SEMINARUL GEOGRAFIC “D. CANTEMIR” NR.23-24/2004 Bazinul hidrografic Moldovita — caracterizare morfometrica si morfografica a retelei hidrografice Gheorghe Romanescu Résumé Le bassin hydrographique Moldovifa - caracterisation morphométrique et morphographique du reseau hydrographique. La rivigre Moldovita présente une direction concordante a la direction des lignes structuraux (NO-SE). Le reseau hydrographique se developpe sur les deux versants avec une forme dentritique. La majorité des affluents debouche dans la. riviére Moldovifa sous des angles de confluence presque droits (caractére rectangulaire). Dans le systéme de classification Horton-Strahler la riviére Moldovita présente Vordre VI, La densité du reseau hydrographique a une valeur de 1,27 km/km‘ (sur les cartes de 1:50.00). La riviére Moldovita a une surface de 549 km’, une altitude moyenne de 915m et une valeur du facteur de forme de 0,23 (forme alongée). Pour le bassin hydrographique Moldovita on partage 12 bassins, a des surfaces entre 9-85 km’ et des longueurs entre 6-15 km. Les affluents les plus importants sont: Argel, Lungulet, Demicusa (avec Petac), Vulcan, Paraul Boului (avec Boul Mic), Deia (avec Deita), Dubu, Ragcova (Rasca), Sicries (Putna), Ciumarna, ‘Dragosa, Frumosu. Cuvinte cheie: bazin hidrografic, istoric, morfologie, curs principal, afluent, ierarhizare hidrografica. Introducere Valea Moldovitei este situati in grupa nordic& a Carpatilor Orientali, mai precis in cadrul Obcinelor Bucovinei. Dup’ ce dreneazi teritoriul obcinelor se varsa in raul Moldova, tributar Siretului. Practic, Moldovita este cel mai important afluent de pe stfinga al Moldovei (fig.1). Raul Moldovita dreneazi depresiunea alungiti cu acelasi nume si colecteazi apele de pe versantul estic al Obcinei Feredeului, versantul sudic al Obcinei Brodinei si cel vestic al Obcinei Mari. Izvoarele sunt situate in Muntele Veju (Obcina Feredeului) gi dupa un parcurs de doar 48 km conflueazi cu raul Moldova in dreptul localititii Vama. in cursul superior (cunoscut sub numele de Argel) prezinta o direotie perfect transversal gi delimiteaz& Depresiunea Moldovitei de Obcina Brodinei (nord). Dupa iesirea din bazinul Argel face un cot brusc spre sud si prezint& 0 directie longitudinal& pe o distant de 28 km pani la confluenta cu Moldova. Moldovita longitudinala devine o vale importanta si morfologic face parte din subunitatea depresiunii cu acelasi nume. indeplineste si rolul de limita cu Obcina Mare la est. in sud, continuitatea mediului geografic este intrerupta de valea transversal a Moldovei. Valea Moldovitei este asimetrici: versantul vestic este abrupt si cel estic domol. Cumpina de ape este situati pe linia celor mai mari inaltimi din Obcina Feredeului (V) si de pe culmea Obcinei Moldovitei (E). Spre nord, prin intermediul unei ingeuari, se face trecerea spre bazinul Sucevei.8 Gheorghe Romanescu Reteaua hidrografic’ a Moldovitei a fost si este conditionaté de structura geologica, tectonicé gi relief. Valea Moldovitei este mai recent decAt cea a Moldovei superioare. Nu exista in sarmatianul inferior, pe vremea cfnd vaile transversale din estul Obcinei Feredeului debusau in Marea Sarmatic’. S-a definitivat in pliocen si s-a extins regresiv captind treptat cursurile superioare ale paleordurilor transversale existente intre Moldova si Suceava. Tectonica de iniltare diferentiati a jucat un rol important in geneza acestei vai (Barbu, 1976). Sistemul refelei hidrografice Organizarea retelei hidrografice este conditionata de structura si tectonica fundamentului, dar si de existenta cuverturii neogene. Directiile generale de drenaj sunt dictate, actualmente, de nivelul Moldovitei. Raul Moldovita are-o orientare concordanta cu directia liniilor structurale (NV- SE). Refeaua hidrograficd este bine dezvoltat’ pe ambii versanti, prezentnd un aspect dentritic. Formatiunile litologice favorizeazé dezvoltarea cursurilor consecvent- paralele, Majoritatea afluentilor formeazi unghiuri de confluent aproape drepte cea