IRINA HOLDEVICI Fedactor: lla Chea © cone succesului EDITURA CERES Bucuresti, 1993iibabit 77 -Daj-ni sonindtatea de a putea accepta lu: crurile pe care 3t schimba, curajul | '] owas] ‘yeveqy ‘2nvo wide ‘seours‘siyoseg| ‘ey09) na sonyoedsed ‘so1wnsesv00] "10 _naaidep wiolu6ut iabUION ° yuee ‘ours u songzesouy"wEhUN WHIED| “O PPA “songzpAsee ‘sowoydied "out ‘Hay x Ni seo ‘snyou ‘fewowsnues neu ‘id0x0)N| W Jeyeuros ‘sopugsuoo ‘oNeed| W 7 ni) Fra eae TaaTINeS TORPOHTA TTT] tine y od puguco‘yxwe 6 sna] Teigzeoujeu OWN "PRU stunvodo ‘wersypus ‘sowesedon ours w lw [oe [zf. [4 (gers ine) eeanaisuessedty “gunryos grevodowe oranaes 6 7215000) Woureuostes “wwetyeru! Und rey Toramneziaee| oyewe) coe: ‘oqo ‘wetwep ‘wenlezou| -y ai Taal clonentuziasti, impulsivi, mai curind nepas&tori, ra ‘nsd a filipsiti de sensibilitate si delicatete in unele imprejurari sociabile, perseverenti, lucizi, de. Schigi, independenti, cu autocontrol bun tn rela. tille cu ceilalti dar,'in ciuda increderii in sine Tidicate, incordati si cu anxietate crescuta. Studiile lui Ogivie pe copii inotatori de diferite virste evidentiazd modificarile din sfera persona. litati pe care le suferd copii sub influenta antrena- mentelor intensive gi a solicitarilor competitiona- le. Cercetarile acestea au arditat o& pe masura ce micii sportivi se maturizeaz& creste capacitatea de autocontrol, sportivii devin mai sociabili, mai Prietenosi, mai perseverenti, mai bucurosi de Viatd, mai stabili, mai putin inchisi si egocentric. In 1968 Ikegami a prezentat rezultatele unui studi longitudinal menit s& evidentieze influenta practi- c&rii sportului asupra personalitatil. Cei 1 500 Sportivi au fost impartti in grupe dupa durata Practicari sportului: 1-2 ani, 3-4 ani, 5-6 ani, 7-8 ani, 9-10 ani. Datele statistice araté c4, o data cu cresterea duratei stagiului fn sport, sportivii devin mai activi, mai agresivi, mai li ‘jung lideri si tréiesc mai rar sentimentul neimpliniri Dupa Ikegami, practicarea sportulul nu modifica gradul stabiltatii emotionale. TRASATURI DE PERSONALITATE IN FUNCTIE DE NIVELUL PERFORMANTEI SPORTIVE Rezultatele studillor referitoare la corelatia dintre Unele trasaturi de personalitate si nivelul perfor. ‘mantei sportive au, in general, un caracter contra- dictoriu, Knolland siPeterson au studiat cuajutorultestului Cattell 16 P.F. jucatori din cinci echipe de fotbal care au avut succes, comparativ cu cei din cinci 62 care au inregistrat egecuri. Ei au observat 8 jucdtorl din echipele cigtigatoare erau mal increzatorl in forte lor, se controlau mai eficient gi rezolvau mai bine sarcini de ginire abstract; in acelasi timp, el s-au dovedit mal linistiti si mai Inclinati spre risc. in Schine Rushall nu a gasit diferente semnifica- tive intre sportivi care au jucat bine $1 cei care au jucat prost in cadrul aceleiagi echipe. Investigind 398 de inotitori din statul Indiana, el nu a consta~ tat diferente intre cei cu rezultate bune si cei cu rezultate slabe. RENTE IN CEEA CE PRIVESTE STRUCTURA PERSONALITATI INTHE SPORTIVI $1 NESPORTIM .studiind experimental particula- Title berscnaltgi sporivior (624 de sublec reprezentind 27 de ramuri de sport) cu ajutorul tunei baterii complexe de teste psihologice (Cattell = 16 P.F., Eysenck - E.P.I., Mittenecker si Toman | =P AL, Raven— P.M, siTaylor-M.A.S.) au ajunsla | conciuzia