UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE SI GESTIUNEA

AFACERILOR
ADMINISTRAREA AFACERILOR IN TURISM, COMERT SI
SERVICII

STATIUNEA BALNEAR
BILE FELIX

PROF. COORDONATOR
Prof. univ. dr. NICOLAE CIANG

MASTERAND
LARISA VANDICI
Anul II

Cluj-Napoca
2016
CUPRINS
CAPITOLUL I - POZITIE GEOGRAFICA, ACCESIBILITATE, INFRASTRUCTURA .......... 3
1.1. ASEZARE............................................................................................................................... 3
1.2. SCURT ISTORIC ................................................................................................................... 3
1.3. ACCESIBILITATE ................................................................................................................ 3
1.4. INFRASTRUCTURA ............................................................................................................. 4
1.5. CADRUL NATURAL ............................................................................................................ 5
1.6. CADRUL SOCIO-ECONOMIC............................................................................................. 6
CAPITOLUL II - ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC ........................................................ 7
2.1. APELE MINERALE .............................................................................................................. 7
2.2. INDICATII TERAPEUTICE .................................................................................................. 7
2.3. ALTE RESURSE TURISTICE .............................................................................................. 8
2.4. OBIECTIVE TURISTICE ...................................................................................................... 8
CAPITOLUL III - STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE ................................................... 10
CAPITOLUL IV - PREMISE PRIVIND DEZVOLTAREATURISMULUI, STRATEGIA DE
DEZVOLTARE................................................................................................................................... 12
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................. 14

2
CAPITOLUL I - POZITIE GEOGRAFICA, ACCESIBILITATE,
INFRASTRUCTURA

1.1. ASEZARE
Statiunea Baile Felix este situata in partea de nord-vest a Romaniei, in judetul Bihor,
la o distanta de circa 8 km de Municipiul Oradea, resedinta judetului Bihor, unul dintre cele
mai semnificative centre economice, sociale si culturale a zonei si la 22 km de punctul de
trecere a frontierei Bors.
Este cea mai mare statiune balneara cu regim permanent din Romnia, situndu-se pe
locul doi, dupa litoralul Marii Negre, n privinta numarului locurilor de cazare din Romnia.
La dispozitia turistilor intreg anul, statiunea balneoclimaterica Baile Felix ofera conditii de
relaxare, vacanta, odihna si recuperare.

1.2. SCURT ISTORIC

In 1221, apare cea mai veche marturie a Bailor Felix intr-o Diploma a Vaticanului fiind
mentionate apele termale de langa Cetatea Oradiei ca Termae Varadienses sau Baile Oradiei.
Efectul tamaduitor al bailor termale isi pune amprenta pe scrierile marelui umanist Nicolaus
Olahus, care le aduce un omagiu in 1536.
Mai tarziu, intre 1700 - 1721, Felix Heldres descopera si utilizeaza izvorul Felix, a carui
denumire s-a generalizat cu timpul pentru toata statiunea. In 1731 se face prima analiza a apelor
termale si ale proprietatii lor curative, unice, asa cum le cunoastem pana astazi.
Prima atestare despre statiune dateaza din anul 1763 si contine notele unui medic
privind construirea unui bazin pentru bai. n 1771, bazinul de lemn a fost transformat n bazin
de piatra atasandu-se si cabine de bai. Intre 1711-1721 apar primele asezaminte organizate
pentru tratament sub numele de "baia lui Felix", iar n 1885 se capteaza un 21321y249v nou
izvor, cu o temperatura de 49C. Prima cladire a fost construita ntre 1766-1772. Statiunea
incepe sa se dezvolte dupa realizarea primului foraj modern de la Izvorului Principal in 1885.
La expozitia mondiala din 1896, apelor din aceasta statiune li s-a acordat medalia de Aur si
Diploma de onoare.
1.3. ACCESIBILITATE
Turistii dornici sa ajunga in statiune pot alege din mai multe modalitati de acces, rutier,
feroviar si aerian.

