Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VETERINARA BUCURESTI
DIAGNOSTICAREA ECONOMIC
I MANAGERIAL A SOCIETII
S.C. UNIVERS NORD S.R.L
Expertiza si control in
productia animaliera
S.C. UNIVERS NORD S.R.L. VNTORI este o societate de construcii avnd o experien de
20 de ani n execuia de lucrri publice de construcii i reparaii drumuri i poduri.
A fost nfiinat n 1991, sub numele de S.C. UNIVERS NORD S.R.L., avnd ca domeniu
iniial de activitate: construcii de drumuri i poduri, execuii, reparaii i ntreinere
drumuri i poduri.
Este o societate comercial cu rspundere limitat, persoan juridic romn cu capital integral
privat, specializat n principal n lucrri publice de interes local, atribuite n cea mai mare parte
prin licitaii organizate de consiliile locale care au n administrare drumuri judeene i comunale.
Societatea a fos t nregistrat ca pers oan juridic la Oficiul Registrul Comerului
sub nr. J39/271/1991 i ca pltitor de impozite i taxe la Administraia Financiar jud. Vrancea
Cod Fiscal R 1441650 . Societatea comercial devine persoan juridic de la data
nmatriculrii n Registrul Comerului. Sediul societii este n loc. Vntori, jud. Vrancea, acest
sediu rmnnd neschimbat de la data nfiinrii pn n prezent.
Obiectul de activitate al societii l constituie :
- Execuie lucrri de reparaii curente drumuri judeene i comunale;
- Execuie lucrri de reparaii capitale drumuri judeene i capital;
- Execuie lucrri de construcii poduri din beton i lemn;
- Execuie lucrri de reparaii curente poduri din beton i lemn;
- Execuie lucrri de reparaii capitale poduri din beton i lemn;
S.C. UNIVERS NORD S.R.L. este o firm cu 100 % capital privat, avnd un capital social de
11 200 000 lei .
Statutul firmei, alturi de Regulamentul de Organizare i Funcionare evideniaz atribuiile,
responsabilitile i competenele organismelor implicate n procesul de conducere.
Managementul organizaiei este asigurat de :
- Adunarea General a Asociailor (A.G.A.)
- Consiliul de Administraie (C.A.)
- Directorul General
- Directorul Economic
- efii de compartimente funcionale i operaionale.
Atribuiile, responsabilitile i competenele organismelor participative de management sunt
evideniate n Statutul Societii i Regulamentul de Organizare i Funcionare. Documentele care
prevd sarcinile, competenele i responsabilitile sunt fiele de post.
2
Analiza situaiei economico-financiar a fost realizat lundu-se n considerare grupe de
indicatori din doi ani de activitate respectiv 2011 i 2012.
tabelul 1.1.
Nr.
Ord. INDICATORI 2011 2012 2012/2011
(mii lei) (mii lei)
1. Cifra de afaceri 5.512,26 5.903,63 1,071
2. Numr de salariai 122 116 0,951
2. Productivitatea muncii 382,45 505,22 1,321
3. Fond salarii 2.708,00 2.603,04 1,096
4. Salariu mediu 1,85 1,87 1,011
5. Mijloace fixe 2.542,58 2.684,42 1,056
6. Active circulante 1.188,68 1.223,84 1,029
7. Stocuri total din care : 122,25 114,80 0,939
materii prime, materiale
8. Profit brut 269,45 280,91 1,042
9. Cheltuieli totale 3.148,99 3.231,35 1,026
10. Capital social 325,625 325,625 1,000
12. Datorii totale 1.160,13 1.058,25 0,912
13 Rata rentabilitii costurilor 7,88 7, 99 1,013
14 Rata rentabilitii veniturilor 8,05 8,14 1,011
a) Subsistemul metodologic
3
sisteme de management
- managementul prin obiective - regasit sub forma stabilirii unor obiective anuale si a unor calendare
de termene. Ierarhizarea acestora in functie de sfera de influenta este deficitara, in sensul ca nu sunt
stabilite obiectivele derivate de gradul I si II si nici obiectivele specifice sau individuale. De
asemenea nu sunt stabilite cu claritate responsabilitatile individuale privind realizarea lor si nu exista
un sistem informational adecvat, care sa asigure controlul realizarii acestora si luarea deciziilor in
timp real;
- managementul prin bugete concretizat doar in elaborarea si urmarirea realizarii bugetului de
venituri si cheltuieli;
- managementul participativ exercitat la nivelul celor doua organisme participative de management,
respectiv Adunarea Generala a Asociatilor( A.G.A.) si Consiliul de Administratie ( C.A.);
I. Lista deciziilor adoptate de catre managementul de nivel superior este prezentata im tabelul
nr. 1.1.3.:
Amploarea decidentului:
- de grup: deciziile 1- 9 ( adoptate de A.G.A. si C.A.)
