Pacienta XY, n vrst de 45 de ani, domiciliat n ........., str. .........., nr. ..........

, de profesiemuncitor
industria alimentar, acum pensionat pe caz de boal, cstorit, fr copii, fiind
dejadiagnosticat cu psihoz maniaco-depresiv de acum 3 ani, este adus de ctre so pentru a fi
internat ndata de 10 ianuarie 2011, ora 9.00. Soul a recunoscut simptomele prodromale ale unui
acces maniacal:ncepnd cu seara zilei de 8 ianuarie, soia i spunea mereu c ea trebuie s plece la
un congresinternaional de fizic, unde este invitat, ea fiind un mare savant; o schimbare a
dispoziiei psihice prinapariia unei stri de euforie nejustificat de evenimentele din viaa
pacientei; pacienta neglijeazndeplinirea sarcinilor cotidiene din cas i activitile de autongrijire;
mnnc tot ce i se ofer sau cegsete la ndemn, dar nu solicit mncare; vorbete mult, scrie
mult; se mic peste tot prin cas,merge, vine, fr un scop anume. Prin discuii cu soul aflu c
pacienta a avut n ultimele 24h, 7 scaunemoi, c a refuzat apa, ceaiul sau orice alt lichid spunnd:
Am but deja. Nu am timp acum.Conversnd cu pacienta, aceasta mi relateaz acelai scenariu, cu
lux de amnunte: cu plecarea,cu congresul, c este un mare savant, dar trece repede la a-mi povesti
despre grdina de flori din faacasei, apoi despre alte i alte lucruri. Se ridic de pe scaun, se mic n
toat ncperea, recit, cnt.Constat c tegumentele sunt curate, prul e splat, unghiile curate i
tiate, hainele ngrijite i adecvatevrstei i situaie, ceea ce este evident contribuia i influena
soului.Msurnd funciile vitale obin valorile: TA: 130/80 mmHg P: 87 bti/min.R: 24
respiraii/min.T: 36,8 C.Pacienta este fumtoare ocazional de la vrsta de 20 de ani, nu consum
nici cafea, nici alcool.Nu practic nici un sport din cauza problemelor psihice cronice, dar soul o
scoate n fiecare zi laplimbare cel puin 30 de minute i n fiecare an pleac n concediu la munte 2
sptmni.

neasumarea rolului n familieDiagnostic de nursing, obiective, intervenii, evaluareNevoia Diagnostic