ca personalitatea sportivilor nu este © notiune psihometricd bine conturats. vive Deosebirle dintre subgrupele i spor | sint de multe ori mai mari deck cele dintre esan- | tlonul de sport sf restul populate. Auto con: chid cd personalitatea sportivulul este definita mal degraba prin rolul s&u social dect prin complexul pectic al trésaturor de personaltate Cratty (1978) aratd c& adesea, diferentele dintre sportivi si nesportivi nu sint atft de evidente Perry i 6 printre nesportsi exist personal! act care, numai datoet une conunctr neprieinice cticat sister I. Analize datelor prezentate condluce la conctuza 68, totus), pentru ata performanta i sport sit necesare unele trasdturi de tipul celor desc mai sus: dominant, stabilitate emotionala, rezis- tentd la stres, agresivitate, anxietate redusa si lipsa unor tendinfe nevrotice mai accentuate.AUTOAPRECIEREA CORECTA ‘$1 PERFORMANTA Formatea personalitatii sportivului este strins le- gaté de dezvoltarea capacitati sale de autoapre- Clere obiectiva, caracterizata printr-o atitudine re- alist, critica fata de sine, printr-o corect& rapor- tare a cerintelor la posibilitti, o analiza corectai a situatiei si prin stabilirea unor scopuri dificile, dar posibil de atins. Raportarea adecvati sau neadecvata la propria ersoanti sta la baza formari fie a stabiltatii psi- hice, a constantei comportamentale si a atitudinii echilibrate, fie, dimpotriva, genereaz4 neincre- dere in sine, anxietate, dispozitia depresiva, lips de initiativa etc. Autoaprecierea este in acelasi timp un rezuttat, dar si o premisa a autoreglarii starilor psihice. Pornindu-se de la autoaprecierea nivelului actual de pregattire si a starii in care se aflé sportivul se Pot stabili diferite scopuri sau obiective interme- diare, se poate prevedea capacitatea sa de suc- ces si metodele de atingere a acestuia. In acelasi timp, se pot intreprinde masuri psihologice de autoreglare a starilor sportivulul in vederea ob- tinerii starilor psihice favorabile mari /performante. © conditie esentiala a formarii unei autoaprecieri Corecte este deprinderea sportivuli, inc de tim- Purlu, cu autoanaliza, autocontrolul si indepen- denta comportamentala (autoconducerea prop- rior actiuni). Actiunile psihopedagogice intreprinse de antre- for trebuie s& preintimpine aparita situatilor ex- treme in ceea ce priveste autoaprecierea, auto- deprecierea, neincrederea in sine sau, dimpo- triva, supraaprecierea si orgoliul exagerat, Ossupraapreciere a fortelor proprii poate contribul la subaprecierea valorii adversarului, ceea ce poate s& insemne pierderea partidei prin gresali 64 de tactica. In acelasi timp, subaprecierea fortelor proprii poate duce la neincredere de sine, incor- dare exagerata, lupté predominant defensiva,ini- jativa sc&zuta. | Specaigtl tn domenil psihologiei sportive sint de parere c&, in cazul sportivilor de inalt& perfor- manta, este de dorit s8 se formeze o imagine de sine putin mai ridicaté dec cea obiectiva, de- oarece 0 astfel de imagine ,trage" dupa sine formar FPN Polonsi IR. Z. Salhtinov (1967) austudiat experimental particularitatile autoaprecierii la sportivi, Ei au investigat 92 de sporti, studenti, intre 16 si 26 de ani, c&rora li sa cerut s& se autoaprecieze dupa o scald cuprinzind 5 trepte la urmatorii parametri: ~ eficienta ih activitate; - capacitatea de