- individuale: deciziile 10-12 ( adoptate de directorul general, directorul economic).
Lista deciziilor adoptate de catre managemantul de nivel superior la S.C. UNIVERS NORD
S.R.L., in perioada 2011 2012:
II. Incadrarea tipologica a deciziilor adoptate de catre managementul de nivel superior dupa
alte criterii decat cele anterioare (tabelul nr 3.1.) pune in evidenta urmatoarele aspecte:
5
a) dupa natura variabilelor implicate, 83,3% sunt decizii certe (cu variabile controlabile si
anticipare cat mai exacta a rezultatelor) iar 16,67% sunt incerte. Mentionam faptul ca nu se iau
decizii in conditii de risc.
b) dupa orizontul de timp si implicatiile asupra firmei, tipologia deciziilor luate este
urmatoarea:
tactice: 66,7%, cu intervale de timp ce nu depasesc decat ocazional un an, dar cu influente
directe asupra unor componente procesuale si structurale de mare importanta in cadrul
firmei;
strategice: 33,3%, a caror pondere redusa evidentiaza insuficienta orientare previzionala a
managementului de nivel superior.
c) dupa numarul de criterii decizionale: in exlusivitate multicriteriale (100%).
d) dupa peridiocitatea adoptarii:
aleatoare: 58,3%;
periodice: 41,7%.
e) dupa amploarea competentelor decidentilor:
integrale: 100%, adoptate din initiativa decidentului, fara a fi necesar avizul esalonului
superior;
6
III. In ceea ce priveste incadrarea deciziilor adoptate pe functii ale managerului (Tabelul
nr. 1.4)
Structura este urmatoarea:
decizii de previziune: 25% ;
decizii de organizare: 16,67% ;
decizii de coordonare: 0% ;
decizii de antrenare: 41,67% ;
decizii de control-evaluare: 8,3% ;
decizii care se refera la intregul proces de management: 8,3% .
IV. Incadrarea deciziilor pe functiuni ale firmei (tabel 1.5.) pune in evidenta urmatoarea
structura tipologica:
8
Referitor la parametrii calitativi ai deciziilor adoptate la nivelul managementului
(tabelul nr. 1.6.), principalele concluzii sunt urmatoarele:
c) Subsistemul informational
Voi prezenta mai jos cateva aspecte mai importante ale sistemului informational specific
activitatilor financiar- contabile .
Lista documentelor elaborate de compartimentul financiar- contabilitate:
9
Lista documentelor care se indosariaza in compartimentele financiar contabilitate:
d) Subsistemul organizatoric
10
Fisele de post sunt elaborate atat pentru manageri, cat si pentru executanti, dupa modelul
clasic:
1. Denumirea postului
2. Compartimentul
3. Titularul postului
4. Cerintele postului:
4.1 Studii necesare
4.2 Studii ce le poseda
4.3 Vechime minima necesara
5. Relatiile postului
5.1 Ierarhice
5.2 Functionale (interne, externe)
6. Sarcinile de munca ale postului
7. Responsabilitati
8. Competente
9. Alte cerinte .
Un element definitoriu al structurii organizatorice il constituie dimensiunea umana a
componentelor acesteia.
Incadrarea cu personal a structurii organizatorice:
11
Societatea dispune de 10 compartimente, din care:
7 compartimente functionale
3 compartimente operationale, dupa cum urmeaza :
Compartimente functionale:
1. Resurse umane
2. Administrativ - aprovizionare
3. Informatizare
4. Tehnic proiectare
5. Productie
6. Financiar - contabilitate,
7. Protectia muncii P.S.I.
Compartimente operationale:
1. Sectia mecanizare - reparatii
2. Sectia constructii reparatii poduri
3. Sectia constructii reparatii drumuri.
Asa cum reiese din tabelul 1.1. observam ca, pentru perioada de timp analizata, S.C. UNIVERS
NORD S.R.L. a avut o evolutie pozitiva, toti indicatorii analizati inregistrand cresteri. Acest fapt nu
este insa relevant 100% daca avem in vedere inflatia inregistrata la toate categoriile de produse si
servicii din perioada analizata, modificarile produse in plan economic, social. Astfel, analiza fiind
facuta in preturile perioadei,aceasta nu reflecta adevarata evolutie a societatii, pentru ca, daca s-ar
opera cu preturi comparabile, s-ar constata daca nu minusuri, cel putin o constanta in evolutia
societatii in anul 2013, atat in privinta indicatorilor calitativi, cat si a celor cantitativi.
