Sunteți pe pagina 1din 19

ncovoierea pur

8.1 ncovoierea pur


Definiie: o bar este supus la ncovoiere atunci cnd sub aciunea ncrcrilor in
seciunile sale transversale se produc momente ncovoietoare.
Se disting urmtoarele cazuri de ncovoiere:
ncovoiere pur: este starea de ncovoiere n zonele in care momentul ncovoietor este
constant iar fora tietoare nul.
ncovoieire cu fora tietoare: cnd att fora tietoare ct i momentul ncovoietor
sunt diferite de zero.
n funcie de poziia vectorului moment ncovoietor, fa de axele central principale de
inerie ale seciunii transversale, se disting urmtoarele cazuri:
ncovoiere simpl- cnd vectorul moment ncovoietor este dirijat dup una din axele
central principale de inerie(fig.8.1a)
ncovoiere oblic- cnd vectorul moment ncovoietor nu este dirijat dup nici una din
axele principale de inerie ale seciunii transversale(fig.8.1b)

n zona de ncovoiere pur a grinzii din fig 8.1a, se secioneaz aceast pstrndu-se
una din parti. Axele Oz si Oy ale seciunii transversale sunt axe principale de inerie, iar
vectorul moment ncovoietor este dirijat dup Oz(fig.8.2)

Pentru gsirea expresiei tensiunii , se parcurg urmatoarele etape:


Studiu static- const in scrierea relaiilor de echivalen ntre eforturi i tensiuni

Necunoscnd legea de variaie a tensiunii , n seciunea transversal, relaiile(1) nu


sunt suficiente.
Studiu geometric al deformaiilor n cazul unei ncovoieri pure, exista fibre care nu
sunt nici alungite, nici comprimate, ce se numesc fibre neuter i care formeaz planul neutru.

Intersecia dintre planul neutru i planul neutru i planul unei seciuni transversale este
axa neutra( vezi fig.8.3).
Din bar deformata ( fig.8.4) se considera un element delimitat de dou seciuni
situatel a distana dx. Raza de curbur a fibrei medii deformate este , iar unghiul de rotire al
unei seciuni fa de alta este d.
Se considera o fibr oarecare situate la distana y fa de fibra medie. In urma
deformarii, fibra de lungime AC=dx.
AC=MN=d
AB=yd (2)
= sau = (3)

Studiu fizic- const in scrierea legii lui Hooke:

(4)
nlocuind relaia (4) in relaiile (1) rezult:

(5)

(6)
Pentru ca acest lucru s se ntmple, este mecesar ca axa Oz s treac prin
centrul de greutate al seciunii transversale.

(7)
Rezult ca axele Oz si Oy trebuie s fie axe principale de inerie.

(8)

(9)

(10)
nlocuind n (4) rezult

(11)
Expresia (11) este formula lui Navier. Se observ ca distribuia tensiunii
in seciunea transversal este liniar
y=0 (axa neutral)
y=
vezi fig.8.5

este considerat pozitiv n zona in care fibrele sunt ntinse.

Modulul de rezistena s-a definit.


Calculul practic se face astfel:

Dimensionare:

Verificare:

Determinrea momentului capabil:

8.2 ncovoierea oblica


n aceast situaie momentul ncovoietor nu este dirijat dup nici una din
axele principale de inerie(fig.8.5).
Eforturi si tensiuni
S considerm o bar solicitat la ncovoiere oblic cu seciunea
dreptunghiular comform fig. 8.6

Decompunnd M pe Oz si Oy se obine:
(1)

Pentru determinrea tensiunilor normale ntr-un punct oarecare al


seciuni de coordonate y, z, se poate utiliza formula lui Narvier astfel:

; (2)

Cu: (3)
Presupunnd seciunea in patru cadrane, delimitate de axele principale de
inerie, semnele tensiunilor se stabilesc comform conveniei
anterioare, pentru fiecare moment ( ) n parte.
Astfel:
- cadranul I
- cadranul II
- cadranul III
- cadranu IV
Axa neutral
Pentru un punct situate n cadranul I de exemplu, expresia tensiunii

normale este: (4)

Punnd condia ca acest punct s fie situate pe axa neutral :

(5)

