vantului dominant sa fie dinspre localitate spre ferma, iar distanta
de la perimetrul fermeila centrul populat sa fie de 300 m pentru fermele de
pana la 500 capete si 500 m la ciclu peste 500 capete;

-incinta fermelor trebuie sa fie cu minimum 50 cm peste nivelele maxime

de inundare

-terenul pe care se amplaseaza ferma sa aiba umiditate redusa, sa fie

stabil pentru a oferistabilitate fundatiilor, sa prezinte o panta naturala de 0,5-2%
pentru a asigura scurgereaapelor, apa freatica sa se gaseasca la minimum 0,5 m
adancime;

-sa existe posibilitatea depozitarii si folosirii dejectiilor rezultate din

creterea animalelor,iar apele reziduale sa se deverseze intr-un emisar, fara a
deveni poluante;

-distantele fata de sursele de furaje, alimentare cu apa, energie sa fie cat

mai reduse;
 -incinta fermelor sa nu fie strabatuta de conducte de gaze, retele electrice,
drumuri decirculatie.

Metodologia de lucru utilizata pentru realizarea proiectelor de

ferme cu capacitati diferite. Dup adposturi, dotrile zootehnice ocup un
loc foarte important n ferm. Dotarea i mecanizarea aferent trebuie s se
integreze perfect construciei, pentru ca adpostul sfie funcional.Corecta
realizare i amplasare a grilajelor de furajare, a cuetelor, adptorilor i
altorinstalaii necesare, reprezint un factor indispensabil pentru o mai
bun reuit aadpostului i pentru bunstarea animalelor, care trebuie s se
mite n voie n spaiile rezervate lor.

Cuetele trebuie s corespund unui complex de factori, cum ar fi:

dimensiuni, calitatea saltelelor (care trebuie s garanteze confortul i o stare
igienico-sanitar bun, obinut cucosturi minime de ntreinere), forma
despritoarelor de stand. De toate acestea depinde gradul de ocupare a
cuetelor,cu avantajele legate de starea de curenie a animalelor, mbuntirea
calitii igienice a laptelui i reducerea timpului de mulgere.La fel de importante
sunt i instalatiile pentru adpare, avnd n vedere faptul c apa esteesenial
pentru cerinele fiziologice ale animalelor. n timpul lactaiei, vacile trebuie s
recupereze pierderile de ap eliminate prin producerea de lapte; ca urmare,
necesarul de ap depinde i de nivelul productiv al animalului, pe lng
necesarul datorat condiiilor climatice i tipului de raie administrat.
Adptorile trebuie s fie corect amplasate n adpost, s menin calitatea
apei, spermita recircularea apei, s fie conectate la un sistem de alimentare de
mare capacitate, care garanteaz un volum suficient, s fie dotate cu
un sistem antinghe, pentru controlarea temperaturii n lunile de iarn i s
fie uor de curat, folosind sistemul rapid de golire sau basculare.

n proiectarea unui centru zootehnic, nu trebuie uitate dotrile pentru

cazarea i micarea animalelor, instalaii simple la prima vedere, dar capabile s
organizeze adpostul pentru o exploatare consecvent. Caracteristicile
constructive i dimensiunile sunt studiate nu numai pe baza dimensiunilor
animalului, ci i lund n considerare programul zilnic, specific fermei.
 Grilajele aleilor de micare, suprafeele pardoselilor, pasajele pentru
muncitori,porile, pasajele la nivel i barierele de conducere i de
grupare a animalelor, pot suferi modificri specifice, pe care un bun
proiectant trebuie s fie n msur s le defineasc, de la caz la caz.

Manipularea dejeciilorTehnologiile pentru ntreinerea i gestionarea

dejeciilor, disponibile astzi, ne conduc substanial ctre pluguri racloare,
recircularea dejeciilor semilichide tratate, colectate subgrtare sau la flushing
(splarea pardoselilor prin inundare). Soluia adoptat va influena etapele
urmtoare de depozitare i eventual de tratare a dejeciilor.Utilizarea separrii
unitare, prin tratamente de stabilizare pe cale aerob (oxigenare) sau pe cale
anaerob (cu recuperare de biogaz) este ntotdeauna actual, datorit
avantajelorpe care le ofer. O ferma este compusa din teren si alte elemente
utilizate pentru productie, precum cladiri, utilaje si unelte. Poseda forta de
munca proprie. Toate activitatile si productia sunt administrate de catre un
fermier.