Prin diagnosticarea viabilitatii economice a societatii am incercat sa ofer o imagine cat mai
reala a situatiei economice, financiare , organizationale a acesteia, in limitele informatiilor oferite de
personalul de specialitate al firmei, care sa-mi permita o evaluare dinamica a eficientei organizatiei
sub toate aspectele sale .
12
1.2.1.2 Analiza potentialului intern
Analiza potentialului intern presupune analiza a doua mari categorii: analiza potentialului
uman si cea a potentialului material.
Analiza potentialului uman se urmareste pe trei planuri: cantitativ, structural si al eficientei utilizarii
personalului.
13
2 Numar salariati 122 116 95,08%
3 Mijloace fixe 2.542,58 2.684,42 105,58%
4 Gradul de inzestrare 3.389,84 3.502,82 103.33%
tehnica
5 Productivitatea muncii 382,45 505,22 132,10%
Analiza de mai sus relava faptul ca toti factorii au influentat pozitiv productivitatea muncii ,
un rol important avand-ul gradul de inzestrare tehnica si cifra de afaceri, fapt ce scoate in evidenta o
importanta activitate investitionala in cadrul societatii.
Unde :
ICA=indicele cifrei de afaceri
IFs= indicele fondului de salarii
INs =indicele numarului de salariati
ICa = 107,10 %
IFs = 96,12 %
INs = 95.08 %
IW = 132,10 %
IS = 101,08 %
Se remarca astfel o crestere a majoritatii factorilor, putand spune ca intregul spor de afaceri s-a
realizat pe seama productivitatii muncii, deci pe cai intensive.
Analiza potentialului material- implica analiza activelor fixe si a celor circulante in punctul de
vedere al calitatii si al eficientei lor.
Eficienta milloacelor fixe poare fi determinata prin indicatorii:
- cifra de afaceri la 1000UM mijloace fixe ;
- profitul la 1000 UM mijloace fixe .
14
Nivelul acestora in intervalul de timp analizat este :
Nr Indicatori Realizat
crt 2011 2012
1 Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe 2,17 2,20
2 Profitul la 1000 lei mijloace fixe 9,44 9,56
Ac = active circulante.
Acestor indicatori li se adauga si altii, ce reflecta eficienta sau ineficienta utilizarii activelor
circulante.
15
Se observa ca toti acesti indicatori inregistreza o curba ascendenta, cea mai spectaculoasa
dinamica inregistrand-o, in cadrul cheltuielilor totale, cheltuielile de exploatare si cele financiare.
Putem considera ca acest fapt se datoreaza unor investitii majore facute in cadrul societatii, precum si
modificarii preturilor la materii prime si materiale, a tarifelor pentru energia electrica, a cheltuielilor
cu remunerarea personalului.
Legatura dintre cheltuielile totale si cifra de afaceri este mai bine pusa in evidenta cu ajutorul
ratei de eficienta a cheltuielilor, care se determina cu ajutorul formulei:
Nivelul acesteia (in ceea ce priveste cheltuielile de exploatare ) a fost de: Rch = 12,40 % .
Se observa asfel un regres al nivelului cheltuielilor la 1000 UM cifra de afaceri in anul 2010
comparativ cu anul anterior, situatie care isi are cauza in special in crestera mai rapida a costurilor
fata de cifra de afaceri. Desi societatea are o dotare tehnica buna cu utilaje , datorita uzurii acestora
cresc cheltuielile de exploatare.
Aceasta situatie se incearca a se redresa prin implementarea unui nou sistem informational,
decizional si organizatoric , precum si prin inlocuirea aparatelor si utilajelor uzate cu altele noi ,
moderne, care sa asigure prestarea unor servicii de calitate superioara.
Prin intermediul celor 4 rate ale rentabilitatii se ofera o imagine de ansamblu a situatiei
economico-financiare a societatii.