ce determina existenta unei retele cu caracter rectangular. Tot sub un unghi drept conflueazi si Moldovita cu Moldova. fn sistemul de ierarhizare Horton — Strahler raul Moldovita este de ordinul VI (fig.2). Densitatea retelei hidrografice, calculata pe harfile cu scara 1:50.000, indici o medie de 1,27 km/km?. Densititile cele mai ridicate se inregistreazi in nord-estul bazinului si au valori de 3,5-3,9 km/km’; ele se datoreaza litologiei, precipitatiilor abundente $i evapotranspiratiei reduse. Valorile cele mai sczute se gasesc in sudul i sud-estul bazinului gi prezintk indici de 0,3-0,5 kn/km’, sunt influentate de precipitatiile reduse si roca dura. Sistemul de organizare al refelei hidrografice transmite particularititi drenajului, atét sub raportul capacititii, ct si al intensitatii. Dezvoltarea unei retele dese asiguri un drenaj moderat, favorizat si de existenta unui covor vegetal bine ‘inchegat. Din pacate, ca urmare a unui vant cu putere foarte mare, in primivara anului 2002 (7-8 martie) au avut loc cele mai puternice doboraturi de pe teritoriul Rominiei, care au afectat, in cea mai mare parte, bazinul Moldovitei. Dintr-un teritoriu bine impidurit, arealul acestui rau a devenit,.pe alocuri, un teren nud, cu procese de eroziune evidente, Cunoasterea réurilor din bazinul hidrografie Moldovita prezinti dous etape distincte: - veche, reprezentati de descrierile cu continut general; - modern, in care se disting mai multe perioade cu grad diferentiat de cunoastere, organizare a misuritorilor hidrometrice si conturare a directiei de cercetare. Cea mai veche atestare documentara a existenfei raului Moldovita dateazi din sec, al XV-lea, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun. fntr-o danie din 1411 domnitorul asi mindstirii ridicate de el in localitatea Vatra Moldovitei, stapanirea satului Vama, cu toate hotarele sale, “cu toate izvoarele care cad in Moldova si inBazinul hidrografic Moldovita — caracterizare morfomettic& si morfografica a... 9 Moldovifa, pan& la obarsia Frumosului unde cade in Moldovita si de acolo la obarsia Deii, munte, si de acolo pe dealul Paltinului, unde cade in Moldova in vad in jos de satul Cémpulung, unde mai inainte au inceput”. in timpul domniei voievodului Stefan al I-lea, din anul 1443, se aminteste, intr-un alt document, de raul Moldovita, printr-o reconfirmare a daniei lui Alexandru cel Bun, Raul Moldovita si mandstirea cu acelasi nume apar intr-un document gi din vremea lui Petru Rares, find amintit i in Cronica lui Grigore Ureche. Venirea hutulilor in sec, XVI-XVIM si agezarea lor pe cursul superior al Moldovifei a modificat toponimia la nord de limita Moldovita-Demicusa-Puna (Sicries)-Rasca-Argel. Hidronimul Moldovita si celelalte denumiri din valea taului sunt romanesti. Numele de localitati din valea Moldovitei provin de la hidronimele respective. Dupa infiintarea Directiei Generale Hidrometeorologice (1951), care ulterior a avut diferite denumiri, s-au pus bazele dezvoltirii moderne a hidrologiei. Au inceput primele observatii sistematice la statia Dragoga inci din 1950 si din 1966 la statia Lungulet. Repartitia statiilor in funotie de suprafata bazinelor de receptie relevi o oarecare diferent de suprafajai (135 km la statia Lungulet; 428 km’ la statia Dragosa), ins sub aspectul duratei de functionare nu exist diferentieri. Statia Lungulet este situat& la o altitudine de 989 m si cea de la Dragosa la 939 m. Caracteristicile morfometrice si morfografice ale raurilor evidentierea particularititilor de producere gi evolutie a fenomenelor hidrologice este necesard, pe lang cunoasterea conditiilor fizico-geografice, si cea a caracteristicilor morfometrice tipice fiectrui bazin in parte. Moldovita, fafi de alte réuri ale Romfniei, prezint& si unele caracteristici tipice reliefului de tip jurasian existent in Obcinele Bucovinei, Din acest punct de vedere trebuie scoase in evidenta aceste caracteristici unice pe teritoriul carpatic. Moldovita izvoraiste de la o altitudine de 1.160 m gi se