Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cosntitutia romaniei prevede in art 3 ca teritoriul este organizat sub aspect administrativ in orase
comune si judete. In constitutia legii s prevede. Legea adm publice locale nr 215/2001 stabileste ca
orasele, comunele si judetele sunt persoane juridice de dr public care au potrimoniu propriu si
capacitate juridica deplina. In const se prevede ca adm publica din unitatile adm teritoriale se
intemeiaza pe principiile descentralizarii autonomiei locale si deconcentrarii servicilor publice. Legea
215/2001 a adaugat acestora alte 3 principii si anume:
Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat national,unitar si indivizibil al
romaniei
Potrivit legii 215/2001 autoritatile adm publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in
comune si orase sunt consilile locale ca autoritati deliberative si primarii ca autoritati executive.
Asemenea autoritati se pot forma si in subdiviziunile adm teritoriale ale municipilor. La nivel de judet
avem ca autoritati deliberative consiliile judetene iar ca autoritati executive presedintii consililor
judetene
- Consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Numarul de consilieri
care compun consiliul local se stabileste prin ordinea prefectului. Mandatul de consilier este
de 4 ani si se executa in conditiile legii
Aspecte legate de organizarea si desfasurarea alegerilor pentru consilile locale si pentru primari.
Aceste aspecte le regasim in legea 67/2004:
Incompatibilitatile privind alesii locali. Potrivit art 88 alin 1 functia de consilier local sau consilier
judetean este incompatibila cu :
Alesul local poare reunta la functia detinuta inainte de a fi numit sau ales in functia de care atrage
starea de incompatibilitate sau in cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea in aceasta functie
In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor
prezenti. Acestea pot avea caracter normativ sau caracter individual
Secretarul unitatii adm teritoriale are obligatia sa comunice de indata primarului si prefectului
hotararile adoptate de consiliul local dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptarii
- Demisie
- Schimbarea domiciliului intr-o alta unitate adm teritoriala
- Imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive cu
exceptia cazurilor in care consilierul este arestat preventiv
- Constatarea dupa validarea mandatuli ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin
orice alta incalcara a legii privind alegerea autoritatilor adm publice locale
- Condamnarea printr-o hotarare judecatoreasca definitiva
- Punerea printr-o interdictie judecatoreasca.
- Lipsa nemotivata de la 3 sedinte consecutive ale consuiliului local
- Decesul
Legea adm publice locale prevede posibilitatea dizolvarii consiliului local daca a adoptat intr-un
interval de cel mult 6 luni cel putin 3 hotarari care au fost anulate de istanta de contencios
administrativ printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila
Dizlovarea consiliului local se face prin hotarare a guvernului la propunerea motivata a prefectului
bazata de hotararile judecatoresti definitive si irevocabile
Prin lege este reglemntata si situatia dizolvarii de drept al consiliului local. Aceasta intervine in una
din urmatoarele situatii:
Aceste situatii se comunica de primar, viceprimar sau de secretar prefectuli care prin ordin ia la
cunostinta situatia de drept si propune guvernului organizarea de noi alegeri. Fiecare comuna,
municipiu si subdiviziune adm- teritorial
Curs 2
Primarii se aleg prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal si nu pe baza scrutimului de lista .
Candidaturile pentru functia de primar se propun de partidele politice, aliantele politice sau aliantele
elctorale de catre organizatiile cetatenilor aparinnd minoritatilor nationale dar pot fi depuse si
candidaturi independente. Este declarat castigator candidatul care a intrunit majoritatea voturilor
valabil exprimate
In ceea ce priveste viceprimarul , acesta se alege in sedinta de constituire a consiliului local dintre
consilierii validati. Viceprimarul nu poate fi in acelasi timp si consilier .
Primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu persoanele fizice sau juridice, precum si in
justitie. Primarul are atributii in numele colectivitatii care l-au ales si in numele statului.