Nr Indicatori Realizari
crt 2011 2012
1 Rata rentabilitatii costurilor(Rc) 7,88 7,99
2 Rata rentabilitatii veniturilor(Rv) 8,05 8,14
3 Rata rentabilitatii fondurilor 3,87 4,73
avansate (Ra)
4 Rata rentabilitatii economice (Re) 2,56 1,75
16
Observam ca, desi societatea a obtinut profit in fiecare din anii analizati, aceasta traverseaza o
perioda destul de grea , in care obiectivul fundamental priveste o activitate investitionala puternica pe
ansamblul societatii, sustinuta atat din din sursele proprii de finantare.
17
In arhitectura, functionalitatea si performantele sistemului de management al societatii,
componenta sa decizionala detine o pozitie privilegiata, nivelul calitativ al managementului
manifestandu-se cel mai bine prin deciziile elaborate si aplicate .
Informatiile culese vor incerca sa surprinda atat aspectele pozitive, cat si cele negative
inregistrate in acest subsistem. Data fiind varietatea situatiilor decizionale si procesele decizionale
implicate sunt deosebit de eterogene sub aspectul parametrilor constructivi si functionali. Numarul,
natura si caracteristicile deciziilor incorporate in sistem prezinta o mare varietate, ele referindu-se la
majoritatea componentelor procesuale si structurale ale societatii.
Din punct de vedere tipologic se remarca existenta unei ponderi ridicate a deciziilor, cu mare
impact asupra rationalitatii proceselor manageriale:
Dupa orizontul de timp si implicatiile asupra firmei:
- strategice, pe o perioada de 3-5 ani, care se adopta la nivelul managementului superior si care
vizeaza ansamblul asctivitatilor societatii;
- tactice pe o perioada mai mica de doi ani, care contribuie la realizarea de obiective derivate 1 si 2.
Dupa natura variabilelor implicate:
- certe(50%) cu variabile controlabile , a caror evolutie poate fi anticipata cu precizie ;
- partial incerte(20%) cu variabile necontrolabile si o anticipare aproximativa a lor ;
- de risc (30%) cu variabile incontrolabile, a caror evolutie dificila de anticipat ;
Dupa numarul de criterii decizionale :
- in exclusivitate multicriteriale , in sensul abordarii problemelor decizionale intr-un contex mai larg,
dat de mediul economic, financiar politic, social.
Dupa frecventa adoptarii :
- sunt periodice ,aleatorii (pentru esalonul superior si mediu) si unice (numai pentru esalonul
superior).
Dupa amploarea decidentului :
- de grup- pentru toate deciziile analizate.
Observam deci ,ca prezentarea abordarilor decizionale de mai sus, reflecta o anumita stare de
normalitate, ce evidentiaza diversitatea conditiilor in care societatea isi desfasoara activitatea.
Din punct de vedere calitativ remarcam respectarea , de catre majoritatea deciziilor, a unor
cerinte precum:
1. Fundamentarea stiintifica
Deciziile analizate satisfac in proportie de 90% aceasta cerinta, informatiile fiind relevante,
operative si in cantitatea solicitata de decident.Desi este necesar ca personalul managerial sa posede
cunostinte legate de metodele si tehnicile decizionale necesare intelegerii mecanismelor specifice
economiei de piata, din pacate, la nici un esalon organizatoric nu se regaseste vreo metoda
decizionala,in special cu fundament matematic (Electre, arborele decizional, tabelul decizional etc).
2. "Imputernicirea" deciziei
Aceasta cerinta este satisfacuta in proportie de 100%, ceea ce evidentiaza implicarea Adunaarii
Generale a Asociatilor si Consiliului de Administratie in rezolvarea unor probleme majore.
3. Integrarea deciziei in ansamblul deciziilor microeconomice
Deciziile adoptate se integreaza strategiei si politicii societatii, iar integrarea acestora se
efectueaza atat pe verticala, cat si pe orizontala, ceea ce garanteaza realizarea principiului unitatii de
decizie si actiune.
4. Oportunitatea deciziei
Aceasta cerinta, ce presupune ca deciziile sa fie adoptate si aplicate intr-un interval de timp
optim, este realizata partial, in proportie de 70%, situatie dictata de aparitia unor probleme majore
18
nerezolvate in trecut, de unde rezulta ca operationalizarea acestor decizii nu se urmareste intotdeauna
cu acuratete, ceea ce afecteaza posibilitatea obtinerii unor efecte economice maxime.
5. Formularea corespunzatoare a deciziei
Din pacate, aceasta cerinta nu se realizeaza decat in proportie de 40%, ceea ce pune in
evidenta faptul ca deciziile nu indica decat partial obiectivul urmarit, modalitatea de actiune
preconizata, resursele alocate, decidentul, responsabilul pentru aplicarea deciziei, unde se aplica si
perioada sau termenul de aplicare.