varsi in Moldova la 537m, avand o pant& hidraulici de 623m. Cursul sau este paralel cu cel al Moldovei superioare. Coeficientul de sinuozitate al raului Moldovita este de 1,15. Cu o lungime de 48 km, Moldovita devine cel mai important afluent de pe stinga Moldovei, Prezinta Pante medi obignuite pentru regiunea fligului (13 m/km), cu variatii de la >47%e in sectorul superior (Rogosa), la 6,2%o in sectorul Argel-Rasca, 15% intre Rasca $i Demicusa $i 5%o intre Moldovita si Vama. Bazinul hidrografic define o suprafafi de 549 km? gi latimea medie a acestuia este de 12 km. Configuratia retiefului, structura si alcdtuirea geologici, precum si conditiile climatice, care au influentat evolutia in timp a bazinelor hidrografice, au condus la o mare variabilitate a formei bazinelor, cu implicatii asupra modului de formare si de transmitere a undelor de viitura. Pentru evaluarea formei s-a folosit factorul de forma (F,) care are 0 valoare de 0,23, cea ce scoate in evidents forma alungiti a bazinului hidrografic. Altitudinea medie a bazinului hidrografic Moldovita este de 915m (cu o cédere longitudinala de la 1.000m in nord la 750m in sud).10 Gheorghe Romanescu Moldovita si afluentii sai s-au adancit cu cca.200 m, imprimand depresiunii un caracter deluros. Pe valea Moldovitei au fost identificate 5 nivele de terase: 4-6 m; 8-12 m; 15- 16 m; 18-20 m; 30-35 m. Terasele se dezvolt pe ambii versanti, doar in unele sectoare, unde suprafefele sunt reduse. Valea este, in general, asimetric&, aflandu-se sub influenfa structurii, litologiei gi climei. Albia majora prezint& particularitati distincte de la un sector la altul, mai ales din amonte spre aval. Geologic, albia major prezint& caracteristici tipic montane. Predomina aluviunile grosiere de genul pietrisurilor si nisipurilor. Pietrigurile sunt rulate ins& prezinti stadii diferite de rotunjire ca urmare a durititii diferite a rocilor din care provin. Nisipul apare izolat, mai ales pe malurile convexe. Pietrigurile albiei majore de la confluenfa cu Moldova sunt cele mai rulate deoarece reprezinté rezultatul direct al distantei de transport. in profil transversal pietrigurile albiei minore sunt mai mari gi au un grad redus de rulare, comparativ cu cele existente la contactul cu terasele si_versantii, Latimea maxima a albiei majore nu depaseste 200m in sectoarele inferioare. Pe aproape intreaga ei extindere albia major este frecvent parazitati cu conuri de dejectie. Pe cele mai importante sunt asezate localitatile. Frecvent este inundat& ca urmare a caracterului de torenfialitate. Patul albiei minore este c&ptusit cu un strat aluvionar de 30-50 cm grosime. in cursul mijlociu si inferior apar sectoare in care albia este despletiti i se pun in evident& sectoare cu albie unitard. Bazinul hidrografic Moldovita prezint& 12 bazine cu suprafete cuprinse intre 9 ~ 85 km’ iar lungimea oscileaza intre 6 - 15 km. Cei mai importanti afluenti sunt: Argel, Lungulet, Demicusa (cu Petca), Vulcan, Paréul Boului (cu Boul Mic), Deia (cu: Deifa) pe dreapta; Dubu, Rascova (Rasca), Sacries (Putna), Ciumarna, Dragosa, Frumosu pe stfinga. Argel — afluent pe dreapta. Izvoriste de la 1.300 m, cursul sau fiind paralel cu cel al Moldovei superioare. Debugeazi in Moldovifa la 775 m altitudine. Panta hidraulicd este de 525.m, Are o lungime de 13 km si curge la nord de Obcina Curmiturii. Coeficientul de sinuozitate al raului este de 1,20. Bazinul hidrografic insumeaz o suprafatai de 46 km’, detine o forma alungita si are o yaloare a factorului de form’ de 0,27. Altitudinea medie a bazinului este de 1.023m. Dubu — afluent pe stinga. Izvoraste de la 980 m si dup o lungime de 6 km. Debuseaz in Moldovita la 770 m altitudine. Panta hidraulic& are o valoare de 210 m. Coeficientul de-sinuozitate al raului este de 1,33. Bazinul hidrografic insumeazi o suprafati de 14 km? gi factorul de forma prezint& 0 valoare de 0,38 ceca ce confera bazinului o forma alungitd. Altitudinea medic a bazinului este de 975 m. Rascova (Rasca) ~ afluent pe stanga. Izvoriste de la 960 m si debuseaza in Moldovifa la o altitudine de 720 m, Panta hidraulic& are o valoare de 240 m. Cursul are o lungime de 7 km. Coeficientul de sinuozitate al cursului principal este de 1,09.Bazinul hidrografic Moldovita — caracterizare morfometrici si morfograficd a .. oy Suprafa{a bazinului hidrografic are o valoare de 21 km’ si factorului de forma este de 0,42 ceea ce indicd existenfa unui bazin cu alungire slaba. