Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iar in ciuda multelor studii si cercetari care s-au facut in ultimii ani, nu am reusit inca sa intelegem ce este
cu adevarat apa. Nimeni nu a reusit sa inteleaga de ce apa isi creste densitatea la temperaturi scazute, in
comparatie cu restul lichidelor care nu se comporta astfel si se contracta cand e rece .
De ce apa este singura substanta de pe pamant care exista in 3 stari?
De ce are cea mai mare tensiune de suprafata?
De ce este cel mai puternic solvent de pe pamant?
Cum impotriva legii gravitatiei , apa poate urca prin trunchiul copacilor foarte inalti.
Apa intr-o samanta ajunge la 400 de atmosfere la momentul germinarii, acesta fiind si motivul pentru care
o planta poate creste prin asfalt fara probleme.
Fiecare samanta , fiecare embrion isi incepe viata in mod exclusiv in apa.
Creierul este 85% apa. Omul in functie de varsta sa este intre 65%-90% apa. Planeta noastra contine 80%
apa.
Cercetarile din ultima vreme ne-au dus insa spre o concluzie logica. O substanta ce da viata plantelor,
animalelor si omului trebuie sa aiba viata la randul ei. Pe Pamant viata este dependenta de apa. Deci am
putea spune fara sa ne ascundem ca APA=VIATA, sau mai simplu, apa are viata. Dar nu numai ca are
viata, s-a descoperit chiar ca apa are memorie. Apa inregistreaza tot ce se intampla in spatiul prin care ea
calatoreste, iar in functie de toate aceste acumulari, apa isi schimba structura.
Multa vreme cercetatorii nu au spart codul apei datorita faptului ca erau legati de observarea compozitiei
chimice. Insa nu compozitia este importanta ci structura. Din punct de vedere al compozitiei apa este toata
si peste tot la fel, din punct de vedere al structurii apa este peste tot diferita.
Oamenii de stiinta sustin ca structura apei din interiorul corpului nostru este identica cu cea din zona in care
ne-am nascut. Acest lucru face ca expresia patria mama sa nu mai aibe doar o insemnatate poetica si
explica de ce pentru multi dintre noi dorul de tara si bucuria reintoarcerii acasa sunt sentimente de multe
ori de nedescris sau de neinteles.
In nici un loc din lume apa nu e la fel. Apa strabate solul, astfel absorbind informatii legate de
caracteristicile biologice si energetice specifice fiecarui loc in parte, informatii pe care noi la randul nostru ,
locuitori ale anumitor pamanturi le avem impregnate in ADN-ul nostru.
Apa are sentimente
In 1995 , doctorul Emoto Masaru a fost primul care a reusit sa observe
In sistemul nostru solar, Pamantul este singura planeta pe care existena vieii a devenit
posibil, iar singurul motiv posibil este prezena apei pe pmnt. n univers, dac vom merge
dincolo de sistemul nostru solar, posibilitatea existenei unei vieti extraterestre este numai
daca exist ap. Cu alte cuvinte, se poate spune cu siguran c apa este sursa vital a vieii.
Exist molecule de ap si pe alte planete dar lipsite de forma lichida a acesteia, fiind vapori i
gheaa, care nu este suficient pentru evoluia vieii.
Ce este Apa?
________________________________________
Apa este un element esenial pentru toate fiinele vii de pe pmnt. Aceasta este principala
surs de hran pentru plante. Cu alte cuvinte, fluxul vietii al speciilor vii pornete din ap.
Formula chimic a apei este H 2 O. O molecul de ap conine un atom de oxigen si doi
atomi de hidrogen. Ap acoper n jur de 71% din suprafaa Pmntului.
________________________________________
Oxigenul i hidrogenul exista si pe alte planete, dar numai pe Pmnt se unesc pentru a
forma apa (H2O). Exist o serie de motive pentru acest lucru:
Poziia pmntului:
Pmntul este poziionat ntr-o zon locuibil a sistemului solar. Aceast zon nu este nici
prea rece, nici fierbinte, astfel, permite celor trei forme de ap s fie prezente simultan,
adic solida, lichida i gazoasa.
Atmosfera pmntului:
Atmosfera pmntului este un alt motiv, unde efectul de ser menine o temperatur
constant, de suprafa, cu ajutorul vaporilor de ap i a dioxidului de carbon, care este
foarte util pentru prezena apei.
Cantitatea de pmnt:
________________________________________
Hidrosfera reprezinta masa colectiv a apei libere n stare lichid sau solid de pe
suprafaa Pmntului, precum i de dedesubtul sau de deasupra acestei suprafee.
Apa este distribuit pe scar larg pe pmnt n urmtoarele trei forme diferite:
Form solid:
Gsite n lacuri, ruri, canale, iazuri etc., unde apa srat se gseste n cele mai mari corpuri
de ap, cum ar fi mri i oceane.
Forma gazoasa:
________________________________________
Apa curge continuu n interiorul componentelor hidrosferei ntr-o form ciclic numit ciclu
de ap.Acest flux pornete de la oceane, prin evaporarea apei in aerul ducand la formarea
norilor si condensand in precipitaii ca ploaia, urmand sa ajunga in pmnt. Apa curge napoi
n oceane prin ruri, cursuri de ap i a altor corpuri de ap sub diferite forme, cum ar fi apa
de suprafa, apa din sol i a apelor subterane, etc.