denursingObiectiv Intervenii Evaluarede a elimina1. Diaree datorit accesului maniacal manifestat
prin frecven mare a scaunelor n 24h.10ian.2011 h 9.30- ca pacienta XY selimine 1-2 scaune/zin 4
zile- asigur alimentaia corespunztoare:alimente uor digerabile, bogate n fibre- asigur un aport
suficient de lichide pentru 24 h- verific meninerea strii de igien- administreaz tratamentul
prescris14ian.2011 h 9.30- pacienta XY prezint 2 scaune n ultimele 24hde a bea i a mnca2.
Hidratare neadecvat prin deficit datorit agitaiei psihomotorii manifestat prin refuz de a consuma
lichide10ian.2011 h 9.30- ca pacienta XY s prezinte hidratare adecvat n 24 ore, cusuportul
personalului medical.- supravegheaz pacienta n vederea observrii semnelor deshidratrii- asigur
valori optime de temperatu-r i umiditate pentru aerul din salonpentru a preveni pierderea de ap
prin transpiraii- ofer pacientei lichide variate, i vorbesc cu calm, i ofer cantiti mici de lichide, i
ofer alimente bogate n lichide- administreaz soluiile perfuzabile indicate de medic11ian.2011 h
9.30- pacienta XY se hidrateaz adecvat sub supravegherea personalului medical3. Alimentaie
inadecvat prin surplus datorit agitaiei psihomotorii manifestat prin bulimie.10ian.2011 h 9.30- ca
pacienta XY s prezinte alimentare adecvat cantitativ i calitativ situaiei sale:diaree, necesiti calo-
rice date de vrst, sex, talie n 24h- ofer pacientei alimentele permise in cantitile adecvate-
ndeprtez din proximitatea pacientei celelalte alimente- explic familiei necesitatea controlrii
ingestiei de alimente 11ian.2011 h 9.30- pacienta XY se alimenteaz adecvat sub supravegherea
personalului medicalde a respira4. Dispnee datorit accesului maniacal manifestat prin
tahipnee10ian.2011 h 9.30- ca pacienta XY s prezinte o fracvent respiratorie maxim de 18
respiraii pe minut n 2 zile- monitorizez frecvena respiratorie i celelalte funcii vitale de 2 ori pe zi-
notez valorile n foaia de temperatur- administreaz medicaia prescris13ian.2011 h 9.30- pacienta
XY prezint frec-ven respira-torie maxim de 18 respiraiipe minut de a fi curat, ngrijit, de a proteja
tegu-mentele i mucoa-sele5. Dezinteres fa de msurile igienice de autongrijire datorit accesu-lui
maniacal manifestat prin suplinirea de ctre so a 10ian.2011 h 9.30- ca pacienta XY s prezinte
interes pentru cel puin o aciune de autongrijire, ex. pieptnatul prului sau splarea dinilor n 4
zile- suplinesc pacienta n realizarea autongrijirii- monitorizez starea de igien a pacientei- o
ncurajez s participe la aceste manevre- apreciez pozitiv, o laud atunci cndmanifest
interes14ian.2011 h 9.30- pacienta XY prezint un minim interes pentru activitile de autongrijire,
dar le realizeaz

activitilor igienice de autongrijire - i explic necesitatea pieptnrii prului, splrii dinilor,...numai

n prezena personalului medicalNevoia Diagnostic denursingObiectiv Intervenii Evaluarede a
evitapericolele6. Risc de accident datorit agitaiei psihomotorii manifestat prin:hiperkinezie, idei
delirante10ian.2011 h 9.30- ca pacienta XY s prezinte diminuarea activitii kinetice i o mai bun
evaluare a realitii n 7 zile- supraveghez pacienta n timpul orelor de activitate, precum i orele de
somn- administrez tratamentul prescris- apreciez din conversaiile cu pacienta dac contientizeaz
unde este, ce face...18ian.2011 h 9.30- pacienta XY prezint perioade de linitire, nu evalueaz corect
riscurileaciunilor propriide a comunica7. Comunicare ineficient la nivel afectiv i intelectual dato-
rit accesului maniacal mani-festat prin: fugde idei, idei delirante, euforienejustificat, graforee,
hiperkinezie10ian.2011 h 9.30- ca pacienta XY s prezinte o mbuntire a eficienei
comunicriiafective i intelectuale n 7 zile- supraveghez pacienta n timpul momentelor de
relaionare cu ceilalipacieni, personalul de ngrijire, membrii familiei- administrez tratamentul
prescris- apreciez din conversaiile cu pacienta eficiena comunicrii18ian.2011 h 9.30- pacienta XY
prezint momente de coeren i, deci, o comunicare afectiv i intelectual de o oarecare
eficien8. Perturbarea comunicrii familiale datoritaccesului maniacal manifestat prin
neasumarea rolului n familie10ian.2011 h 9.30- ca pacienta XY s prezinte o mbuntire a
comunicrii familialen 7 zile- supraveghez pacienta n timpul momentelor de relaionare membrii
familiei- administrez tratamentul prescris- apreciez din conversaiile cu soul mbuntirea
comunicrii familiale18ian.2011 h 9.30- pacienta XY prezint mo-mente n care este contient de
rolul su n familie i, deci, o mbuntire a comunicrii familialede a fi preocupatn vederea
realizrii9. Dificultate de a-i asuma rolul social i familial datorit accesului maniacal manifestat
prin:idei delirante,neasumarea rolului n familie10ian.2011 h 9.30- ca pacienta XY s poat exprima
nelegerea rolului su n familie i societate prin asumarea acestui rol i dorina de progres n 14 zile-
supraveghez pacienta n timpul activitilor, edinelor de ergoterapie - administrez tratamentul
prescris- apreciez din conversaiile cu pacienta dac contientizeaz starea sa actual i dac poate
face o proiecie de viitor, de progres18ian.2011 h 9.30- pacienta XY prezint o minim nelegere i
asumare a rolului socio-familial i exprim o minim dorin de progres, de a

