LUCRARE DE LICEN

Coordonator tiinific:
Conf.univ.dr. Achim Sorin Adrian
Student:
Sasciuc Daniela

Sighetu Marmaiei
2017

-3-
 LUCRARE DE LICEN
Contabilitatea salariilor la SC Jurj SRL

Coordonator tiinific:
Conf.univ.dr. Achim Sorin Adrian
Student:
Sasciuc Daniela

Sighetu Marmaiei
2017

1
 Pretul natural al muncii este acel pret care este necesar pentru a da posibilitatea
muncitorului atat sa se intretina, cat si sa-si perpetueze rasa, fara nici o crestere
sau scadere. Aceasta a fost recunoscuta ca definitie a salariului minim. Pretul de
piata al muncii salariul nominal este pretul care se plateste in mod real, pe baza
actiunii naturale a proportiei dintre oferta si cerere, munca este scumpa cand este
rara si ieftina cand este adundenta.
John Stuart Mill a respins conceptia ricardiana a salariului stabilit la nivelul
minim de subexistenta. In conceptia sa, acesta ar fi nivelul minim al salariului, nu
salariul efectiv. Salariul efectiv depinde de raportul cerere-oferta, adica de relatia
dintre importanta populatiei muncitoare (oferta) pe de o parte si cresterea fondurilor
destinate platii salariile (cerere) pe de alta parte. Mill a afirmat ca salariul este un
element al costului de productie.
O scurt prezentare a capitolelor I si II
O definiie legal a salariului este dat n Legea salarizrii
nr.847/2002220. Astfel, prin salariu se nelege orice recompens sau ctig evaluat
n bani, pltit salariatului de ctre angajator sau de organul mputernicit de acesta, n
temeiul contractului individual de munc, pentru munca executat sau ce urmeaz a
fi executat.
n toate rile, salariul condiioneaz situaia economic a unui numr
mare de locuitori. n rile dezvoltate economic, salariaii reprezint 85-93% din
populaia ocupat.
Din punct de vedere strict fiscal, sensul si continutul notiunii de salariu
se vor intelege corect si pe deplin numai daca este privit atat din punct de vedere al
celui care il acorda (al angajatorului, care este platitorul de salarii), cat si din punct
de vedere al celui care il primeste (al salariatului, care este beneficiarul veniturilor
din salarii).
SALARIATUL este o persoana incadrata cu contract individual de
munca, cu timp integral sau partial de munca, pe o perioada nedeterminata sau
determinata. Atat timp cat nu exista un contract individual de munca, nu se poate
vorbi de salariat sau salariu.. calitatea de salariat se capata numai si numai prin
incheierea unui contract individual de munca, care genereaza intocmirea
documentului carte de munca numita mai nou carnet de munca.
Daca la nivel macroeconomic, politica salariala este conceputa ca o
componenta a strategiei economice generale, alaturi de politica ocuparii fortei de
munca, de politica fiscala, monetara, bugetara si de credit, la nivel microeconomic
politica salariala constituie parte intrinseca a strategiei firmei care implica o latura
interna si una externa deoarece vizeaza:

1
- modelarea si sustinerea prin salariu a raporturilor de munca din interiorul
intreprinderii, respectiv a raportului dintre continutul muncii desfasurate si
modalitatile de plata;
- o anumita aliniere realizata prin mecanismele de piata intre nivelul si structura
salariilor platite si cele practicate de alte firme cel putin pentru profesiile sau
meseriile de baza

