Obiceiuri i tradiii din platforma Branului

Prof. Puiu Mihaela Loredana

Colegiul de tiine Grigore Antipa Braov

Mestesugul, ca ndeletnicire specific, reprezint o mbinare organic ntre tehnici i art i i are
originea la nceputurile istoriei. De la forma lor primar de manifestare, la gradul superior atins in zilele
noastre, mestesugurile au parcurs drum lung pe linia perfectionarii tehnicilor, a diversificarii produselor si
al ridicarii nivelului artistic.
Prelucrarea lemnului. Pentru brneni, lemnul pdurilor nconjurtoare a constituit o surs de trai
i un mijloc de rezolvare a multor probleme de via, deoarece cu ajutorul acestui material se construiau
casele gospodreti, instalatiile tehnice i uneltele, mobilierul i obiectele de uz casnic.
Constructiile din lemn si instalatiile tehnice (mori, piue, joagare, teascuri), sunt expresia
mostenirii unei indelungate traditii in prelucrarea lemnului, ridicata la nivelul mestesugului. Din categoria
uneltelor de munca intalnim numeroase unelte si obiecte folosite in domeniul cresterii animalelor: vase
pentru muls, tipare de co, linguri de diverse forme, cerinte, linguri de jintita, putinele pentru batut untul,
cupele petru muls si ravarele pentru framantat casul.
Din categoria obiectelor legate de viata pstoreasc, instrumentele muzicale folosite n zona Moieciu
fluierele, cavalele si tilincile se remarca si prin accentuarea calitii artistice. De asemenea calitatile
estetice se remrc la uneltele agricole, la juguri, ei si coditile de bici.
In domeniul confectionrii de mobil, metesugul s-a dezvoltat numai n limita strict a satisfacerii
cerintelor din zon.
Fierritul. Mesteugul fierritului a fost practicat n cadrul atelierelor steti, n aproape toate
aezrile brnene i s-a dezvoltat n corelaie cu practicarea ocupaiilor de baz. Ateliere ce nc mai
functioneaz se afl la irnea, imon, Moeciu de Sus. Ele cuprind o serie de produse i obiecte
manufacturate n atelier: serii de ciocane, nicoval, bard, vtrai pentru crbuni.
Cojocritul. Prelucrarea pieilor n Bran era efectuat aproape n fiecare gospodrie. Cojocaria s-a
practicat n trecut mai ales in Branul de Sus (Fundata si Sirnea). La Sirnea, se mentine pana in zilele
noastre cojocaritul n formele sale traditionale.
ncondeierea oulor. Arta incondeierii oulor, extrem de veche, este foarte raspndit n zona
Branului excelnd printr-o miestrie a executiei desenului si printr-un bogat repertoriu de motive
ornamentale mai ales n localitile Bran, Sohodol, imon, Poarta, Mgura i Fundata. n perioada
interbelic se exportau cantiti nsemnate de ou ncondeiate n S.U.A, Anglia i Italia.

1
 Instalaiile tehnice raneti
Situata in plin munte, zona Moeciu-Bran este strbtut de ruri, propice dezvoltarii si amenajarii
instalatiilor tehnice atat de necesare economiei autohtone. Branul, Moieciul de Jos si Moieciul de Sus sunt
localitati in care s-a dezvoltat cu precadere industria taraneasca a moraritului. Industriile taranesti legate
de prelucrarea textilelor (piue, darste si valtori), dezvoltate ca urmare a practicarii intensive a cresterii
oilor si a cerintelor de prelucrare a lanei, constituie o grupa importanta de instalatii. Au fost amplasate cu
precadere in partea de jos a zonei.
Pentru viitorul satelor de munte, activitatile microindustriale se nscriu ntre posibilitatile de cea
mai importanta n determinarea, la fixarea fortei de munca in zona si la cresterea animalelor.
Datorita posibilitatilor reduse de rentabilizare a cresterii animalelor, n majoritatea zonelor de
munte, producatorii au avut intotdeauna tendinta de a cauta surse complementare de castig in sfera
activitatilor neagricole, scopul permanent urmarit fiind obtinerea unui salariu si implicit a asigurarii
vechimii si dreptului necesar atribuirii pensiei de btrnee.
Satul de munte oferind posibilitati de angajare relativ reduse, o parte a producatorilor agricoli sunt
nevoiti sa se deplaseze cu navete lungi si obositoare in alte localitati unde li se ofera locuri de munca.
Numeroase activitati (ocupatii) ale populatiei din platforma Branului prezint interes turistic.
Dintre acestea un loc important revine industriei casnice si mestesugurilor populare taranesti.
Tesaturile groase si cele de lana, tesaturile de canepa, diferite piese textile de decor, stergarele,
traistele, camasile, cioarecii, dimia, ca si instalatiile tehnice taranesti, desi iesite tot mai mult din uz
datorita produselor textile de fabrica, i pstreaza azi nsemnatatea muzeistic, ca elemente sau complexe
de cultur material.
Joagarele, existente din anul 1504, s-au pstrat pn astzi, adaugndu-le numeroase modernizari
si dotari cu fabrici de cherestea dintre care unele n funciune si astzi la Moeciu de Jos, la care se adaug
si joagarele particulare ale locuitorilor din zona.

Bibliografie:
Georgeta Toica, Olivia Moraru, Zona etnografic Bran, Editura Sport-Turism;
Revista de etnografie si folclor, Editura Academiei Romne
http://atractii.ofertebran.ro/obiceiuri-si-traditii-bran.html
http://www.visitbran.com