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de 961m. Lungulet — afluent pe dreapta. Izvoriiste de la 940 m gi debuseazi in Moldovita la o altitudine de 700m. Panta hidraulic& are o valoare de 240 m. Lungimea cursului principal este de.6 km gi valoarea coeficientului de sinuozitate se ridicd la 11 Bazinul hidrografic prezinti o suprafati de 9 km? si valoarea factorului de forma este de 0,25 ceea ce-i confer un caracter alungit. Altitudinea medie a bazinului este de 895 m. Scdiries (Putna) — afluent pe stanga. Izvoraste de la 1.040 m gi dupa ce strabate 12 km conflueazi cu Moldovita la o altitudine de 678 m. Panta hidraulick are o valoare de 362 m. Coeficientul de sinuozitate este de 1,39. Suprafata bazinului este de 5 km? si valoarea factorului de forma se ridicd la 0,24, fapt pentru care acesta prezinti o forma alungiti, Altitudinea medie a bazinului este de 910 m, Petac —afluent pe stanga al Dem&cusei. Izvoriste de la 1.240 m gi conflueazi la 695 m altitudine. Panta hidraulic& are o valoare de 545. Are o lungime de 12 km Bazinul hidrografic insumeaz& o suprafata de 42 km’ si valoarea factorului de forma este de 0,29 si prin urmare detine un caracter alungit. in Depresiunea Argel terasele apar, in amonte, doar pe dreapta, si in aval, pe stinga. fn centrul satului Argel terasele apar doar pe stanga si prezinti elemente morfologice clare. La confluenta cu Rascova, valea se ingusteazi. Este prezent terasa de 18-20 m, Pe ambii versanti apar terasele de 4-6 m gi 8-12 m. La Ragea, intr-un sector de ugoari Kirgire, terasele se dezvolti in exclusivitate pe dreapta (4-6 m; 8-12 m; 15-16 m). in aval, pana la confluenta cu Scdriegu, apar, pe stanga, terasele de 4-6m si 8-12m, iar pe dreapta doar cea de 15-16 m. La intrarea in depresiune Scdriegu prezint& o albie bine individualizata, inainte de confluenta Demacusei cu Moldovita, terasa joast de 4-6 m apare si pe dreapta. La confluent apar cele trei terase: 4-6; 8-12 m; 15-16 m. Vulean — afluent pe dreapta. Izvoriste de la 1.200 m gi debuseazi in Moldovifa la o altitudine de 624 m, Panta hidraulic& are o valoare de 576 m. Cursul are o lungime de 9 km si un coeficient de sinuozitate de 1,18. Bazinul hidrografic are o suprafati de 24 km’ si un factor de forma cu valoarea de 0,29 (formi alungita). Altitudinea medie a bazinului este de 871 m. Ciumdrna — afluent pe stanga. Izvoraste de la 880m gi dupa un curs de 13 km conflueazi cu Moldovifa la 618m altitudine. Panta hidraulica are o valoare de 262 m. Coeficientul de sinuozitate al cursului de apa este de 1,14. Bazinul hidrografic detine o suprafata de 32 km? si factorul de forma are o valoare de 0,18 (forma alungiti). Altitudinea medie a bazinului este de 888m.12 Gheorghe Romanescu Pérul Boului — afluent pe dreapta. Izvoraste de la 1.092 m gi debuseaza in Moldovita lao altitudine de 617 m. Panta hidraulica are 0 valoare de 475 m. Lungimea cursului de apa este de 12 km si coeficientul de sinuozitate are valoarea de 1,20. Suprafata bazinului hidrografic este de 50 km? gi factorul de form’ are valoarea de 0,34. Altitudinea medie a bazinului este de 954 m. Pérdul Boului Mic - afluentul pe dreapta al Paraului Boului. Izvoriiste de la 1.220 m si conflueazi cu Paraul Boului la o altitudine de 659m. Panta hidraulica are 0 valoare de 561 m. Cursul principal are o lungime de 10 km Suprafata bazinului hidrografic este de 22 km’ si factorul de form are valoarea de 0,22. Dragosa ~ afluent pe stinga. Izvoriste de la 1.020 m si conflueazi cu Moldovita la o altitudine de 592 m. Panta hidraulic& are o valoare de 428 m. Cursul