________________________________________
Componentele fizice i unele procese naturale incluse pentru a forma un flux ciclic al ciclului
apei este descris mai jos secvenial:
Oceane:
Acestea sunt cele mai mari corpuri de ap de pe pmnt. Apa ajunge n mod direct sau
indirect, la oceane prin ciclul apei.
Evaporare
Acesta este procesul de transformare a apei in vapori de ap, cum ar fi oceanele, rurile, etc.
n aer.
Transpiratia
Acesta este procesul de transformare a apei din corpurile de plante i animale in vapori.
Aer
Vaporii de apa ajung in aercprin evaporare, se transform n nori, apoi sunt transportate n
locuri ndeprtate de pe pmnt.
Precipitare
Procesul de transformare a vaporilor n aer condensat cade pe pmnt sub form de ploaie.
Suprafee de teren
Ploaia rezultata din fluxurile de aer i de pe uscat este condusa sub pmnt ca apa
curgatoare subteran.
________________________________________
1) Natural
Schimbari climatice:
Dei exist multe schimbri climatice , cum ar fi erupii vulcanice, cutremure, tsunami,
incendii forestiere naturale care pot afecta ciclul de ap al unei zone specifice , nclzirea
global ramane in cele din urma schimbarea climatic principale , care afecteaz o serie de
fenomene naturale de pe pmnt foarte rapid.
2) Activitile umane:
Unele activiti umane principale afecteaz ciclul apei dup cum urmeaz:
Populaia:
Creterea populaiei care duce la creterea mai multor zone urbane, ceea ce duce la deficitul
de resurse naturale i zone deschise, care afecteaz grav procesele noastre naturale
climatice, cum ar fi ciclul apei.
Despdurire:
Populaia are nevoie de mai multe resurse naturale. Pentru diferitele noastre tipuri de
cerine, cum ar fi rezidena, industria, agricultura, agrementul etc. omul ajunge la taierea
padurilor, fenomen numit despdurire, care afecteaz grav ciclul apei din zone diferite.
Rzboaie:
Cldur i energie emis de arme de rzboi conduce la creterea temperaturii globale care
afecteaz ciclul apei extrem.
Teste nucleare:
Dup cum se nclzete lumea, schimbrile climatice pot pune n pericol ecosistemele i
mediile care protejeaz resursele vitale de ap, limitnd accesul la ele.
Este incert modul n care schimbrile climatice vor afecta canitatile de precipitaii. De la
secete ndelungate n California, la inundaii care au zguduit Asia de Sud-Est, la sfritul
anului trecut, apa se afl n centrul catastrofelor naturale, care apar mai frecvent ca
schimbarile climatice.
Sectorul agricol consuma 70% din consumul anual de ap din lume."Ne vedem deja
epuizarea apelor subterane n multe domenii" , a subliniat Sundstrom. " n cazul n care nu
existo capacitate suficient pentru a satisface cererile, vom vedea scderea produciei, ceea
ce va afecta n mod direct veniturile i securitatea alimentar a agricultorilor."
Agricultura moderna presupuneun consum mai mic de apa de , devenind o sarcin global
la care GEF lucreaz s o ndeplineasc prin:
Agrosilvicultura:
Zonele umede sunt tampoane naturale care protejeaz mpotriva contaminrii. In zonele
umede, Bazinul din nordul rii va ajuta fermierii s reziste la efectele schimbrilor climatice.
Alimente-Energie-Ap:
La fel ca i ecosistemele, sectoarele de alimentatie i energie sunt interconectate. In ultimul
deceniu, GEF a militat pentru o abordare integrat pentru a promova ap, alimente i
securitatea energetic.
Abordarea Nexus este n centrul strategiei curente de patru ani si GEF abordeaz utilizarea
apei i a deeurilor la nivel de ecosistem n ntreaga agricultur, sistem energetic i mediul
urban.
Ap n orae
In fiecare zi, oraele din ntreaga lume muta 504 miliarde de litri de ap in peste 27.000 de
km pentru a hidrata populaiile i industriile lor. n acest scop, bazinele hidrografice sunt
ntinse dincolo de amprenta lor fizic.
Lima, potrivit datelor Bncii Mondiale, este al doilea cel mai mare oras din lume, construit
ntr-un deert. Aici, creterea disproporionat a zonelor urbane conduc la limitarea
consumului de apa, fiind practic insuficient. Pentru Bogota, capitala columbian, alimentarea
cu ap n viitor pentru cei 7 milioane de locuitori depinde de gestionarea durabil a zonelor
umede-montane nalte i a ecosistemelor din coridorul Chingaza-Sumapaz-Guerrero. Aceste
zone umede sunt departe, n amonte, de zona urban i vulnerabil la schimbrile
climatice.Pentru a le conserva, GEF, prin Fondul special pentru schimbri climatice, ajuta
autoritile naionale i municipale s ia msuri precaute pentru a se adapta la efectele
nclzirii globale asupra surselor de ap locale.
2015 marcheaz sfritul unui deceniu de aciune al ONU privind promovarea eliberrii de
ap i canalizare, o campanie care a cunoscut o mbuntire a gradului de contientizare a
ameninrii pe care durabilitatea apei o reprezint att pentru dezvoltarea durabil cat i
pentru securitatea politic.
Durabilitatea apei sta, prin urmare, la baza strategiei GEF, pn n 2020. Eecul de a aborda
utilizarea nesustenabil a apei va nsemna lupte mai mari n viitor pentru a atinge obiectivele
ntr-o multitudine de alte zone.