Ferma difera de alte unitati de productie deoarece terenul este cel mai
important factor si de asemenea produce anumite bunuri naturale,care sunt
utilizate n productia fermiera ulterioara.

Ferma, de obicei, se ocupa cu productia vegetala sau animaliera si uneori

poseda un fel de societate care administreaza de asemenea productia
alimentelor.Aceasta poate fi o proprietate a fermierului, poate fi inchiriata,
poate fi de asemenea o parte a unei societati, cooperative sau asociatii. Are
doua sfere. Prima este una tehnica si productiva si include procesarea unui tip
de produse pe cale naturala pentru obtinerea altora, a doua sfera este una
economica si se ocupa cu procesul productiei stabilind o relatie intre produse si
presuri precum si o participare financiara si valorica n cadrul productiei.

Pentru realizarea si functionarea unei ferme zootehnice, este necesara

obtinerea maimultor aprobari ale organelor teritoriale.
 Aceste aprobari sunt:

Avizul de amplasment;

Avize si acorduri pentru accesul la utilitati precum apa curenta, energia

electrica, sursade incalzire (gaze, reteaua de termoficare) etc.;

Avizul unitatii de pompieri;

Avizul comandantului de Protectie Civila al Inspectoratului pentru

Sanatatea Mediului.Toate aceste avize vor fi inscrise in Certificatul de Urbanism
pe care investitorul trebuie sa-l solicite de la Administratia Publica Locala inainte
de a incepe elaborare aproiectului.

De asemenea dupa realizarea adaposturilor, instalatiilor si a celorlate

constructii din ferma, pentru a fi data in functiune, investitorul mai trebuie sa se
adreseze Directiei Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentara (D.S.V.S.A.),
cat si Directiei Judetene de Sanatate Publica, care vor verifica daca noua
constructie respecta normele si regulamentele specifice si daca instalatiile
functioneaza la parametrii proiectati. In urma acestor verificari D.S.V.S.A., va
elibera avizul sanitar veterinar si/sau pentru siguranta alimentara, in
conformitate cu Ordinul 139/2005, publicat in Monitorul Oficial Nr. 107bis din
data de 2 februarie 2005.

Normele sanitar-veterinare privind amplasarea, proiectarea si

sistematizarea fermelor zootehnice prevad, printre altele si urmatoare: terenul
sa fie salubru, neinundabil, cu structura uniforma si cu pante line (de preferat cu
inclinare spre sud, sud-est sau sud-vest), avand acces usor, catre caile de
comunicatii,catre pasuni si catre culturile furajere; adaposturile sa fie orientate
in directia opusa celei din care bat vanturile dominante, astfel incat sa fie
protejate de efectul daunator alacestora; luminozitatea sa fie buna si sa evite
supraincalzirea in perioada de vara; pentru a prevenii scurgerea dejectiilor si
sau a apelor uzate in exteriorul adaposturilor,cat si pentru ca apele meteorice sa
nu patrunda in interior, constructiile vor fi amplasatepe temelii inaltate la minim
20-25 cm fata de sol, avand o pardoseala specifica care sa reziste la uzura fizica si
chimica; pardoseala va avea o inclinatie de 1,5 pana la 3 %, trebuie sa fie neteda
si nealunecoasa; usile trebuie amplasate in partea opusa vanturilor dominante,
iar pragurile vor fi la nivelcu pardoseala in interior si la 5-6 cm deasupra solului
in exterior; amplasamentul oricarei ferme zootehnice trebuie sa permita
in toate cazurile, posibilitatea dezvoltarii in perspectiva, cu conditia sa
pastreze anumite distante fata de zonele protejate (200 m fata de case de locuit,
surse de apa, statii de prelucrare a apei), de drumurile locale (18 m), de sosele si
cai ferate (20-22 m). Normele sanitar veterinare prevad suprafetele utile minime
necesare fiecarui animal incadrul fermelor nou construite. Organizarea
constructiilor

Organizarea se poate face in sistem gospodaresc sau in sistem

industrial(ferme specializate). Unitatea functionala intr-o ferma este
compartimentul. Mai multe compartimente formeaza un adapost. Intr-un
compartiment cazarea se face in standuri(bovine) sau boxe (porcine). Forma
in plan al adaposturilor este in general dreptunghiulara cu una sau mai
multe deschideri cu valori intre 4 36 m si lungimi depana la 60 80 m.
Inaltimea la strasina se stabileste in functie de volumul de aer static necesar pe
cap de animal.