Din aceast ecuaie se deduce c axa neutral trece prin centrul de


greutate( y=z=0). nclinarea axei neutre fa de Oz este:

= (6)

Sau

(7)

Din relaia (7) rezult:


Dac atunci , deci direcia axei neutre coincide cu
cea a vectorului moment ncovoietor, iar unghiul = , ceea ce nseamn ca nu
exist ncovoiere oblic.
Dac
Pentru trasarea diagramei , trebuie s se gaseasc punctele cele
mai departate ale seciunii fa de axa neutral, puncte unde apar
.
Vom deduce deci tangent la conturul seciunii paralele cu axa
neutral(fig.8.7).
Dupa aflarea coordonatelor punctelor se determin cu expresia
corespunzatoare.
Dimensionarea

Deci:

Dimensionarea se poate face prin ncercri sau prin intermediul

ceoficientului k= :

Sau

Deci, in funcie de forma seciunii se alege k, apoi se calculeaz .


b) Verificarea

STABILIREA ECUATIEI DIFERENIALE A FIBREI


MEDII DEFORMATE PENTRU BARELE SOLICITATE LA
NCOVOIERE. INTEGRAREA PRIN MEODA
PARAMETRILOR IN ORIGINE
9.1 Generalitati. Ipoteze de lucru
Fie o bar solicitat la ncovoiere simpl, ca in figura 9.1
Sub aciunea ncarcarilor, centrul de greutate al unei seciuni aflat la distanta
x de capatul din stnga, ( de origine), centru marcat cu C, ajunge in pozitia iar seciunea
respective se roteste fa de pozitia initiala cu unghiul .
Deplasarea lui C direcia oy se noteaza cu y si se numete sageat, iar unghiul
ntre tangent la fibra medie deformat n punctul considerat i fibra nedeformat reprezint
rotirea.
Aceste deformaii, y si sunt necesare pentru aprecierea rigiditaii elementelor
supuse la ncovoiere, cat si pentru rezolvarea strcuturilor static nedeterminte.
Ipoteze
Punctul C nu se deplaseaza in ci in .
Valorile fortei taietoare si a momentului ncovoietor nu se modifica in urma
deformarii barei.
Fibra medie deformata isi pastreaza lungimea initiala.

9.2 Stabilirea ecuatiei difereniale


Pornind de la relaia cunoscut din studio ncovoierii pure ntre tensiunea i raza de
curbur de forma:

= (1)

Precum si : y (2)

Identificnd (1) cu (2) = (3)

Convenional, raza de curbur are semnul corespunztor sensului de masurare, de l


fibra medie spre centrul de curbur, in raport cu sensul axei oy.
In geometrie diferenial, raza de curbur se poate exprima:

d2y
1
= dx 2
r 3
dy 2 2
1 +

dx
Utilizand (3) si (4)
d2y
dx 2 M
3
=-
EI (5)
dy
2 2

1 +
dx

Relaia (5) reprezint ecuaia diferenial exact a fibrei medii deformate, in cazul
barelor supuse la ncovoiere.
n ipoteza deformaiilor mici termenul care reprezint rotirea este
foarte mic, cu att mai mult
2 2
dy d y M
2
=-
dx dx EI
Relaia (6) reprezinta ecuatia difereniala aproximativa a fibrei medii deformate.
Momentul este o funtie de x; M=M(x) iar EI=rigiditatea la ncovoiere.

9.3 Metoda parametrilor in origine

Una din metodele de integrare a ec(b) este : avantaj indiferent de numarul de interval
constantele de intergrare se reduc o data.
Se considera o bar dreapta, fara sa se fac precizari asupra modului de rezervare,
supusa unor ncarcari oarecare, comform fig 9.2.
Intr-o seciune curenta (x), situate pe fiecare din intervalele barei, se scrie expresia
momentului ncovoietor.
Pentru c in aceasta expresie sa intre neschimbate expresiile momentului ncovoietor
de pe intervalele anterioare, sarcina distribuita se considera aplicata pana la extermitatea din
dreapta si prentru a nu se modifica schema de ncarcare, se aplica o sarcina egal i de sens
contrar pe poriunea 4-5
Expresiile momentului ncovoietor vor fi :
M 01 = 0
M 12 = - m( x - a )0
M 23 = -m( x - a ) 0 - P ( x - b)
( x - c)2
M 34 = -m( x - a ) 0 - P ( x - b) - p
2
( x - c)2 ( x - d )2
M 45 = -m( x - a )0 - P ( x - b) - p +p
2 2