Prin politica salariala organizatia se angajeaza in dezvoltarea unui sistem

de salarizare vizand performanta in munca, aceasta inseamna ca urmareste sporirea
caracterului incitativ al salariului, sustinerea presupune realizarea unei stranse
legaturi intre rezultatele muncii pe de o parte si plata acesteia pe de alta parte.
Piaa muncii n U.E. este caracterizat printr-un omaj ridicat n mai multe regiuni
i sectoare, iar n altele, dimpotriv, prin lips de personal calificat. Discrepanele se
nregistreaz i pe categorii de vrst. Dac media omajului n U.E.-25 este de 9%,
la tineri el se apropie de 19%. O mai mare mobilitate ar ajuta la egalizarea acestor
"vrfuri" nedorite.
Mobilitatea activeaz abiliti latente ale individului. Un romn care a lucrat
n Spania este mai bine pregtit pentru schimbare dect unul care a stat acas.
Schimbarea locului de munc i dezvolt omului abilitile profesionale i personale,
i mbogete cunotinele, i ofer mai mult satisfacie a muncii i, pe ansamblul
societii, crete gradul de angajare a forei de munc.
Contextul globalizrii impune i el o mai mult mobilitate angajailor.
Schimbarea rii n care lucrezi poate fi benefic, chiar dac implic eforturi i
sacrificii.
Prima problem dificil este gsire unui loc de munc ntr-un mediu necunoscut,
uneori chiar ostil, care implic schimbarea limbii de comunicare, a locuinei, a
vecinilor i a prietenilor. Apar costuri legislative, administrative i personale n
legtur cu mutarea dintr-o ar n alta. Oamenii dinamici, ntreprinztori, harnici,
printre ei muli romni, i vor asuma riscurile, vor renuna la comoditatea cotidian
n cutarea unui venit suplimentar.
n ceea ce privete mobilitatea U.E. i propune trei obiective:
a) s atrag atenia asupra:
- dreptului lucrtorilor de a circula liber n rile membre;
- existenei posibilitilor de mobilitate profesional (ocupaional);
b) s promoveze schimbul de practici pozitive ntre actorii interesai din diverse
ri, ndeosebi autoriti publice, parteneri sociali i operatorii economici particulari;

1
c) s promoveze o mai profund analiz a fluxurilor de munc n interiorul U.E.,
identificnd obstacolele i motivaiile mobilitii.
Pe agenda Parlamentului European s-a nscris posibilitatea de transfer,
dintr-un stat membru n altul, a dreptului la pensie.
Se aloc fonduri pentru studii asupra mobilitii forei de munc i
pentru ameliorarea statisticilor n domeniu. Se va acorda un premiu european
organizaiei care a contribuit cel mai mult n anul 2008 la stimularea mobilitii forei
de munc.
Imobilismul "apas" greu asupra pieelor muncii din U.E. Mai puin de 2% din
lucrtori i-au prsit ara de origine pentru a lucra n alt ar. n nou state membre,
40% din lucrtori nu i-au schimbat locul de munc n ultimii 10 ani.

Capitolul III - Studiul de Caz

Capitolul IV Preri i concluzii

Calificarea i specializarea suplimentar. Dobndirea unei calificri sau specializri
pentru meseriile foarte cutate pe piaa muncii poate fi o ans real de a ocupa un
loc de munc remunerat foarte bine. n ultima vreme se remarc tendina
muncitorilor - calificai sau necalificai - de a se specializa sau califica pentru posturi
care asigur venituri salariale mai consistente.
James Whitney, manager cu multa experienta in domeniul salarizarii
mentioneaza faptul ca majoritatea celor care se ocupa de promovarea unor asemenea
sisteme de salarizare preferentiale sunt tributari traditiilor de salarizare dezvoltate
intr-un mediu complet diferit. Astfel, in mod traditional, pot fi intalnite criterii si
principii neexaminate suficient si acceptate fara rezerve in administrarea salariilor,
experienta manageriala indelungata permitand sesizarea unor inconsistente,
inechitati si slabiciuni motivationale ale actualelor programe de salarizare.
De exemplu, sunt numeroase firme care afirma ca sustin sau
promoveaza sisteme de salarizare ce au in vedere performanta, in timp ce multe
dintre ele continua practicile de diferentiere a salariatilor intre angajatii ce au
contributii egale in cadrul organizatiei.
In acest context se mentioneaza si o promisiune tipica de recrutare
vino sa lucrezi pentru noi si daca lucrezi bine iti vom creste salariul in urmatoarele
sase luni.