Mentionez ca functiile manageriale (previziune, organizare, coordonare, antrenare si control-
evaluare) sunt tratate echilibrat ,la fel ca si functiunile firmei(cercetare-dezvoltare, comerciala,
productie, personal, financiar -contabila), ceea ce reflecta o anumita normalitate a orientarii
managementului.
Aceasta scoate in evidenta anumite disfunctionalitati, precum si unele atu-uri ale sistemului
informational, prezentate in tabelul de mai jos:
19
Nr Principiul Continut Deficiente sau aspecte
crt pozitive
1 Principiul corelarii Pentru o functionare adecvata Un atu il reprezinta utilizarea
sistemului informational a societatii, sistemul subdiviziunilor organizatori
cu sistemul decizional si informational trebuie corelat ce ale societatii, mai ales
organizatoric din punct de vedere posturile si relatiile
constructiv cu sistemul organizatorice pentru
organizatoric si functional cu culegerea , inregistrarea,
cel decizional. transmiterea si prelucrarea
informatiilor.Trebuie
mentionata de asemenea
facilitatea cu care se
realizeaza functiile
decizionala si operationala,
care permit adoptarea
deciziilor in timp util de catre
manageri.
2 Principiul flexibilitatii Adaptarea optima a Se remarca abordarea
sistemului informational parametrilor sistemului infor- modulara a sistemului
mational la conditiile exogene informational, caracterizata
si endogene firmei, prin utilizarea bazelor de date
modificarea caracteristicilor si a unor programe
sistemului informational performante care permit
conform necesitatilor operarea rapida a
modificarilor necesare in
modulele implicate.
3 Principiul unitatii In vederea asigurarii compati Se remarca un grad ridicat de
metodologice a tratarii bilitatii intre componentele formalizare, care faciliteaza
informatiilor sistemului informational, a integrarea procedurilor in
crearii premiselor integrarii formationale pe verticala
depline a informatiilor pe sistemului de management,
verticala sistemului de facand posibile
management, este necesar ca interdepentele
modul de culegere si sistemului informational la
prelucrare a informatiilor sa nivel de firma si subdiviziuni
fie unitar din punct de vedere organizatorice.
metodologic.
4 Principiul concentrarii Transmiterea selectiva a Acest principiu este partial
aupra abaterilor informatiilor pe vertivala respectat, consecinta a
esentiale sistemului de management, utilizarii bugetului ca
respectiv a informatiilor ce instrument managerial.
reprezinta abateri importante
de la obiective, criterii,
mijloace etc.
20
cerintele proceselor de corespunzatoare, astfel incat
management. ele nu sunt valorificate la
maximum.
21
8 Resurse umane Se remarca o implicare partiala a departamentului in
interrelatiile activitatilor de personal , acesta punand
accent pe recrutarea , evaluarea si pregatirea
personalului.
9 Selectia si incadrarea Activitate regasita in compartimentul de resurse umane
personalului
10 Evaluarea si motivarea Se realizeaza sporadic in cadrul aceluiasi departament
personalului
11 Formarea si perfectionarea Idem activitatile precedente
personalului
12 Protectia salariatilor Se realizeaza prin compartimentul Protectia Muncii
P.S.I.
13 Investitii Activitate regasita in cadrul Compartimentului
Mecanizare, care in ultimul timp cunoaste o activitate
mai intensa.
14 Intretinerea si repararea Se regaseste in cadrul compartimentelor de
ehipamentelor Mecanizare, Energetic, Reparatii .
15 Informatica Se exercita in cadrul compartimentului Informatizare
de catre 2 specialisti.
Analizand tabelul de mai sus putem spune ca majoritatea activitatilor solicitate de realizarea
sistemului categorial de obiective proiectat pentru anii urmatori exista, chiar daca unele dintre ele
inregistreza lipsuri (bugetare, resurse umane, financiara, contabilitate etc) .
Chiar daca societatea are o buna dotare tehnica si personal tehnic bine pregatit, mediul economic
social si politic foarte instabil determina o restructurare procesuala si structurala a unor componente
majore(functiuni, activitati, compartimente etc) care sa permita o revitalizare din toate punctele de
vedere a societatii.
22
2 Principiul Necesitatea crearii de La nivelul societatii Structura
managementului organisme de se instituie AGA si organizatorica de
participativ management CA,care rezolva ansamblu a
participativ decizional societatii
problemele
strategico-tactice
23
inovational
Acesta analiza are in vedere doua aspecte. Prima vizeaza situatia dotarii cu personal a
societatii, iar a doua dimensiunea umana a componentelor procesuale (activitati) si structural-
organizatorice (compartimente si posturi).