Considernd ecuatia difereniala a fibrei medii deformate de forma:


EIy''=-M
Va rezulta:
EIy01" = 0
EIy12" = m( x - a)0
EIy23" = m( x - a )0 + P ( x - b)
( x - c)2 (9)
EIy34" = m( x - a )0 + P ( x - b) + p
2
( x - c) 2 ( x - d ) 2
EIy45" = m( x - a)0 + P ( x - b) + p -
2 2
Prin integrarea succesiv a ecuaiei (9) se obin expresiile rotirii i respective sgeii,
pentru fiecare din intervalele considerate. La integrare, binoamele se pastreaza (ex:
( x - a)0 dx = x - a ).

Pentru rotire:
EIy01' = C1
EIy12' = C2 + m( x - a)
( x - b) 2
EIy23' = C3 + m( x - a) + P
2 (10)
( x - b) 2 ( x - c )3
EIy34 ' = C4 + m( x - a ) + P +p
2 6
( x - b) 2
( x - c )3 ( x - d )3
EIy45 = C5 + m( x - a ) + P
'
+p -p
2 6 6
Pentru sageat:
EIy01 = C1x + D1

m( x - a ) 2
EIy12 = C2 x + D2 +
2
m( x - a ) 2 ( x - b )3
EIy23 = C3 x + D3 + +P (11)
2 6
m( x - a ) 2 ( x - b)3 ( x - c) 4
EIy34 = C4 x + D4 + +P +p
2 6 24
m( x - a ) 2
( x - b) 3
( x - c)4 ( x - d )4
EIy45 = C5 x + D5 + +P +p -p
2 6 24 24
Constantele de integrare se determin n baza condiiilor de continuitate ale fibrei
deformate, in punctele de hotar dintre intervale.
Notnd cu , rotirea n origine, i punnd condiii de continuitate referitoare la rotiri,
din relaia (10)
x = 0 y01' = j0 EIj0 = C1
x = a y01' = y12 ' C1 = C2
(12)
x = b y12 ' = y23' C2 = C3
Din(1)si (2) C1 = C2 = C3 = C4 = C5 = EI j0

Notand cu sageata in origine si punnd condiii de continuitate referitoare la sgeti,


din relaia (11)
x = 0; y01 = y0 EI j0 = D1
x = a; y01 = y12 D1 = D2
(13)
x = b; y12 = y23 D2 = D3
D1 = D2 = D3 = D4 = D5 = EI j0
Tinnd seama de expresiile constantelor, ecuaiile deforamiilor se pot scrie:
( x - b) 2 ( x - c)3 ( x - d )3
EIj = EIj0 + m( x - a ) + P + p - p
01 12 23
2 34
6 45
6
(14)
( x - a )2 ( x - b) 2 ( x - c )3 ( x - d )4
EIy = EIy0 EIj 0 x + m + P + p - p
01 12
2 23
2 34
6 45
24

n ecuaiile difereniale data de (14) intervin numai dou constante, i care


se determin pe baza condiiilor de rezermare.

9.4 Metoda de integrare directa


Sa reluam ecuatia difereniaa a fibrei medii deformate:
d2y M
=
dx 2 EI

Prin integrare succesiv a ecuatiei (1) se expresiile deformaiilor la ncovoiere


dy
j= si y. Scriem ecuatia sub forma:
dx
d2y
E 2 =-
dx
Rezulta:
dy
EI = - Mdx + C1
dx
Si respective:
EIy = - Mdx dx + C1 x + C2