invatare; ~ dispozitia afectiva; =tendinta sprenou; ~tendinfa spre asumarea riscului; ~ capacitatea de mobilizare voluntar’; ~ sugestibiltate; : ~ calititi pentru ramura sportiva practicatd. Rezultatele obtinute au fost comparate cu cele ale colegilor de grup. Punctajul acordat de subiect pentru oanumita trasdtura a fost raportat la media punctelor pe care i-au acordat-o colegiila aceeasi trasdtura. Dac& diferenta dintre nota la autoapre- clere si media provenita din aprecierea grupului a fost in valoare absolut mai mare sau egalé cu0,5, autoaprecierea s-a considerat neadecvata. Rezulatele cercetarii au pus in evidenté faptul c& © dat cu cresterea maiestriei sportive, nota glo- bald la autoapreciere creste tn mod neadecvat. Aceste rezuitate pot fi explicate prin aceea ca succesele in sport contribuie la ridicarea imaginii de sine pe toate planutile, inclusiv in ceea ce 65priveste autoaprecierea unor particularititi ale Personalttati Analizind indicatorii separat, se observ c& o dat cu cresterea nivelului malestriei sportive apare o autoapreciere mai adecvaté la indicatorul capaci- tate de mobilizare gi efort voluntar. La acest indi- cator se observa si un efect paradoxal; sportivil ei mal buni tind s&-s! subaprecieze capacitatea de efort voluntar, deg! indicatoril obiectivi al mobi- tar voluntare obtinuti experimental sint aproxi- ‘mativ de trel ori mai mari decit a sportivii mal putin Ponsinga sportvil mn lor foarte buni de a-si sut capacttatea de efort voluntar ato axploa de autori prinaceea ci, odatd cucresterea maiestriel Sportive, sportivii realizeaz& importanta mobllizS- ‘ii volitive in obtinerea performantelor. Astfel, el constientizeaza faptul c& ar fi putut obtine rezul- tate si mai bune in competitie daca ar fi depus eforturi voluntare mai sustinute. Il. CUNOASTEREA SI AUTOCU- NOASTEREA PARTICU- LARITATILOR PERSONALITATII $I A STARILOR PSIHICE ALE SPORTIVILOR {n tarile cu traditie in domeniul psihologiei spor- tive, cunoasterea lor se realizeaz& de catre psihologul sportiv repartizat pe ling& un lot sau echipa sportiva. Acesta utiizeaz fn cu noasteril sportivutul o serie de metode de psino- diagnostic (anamneza, interviul clinic, chestiona- rele de personalitate, testele de evaluare a nivelu- {ul intelectual testele projective de cunoastere & aspectelor mai subtile ale personalitati). In absenta unor psihologi specializati, cunoaste- tea sportivilor se realizeazA de cdtre antrenor, care trebule s& dispuna de nofiuni de pedagogie i psihologie aplicata, iar la niveluri mal thatte ale el, chiar de sportivul insusi. 1B, Cratty (1978) araté c&, desi in domeniul aspectelor psihologice ale personaltttll sportii- lor sint the& multe neclaritati si incertitudini, stu- dille de evaluare a personaltatii au in sport o Incontestabild valoare aplicativa. a) Astfel, cunoscind aspectele psihologice ale personalitsti! sportivului, antrenorul poate lucra mal bine cu acesta. Comportamentul sportivului fh concurs sau antrenament nu va mai constitul 0 surpriza pentru antrenor. b) Rezultatele obtinute la teste pot fi utiizate in discutile individuale cu sportivii in scopul rezol- vrll ci mai eficiente a problemelor personale ale acestora. ¢) Dac& sportivul este oarecum familiarizat cu notiunile de-psihologie, el poate s& se autocu- noasc& mai bine, s& actioneze asupra sa pentru