In ambele cazuri s-au urmarit:
- Structura personalului pe functii de management si executie si dimensionarea unor ponderi
ierarhice ;
- Structura personalului din punctul de vedere al pregatirii profesionale ;
- Structura fiecarii categorii de personal dupa natura pregatirii.
In urma acestei analize putem considera ca situatia este normala, insa se remarca o
pondere mai redusa a economistilor, situatie ce conduce la un grad mai redus de fundamentare a
deciziilor.
24
Fisele de post - sunt intocmite dupa modelul din 1978 si se aplica atat personalului de
conducere, cat si celui de executie. Din punct de vedere organizatoric sunt insa numeroase lacune
precum:
- Insuficienta definire a postului prin prisma locului sau in strutura organizatorica ;
- Insuficienta delimitare a sarcinilor, responsabilitatilor si competentelor ;
- Lipsa obiectivelor individuale dimensionate la nivel de post.
25
-cresterea
productivitatii orare a
muncii
-mentinerea in cote
rezonabile a numarului
de salariati
26
1.4. Puncte slabe economice si manageriale
Analiza de mai sus permite evidentierea unor recomandari de natura strategica si tactica, pe
baza carora se va interveni decizional si operational de catre managementul societatii :
28
- Delimitarea clara a componentelor procesuale -functiuni, activitati, atributii, sarcini, asigurandu-se
intercolerarea acestora
- Formalizarea structurii organizatorice in documente specifice: ROF, descrieri de functii, fise de
post.
- Imbunatatirea structurii socio -profesionale a factorului uman si dotarea unor compartimente cu
personal specializat.
CAPITOLUL 2
Asa cum am precizat anterior, la nivelul societatii si al unor componente structurale ale acesteia
se utilizeaza ,integral sau partial, unele metode si tehnici manageriale care faciliteaza exercitarea
proceselor de management in conditii normale .
Remodelarea manageriala a societatii implica insa modernizarea instrumentarului managerial
care sa asigure o eficienta sporita acestuia.
29
Paralel , trebuie precizate foarte clar componentele procesuale( functiuni, activitati , atributii ,
sarcini) si cele structural-organizatorice( compartimente, posturi, functii, niveluri ierarhice, relatii
organizatorice) implicate in realizarea obiectivelor .
Analizale efectuate mai sus evidentiaza urmatoarele modificare care vizeaza remodelarea
sistemului decizional :
- imbunatatirea tipologica a deciziilor adoptate la toate eslaoanele organizatorice;
- cresterea gradului de fundamentare a deciziilor adoptate prin derularea proceselor decizionale pe
baza unor scenarii metodologice adecvate;
- imbunatatirea parametrilor calitativi ai deciziilor adoptate ( oportunitate, completitudine,
integralitate, imputernicire etc);
- corelarea atributii- probleme- decizii atat la nivel de posturi de management si compartimente, cat
si la nivel de management participative;
- apelarea la un instrumentar decizional specific situatie decizionale in care se incadreaza problema
ce urmeaza a fi rezolvata(de certitudine, incertitudine si risc ) .
In continuare vom evidentia unele aspecte ale acestor modificari la nivelul societatii :
- pregatirea si perfectionarea decizionala si manageriala corespunzatore ale decidentilor;
- imbogatirea si modernizarea instrumentarului decizional utilizat.
Pentru a restructura pe verticala sistemul decizional, s-a actionat pe mai multe planuri.
Delimitarea competentelor decizionale acordate in functie de pozitia ierarhica a managerului,
tipul, volumul, complexitatea si dificultatea obiectivelor circumscrise postului si subdiviziunii
30
organizatorice conduse, natura sarcinilor conferite acestora, nivelul competentei profesionale si
manageriale propriu zise a managerului in cauza.
Relatia capacitatea managerilor - eficienta rezultatelor societatii devine viabila in conditiile in
care autoritatea decidentului , libertatea decizionala a acestuia este coroborata cu aptitudinile,
cunostintele si calitatile profesionale si manageriale pe care le poseda decidentul .
Luarea in considerare a acestor aspecte duce la o evitare a ambiguitatilor si paralelismelor in
exercitarea proceselor de management si al o eliminare a diminuarii de responsabilitate .