principal are o lungime de 14 km si un coeficient de sinuozitate de 1,33. Bazinul hidrografic are o suprafata de 34 km’ si raportul de forma este de 0,17 (forma alungit’). Altitudinea medie a bazinului este de 882m. Valea Moldovifei, intre localititile Moldovita si Frumosu, este asimetrici, excepti¢ ficind doar zona de confluenti cu paraiele Vulcan si Boului. in aval de Moldovita terasa de 8-12 m este inclinat’ spre talveg. in dreptul localit&tii Vatra Moldovifei valea are o lirgime maxima si cele cinci nivele de teras& se dezvolti pe ambii versanfi. Trei nivele de terasi se pistreazi si dup confluenta Moldovifei cu Ciumarna, La Dragosa se inregistreazi o nou’ Mirgire a vaii si lipseste nivelul terasei de 30-35 m. Largimea maxima a vai, mai mare decat la Frumosu, se giseste la punctul de confluenta cu Dragosa. Frumosu — afluent pe stanga. Izvoriste de la 1.100 m gi debuseazi in Moldovita la o altitudine de 571 m. Panta hidraulica are o valoare de 529 m. Cursul principal are lungimea de 10 km gi un coeficient de sinuozitate de 1,19. Bazinul hidrografic are o suprafafi de 27 km’ si raportul de forma are valoarea de 0,27 (forma alungita). Altitudinea medie a bazinului este de 380 m. Deia — afluent pe dreapta. Izvoraste de la 1.000m si conflueazi cu Moldovita a 0 altitudine de 570 m. Panta hidraulicd are o valoare de 430 m. Cursul principal are o lungime de 9 km gi un coeficient de sinuozitate de 1,08. Bazinul hidrografic detine o suprafaji de 30 km? si factorul de forma are o valoare de 0,37. Altitudinea medie a bazinului este de 844 m. Deija ~ afluent pe dreapta al pardului Deia. Izvoraste de la 1.100 m si conflueaz cu Deia la 619 m. Panta hidraulica are o valoare de 481 m. Cursul principal are o lungime de 5 km gi un coeficient de sinuozitate de 1,22. Bazinul hidrografic detine o suprafati de 9 km? si forma sa este relativ rotunjita dat& fiind dimensiunea foarte mica. Satul Frumosu este agezat pe terasele de pe stinga Moldovitei. De la confluenfa cu Deia apar terase pe dreapta (4-6 m; 8-12 m). Pan la confluenta cu Moldova valea este asimetricd si apar doar terasele de: 4-6 m; 8-12 m; 15-16 m.Bazinul hidrografic Moldovita — caracterizare morfometric& si morfograficl a... 13 ‘Trebuie remarcat faptul c& majoritatea afluentilor raului Moldovita prezinté o diferent de nivel (pant hidraulic4), intre izvoare si punctul de denudare, foarte mare (400-500 m). Precipitatiile sunt bogate (700-800 mm) si evapotranspiratia redus’ (500-600 mm), ceea ce determina un coeficient de scurgere ridicat. Ca urmare a acestui fapt arterele hidrografice detin ape bogate cu viteze mari. Specificul de baz este torentialitate, de unde si pagubele materiale importante pe care le produc foarte des. Transportul bustenilor provenifi din doboraturi este foarte mare. Se impun lucrari de apirare contra revarsérilor. Concluzii Raul Moldovita prezint& 0 orientare concordanta cu directia liniilor structurale (NV-SE). Reteaua hidrograficd este dezvoltati pe ambii versanti, cu aspect denttritic, Majoritatea afluentilor care se varsi in Moldovita formeazi unghiuri de confluent aproape drepte, de unde caracterul rectangular al retelei. Chnpultiog Moldovenese $0 £ Ww 1s 20KM Fig. 1 Pozitia geografica a bazinului hidrografic Moldovita in sistemul de clasificare Horton-Strahler, raul Moldovita este de ordinul VI. Densitatea refelei hidrografice este de 1,27 knvkm? (calculati pe hiirtile in scara 1:50,000). Raul Moldovita are o lungime de 48 km si un coeficient de sinuozitate de 1,15. Bazinul sau hidrografic insumeazii 0 suprafatii de 549 km’, o altitudine medie de 915 m si o valoare a factorului de forma de 0,23 (forma alungita).14 Gheorghe Romanescu Pentru bazinul hidrografic al Moldovitei se evidentiazi 12 bazine cu suprafete cuprinse intre 9 - 85 km’, iar lungimea oscileaz intre 6-15 km. Panta hidraulica a afluentilor este ridicata. Cei mai importanji afluenti sunt: Argel, Lungulet, Demiicusa (cu Petac), ‘Vulcan, Pardul Boului (cu Boul Mic), Deia (cu Deita), Dubu, Rascova (Rasca), Sacries (Putna), Ciumarna, Dragosa, Frumosu. dey Fig. 2 lerarhizarea refelei hidrografice a Moldovifei dupa sistemul Horton- Strahler Bibliografie Barbu N. (1976), Obcinele Bucovinei. Editura $tiintifica si Enciclopedica, Bucuresti. ** * (1971), Raurile Romaniei. Monografie hidrologicd. INMH Bucuresti, * * * (1982), Harta topograficd, sc.1:50.000. Directia Topografica Militard, Bucuresti * ** (1992), Ailasul cadastrului apelor din Romania, Ministerul Mediului, Bucuresti. *** (2000), Date inedite. Statia Hidrologica Suceava.SEMINARUL GEOGRAFIC “D. CANTEMIR” NR.23-24/2004 Observatii geomorfologice asupra ,,pragurilor” din albiile minore ale paraielor din Masivul Giumaliu Cristian-Dan Lesenciuc Abstract AL first sight knick-points seems to have random occurrence on the river profile, many of them being closely related with the geologic structure. Grouping them by frequency and altitude we noticed that (on third Horton rivers) there is a higher frequency on certain relative altitude intervals from their cofluence. So it is obvious that along geology other factors like local and general topographic level variations and Pleistocene climatic changes played an important role. We noticed that within the knick-poits analysed in Giumalau Massif are evolutive differences between Bistrita and Moldova tributaries. For Bistrita tributaries there is a strong relationship between lower knick-points of the former with Bistrita river terraces. Moldova’s tributaries of the fifth order (Putna and Izvorul Giumaléului) the knick-points are frequent only on the upper courses, the river profiles showing a strong concavity which shows an advanced dynamic equilibrium but without identifying any relationships between knick- points and Moldova's terraces. Key words: river chanel, knick-points, lithology, tectonics, paleogeographic evolution, Pleistocene Evolutia profilelor longitudinale ale albiilor minore in timpul «grade» se materializeazi prin procese de eroziune si de acumulare care alterneaz’ in Iungul profilului (degradare si agradare). Pragarile = Referindu-se la o serie albiilor minore de ordinul Hit de profile ale albiilor minore de ordin Horton mai mare de VI (I. Ichim si colab., 1989) 7 i oo afirmau: «pentru sectiunile de albie din aria cristalini a Carpatilor, ce corespunde in general, pantei celei mai mari a profilului longitudinal, valorile de oscilatie ale patului albiei sunt sub 50 m amplitudine, si domin’ degradarea. Albiile reprezint& numeroase repezisuri si mici cascade, o patur& aluviali redusi formati din bolovinis mare (4 20 - 30 cm), Acest areal corespunde unui transport de aluviuni in suspensie redus, sub 100 t/km?/an. Analiza profilelor longitudinale din Masivul Giumaliu evidentiazi prezenta a numeroase discontinuititi de pant& in cadrul talvegurilor albiilor minore. in literatura de limba englezi acestea sunt denumite «knick-points » (conf. Iui I. Ichim siCristian-Dan Lesenciue 2 Clb PERCE EER flees oan Fig. 2. Profil longitudinal al albiei minore a paraului Colbu Fig. 3. Profil longitudinal al albiei minore a paréului Putna colaboratorii). La prima vedere pragurile au un caracter aleatoriu pe profil, multe dintre acestea formandu-se in relatie cu substratul geologic, avand in vedere succesiunea litologic’ specifica zonei. Gruparea acestora pe un grafic de frecventa, in functie de altitudinea relativa a demonstrat (la nivelul albiilor de ordin I Horton) frecventa mai mare a acestora pe anumite paliere de altitudine relativa fati de confluenta (Fig. 1) Pentru palierele altitudinale (0 - 50 si 150 - 200 m) corespund 38 % din numérul total de discontinuitati inventariate, Totodata, 68 % dintre albiile minore de ordinul TH detin un prag situat sub 50 m altitudine relativa fata de confluenta iar 77,5 dintre profile au praguri situate intre 150 si 200 m altitudine faté de confluenta Astfel, devine evident faptul ci in formarea discontinuitatilor de albie, pe lings substratul geologic au intervenit si alti factori, cum ar fi variatiile nivelului de bazi local si general, in relatie cu schimbarile climatice bruste din Pleistocen. fn acest sens,Observatii geomorfologice asupra ,pragurilor” din albiile minore ale paraiclor din ... 