Constantele de integrare din expresiile (3) si (4) se determin in baza condiiilor la
limita puse asupra funciilor rotirii si respective sageii, in anumite seciuni si anume in
seciunile in care valorile rotirii si sageii sunt cunoscute.
Dac momentul ncovoietor M=M(x) are aceeasi expresie pe toata lungimea barei
deci integrarea ecuatiei se face pe un singur interval, rezulta doua constant de integrare care
se determin din condiiile de limita puse in reazeme.
Astfel intr-o incastrare (fig 9.3) se poate scrie:
x=o y=0
x = 0 j = 0
Asemntor, pentru un reazem simplu se poate scrie o singur condiie: y=0 pentru x=
x reazem.
n cazul in care momentul ncovoietor are expresii diferite pe lungimea barei, deci
bar cuprinde mai multe intervale, ntegrarea se face pe fiecare interval.
Dac n este numrul de intervale, prin integrare pe fiecare interval se obin 2n
constant de integrare. Determinarea acestora necesita un numr 2n condiii la limita. Pe lng
condiiile puse in reazeme se mai pun condiiile in punctele de hotar dintre interval, puncte in
care fibra medie deformat s fie continu. Aceasta inseamna c, in vecinatatea unui astfel de
punct, la stnga si la dreapta sageata i de asemnea rotirea trebuie s aib aceiai valoare.
Exemplu.pentru grinda Ei=ct din fig 9.5 folosind metoda integrarii directe sa se
determine expresiile generale ale sageii i rotirii precum i valorile pentru sageata seciunii
A( si rotirea seciunii D ( .
Intervalul (1): Intervalul (2)
P
M 2 ( x ) = - ( x + 8a )
5
M 1 ( X ) = - Px
P
EIy1'' = Px EIy2 '' = ( x + 8a )
5
x2 P x 2
EIy1' = P + C1 EIy2 ' = + 8ax + C3
2 5 2
x3
EIy1 = P + C1 x - C2 P x 3
6 EIy2 = + 4ax + C3 x + C4
5 6

Intervalul (3):
P
M 3 ( x ) = - ( x - 7a )
5
P
EIy3'' = ( x - 7a )
5
P x 2
EIy3 = - 7 ax + C5
'

5 2
P x3 x2
EIy2 = - 7 a + C5 x + C6
5 6 2
Constantele de integrare se determin in baza condiiilor de limita, care se scriu:
x = 2a y1 = y2 = 0
x = 7 a y3 = 0
x = 2a j1 = j 2
x = 5a y2 = y3
x = 5 a j 2 = j3

Expreiile deformaiilor devin:


Px 2
EIj1 = - 7,5Pa 2
2
Px 2
EIj1 = - 7,5 pa 2 x + 16.33Pa 3
6
P x 2
EIj 2 = + 8ax + 6.7 Pa 2
5 2
P x 3
EIj 2 = + 4ax + 6, 7 Pa x + 16,87 Pa
2 3

5 6
P x 2
EIj3 = - 7ax + 21.7 Pa
2

5 2
P x 3 7 2
EIj3 = - ax + 21, 7 Pa 2 x - 129, 03Pa 3
5 6 2
Pentru determinrea lui in expresia lui se face x=0

Rotirea se determin facnd in expresia lui

CAPITOLUL
RASUCIREA
Rsucirea pura(torsiunea) se produce cnd rezultanta forelor exterioare ce actioneaz
asupra unei bare se reduce la un cuplu, al crui vector este normal pe seciunea transversal a
barei si coliniar cu axa logitudinala.
Torsiunea apare la o serie de organe de maini(arbori, resoarte, etc). Dac se cunoaste
puterea transmis sub o vitez unghiulara de un arbore atunci momentul de torsiune

Rasucirea barelor de seciune circular sau inelara


Consideram o bar de seciune circular, dintr-un material usor deformabil, ca in figura
10.1
Pe suprafaa acesteia se traseaz o familie de generatoare i o alta de cercuri
trnsversale si echidistante. Se supune bar actiunii a doua cupluri de rasucire egale si de sens
contrar.
Se obsera urmatoarele:
a) generatoarele devin curbe elicoidale;
b) cercurile transversal raman tot cercuri de raze drepte;
c) elemetele de pe suprafa laterala isi modifica numai unghiurile nu si lungimea
laturilor.
Din aceste constatri vor rezulta urmtoarele ipoteze:
O seciune plan i normal pe axa barei inainte de solicitare rmne plan i normal
i dup solicitare
Eforturile unitare axiale periferice sunt nule.
Tensiunea tangenial ntr-un punct pe contur este dirijat dup direcia normalei la
raz i are aceeai valoare din motive de simetrie, fa de centrul secunii, n toate punctele de
pe contur
Pentru a gsi, relaia dintre tensiunea tangenial i momentul Mt vom face
urmtoarele studii:
1) Studiu static
Conform figurii 10.2 se poate scrie:

Nu cunoastem insa legea de variatie a lui in seciune.