Aceasta situatie s-a obtinut in principal prin promovarea unui management participativ si a
unei descentralizari manageriale , care permit o mai mare autonomie decizionala unor subdiviziuni
31
organizatorice . Astfel, printre noile competente ale acestora se evidentiaza posibilitatea de a furniza
informatii necesare pentru elaborarea strategiei si politicii societatii , de a participa la stabilirea
modalitatilor motivationale a personalului din diferite compartimente , de a participa la
fundamentarea si elaborarea bugetelor pe compartimente, de a participa la stabilirea obiectivelor ,
dimensionarea veniturilor si cheltuielilor acestora etc .
In urma analizelor efectuate s-a constatat o pondere ridicata a deciziilor strategice si tactice, a
celor certe, incerte si de risc , care evidentiaza importanta acestei componente in cadrul societatii.
Consider deci ca nu se impun modificari majore in tipologia deciziilor adoptate de catre esalonul
superior al managentului , acestea satisfacand cerintele managementului stiintific .
Pentru indeplinirea acestui criteriu sugerez respectarea unor cerinte minime la care trebuie sa
raspunda deciziile, si anume:
a) cresterea gradului de fundamentare a deciziilor sa se asigure prin transmiterea si valorificarea
unor informatii relevante, transmise operativ si in cantitatea ceruta de decident(de aici coroborarea cu
sistemul informational, care nu trebuie insa supraincarcat de informatii ,deoarece se pot genera
disfunctionalitati in cadrul sistemului) , precum si prin apelarea la unele metode si tehnici decizionale
specifice, in functie de tipul de decizie adoptata (metoda electre, arborele decizional , tabelul
decizional etc ) .
b) "imputernicirea" deciziilor realizata prin coroborarea autoritatii, a libertatii decizionale a
decidentilor de pe nivelurile ierarhice pe care se afla amplasati cu aptitudinile , cunostintele, calitatile
acestuia , ce trebuie sa se regaseasca in documentele organizatorice specifice ( ROF, descrieri de
functii, fise de post ) , care sa respecte cerintele managementului stiintific .
c) integrarea oricarei decizii in ansamblul deciziilor societatii care necesita elaborarea unui sistem
categorial de obiective( fundamentale, derivate, specifice si individuale ) atat la nivelul societatii , cat
si la nivelul subdiviziunilor organizatorice ,care sa permita o abordare sistemica a deciziilor
microeconomice .
d) oportunitatea deciziilor este reliefata de adoptarea si aplicarea acestora intr-un interval de timp
considerat optim si se asigura prin apelarea la tabloul de bord si prin gradul de informatizare a
gradului de munca .
32
- aplicarea deciziei;
- evaluarea deciziei.
In tabelul de mai jos sunt prezentate cateva metode si tehnici recomandate managerilor
societatii , in special celor di esalonul superior si mediu .
33
Abordarea cauzala a principalelor disfunctionalitati si puncte forte realizata in paginile
precedente, permite evidentierea unor solutii de remodelare a structurii organizatorice a societatii ,
precum :
- delimitarea si dimensionarea corespunzatoare a componentelor procesuale (functiuni, activitati,
atributii , sarcini) , gruparea acestora in componente structural - organizatorice adecvate ( posturi,
functii, ponderi ierarhice, niveluri ierarhice, compartimente si relatii organizatorice) si corelarea lor
cu obiectivele fundamentale, derivate, specifice si individuale );
- imbunatatirea structurii socio- profesionale a factorului uman, precum si a dotarii unor componente
structural -organizatorice cu personal;
- structurarea autoritatii pe niveluri ierarhice si la nivelul posturilor de management amplasate in
cadrul acestora;
- elaborarea unor documente de formalizare a structurii organizatorice corespunzatoare(ROF,
descrieri de functii si fise de post );
- derularea unor programe adecvate de formare si perfectionare a personalului de management si
executie;
- asigurarea unei abordari corelative a organizarii formale si informale, a grupurilor formale si
informale, in contextul unui cadru si climat organizational nou;
- infiintarea/desfiintarea/comasarea de compartimente functionale si operationale.
34
In continuare, propun urmatoare structura a posturilor in compartimente :
- Compartimentul resurse umane:
Total posturi = 2
- Compartimentul administrative aprovizinare:
Total posturi = 3
- Tehnic proiectare:
Total posturi =3
- Productie:
Total posturi =2
- Compartimentul Financiar - contabilitate :
Total posturi =3
- Compartimentul Mecanizare reparatii :
Total posturi = 3
- Compartimentul Protectia muncii P.S.I. :
Total posturi = 2 .