In functie de amplasare (zone), adaposturile pot fi inchise (izolate termic)

sau adaposturi neizolate (inchise sau deschise). In taberele de vara se utilizeaza
adaposturi semiinchise, neizolate termic. Conditiile generale de amplasare a
adaposturilor sunt legate de modalitatile de desfacerea produselor, alimentarea
cu apa, energie electrica, termica si canalizare. Se are in vedere realizarea unui
drum comod pana in incinta.

Pentru ca degaja multe noxe, fermele trebuiesc amplasate la minim 22 de

metri desoseaua nationala si la minim 18 m fata de drumurile comunale. Nu
trebuie sa existe inincinte cai de comunicatii publice iar animalele nu trebuie sa
traverseze drumuri nationale sau cai ferate pana la pasune. Distantele minime
recomandate de protectia sanitara intre localitati si unitatile mari de zootehnie
sunt urmatoarele:-100 m ferme de cabaline;-200-500 m ferme de taurine;-
1000 m complexe ingrasare porci;-300 m ferme avicole;-30 m spitale
veterinare;-100 m adaposturi de izolare, carantina;-300 m abatoare, targuri
de animale;-300 m depozite de colectare produse de origine animala;-300 m
platforme de dejectii;-200 m cimitire, crematorii, puturi seci.

Distantele minime intre cladirile din ferma pentru a fi protejate de

incediu variazaintre 6 10 m. Cladirile care se orienteaza pe directia N-S, au
ferestrele amplasate pe ambele fete laterale ale cladirii. Cladirile care se
orienteaza pe directia E-V au ferestre numai pe latura orientata spre Sud. La
depozite, sali de muls, laptarii de ferma, ferstrele se orienteaza spre Nord.
Pentru a fi protejate de vanturi, cladirile vor avea peretele plin in directia
vantului.

Drumurile din ferme vor fi de 3 4 m, iar drumul din ferma care face
legatura cu un drum national va avea 6 m. Planul general al fermei trebuie sa
cuprinda:

sectorul de productie;

-sectorul de depozitare a furajelor;

-sectorul de gospodarire a dejectiilor;-sectorul de intretinere;

-sectorul administrativ;

-sectorul energetic (daca nu se alimentaza de la o retea publica).

In cadrul procesului tehnologic din ferma, trebuie respectate

cateva reguliprincipale:-liniile de transport furaje, dejectii si produse trebuie sa
fie cat mai scurte;-fluxurile nu trebuie sa se intretaie;-trebuie sa se tina seama
de posibilitatile de dezvoltare;-trebuie sa fie realizate solutii optime de
constructii cu pretul cel mai mic;-trebuie sa asigure igiena si securitatea muncii;-
trebuie luate masuri de siguranta impotriva incendiilor.

Prin proiectare se urmareste ca suprafata de teren ocupata de unitatea

zootehnica sa fie cat mai mica, dar corect dimensionata pentru a nu se scoate
din circuitul agricol suprafete mari de teren. In cadrul gospodariilor taranesti
intre locuinta si adapostul de animale trebuie sa se amplaseze anexele
gospodaresti. Adapostul animalelor are de obicei o structura de rezistenta din
metal si un acoperis cu invelitoare din tabla ondulata.

Fundatia din beton este discontinua, stalpii de sustinere fiind plasati in

pahare din beton. Avand in vedere faptul ca structura este usoara,
fundatia respect masurile referitoare la rezistent si durabilitate. Intre
fundatie si pereti exist un strat izolator hidrofug, format din carton bituminat
si bitum, pentru intreruperea ascensiunii apei capilare din sol.

Peretii exteriori, construiti din zidarie usoara, satisfac cerintele cu

referire la: rezistenta fizica, rezistenta la foc, agenti chimici i fizici (inclusiv
agentii utilizati in procesul decontaminarii) si, prin tencuirea in interiorul
grajdului, prezinta un grad acceptabil de finisare a suprafetei. In partea
frontala a grajdului, peretele este dezlocuit de o prelata care ramane in cea mai
mare parte a anului, rulata in partea superioara, sub strasina adapostului.
Peretele din spate are, in partea superioara, un oblon transparent i mobil care
serveste la controlul ventilatiei; pe durata verii, acesta ramane deschis, fapt ce
face ca fluxul de aer sa genereze senzatia de racoare si sa elimine caldura
acumulata sub tavan.