Principalele atributii ale primarului pot fi grupate astfel :
Mandatului primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de catre primarul
nou ales. Mandatul poate fi prelungit prin lege organica in caz de razboi sau de catastrofa. Mandatul
primarului inceteaza de drept in urmatoarele situatii:
- Demisie
- Schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala
- Imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive cu
exceptia cazurilor in care primarul este arestat preventiv
- Cand se constata dupa valodarea mandatului ca alegerea s-a facut prin frauda electorala
- Ca a fost condamnat prin hotarare judectoreasc definitiva la o pedeapsa privativa de
libertate.
- Pierderea drepurilor electorale
- Cand a emis 3 dispozitii cu caracter normativ intr-un interval de 3 luni si care au fost anulate
de instanta de contencios administrativ prin hotarare judectoreasc ramasa definitiva si
irevocabila
- Deces
Legea prevede si suspendarea de drept din functia de primar care intervine numai atunci cand
primarul a fost arestat preventv. Mandatul primarului inceteaza ,de asemenea, inainte de termen ca
urmare a rezultatului unui referendum local organizat in conditiile legii
In caz de vacanta a functiei de primar precum si in caz de suspendare a acestuia atributiile lui vor fi
exercitate de catre viceprimar
Intre cele 2 autoritati lu publice locale ,deliberative si executive, nu exista raporturi de subordonare si
doar de colaborare, de aceea hotararile consiliului local si deciziile primarului pot fi atacate in
contenciosul adm numai de catre prefect
Potrivit legii adm publice locale, Municipiul Bucureti este organizat in 6 subdiviziuni administrativ
teritoriale, sectoare care au cate un primar si un viceprimar iar municipiul Bucuresti are un primar
general si 2 viceprimari .
Secretarii sectoarele mun. Bucuresti le sunt aplicabile prevederile legii 215/2001 peivind secretarul
comunei/orasului iar secretarilor generali le sunt aplicabile prevederile locale privind secretarul
general al judetului.
Hotararile consiliului general al muncipiului bucuresti si dispozitiile primarului general sunt obligatorii
si pentru sectoarele municipiului Bucuresti
Consiliul judetean reprezinta autoritatile administrative publice locale la nivel judetean pentru
coordonarea activitatii consililor locale in vederea efectuarii servicilor publice de interes judetean.
Consiliul judetean este alcatuit din consilieri alesi prin vot universal, direct si secret. Mandatul este de
4 ani si poate fi prelungit prin lege organica. Consiliul judetean adopta hotarari cu votul majoritatii
celor prezenti. Legea prevede aceleasi situatii de dizolvare a consiliului judetean de drept ca si in
cazul consililor locale, mandatul consilierului judetean inceteaza in aceleasi conditii
Normele legale referitoare la incompatibilitati / suspendare valabile pentru primar se aplica in mod
similar si pentru presedintele consiliului judetean. Ei emit dispozitii cu caracter normativ individual
Fiecare comuna sau oras are un secretar in judetul respectiv iar mun. Bucuresti are un secretar
general. Secretarul comunei/orasului este functionar public de conducere iar secretarul general al
judetului, mun. Bucuresti este inalt functionar public. Secretarul orasului/ comunei nu poate fi
sot,sotie sau ruda de gradu I cu primarul/viceprimarul. La acest nivel functia de secretar se ocupa pe
baza de concurs/examen iar.
Secretarul general al judetului/mun. Bucuresti face parte din categoria inaltilor functionari publici
numiti revocati de ministrul de administratie si internelor.
Curs 4.
In ceea priveste constitutionalitatea functiei publice in tarile U.E care au constitutii scrise se regasesc
principii ale functiei publice.
Statutul functionarilor publice sau dreptul comun al functiei publice reprezinta ansamblul regulilor
referitoare la situatia juridica a functionarilor publici. Avand aceasta conotatie se poate regasii un
statut al functionarilor publici in aproape toate tarile din Europa. Problemele care partajeaza
diferitele state sunt acelea ale categoriilor de functionari publici ce intra sub incidenta statutului si
aceea a gradului de generalitate a regulilor cuprinse in statut
Intr-o prima grupa de tari statutul functionarilor publici este in principiu aplicabil tuturor agentilor
permanenti ai administratiei statului cum se intampla in Belgia, Grecia, Spania, Irlanda, olanda ,
Portugalia.