17 dinamica pragurilor albiilor de ordinul III a avut loc in stransd relatie cu procesele similare din aval, aferente albiilor minore de ordin superior. Pentru exemplificare'am ales albiile de ordinele IV si V aferente paraiclor ce debuseazi direct in Bistrifa. Altitudinile relative la care apar primele praguri din amonte de confluente apartin palierului altitudinal de 14 — 46 m, exceptie ficind albiile paraielor Rusca (IV) si Colbu (V), (Fig. 2) in cazul cirora primele praguri apar la altitudinile relative de 100 respectiv 92 m. Primele praguri ale albiilor minore corespund nivelurilor de terase de 20 - 25 m si 40 — 55 m ale Bistritei, larg dezvoltate in sectorul aferent Masivului Giumalau. in cazul celor dowd paraie care fac exceptie de la regula, altitudinile relative la care apar primele praguri sunt cu cca. 50 — 60 m mai mati, fapt ce se datoreste miscarilor tectonice de indlfare a compartimentului situat la est de falia Rusca - Putna. Al doilea nivel de praguri este situat in ecartul altitudinal de 64 ~ 96 m altitudine relativa si corespunde nivelurilor de terase ale Bistritei de 65 — 70 si 100 ~ 110 m, Cel de-al treilea nivel de praguri (132 — 166 m) apare pe toate profilele in discutie i ivelului a Bistritei d ig + tl Kagan: |. ea i NP AHA aver Sina. | A aaa ai ates ae apartine ecartului altitudinal (194 — 216 m) care este greu de corelat cu un nivel de evolutie al Bistritei. Corelatia dintre nivelurile pragurilor de pe afluentii de ordinele IV si V gi cele ale teraselor Bistrifei este evident si in cazul discontinuitatilor albiilor de ordinul II ale afluentilor directi ai Bistritei. in cazul celor dova profile longitudinale, ale albiilor minore de ordinul V Horton, aferente bazinului Moldovei (Fig. 3 si 4), aparitia pragurilor este specifica doar cursurilor superioare. Acest fapt indic’ o ajustare avansati a formei profilelor, expresie a unei stiri de echilibru dinamic. Factorii care determina aparitia pragurilor de pe cursurile superioare sunt de natura tectonici (in albia Putnei la altitudinea relativa de 272 m, in dreptul faliei directionale Rusca-Putna i in albia pardului Izvorul Giumaldului la altitudinea relativa de 185 m, in dreptul faliei directionale Crucea — 203 lvorul Glumaléutsi18 Cristian-Dan Lesenciuc Colbu), litologica (pragul de la 422 m alt. relativa de pe raul Putna format la traversarea gnaiselor porfiroide de Pietrosu, din fereastra tectonic’ a Putnei), aluvionara (formate in aval de confluente importante, cu aport masiv de aluviuni care duce la suprainalfarea albiei, de exemplu pragul situat in aval de confluenta dintre Sterparul si Sapele, 352 m altitudine relativa) sau datoriti descresterii altitudinii nivelului de baz local (pragul din albia Izvorului Giumalau situat la 135 m altitudine relativa). fn concluzie, in ceea ce priveste pragurile, existé o serie de diferentieri de natur& evolutiva intre profilele albiilor minore ale afluentilor Bistrifei fata de cele ale afluentilor Moldovei. Pentru afluentii Bistrifei se constat’ o relatie evidenta intre nivelurile inferioare ale pragurilor de pe afluentii directi si nivelurile de terase ale Bistrifei: discontinuitatile din albia minora sunt repartizate pe toati lungimea profilului, cele mai evidente fiind in sectorul mijlociu si inferior; pentru afluentii de ordinul IV si V factorul principal care a determinat aparitia pragurilor este variafia nivelului de baza local, reprezentat de albia minori a Bistritei; odati cu micsorarea ordinului creste rolul factorului geologic in geneza majoritatii ruperilor de pant’, Pentru afluentii de ordinul V ai Moldovei (Putna si Izvorul Giumalaului) ruperile de panta din albia minora sunt caracteristice doar pentru cursurile superioare, profilele avand o concavitate pronuntati, demonstrand o stare avansati de echilibru