3
Rutier:
Baile Felix se afla langa drumul European E66 Oradea-Deva, la 8 km. de Oradea si 20
km de cea mai apropiata trecere de frontiera cu Ungaria Bors/Artand.
Feroviar:
Pentru a ajunge in Baile Felix pe cale feroviara, trebuie sa ajungeti pana in Oradea cu
trenul. Din Oradea in Baile Felix se ajunge cu mijloace de transport in comun. Statia de Maxi
Taxi si autobuse care circula spre Baile Felix se afla in Oradea, cartierul Nufarul, la capatul de
linie al tramvaielor, la iesirea din oras spre Baile Felix. Mijloacele de transport in comun circula
pe ruta Oradea - Sanmartin - Baile Felix si retur intr-un interval de 15 minute.
Aerian:
Aeroportul Oradea ofera atat curse interne cat si externe (via Timisoara). Cursele
interne sunt Bucuresti-Oradea si retur, iar ca destinatii externe amintim curse din Oradea spre:
Ancona, Florenta, Milano, Roma, Torino, Verona, Dusseldorf, Munchen, Stuttgart, Paris,
Atena. n apropiere sunt situate aeroporturile internationale Timisoara (180Km) si Budapesta
(250 Km). Aeroportul Oradea, Calea Aradului, Km. 6, Tel.: 0259-416.082,
Email: aeroport@cjbihor.ro.

1.4. INFRASTRUCTURA
Statiunea Baile Felix dispune de o bogata baza de tratament ce cuprinde: instalatii
pentru bai la cada, instalatii pentru aplicatii calde cu namol si parafina, bazine cu apa termala,
instalatii pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electro si hidro terapie, fizioterapie, inhalatii
si aerosoli, sauna, piscine acoperite si in aer liber, sali de gimnastica medicala.
Pentru timpul liber statiunea dispune de piscine acoperite si descoperite, sali de jocuri
mecanice, terenuri de sport, cinematograf,biblioteca, club etc. Formate prin patrunderea apelor
de suprafata pana in zona calcarelor triasice fisurate, la adancimi ce depasesc 1000 de metri si
de unde se intorc incalzite, apele termale de la Baile Felix si-au micsorat debitul natural in urma
unui cutremur de pamant ce a avut loc in 1834.
Climatul cu ierni blande si veri moderate, favorizeaza existenta unei paduri de foioase
intinse, care da statiunii o atmosfera ideala pentru orice anotimp, facand-o propice pentru
relaxare si tratament, astfel incat ploaia sau frigul iernii nu reprezinta o piedica pentru o baie
cu apa termala in aer liber.

4
1.5. CADRUL NATURAL
Relief
Este complex, dispus in trepte, de la est (Muntii Bihorului cu vf. Curcubata Mare de 1.849
m, Muntii Vladeasa, Codru Moma, Padurea Craiului, Plopis, despartiti de depresiunile Beius
si Vad-Borod) spre vest (90 m in Campia joasa a Crisurilor). Predominanta calcarului a
favorizat aparitia unui pitoresc relief carstic-platoul Padis (care te duce cu gandul la o lume
ireala, presarata cu tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, paduri tacute,
izbucuri misterioase, canioane si ghetari care rivalizeaza cu cele mai vestite obiective turistice
mondiale de acest gen). Dealurile piemontane crisene au altitudini intre 200-500 m si fac
trecerea la cea mai joasa treapta, Campia vestica.
Flora si fauna
Datorita prezentei in judetul Bihor a unei suprafete mari din Parcul Natural al Muntilor
Apuseni, a unor zone umede relativ extinse, biodiversitatea este una din atrctiile majore ale
mediului natural din Bihor.
Mentionam din cele peste 1000 de specii rare de flora si fauna din judetul Bihor:specii
regionale, endemice carpatice si daco-balcanice: Silene dubia, Dianthus spiculifolius, Dentaria
glanulosa, Viola declinata, Campanula cladniana, Centaurea spinulosa etc.
Fauna rara este reprezentata de benatode-in Parcul Natural Apuseni au fost descoperite
5 specii noi pentru stiinta si 15 specii noi pentru fauna Romaniei.Pe langa toate acestea, fauna
salbatica este bine reprezentata in padurile din zona de deal si munte a judetului: lupi, ursi,
cerbi, caprioare etc.
Nymphaea lotus L. var. (nufar termal) reprezinta unicul caz in care o specie de planta
tropicala traieste spontan intr-o clima temperata in Rezervatia Naturala Paraul Petea" din
statiunea Baile 1 Mai aflat la circa 3 km de Baile Felix. Nufarul alb poate fi vazut in statiunea
balneoclimaterica Baile Felix fiind unul din frumusetile zonei.
Pe langa nuferi, care au fost adusi din Baile 1 Mai, in lacurile artificiale termale din
Baile felix se gasesc cateva specii de Lotusi. Aceste specii de lotusi au fost aclimatizati, fiind
adusi din India si Pakistan - Nelurnuncifera, Africa - Nymphea zanzibarena, Asia si Africa -
Aeibornia crasepis.
In lacurile artificiale din statiune, pe langa plantele prezentate mai sus se gasesc si
numeroase specii de pesti avand marimi si culori diferite.