2) Studiu geometric
Din bar de seciune circular se considera un tronson delimitat de doua seciuni
transversal situate la distanta dx. Ducand planele si se separa un
element ca in figura 10.3
In baza ipotezeleor mentionate, doua seciuni transversal situate la distanta dx se
rostesc una fa de cealalta cu un ungh de rotatie rigida d.

Un punct oarecare N de pe raza situat la distanta r faa de centrul seciunii are


drept correspondent punctual M de pe raza care in urma rotirii se gaseste in M'. Din
triunghiurile MNM' si MM'=

MM'=rd = rd = =r

Notam , -rasucie specifica

Inclocuind va rezulta =r
3) Studiu fizic

Conform legii lui hooke sau


Din aceasta relaie se deduce legea de variatie a tensiunii in seciunea circular, si
anume ca variaza linear cu r intrucat si G sunt constante.

Inlocuind relaia de mai sus in studiul static rezulta:

Deformaii la rasucire
a) Rasucirea specifica
b) deformatia totala

(rad]

Calculul practic
Modulul de rezistenta polar se defineste:
I I rGM t
W p = p = p ;t = rq G =
rmax R GI p
Mt
t max =
Wp
In cazul unei seciuni circulare cu diametrul D, modulul de rezistenta polar are
expresia:
p D4
I p D3
W p = p = 32 =
R D 16
2
Iar, in cazul unei seciuni inelare cu diametrul exterior D sic el interior d:

Petru dimensionare:
M
WPnec = t
ta
Penru verificare:
M
t ef = t t a
WPnec
Pentru deerminarea momentului la rasucire capabil:
M Pcap = Wpef t a
In unele situaii dimensionarea se face pe baza conditiei de rigiditate.

Cunoscand valoarea deformatiei admisibile

CAPITOLUL XI
DEFORMAII ELASTICE PENTRU SISTEME DE BARE

11.1 Principiul lucrului mechanic virtual aplicat corpurilor elastic


Se considera o bar A-B rigida cu . Pentru a i se da o deplasare virtuala se
intrerupe continuitatea grinzii prin introducerea unei articulaii si a perechii de momente .
In timpul deplasarii virtuale, distanta dintru doua puncte m si n situate la distanta infinit mica
dar nu se modifica.
Astfel, lucrul mechanic virtual nu va produce decat sistemul de forte si cuplul
Mi. Fortele F de legatura intre particulele m si n nu produc lucrul mechanic, distanta ds
ramanand constanta.
Sa consideram acum aceeasi bar dar deformabila. In urma ncarcarii cu bar
se va deforma luand pozitia 2. Se poate in acest caz da o deplasare virtuala pana in pozitia 3.

Lucrul mechanic virtual este astfel produs si de fortele exterioare, si de cele interiare.
Se face precizarea ca notaiile legate de "virtual" vor avea bar deasupra
Lext = P1D1 + P2 D 2 (1)

dLint = - F D(ds ) (2)

Lint =

- F D (ds )
(v )
(3)

Conform principiilor mecanicii analitice lucrul mecani virtual total este nul.
Vom considera lucrul mechanic virtual al fortelor interioare ca fiind lucrul mechanic
virtual Lef . In acest caz:
Lext + (- Lef ) = 0
Relaia (4) se poate explicita in doua moduri:
a) principiul deplasarilor virtuale
in acest caz Lext este lucrul mecanic virtual produs de sarcinile reale ce parcurg
deplasarile produse de sarcinile virtuale, iar Lef este produs de tensiunile ce apar ca urmare a
sarcinilor reale, tensiuni ce parcurg deformaiile specific produse de sarcinile virtuale. Se fac
notaiile:
-sistemul de sarcini reale;
-sistemul de sarcini virtuale.
Deplasarile produse de Qi in punctele de aplicatie si dupa direciile se noteaza cu