In Germania si Luxemburg se face distinctie intre functionarii supusi unui statut de drept comun care
este de regula de drept public si angajatii pe baza de contract
In Franta se distinge intre functia publica propriu zisa ce se supune legii privind drepturile si
obligatiile functionarilor publici pe de-o parte si militarii si magistratii supusi unor reglementari
speciale pe de alta parte.
In tarile U.E anumite functii publice sunt exercitate in cadrul unor reglementari statutare particulare.
Este vorba in primul rand despre politie supus unei ratii speciale private de dreptul de greva. Este de
asemenea, cazul judecatorilor care beneficiaza de garantii de independenta speciale chiar daca in
sens larg pot fi considerati ca functionari
In Romania bazele constitutionale ale functiei publice se regasesc in principal in continutul art 16 alin
3 si art 73 alin 3 litera J.
Primul articol, 16 alin 3, functiile si deminitatile publice civile sau militare pot fi ocupate in conditiile
legii de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea
de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si deminitati.
Art 73 alin 3 litera j , acesta mentioneaza ca statutul functionarilor publici se reglementeaza prin lege
organica. Legea privind statutul functionarilor publici a fost adoptata in sedinta comuna a camerelor
in urma angajarii raspunderii guvernului in fata parlamentului potrivit art 114 din constituite
devenind legea nr 188 din 1999.
Art 188din 1999 a suferit ulterior mai multe modificari si completari din care cea mai importanta a
fost adusa prin legea nr 161 din 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in
exercitarea deminitatilor publice a functilor publice si in mediul de afaceri prevenirea si sanctionarea
coruptiei.
Obiectul de reglementare al legii 188 din 1999 il reprezinta regimul general al raporturilor juridice
dintre functionarii publici si autoritatile si institutile publice din administratia centrala si locala
denumite raporturi de serviciu.Scopul legii il constituie asigurarea in conformitatea cu dispozitiile
legale a unui serviciu public stabil profesionist, transparent , eficient si impartial in interesul
cetatenilor precum si al autoritatilor si institutilor publice din adm centrala si locala.
Calitatea de functionar izvoreste prin actul de numire in functie care este un act administrativ de
autoritate si nu de dreptul muncii. In baza actului de numire in functie ia nastere un raport de
serviciu care este un raport de drept public avand ca obiect realizarea puterii publice.
Def. Functia publica reprezinta ansamblul atributilor si responsabilitatilor stabilite in temeiul legii in
scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia centrala si locala
- Legalitate
- Impartialitate
- Obiectivitate
- Transparenta
- Eficienta
- Eficacitate
- Responsabilitate in conformitate cu prevederile legale
- Orientare catre cetaten
- Stabilitate in exercitarea functiei publie
- Subordonare ierarhica
Legea nr 188 din 1999 privind statutul functionarilor publice defineste functionarul public ca fiind
persoana ..intr-o functie publica cu precizarea ca totatlitate functionarilor publici din autoritatile si
institutile publice din adm centrala si locala constituie corpul functionarilor publici
Persoana careia i-a incerat raportul de serviciu din motive neimputabile ei isi pastreaza calitatea de
functionar public continuand sa faca parte din corpul de rezerva al functionarilor publici
Dispozitiile legii se aplica tuturor functionarilor publici din cadrul autoritatilor si institutilor centrale
sau locale. Pot beneficia de statute speciale functionarii publici care isi deafasoara activitatea in
cadrul urmatoarelor servicii publice:
Legea prevede expres categoriile se personal carora nu li se aplica dispozitile sale si anume:
1. Principiul egalitatii
2. Principiul meritului
Principiul egalitatii isi are originea in Europa in restrangerea privilegilor ca urmare a revolutiei
franceze. Acest principiu se regaseste in toate constitutile scrise ale statelor uniunii europene cu
exceptia danemarcei si a irlandei, tari in care este consacrat prin lege
Principiul recrutarii dupa merit s-a aplicat mai intai in Marea Britanie dupa care s-a generalizat in
intreaga Europ