Fisa postului
Descrierea postului
1 Postul: Sef compartiment protectia muncii P.S.I.
2. Compartiment: Protectia muncii P.S.I
3. Nivel ierarhic : 3
4. Pondere ierarhica : -
5. Relatii organizatorice:
De autoritate
- subordonat directorului general : - nu are subordonati
Functionale - interne
-de executie
De cooperare : - cu posturi similare , amplasate pe acelasi nivel ierarhic
De control : - respectarea normelor de protectia muncii pe santier : -
De reprezentare : -
6. Sarcini :
6.1 Intocmeste programul anual de protectia muncii pe societate
6.2 Intocmeste necesarul anual de echipament de protectia muncii si de lucru
6.3 Asigura instructajul general de protectia muncii la angajare
35
6.4 Asigura instructajul periodic al sefilor de formatii de lucru
6.5 Verifica respectarea normelor de protectia muncii la locuirile de munca
7. Competente :
7.1 Raporteaza accidentele de munca si boli profesionale la forurile competente
7.2 Aplica sanctiuni pentru nerespectarea normelor de protectia muncii
7.3 Informeaza cu privire la situatii deosebite
8. Responsabilitati :
Conform sarcinilor ce-i revin de la punctele 6.1-6.5
Cerintele postului
1. Competenta profesionala
1.1.Pregatire : Inginer Facultatea tehnica
1.2.Experienta : minim 4 ani in domeniu
1.3.Cunostinte profesionale:
- solide cunostinte tehnice
- studii si atestat in domeniul protectiei muncii
1.4.Calitati si aptitudini profesionale
-abilitati in utilizarea calculatorului
2. Competenta manageriala
2.1 Cunostinte de management : -
2.2 Calitati si aptitudini manageriale : -
3. Cerinte specifice : -
Data elaborarii.
36
CAPITOLUL 3
a) Scopul principal
Scopul societatii il reprezinta plasare intre primele 5 societati de constructii de drumuri si poduri din
judet prin executarea de lucrari de compexitate ridicata si de calitate superioara.
b) Ce realizeaza societatea
Domeniul principal in care actioneza societatea este cel al executiei de lucrari de constructii de
drumuri si poduri precum si lucrari publice de alimentare cu apa sau constructii civile.
c) Unde actioneaza
Activitatile societatii se deruleaza pe teritoriul judetului Vrancea si judetele limitrofe.
- Participarea la licitatii publice si negocieri directe pentru atribuire de contracte de executie lucrari
cu o valoare cu 30% mai mari pentru fiecare din urmatorii trei ani fata de anul precedent;
- Diversificarea profilului de activitate cu lucrari de contructii civile si si industrial cu instalatii
aferente ;
- Dotarea cu o statie de betoane cu laborator acreditat;
- Cresterea sensibila a capitalului uman, sursa directa si cu cea mai mare pondere in eficientizarea
activitatilor
37
- Cresterea cu minim 30% a profitului brut, in fiecare din urmatorii trei ani, fata de anul precedent.
- Proiectarea unui sistem de management performant, axat pe managementul prin obiective si cel
prin bugete
- Imbunatatirea modului de prestare a serviciilor
- Asigurarea pe termen lung a principalelor corelatii dintre activitatile societatii, evidentiate de unele
corelatii dintre obiective si, implicit, indicatori economici.
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Informatizarea societatii
38
Cu toate ca in prezent societatea se afla in plin proces de informatizare a societatii , mai trebuie
sa se insiste aupra urmatorelor aspecte:
a) Formarea unei culturi informatice adecvate a personalului societatii;
b) Efectuarea de corectii la nivelul unor aplicatii informatice;
c) Constituirea bancilor interne de date;
d) Elaborarea conceptiei de detaliu a sistemului informatic.
A. Pregatirea implementarii
Aceasta presupune:
Pregatirea climatului din cadrul firmei , in vederea minimizarii rezistentei la schimbarile ce
se vor produce in cadrul societatii prin configurarea strategiei si a obtinerii unei implicari
pozitive cat mai consistente a acestuia. Aceasta se realizeaza prin :
a) pregatirea manageriala a managerilor de nivel superior;
b) pregatirea conducaturilor de compartimente operationale si functionale ;
c) pregatirea manageriala si economica a celorlalte categorii de specialisti, implicate in operatiunea
de implementare a strategiei
Asigurarea premiselor tehnico-materiale, umane, financiare si informationale necesare.
B. Remodelarea managerial
40