Moara cu noroc

de Ioan Slavici
Object 4
1

Object 3
2

1. Definiia nuvelei.
2. Particularitile nuvelei psihologice
3. ncadrarea nuvelei Moara cu noroc n creaia lui I.Slavici
4. Tema i viziunea despre lume
5. Raportul dintre incipit i final
6. Particulariti de realizare a personajului; conflictul interior.
7. Raporturile dintre dou personaje; conflictul exterior.

1. Definiia nuvelei.
Nuvela este o specie a genului epic, n proz, de dimensiuni medii, mai mari dect ale schiei i
mai mici dect ale romanului. Spre deosebire de povestire, care pune accentul pe aciune, nuvela insist
asupra personajelor bine conturate, complexe, din viaa crora se prezint mai multe episoade. Nuvela
are un singur fir epic i un conflict puternic.

2. Particularitile nuvelei psihologice

Nuvela psihologic folosete introspecia (prezint din interior gndurile i sentimentele
personajelor), n timp ce alte tipuri de nuvele deduc psihologia personajului din manifestrile lui
exterioare: din aciuni, replici, gesturi etc. De asemenea, n nuvela psihologic, conflictul interior
predomin asupra conflictului exterior.

3. ncadrarea nuvelei Moara cu noroc n creaia lui I.Slavici

Moara cu noroc a aprut pentru prima dat n volumul Novele din popor (1884). Ca
toate operele lui Slavici, Moara cu noroc aparine realismului.

4. Tema i viziunea despre lume

Tema nuvelei este dezumanizarea provocat de dorina de navuire.
Lumea operei lui Slavici este, n special, lumea satelor i a trgurilor ardeleneti de la sfritul secolului
al XIX-lea. Aciunea din unele nuvele ale scriitorului se petrece i la Bucureti, dar mediul acestui ora
nu este prezentat cu nelegerea i cu ptrunderea cu care este evocat mediul ardelenesc.
Viziunea despre lume a lui Ioan Slavici este puternic marcat de principiile morale. El este iniiatorul
eticismului ardelean, cum avea s numeasc E.Lovinescu preocuparea scriitorilor ardeleni pentru
problemele morale.
n nuvelele lui Slavici a cror aciune are loc n satul ardelenesc, comunitatea rural acioneaz ca o
instan ce vegheaz la respectarea principiilor morale i sancioneaz nclcarea lor. Dar aciunea
nuvelei Moara cu noroc se petrece ntr-un han, departe de alte aezri omeneti. n singurtatea
hanului din Cmpia Aradului, autoritile au puine mijloace de a asigura respectarea legii.

Aici domnete legea celui mai puternic. De aceea este cu att mai greu, pentru personajul Ghi, s
lupte mpotriva influeneei malefice a lui Lic, nefiind sprijinit de o comunitate. G.Clinescu a
comparat ntinsa cmpie a Aradului, aa cum apare ea n Moara cu noroc, cu preria din Vestul
Slbatic american, populat cu turme de bizoni, n vreme ce, pe esul evocat de I.Slavici, pasc
nesfrite turme de porci.
Principiile morale care l ghideaz pe Slavici i fuseser transmise de mama sa din vechea tradiie a
satului romnesc, dar scriitorul le regsise i n opera filozofului chinez Confucius.
Titlul nuvelei const n numele hanului unde se petrece aciunea. Acolo existase mai nainte o moar,
considerat cu noroc pentru drumeii care o vedeau cnd ieeau din pdurea plin de primejdii i se
bucurau c scpaser, iar cei care se ndreptau n direcia opus puteau gsi, la moar i mai apoi la
han, ali drumei cu care s se ntovreasc spre a fi n siguran. Dar, n finalul nuvelei, denumirea
Moara cu noroc primete o conotaie de amar ironie din perspectiva sfritului tragic.

5. Raportul dintre incipit i final

Perspectiva etic din care este abordat aciunea nuvelei, reiese din faptul c nenorocirile lui
Ghi sunt cauzate de nerespectarea principiului cumpttrii, enunat de soacra lui Ghi nc din
incipitul nuvelei: Omul s fie mulumit cu srcia lui, cci, dac e vorba, nu bogia, ci linitea colibei
tale te face fericit. Acest incipit este simetric cu finalul ce const tot ntr-o replic a btrnei: tiam
eu c n-are s ias bine, dar aa le-a fost dat. Intervine aadar i tema destinului, care sancioneaz
vina tragic a lipsei de cumptare.