5
Clima
Statiunea are o clima temperat-continentala, cu influente oceanice provenind din vest,
temperatura medie anuala este de 10,6C (iulie- in jur de 21C; ianuarie in jur de -2C).
Temperatura (de la 10,5C in campii si de 2-4C pe munti) si precipitatiile (de la
700 mm in campie la 1400 mm pe cele mai inalte culmi), oscileaza in functie de unitatile de
relief. Vanturile bat din directia nord-vest, sud-vest si sud.
Bioclimatul este sedativ, cu ierni dulci si veri fara calduri excesive. Vnturi usoare din
N si NE, precipitatii relativ reduse (650 mm anual).

1.6. CADRUL SOCIO-ECONOMIC

Judetul Bihor are o suprafata de 7.544 km2 are 624.972 locuitori, ocupa locul 6 n
functie de suprafata si locul 13 dupa numarul locuitorilor, ntre cele 41 judete ale Romniei. O
treime din locuitorii judetului locuiesc n Municipiul Oradea - Resedinta Bihorului.
Din punct de vedere administrativ, judetul Bihor are o retea densa de asezari,
cuprinzand zece orase, din care patru municipii (Oradea fiind resedinta de judet), cu 21 de
localitati componente, 90 de comune, din care trei suburbane si 435 de sate. Cel mai important
centru economic si social-cultural al judetului si unul dintre marile orase ale tarii este Oradea cu
173.621 de locuitori. Celelalte orase, centre social-culturale (Salonta, Marghita, Beius, Alesd,
Stei, Vascau, Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare.Baile Felix si Baile 1 Mai sunt doua
statiuni ce imbina posibilitatile de distractie cu cele de tratament, fiind renumite pentru apele
geotermale, ce au efecte benefice in diverse afectiuni.

6
 CAPITOLUL II - ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC

2.1. APELE MINERALE

Statiunea este bogata in izvoare de ape minerale termale (20-48C), oligotermale,
radioactive, continand sulf, calciu, sodiu, descoperite la inceputul mileniului. Zacamintele de
turba si mlul terapeutic ce se gasecs n lunca rurilor Peta si Hidisel, fac posibilasi terapia cu
namol. In aceste zacaminte , namolul are un grad avansat de humificare si este hidratat la limita.

2.2. INDICATII TERAPEUTICE

Efectele benefice ale apelor termale din statiuea Baile Felix sunt folosite pentru urmatoarele
afectiuni:
- Afectiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrita reumadoida, spondiloza anchilozanta)
- Afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, poliartroza)
- Afectiuni reumatismale abarticulare
- Afectiuni post-traumatice
- Afectiuni neurologice periferice
- Afectiuni neurologice centrale
- Afectiuni ginecologice
- Afectiuni asociate (boli de nutritie si metabolism, boli endocrine).

Tipuri de proceduri:
- Kinetoterapie
- Bai calde cu ape minerale n cazi si bazine
- Electroterapie
- Hidroterapie
- Aerohelioterapie n bazine deschise cu apa termala
- Aerosoli
- Gimnastica medicala
- Bai de lumina
- Sauna
- Cosmetica.

7
 Efectele benefice oferite de apele termale pentru anumite afectiuni pot fi daunatoare si
contraindicate pentru alte afectiuni. Aceste afectiuni sunt:
- Boli infecto-contagioase
- Boli venerice
- Tumori maligne
- Hemoragii
- Boli psihice.

2.3. ALTE RESURSE TURISTICE

Lacul cu nuferi din Baile 1 Mai, rezervatie naturala care ocroteste 3 specii naturale
protejate: Nymphaea Lotus Thermalis ' (varietate unica n Europa, relicva a erei tertiare),
pestele "Rosioara lui Racovita" (specie endemica, denumita dupa naturalistul romn Emil
Racovita) si melcul Melanopsis Parreyssi (supravietuitor al erei glaciare).
"Capela de la Haieu", o impresionanta biserica-sala de sorginte medievala (sec. XIV),
in care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene si gotice (restaurata n
anul 1977).
Cladirea Sanifarm, o fosta manastire apartinatoare ordinului calugaresc Sf. Vincentiu,
frumoasa cladire de arhitectura baroca, construita n sec. al XVIII-lea.