D ij .
Sub efectul sarcinilor reale apar:
-tensiune normala;
-deformatie liniara specifica.
-deformatie unghiulara specifica.
Primul indice "x" arata locul unde se produce tensiunea sau deformatia specifica, iar
al doilea "I" sau "j", cauza producerii:
n
Lext = Pj D ji = P1D1i + P2 D 2 i + ... + Pn D ni
j =1

Lef = (s
xj e xi + t xj
g xi )dv
(v)

Deci conform relaiei(4):


n

P D
j =1
j ij = (s
xj e xi + t xj
g xi )dv (5)
(v )
b) principiul fortelor virtuale
in aceasta situatie se schimba rolul intre sarcinile reale si cele virtuale .

Notam: D ij -proieciile deplasarilor produse de sarcinile reale in punctele de


aplicatie si dupa direciile celor virtuale Qi .
s xi ,t xi -tensiunile produse intr-un punct x sub efectul sarcinilor virtuale Q . i

g xj , e xj -deformaiile specific ce apar ca urmare a sarcinilor reale .

Lext = Qi D ij
i =1

Lef = (s
xi e xj + t xi
g xj )dv
(v)
n

Deci: Q D =
j =1
(s i ij xi e xj + t xi
g xj )dv (6)
(v )

11.2 terorema reciprocitaii lucrului mechanic(teorema lui betti)


In baza legii lui joke, deformaiile specific care intervin in membrul din dreapta al
relaiilor(5) si (6) se pot scrie:
s s
e xi = xi ; e xi = xi
E E
t t
g xj = xi ; g xj = xi
G G
Inlocuind (7) in (5) si (6) rezulta :
n
s t
P D
j =1
i ji = (s xi xi + t xi xi ) dv
E G
(v)

P1D1i + P2 D 2i - P3D 3i = Q1D1 j - Q2 D 2 j


D ji = Qi
Pi D ij
Deci :
n n

Pi D ji =Qi D ji
j =1 j =1
(8)

Enunt: lucrul mechanic produs de sistemul de sarcini"j" parcurgand deplasarile


sistemului "i" este egal cu lucrul mechanic produs de sistemul "i" parcurgand deplasarile
sistemului "j".
L ji = Lij
Exemplu: sa consideram grinda din fig 11.3 supusa actiunii a doua sisteme de sarcini
cele reale si cele virtuale .Putem renunta la bar de deasupra notaiilor virtuale deoarece
ambele sisteme pot fi considerate reale sau virtuale.

P1D1i + P2 D 2i - P3D 3i = Q1D1 j - Q2 D 2 j


Dac se considera ca sistemul de sarcini se reduce la o singura sarcina aplicata in
punctual j iar la o singura sarcina aplicata in I, atunci (8) devine
D ji = Qi
Pi Dij
Considernd i , rezult

Notnd , avem:

Relaia (11) constituie teorema lui Maxwell: deplasarea din seciunea I (dup direcia
sarcinilor din i) produs de sarcina unitar aplicat n seciunea j este egal cu deplasarea din
j (dup direcia sarcinilor din j) produs de sarcina unitar aplicat n i.

11.3 Expresia deplasrii punctuale pentru sistemele de bare

S relum relaia (6):

Pentru a obine complet termenul din stnga, trebuie sa se introduc i lucrul


mechanic produs de reaciunile date de sarcinile virtual, n cazul n care exist reazeme unde
se produc deplasri reale dup direciile reaciunilor.
Notm:
reaciunile din reazemele k produse de sarcinile virtual
deplasrile reale din dreptul reazemelor k dup direcia reaciunilor
Atunci membrul stng se va scrie:

Fr a mai demonstra, se face precizarea c termenul din dreata este de forma:

Unde: reprezint fora axial, momentul ncovoietor, fora


tietoare i momentul de torsiune din seciunea x produse de sistemul de fore virtuale .
reprezinta aceleasi eforturi produse de sistemul de forte reale .
-coeficientul de forma.

= pentru seciuni dreptunghiulare; = pentru seciuni circulare.