dinamic: pragurile nu sunt la fel de evidente ca in cazul celor aferente profilului de ordinul V al albiei paraului Colbu, afluent al Bistritei; factorii de control ai acestor praguri sunt cei legati de substratul geologic, fart a identifica 0 corespondenta cu nivelurile de terase ale Moldovei. Bil iografie Balintoni I., Timpau I. (1974), Gnaisele porfiroide de Pietrosu Bistrifei intre Zugreni si Levorul Réu (Carpatii Orientali), Sti cerc. geol. geofiz., Bucuresti. Balintoni I. (1981), Date noi asupra pozitiei structurale a metamorfitelor din bazinul Vaii Puinei (Carpafii Orientali). D.S. Inst. Geol. Geofiz., LXVII/5, Bucuresti Balintoni I., Gheuca I. (1982), Structura si litostratigrafia sectorului vestic al cristalinului Bistritei intre Dorna Arini si Drdgoiasa (Carpafii Orientali), D. 8. inst. Geol Geofiz., vol. LXVIV/5, Bucuresti Balintoni L. (1984), Structure of the right side of the Bistriga River between Ciocnesti and V Dornei. (Est Carpathions), D.S. Inst, Geol. Geofiz., LXII/S, Bucuresti. Balintoni I. (1996), Geotectonica terenurilor metamorfice din Romdnia, Edit. Univ. ,Babes- Bolyai” Cluj Napoca, Bereia L, Bercia Elvira., Krautner H., Krautner Florentina, Muresan M. (1967), Unitdti tectonice structurale $i stratigrafia formafiunilor metamorfice din zona cristalino- mezozoicd a Muntilor Bistritei (Carpatit Orientali), D. S. Com. de stat al Geol., vol. LIL/1, Bucuresti. Bercia L, Bereia Elvira, Sanduleseu M., Szasz L. (1975), Harta geologicd, Scara 1: 50.000, Foaia Vatra Dornei.Observatii geomorfologice asupra ,pragurilor” din albiile minore ale paraiclor din ... 19 Bojoi I., Apetret M., Varlan M. (1994-1995), Analysis and modelling of morphometrical parameters of the foodplains in the upper Jijia drainage basin, Analele st. ale Univ. "Al.I.Cuza" lagi, t. 40 - 41, s. 2c, geografie. Bravard J.P., Landon N., Peiry J.L., Piegay H. (1999), Principles of engineering geomorphology for managing channel erosion and bedload transport, examples from French rivers, Geomorphology 31, 291-311, Elsevier. Donisa I. (1968), Geomorfologia vai Bistritei. Ed. Acad. R. S. R., Bucuresti Donisa I. (1972), Asupra vechimii retelei hidrografice din partea nordica $i centralé a Carpatilor Orientali, Bul. Soc. de St. Geogr. din R. S. R., vol. 1 (71), Bucuresti Glod Mihaela, Lesenciue C. D., Capitan R. (1994), Observarii asupra profilelor longitudinale ale rdurilor din bazinul hidrografic al Bistritei amonte de Vatra Dornei, Rev. ,Noosfera ~ Geografia in anul 300 al Universititii Bucuresti", Bucuresti. Ichim I. (1988), Semnificatia mérimii suprafetei bazinului hidrografic in dinamica proceselor fluviale, ,Hidrotehnica”, 33, 3. Ichim L, Bitucd, D., Ridoane Maria, Duma, D. (1989), Morfologia sidinamica albiilor de réu, Edit. tehnic’, Bucuresti. Joja T., Alexandrescu Gr., Bereia L, Mutihac V., Dimian M. (1968), Harta geologica, Seara I: 200.000, Foaia Radaui. Lesenciue C. D. (1998), Observafii geomorfologice asupra profilelor longitudinale ale réurilor din bazinul hidrografic Moldovita, Luct. Semin. geogr. ,D. Cantemir",, vol. 15- 16, Tasi Lesenciue C.D. (2002), Structural landforms of the Giumalaw Massif, An. St. Univ. Al. 1. Cuza" Iasi. ' Lesenciue C. D. (2002), Morfolitologia Masivului Giumaldu, Lucr. Semin. geogr. ,D. Cantemir", Iasi. Ohmori H., Saito K, (1933), Morphological development of longitudinal profiles in Japan and Taiwan, "Bull. of. Department of Geography", Univ. of. Tokyo, 25. Ridoane Maria, Ichim L, Pandi, G. (1991), Tendinge actuale in dinamica patului albiilor de réu din Carpafii Orientali, SC GGG, seria Geografie, t. 38. Radoane Maria, Radoane N., Ichim L, Dumitrescu Gh., Ursu C. (1996), Analiza cantitativé in geografia fizica, Rdit. Univ. "Al. I. Cuza", lagi. Ridoane Maria, Ichim L., Dumitriu D. (2001), Geomorfologie, Edit. Univ. Suceava. Snow, R. S., Slingerland, R, L. (1987), Mathematical modelling of graded river profiles Journal of. Geology, 95. Zavoianu I. (1978), Morfometria bazinelor hidrografice, Ed. Acad. R. S. R., Bucuresti