Pardoseala este executata din beton, este plasata la inaltime fata de

nivelul solului,este rezistenta la rulare si nu este lunecoasa. Functional,
pardoseala imparte adapostul in mai multe zone: Zona (aleea) de circulaie si
furajare este din beton raiat si are o latime de 3,6 m.Aleea este suficient de
rezistent pentru a sustine un tractor cu lama utilizat la evacuarea dejectiilor.
Pardoseala are o panta de 1,5-2% care incepe dinspre o intrare si se continua
spre cealalt; la capatul decliv sunt plasate platforma pentru depozitarea
gunoiului i fosa pentru purin. Panta de 1,5% se regasete si n plan transversal,
n directie opus fat de intrarea n sala de muls, astfel ca purinul sa nu patrunda
in aceasta incapere.

Zona de odihna, respectiv cuseta de odihna, este mai inalta cu 15 cm fata

de pardoseala zonei de circulatie si este, n fapt, un pat pentru odihna
confectionat din caramida cu goluri, acoperita cu un strat de beton cald (beton
cu granulit). Dimensiunea cusetei este de 2,2 x 1,0 m; anterior, inspre perete,
prezint un limitator pentru piept,posterior, spre aleea de circulatie, zona este
delimitata de un prag cu inaltimea de 20 cm;acest prag are rol limitator,
prevenind curgerea aternutului (paie, rumegu, tala etc.) nzona de circulaie.

Zona de furajare este proiectata pentru a oferi confort

animalelor si n ideea incurajarii si maximizarii consumului de furaje.
In zona de furajare, se disting urmtoarele:-grilajul de furajare asigur un
front de furajare de 65 de cm si, dac situaia o impune,permite contentionarea
vacilor. La nivelul pardoselii, grilajul delimiteaz zona de furajarede cea de
circulaie printr-un panou din scandur.-ieslea este mai nalt cu 15 cm dect
pardoseala zonei de circulaie; lrgimea este de 80-90 cm, iar suprafaa este
neted, neporoasa.-zona de acumulare i depozitare a furajului continua ieslea
si are o ltime de 1,5 1,6m; suprafata este mai rugoasa si este destinata
depozitarii temporare a furajelor.

Practic,pe langa depozitarea temporara a furajelor are loc ai economisirea

timpului necesardistribuirii manuale a furajelor. In situatia in care distributia
furajelor se face cu remorca tehnologica, aceasta zona poate sa lipseasca sau sa
fie mult redusa. Usile care asigur circulatia personalului si animalelor au
dimensiuni de 1,02,0 m,iar cele folosite pentru utilaje au dimensiunea de
2,83,0 m. Acoperisul este in dou ape, este alcatuit din sarpanta metalica
(elementul desustinere si rezistenta) si are invelitoarea propriu-zisa din tabla
ondulata. Acoperisul-tavan permite iluminarea zenitala si nu are termoizolatie si
nici bariera antivapori. Acestase prelungeste si in exteriorul suprafetei utile a
grajdului, astfel incat acopera intreaga zona de furajare.

Dependine: adapostul mai prezint o sala de muls, o incapere pentru

tancul de racire a laptelui si agregatul de producere a vacuumului, o incapere
pentru depozitarea concentratelor si premixurilor, un birou si un grup sanitar
pentru fermier. Sala de muls poate fi de tip 24 standuri, cu 4 aparate de muls
care pot deservi toate standurile platformei.Criteriile de baz avute n vedere
pentru stabilirea sistemei optime de mecanizare sunt: - criterii tehnice
(funcionalitatea, concordana cu scopul, domeniul de utilizare); - criterii
ergonomice (confort de lucru, comenzi, menajarea sntii); - criterii ecologice
(emisii de gaze, zgomot, combustibili i lubrifiani nepoluani, etc.); - criterii
economice (preul de cumprare, mod de procurare, cheltuieli de exploatare,
durata de utilizare, etc.).

n funcie de performanele tehnologice ale echipamentelor, de

eficientizarea mecanizriii automatizrilor care au ca efect creterea
cantitativ i calitativ a produciilor,creterea productivitii muncii i
reducerea polurii mediului s-a stabilit o dotare minim pentru asigurarea de
tehnologii de cretere a animalelor n conditii normale; dotarea cu mijloace
mecanice a diferitelor tipuri de exploataii agricole care trebuie s permit
transportul, manipularea, depozitarea i prelucrarea primar a produciilor
obinute ncondiii de eficien.