Dac apare si variatie de temperature sarcinile virtuale si eforturile provenind din


acestea produc lucrul mecani virtual prin deplasarile reale produse de aceasta variatie de
temperature.
In aceasta situatie, forma generala a principiului lucrului mecanic virtual aplicat
sistemelor de bare elastice static determinte, supuse aciunii ncrcturilor, deplasrilor de
reazeme i variaiei de temperatur, este:
N M T
i
Qi Dij + Rki D kj =
k
N xi xi ds +
EA EI
hTxi xj ds +
M xi xj ds +
GA
(14)
M kit t 'x
+ + N xia t x ds + M xia
GI t
M kit ds
n

Unde:
-coeficient de dilatate temic liniar al materialului barei:
h-distana dintre cele dou fee ale barei, supuse la aciunea unei creteri de
temperaturi diferite i ;
t +t
t x = 1 2 creterea de temperature n axa barei ; t ' = t2 - t1
2

Expresia Maxwell-Mohr
Prin intermediul relaiei (14) se poate determinte deplasarea elastic ntr-un punct
dat, dup o directive dat, prentu orice ncrcare. Pentru aceasta, s considerm c sistemul
de sarcini virtuale se reduce la o singur sarcin virtual, egal cu unitatea, aplicat n
punctual i dup direcia deplasrii cutate.
Sarcina =1, produce eforturile notate astfel: N xi = nxi ; M xi = mxi ; Txi = t xi ; M xit = m xit ;
i reaciunile Rki = rki .

Deoarece sistemul de sarcini virtuale s-a redus la o singur sarcin unitar se


poate renuna la indicele j pentru eforturile i deplasrile produse de sarcini reale:
N xj = N x ; Txj = Tx ; M xj = M x ; M xjt = M xt ; D ij = D i ; D kj = D k

Cu aceste notaii,expresia (14) devine:


N M
1D i + rki Dk + nxi x ds + mxi x ds +
k EA EI
(15)
T M t'
+h t xi x ds + mxit xt ds + nxia t x ds + a x ds
mxi
GA GI t h

Pentru simplificarea s renunm la indicele x:


N M T
1Di + rki Dk = ni ds + mi h
ds + ti ds +
k EA EI GA
(16)
M t'
+ mit t ds + nia tds + mi a ds
GI t h
Expresia (16) este relaia Maxwell-Mohr. n aceast relaie N, M, T, , reprezint
diagramele de eforturi din ncrcarea real, t i t' diagramele variaiei de temperatur iar
, diagramele de eforturi din ncrcarea cu sarcina virtual egala cu unitatea, n
punctul i.
Se vor urmrii urmtoarele puncte:
1. trasarea diagramelor de eforturi N, M, T, , pentru sistemul de bare considerat
ncrcat cu sarcinile reale.
2. ncrcarea sistemului numai cu sarcina cirtual unitar, aplicat n punctual i. dup
direcia deplasrii cutate i trasarea diagramelor de eforturi
3. determinrea deplasrii folosind relaia(16).

Teorema lui Veresceaghin


Se pot efectua integralele din formula Maxwell-Mohr i se poate stabili o regul
practic, observnd c diagramele , provenind din ncrcarea cu sarcina virtual
unitar n punctul i pot avea ntotdeauna numai variaie curbilinie iar cealalt o variaie
liniar.
Sa considerm integrala i o poriune de bar A-B pe care sunt cele dou
diagrame ce intervin n integral, sunt ca n figura 11.4
reprezint aria diagramei M iar ordonata din diagram din dreptul centrului de
greutate al diagramei M.
Considernd E , rezult:
B B


mi Mds =
A
mi d W
A
(17)

Dar , deci:
B B B

i m d W = tga
m Mds = xd Wi (18)
A A A


xd W
xG = A
B
;

dW
A

Rezult:
B B


xd W = x
A
dW G
A
(19)

nlocuind (19) n (18) va rezulta:


B B
mi Mds = tga
xG
dW (20)
A A

Din figur rezult c:


yG = X G tga
Deci
B B


m Mds = y
A
i dW G
A
B


m Mds = W
A
i y G

Relaia (21) reprezint teorema lui Veresceaghin. Conform acesteia, rezultatul


B

integralei
Mmi ds ,n care M este o diagram cu variaie curbilinie, iar o diagram cu
A
variaie liniar este produsul dintre suprafa diagramei curbilinii i ordonata din diagram
liniar din dreptul centrului d greutate al diagramei .

S exemplificm