2.4. OBIECTIVE TURISTICE

- strandul cu valuri din Baile 1 Mai (cel mai vechi din Romnia- aprox. 107 ani).
- strandul cu apa termala Apolo (1900).
- Lacul cu nuferi din Baile 1 Mai, rezervatie naturala care ocroteste 3 specii naturale protejate:
Nymphaea Lotus Thermalis ' (varietate unica n Europa, relicva a erei tertiare), pestele
"Rosioara lui Racovita" (specie endemica, denumita dupa naturalistul romn Emil Racovita) si
melcul Melanopsis Parreyssi (supravietuitor al erei glaciare).
- Fenomenul carstic de pe Dealul somleului, Avenul de la Betfia sau Avenul "Hudra Bradii"
(impropriu numit de localnici "Craterul de la Betfia"). Acesta are o adncime de 86 de metri,
putul sau avnd o cadere aproape verticala de 54 metri).
- strandul Venus din Baile 1 Mai.
- Rezervatia de nuferi din Baile Felix

8
Cei interesati de cultura si civilizatia locala pot vizita urmatoarele obiective:
- Capela de la Haieu, o impresionanta biserica-sala de sorginte medievala (sec. XIV), n care
se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene si gotice (restaurata n anul
1977);
- cladirea Sanifarm, o fosta manastire apartinatoare ordinului calugaresc Sf. Vincentiu,
frumoasa cladire de arhitectura baroca, construita n sec. al XVIII-lea;
- Biserica ortodoxa din Rontau (sec. XV);
- Biserica unita (greco-catolica) din Haieu (1906);
- Bisericile din lemn ortodoxa si unita din Baile Felix.

9
 CAPITOLUL III - STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE

Locuri oferite turistilor, pe regiuni de dezvoltare, judete si tipuri de structuri de primire

turistica cu functiuni de cazare turistica :
Tabel 1.
2013 (jud Bihor) 2014(jud Bihor) 2015(jud Bihor)
Total : 7983 Total : 8001 Total: 7200
Hoteluri: 7268 Hoteluri: 7478 Hoteluri: 6657

Moteluri: 192 Hosteluri: 40 Hosteluri: 40

Vile turistice: 282 Moteluri: 173 Moteluri: 173
Cabane turistice: 14 Vile turistice: 239 Vile turistice: 223
Pensiuni urbane: 90 Cabane turistice: 14 Cabane turistice: 14
Pensiuni agro-turistice: Pensiuni urbane: 40 Pensiuni urbane: 76
10
Tabere de elevi si Pensiuni rurale: 7 Pensiuni rurale: 17
prescolari: 180
Pensiuni agro-turistice:
10
Sursa: Anuarul turistic al Romaniei
In 2013 numarul total al locurilor de cazare a judetului Bihor era de 7983, iar in anul
2014 se observa o crestere a acestora pana la 8001 datorita cresterii numarului de turisti care
vizitau zona.
In ceea ce priveste numarul de locuri de cazare disponibile in hoteluri, in anul 2013 erau
7268 iar in 2014 se observa o crestere de pana la 7478. Tot in acest an apar hostelurile cu 40
de locuri de cazare si se diminueaza locurile in vilele turistice si in pensiunile urbane.
In 2015 totalul locurilor de cazare scade pana la 7200 micsorandu-se locurile de cazare
din hoteluri si marindu-se locurile de cazare din pensiunile urbane si cele rurale. Acest fapt s-
a datorat reorientarii turistilor inspre linistea oferita de zonele rurale n detrimentul luxului
oferit de hoteluri.
Numar sosiri
Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe
regiuni de dezvoltare, judete si tipuri de structuri de primire turistica (mii turisti):

10
Tabel 2.
2013 2014 2015
Total 45283 45122 38960
Nr.Turisti 38510 38290 34510
romani
Nr.Turisti 6771 6832 5450
straini
Sursa: Anuarul turistic al Romaniei
Analizand tabelul de mai sus se poate observa o scadere continua a numarului total de turisti
din 2013 pana in 2015 de la 45283 pana la 38960. In cadrul numarului de turisti straini se
observa o crestere a acestora din anul 2013 in anul 2014 cu. 61 turisti, dar se continua cu o
scadere a acestora in anul 2015.
Numar innoptari
Innoptari ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,
pe regiuni de dezvoltare, judete si tipuri de structuri de primire turistica (mii turisti):
Tabel 3.
2013 2014 2015
Total 235269 227242 185220
Nr. Turisti 218646 209812 172498
romani
Nr. Turisti 16623 17430 12722
straini
Sursa: Anuarul turistic al Romaniei
Se observa o scadere a numarului total de turisti din 2013 pana in 2015 cu 50059 turisti.
De altfel exista o discrepanta intre numarul de innoptari a turistilor romani si cei straini. Din
2013 in 2014 numarul turistilor straini creste dar din 2014 in 2015 respectiv 2016 observam o
scadere brusca.
Prin reteaua de hoteluri, Baile Felix ofera 7000 de locuri de cazare, precum si bazine de
inot, stranduri in aer liber sau acoperite si aer curat.