6. Particulariti de realizare a personajului; conflictul interior.

Ghi este personajul principal al nuvelei, un personaj realist prin caracterul lui veridic i prin
importana factorului economic i social n mentalitatea i n planurile lui de viitor. Statutul su iniial
este acela al unui cizmar de la ar care triete n srcie mpreun cu familia, format din soia lui,
Ana, din mama acesteia i din copilul Petrior. Un al doilea copil se nate pe parcursul aciunii.
Ghi dorete s strng bani ca s deschid la ora un atelier de cizmrie cu zece calfe. n acest scop,
el ia n arend hanul de Moara cu noroc, dorind iniial s rmn aici numai pn cnd va strnge suma
de bani necesar. Reiese de aici dorina lui de a-i schimba statutul social i de a dobndi bunstarea
pentru familia sa.
La nceput, ederea la Moara cu noroc este profitabil, cci hrnicia i purtarea lui prietenoas i atrag
preuirea celor care poposesc la han, n asemenea msur, nct acetia nu mai spuneau c se duc la
Moara cu noroc, ci se duc la Ghi.
Soacra lui, care iniial se opunea proiectului de a lua n arend hanul, se bucur acum i-l apreciaz pe
Ghi pentru hrnicia i struina lui de a duce o via mai bun. Personajul principal este astfel
caracterizat n mod direct de ctre alt personaj.
Viaa tihnit de la han nceteaz, pentru Ghi, din momentul n care apare Lic Smdul, care l
constrnge pe hangiu s-i devin complice. Astfel se declaneaz conflictul interior al lui Ghi, ce se
accentueaz pe parcurs; este un conflict ntre patima de navuire i dorina de a redeveni un om cinstit.
Mai intervin, n acest conflict, grija pentru familia lui i dorina de a-i rzbuna orgoliul rnit de Lic.
Constrns s-i fie complice lui Lic, Ghi se frmnt ndelung, caut justificri i scuze
compromisului moral fcut din necesitate, dar i din dorina de ctig. n sufletul su, se d o lupt
dramatic; el i comptimete copiii c nu mai pot avea un tat om cinstit, iar exclamaia retoric
subliniaz suferina interioar a personajului n faa acestei realiti. Pe de alt parte, Ghi caut scuze
pentru comportamentul lui i se compar, n cadrul unui monolog interior, cu un cocoat care nu este
bucuros de cocoa, dar nici nu poate scpa de ea. Aceast comparaie a unui defect moral cu o
deficien fizic este fals i menit doar s-l liniteasc pe protagonist, permindu-i s-i continue
aciunile necinstite.
Lic l folosete ca informator i i d s schimbe la ora banii rezultai din furt, pentru ca astfel s nu
existe dovezi mpotriva lui. Ghi face ns un joc dublu, ca Lic s poat fi prins. Hangiul i d banii
jandarmului Pintea, pentru ca acesta s-i schimbe, obinnd n acest fel dovezile necesare. Dar Ghi nu
este total cinstit cu Pintea, dei la nceput se gndete s-i mrturiseasc faptul c lui i revenea un
comision din aceast tranzacie. n cele din urm, Ghi renun la a spune adevrul, gndindu-se c n-
are rost ca Pintea s-o mai tie i pe-asta. Deci dorina lui de ctig este mai mare dect dorina de
adevr. Implicat n afecerile necinstite ale lui Lic, Ghi se nsingureaz, se nchide n sine, devenind
tot mai puin comunicativ cu Ana. Aceasta l simte nstrinat de ea i bnuiete alte cauze, ceea ce o va
determina, n cele din urm, s-i cedeze lui Lic. Cnd, n final, Ana afl adevrul i i reproeaz lui
Ghi c nu i l-a spus la timp, declannd astfel tragedia, Ghi se apr, neasumndu-i
responsabilitatea, prin replica: Nu mi-a dat Dumnezeu gndul l bun.
Pentru a-l preda pe Lic lui Pintea, Ghi i sacrific soia, lsnd-o ca momeal ca s-l rein pe
Smdu la han. Acest fapt l determin pe Pintea s-l caracterizeze pe hangiu ca pe un om tare.
Caracterizrile directe ale protagonistului de ctre alte personaje sunt contradictorii, reflectnd
complexitatea personajului principal i frmntarea sa luntric ce-l face s apar celorlali sub diverse
ipostaze. Dac Pintea l consider tare, n schimb Ana l percepe ca slab i l caracterizeaz cu
dispre ca muirere mbrcat n straie brbteti.
Lic l consider periculos, din cauza patimii lui Ghi pentru o singur femeie. Smdul nu intuiete
deci c dorina de a se elibera de sub influena lui va fi, pentru Ghi, mai oputernic dect dragostea
pentru Ana. n final, el i ucide soia, pretextnd c n-o poate lsa vie dup moartea lui.
Modaliti diverse de caracterizare (direct de ctre narator sau de ctre alte personaje,
autocaracterizare, caracterizare indirect prin aciuni i prin raportul cu alte personaje) contureaz
personajul Ghi ca veridic i deosebit de complex ca structur interioar mcinat de un intens conflict
de ordin moral.