11
 CAPITOLUL IV - PREMISE PRIVIND
DEZVOLTAREATURISMULUI, STRATEGIA DE
DEZVOLTARE

Turismul curativ este legat in principal de turismul termal si zonele inalte cu ionizare si
ape minerale. Locurile cele mai atractive sunt acelea care, pe langa serviciul de baza, sunt
completate cu servicii conexe cum ar fi: tratament, sauna, strand, terenuri de sport, fitness,
wellness; formand in esenta un complex care sa satisfaca nevoile intregii familii, de la
vindecare, preventie pana la distractie.
In acest domeniu, judetul Bihor este puternic concurat de Polonia, Ungaria si Slovacia.

Grupul tinta:
1. Valoarea terapeutica si specificitatea curei face ca principalul grup-tinta al turismului
curativ din Bihor sa fie Europenii Occidentali, de peste 50 de ani din Germania, Israel, Ungaria,
Italia, Austria, SUA, Franta si tarile scandinave, Cehia, Ucraina si foste tari iugoslave.
Pentru imbunatatirea succesului legat de acest grup tinta trebuie alocate resurse pentru
alcatuirea de programe complementare, o crestere a nivelului de cunoastere a limbilor
straine(germana, engleza) de catre personalul specializat.
2. Un alt grup tinta este acela al turistilor din fostele tari socialiste. Numarul acestora a
scazut dupa 2000, datorita problemelor economice. Se impune un marketing mai eficient,
sustinut cu materiale de promovare de calitate, redactate in limbile nationale, pentru a creste
interesul acestei categorii, in special pentru capacitatile din marile hoteluri.
3. Turistii din tara reprezinta cei mai importanti clienti in acest moment. Multi din acestia
vin prin sistemul biletelor de odihna. In categoria acestora se gasesc si pensionarii, acestia
nefiind turisti care sa aduca venituri, ei cheltuind putin.
4. Grupul tinta al turistilor locali este de luat in seama chiar daca acestia apeleaza mai rar
la cazare. S-a costatat o scadere a numarului localnicilor care vin la tratament, acest lucru
datorandu-se si slabei preocupari pentru atragerea lor. Politica de dezvoltare locala trebuie sa
aiba in vedere ca o scadere a turismului local, cu accent pe cel social si de tineret, are consecinte
nefavorabile importante.
O analiza a ofertei judetului Bihor ne arata ca acesta dispune de o mare diversitate de
atractii dar ca numai o mica parte este pregatita pentru dezvoltarea turistica.O mare parte din
aceste atractii sunt de interes local si regional, iar cele care sunt de interes international sunt
insuficient promovate sau nu sunt suficient de dezvoltate.

12
 Ca o abordare se poate constata ca dezvoltarea turistica pe termen scurt a judetului ar
trebui sa se bazeze in mare pe turismul intern cu accent pe crearea de puncte de atractie noi pe
langa cele existente.
Un element important il reprezinta completarea programului turistilor atrasi de Baile
Felix cu vizite la alte obiective din judet.Acest lucru poate fi posibil, prin realizarea unor
colaborari, a unor produse comune care sa cuprinda mai multe puncte de atractie si care sa
creasca interesul pentru a veni in zona si totodata sa atenueze oarecum disconfortul unei singure
atractii.
Avand in vedere concurenta de pe piata mondiala este oportuna orientarea dezvoltarii
turistice pe puncte de atractie complexe, de importanta internationala, deoarece cererea interna
va fi inca limitata datorita nivelului social.
O problema importanta o reprezinta gradul de accesibilitate a numeroase obiective
turistice.Imbunatatirea conditiilor de transport si accesibilitate pot determina dezvoltarea unor
produse turistice care sa genereze o crestere importanta a cererii pentru turismul intern.
Cresterea aportului turismului in dezvoltarea judetului impune o dezvoltare corelata si
echilibrata a conditiilor generale cu serviciile ce alcatuiesc produsul turistic( cazare,
restaurante, divertisment, alimentatie publica, informatii turistice, promovarea atractiilor), a
nivelului acestor servicii si a altor elemente ce alcatuiesc produsul turistic.

13
 BIBLIOGRAFIE

1. Direcia judeean de statistic Bihor

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Sta%C8%9Biuni_balneo-
climaterice_rom%C3%A2ne%C8%99ti
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Felix
4. https://www.bailefelix.net/
5. http://cartitaplimbareata.ro/index.php/2399/lacul-termal-cu-nuferi-lotusi-si-broaste-
testoase-baile-felix/

14