7. Raporturile dintre dou personaje; conflictul exterior.

Lic este eful porcarilor, smdu, responsabil de turmele de porci, trebuind s plteasc
proprietarilor orice porc lips din turm Portretul fizic prezentat de narator prin caracterizare direct
scoate n eviden caracterul hotrt al personajului: Lic, un om ca de 36 de ani, nalt, usciv i supt
la fa, cu mustaa lung, cu ochii mici i verzi i cu sprncenele dese i mpreunate la mijloc
Descrierea vestimentaiei lui Lic subliniaz statutul su social, superior celorlali porcari. El este
mbrcat elegant i poart accesorii preioase: cma alb i subire cu floricele, pieptar cu bumbi de
argint i bici cu mner de os, mpodobit cu ghintulee de aur.
i cunotea pe toi oamenii buni, dar mai ales pe cei ri.
Cnd sosete la han, se prezint cu agresivitate i ntreab cine e hangiul. i condiioneaz lui Ghi
rmnerea la han de colaborarea la afacerile lui necinstite.
Confruntarea dintre cele dou personaje este determinant pentru felul n care va evolua conflictul. Este
ca un duel, n care fiecare caut punctul slab al celuilalt i ncearc s-i impun superioritatea.
Lic sosete la han pe un drum ocolit i mblnzete cinii spre a-l surprinde pe Ghi i a-i arta c nu
se poate feri de el. La aceasta, Ghi reacioneaz trimindu-i sluga la sfatul Anei n sat, pentru a-i
spune preotului c a venit Lic la han, manevr pe care Ghi i-o va dezvlui lui Lic atunci cnd acesta
va deveni amenintor, iar smdul i va spune c nu-l va ierta niciodat pentru acest fapt.
n aceast prim confruntare, Lic i cere lui Ghi s-i devin complice. Hangiul refuz i se dovedete
mai tare dect Lic din punct de vedere fizic, dar Smdul nu ezit s-i cheme oamenii n ajutor,
avnd fa de Ghi avantajul numrului.
Abil, bun cunosctor de oameni, Lic intuiete slbiciunea lui Ghi pentru ctig i l supune, lundu-i
banii. De asemenea, i schimb atitudinea i tonul cnd vede c Ghi este afectat de situaia lui de
inferioritate.
Caracterizrile directe ale lui Lic de ctre alte personaje difer n funcie de ct de bine l cunoteau
acestea. Astfel, btrnei, Lic i se pare la nceput un om prea cumsecade. Pintea, care l cunoate bine
i i poart o ur nestins, afirm c patima lui Lic e aceea de a stpni, de a-i domina pe alii. Aceast
trstur devine de nesuportat pentru Ghi.
Lic este caracterizat indirect prin faptele sale. Acesta comite crime, furturi i nelciuni ce denot
degradarea sa moral. Plnuiete jefuirea arendaului i uciderea femeii ndoliate i chiar a copilului,
fapte la care particip direct.
Dorind s-l lecuiasc pe Ghi de slbiciunea pentru o singur femeie, Lic i cere acestuia s-i
abandoneze nevasta n braele sale, fapt acceptat de hangiu, pentru ca Lic s fie prins de Pintea.
n finalul nuvelei, Lic poruncete incendierea hanului Moara cu noroc i, fiind pe punctul de a fi prins
de jandarmul Pintea, Smdul prefer s se sinucid, izbindu-se cu capul de trunchiul unui stejar.
Acest fapt relev orgoliul nemsurat al lui Lic.
Pe tot cuprinsul operei, Lic este o ntruchipare a maleficului. Este lipsit de slbiciuni, hotrt, orgolios
i are abilitatea de a descoperi i specula ceea ce este vulnerabil n fiecare.

Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, carciuma numita Moara cu noroc inseamna de fapt
Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea, pentru ca usurinta castigurilor de aici ascunde abateri
etice grave. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, intre doua repere temporale cu valoare
religioasa : de la Sfantul Gheorghe pana la Paste, iar in final, apa si focul purifica locul.
Alcatuita din 17 capitole, nuvela are un subiect concentrat, cu deschideri bogate. Aceasta
debuteaza cu un precept moral izvorat din intelepciunea populara, rostit de mama-soacra : Omul sa fie
multumit cu saracia sa, caci, daca-i vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit. Batrana
este adepta pastrarii traditiei, in timp ce Ghita, capul familiei, doreste schimbarea, bunastarea materiala.
Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a
castiga rapid bani. Initial, carciumarul nu este un om slab, ci dimpotriva, isi asuma responsabilitatea
destinului celorlalti.
In expozitiune se prezinta cadrul obiectiv al actiunii, carciuma fiind asezata la rascruce de
drumuri, izolata de restul lumii. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului de
acces la Moara cu noroc. Simbolistica initiala a drumului se completeaza, in final, cu sugestia drumului
vietii care continua si dupa o tragedie ca cea prezentata in nuvela.
Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist, Ghita, si
antagonist, Lica. Ghita se dovedeste la inceput harnic si priceput, iar primele semne ale bunastarii si ale
armoniei in care traieste familia nu intarzie.
Intriga o reprezinta aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, un personaj ciudat,
carismatic, seful porcarilor din imprejurimi, care tulbura echilibrul familiei. Orgoliul lui Lica e unul de
stapan care nu doar isi subordoneaza oamenii, dar se substituie destinului lor. Lica isi impune de la
inceput regulile, iar Ana, sotia lui Ghita, intuieste ca Lica este un om rau si primejdios.
Desfasurarea actiunii. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si
familia lui, Ghita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asupra lui, si nici
tentatiei imbogatirii. Mai intai, Ghita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica : merge la Arad
sa-si cumpere doua pistoale, isi ia doi caini de paza si angajeaza inca o sluga, pe Marti. Insa din
momentul aparitiei lui Lica, incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie,
proces analizat cu maiestrie de Slavici. Devine de tot ursuz, se aprindea pentru orisice lucru de
nimic, nu mai zambea ca mai inainte. Devine mohorat, ii plac jocurile crude, primejdioase, are
gesturi de brutalitate neinteleasa fata de Ana pe care o ocrotise pana atunci, se poarta brutal cu cei mici.
La un moment dat, Ghita ajunge sa regrete ca are familie si copii, pentru ca nu-si poate asuma total
riscul imbogatirii alaturi de Lica.
Datorita generozitatii Samadaului, starea materiala a carciumarului devine tot mai infloritoare,
numai ca omul incepe sa-si piarda increderea in sine. Intelegerea dintre el si Lica marcheaza inceputul
obisnuirii cu raul. Isi indeamna sotia sa joace cu Lica, aruncand-o definitiv in bratele acestuia, distruge
imaginea pe care ceilalti o aveau despre el, ajungand sa fie implicat in furtul de la arendas si in uciderea
unei femei si a unui copil.
Prin faptul ca jura stramb la proces, acoperindu-i nelegiuirile lui Lica, Ghita devine complice la
crima. Hotaraste totusi sa-l dea in vileag pe Lica, cu ajutorul lui Pintea. Nu este sincer insa nici cu
Pintea si acest lucru ii va aduce pieirea. Ii va oferi dovezi jandarmului despre vinovatia lui Lica, numai
dupa ce isi va putea opri jumatate din sumele aduse de acesta.
Punctul culminant. Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care,
orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica, isi arunca sotia, la sarbatorile Pastelui,
drept momeala in bratele Samadaului. Dezgustata de lasitatea lui Ghita, care se instrainase de ea si de
intreaga familie, intr-un gest de razbunare, Ana i se daruieste lui Lica, deoarece, in ciuda nelegiuirilor
comise, Lica e om, pe cand Ghita nu e decat muiere imbracata in haine barbatesti. Dandu-si seama
ca sotia l-a inselat, Ghita o ucide pe Ana. La randul lui, Ghita este ucis de Raut din ordinul lui Lica. Iar
Lica, pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea, se sinucide izbindu-se cu capul de un copac.
Deznodamantul. Un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de Pasti
si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii, fiintele cu adevarat morale si inocente
din carte. Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul, prin vorbele batranei care pune intamplarile
pe seama destinului necrutator : Simteam eu ca nu are sa iasa bine ; dar asa le-a fost data.
In nuvela, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajelor. Ghita este
un personaj rotund, evoluand de la tipicitate la individualizare. El parcurge drumul sinuos al
dezumanizarii, cu framantari sufletesti si ezitari. Se arata slab in fata tentatiilor si sfarseste tragic. Lica
- personaj plat - ramane egal cu sine, un om rau si primejdios. In schimb, Ana sufera transformari
interioare, care ii ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psihologiei feminine.
Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile in momente de incordare,
consemnandu-le gesturile, limbajul, prezentand relatiile dintre ele (caracterizare indirecta). De
asemenea, realizeaza portrete sugestive (caracterizare directa) ; detaliile fizice releva trasaturi morale
sau statutul social. Mijloacele de investigatie psihologica sunt : scenele dialogate, monologul interior
de factura traditionala si acela realizat in stil indirect liber, notatia gesticii, a mimicii si a tonului vocii.
Stilul nuvelei este sobru, concis, fara podoabe. Limbajul naratorului si al personajelor valorifica
aceleasi registre stilistice : limbajul regional, ardelenesc, limbajul popular, oralitatea.
Opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica, deoarece are toate
trasaturile acestei specii literare: analizeaza conflictul interior al personajului principal, urmareste
procesul instrainarii lui Ghita fata de familie si urmareste degradarea morala a acestuia produsa de
ispita imbogatirii.