se ntoarce acas, la floriledin grdin

Psihoza maniaco-depresiva denumita si tulburarea bipolara sau psihoza periodica reprezinta o

tulburare mintala ce consta in modificarea anormala a starii psihice, energiei si abilitatii de
functionare a unei persoane. Astfel, apare succesiunea episoadelor depresive cu episoadele
maniacale. Spre deosebire de variatiile starii psihice ale unei persoane normale de-a lungul vietii,
simptomele acestei boli sunt mult mai severe.

Ca urmare a acestei variatii de afectivitate, individul cu aceasta tulburare nu poate mentine relatiile
de prietenie, are probleme la serviciu, performante scazute, putand ajunge chiar la suicid .
Tipic, tulburarea bipolara debuteaza in adolescenta sau la adultul tanar. Uneori insa, se poate
dezvolta inca din copilarie sau chiar mai tarziu.

Care sunt simptomele?

Conceptul de tulburare bipolara a fost extins de la modificari subtile cu variatii normale ale
dispozitiei pana la modificari majore, patologice ale dispozitiei.

Exista astfel trei tipuri de tulburare bipolara:

I- Se caracterizeaza printr-unul sau mai multe episoade maniacale sau mixte , acompaniate de regula
de episoade depresive majore

II- Unul sau mai multe episoade depresive majore, acompaniate de un episod hipomaniacal

III- tulburare pseudo-unipolara - grup heterogen de pacienti care experimenteaza episoade recurente
de depresie unipolara si elemente clasice care pot sugera ca pacientul este pe cale sa aiba un episod
maniacal; acesti pacienti pot avea istoric familial de tulburare bipolara, frecvent vireaza spre
episoade hipomaniacale.

Formele usoare par a fi frecvente si pot deveni severe datorita unor factori ce le determina gradul de
evolutie. Factorii declansatori pentru o astfel de evolutie pot fi mediati social, prin medicamente sau
hormonal. Este vorba despre o interactiune complexa intre predispozitia genetica, personalitate,
stres, evenimente de viata, modificate de susceptibilitatea comportamentala.

Semne si simptome ale maniei:

dispozitie iritabila / euforica, violenta verbala si fizica ce dureaza de cel putin o saptamana la care se
adauga 4 (daca e iritabil) respectiv 3 simptome cardinale ale maniei

insomnie- scade nevoia de somn, pacientul nefiind afectat de nivelul energetic care este chiar crescut
( diferit de depresie in care nivelul energetic este scazut, scade durata somnului cu oboseala
consecutiva )

sentimente de marire, grandoare care sunt consecinta inflatiei autostimei - variaza de la incredere
crescuta in fortele proprii pana la delirul grandomanic

fuga de idei

hiperactivitate (sociala, sexuala, profesionala)

logoree (vorbeste mult)

dezinhibitie (verbala, sexuala, in maniera de a sofa, cheltuie mai mult, initiative neasteptate in a initia
calatorii)

abuz de droguri - in special cocaina, alcool, sedative

Accesul maniacal poate debuta brusc, exploziv sau precedat de simptome prodromale: indispozitie,
tulburari digestive, tulburari respiratorii sau tulburari psihice care, la acelasi bolnav, de obicei sunt
aceleasi (simptom semnal"). In perioada manifestarilor efective, tulburarile afective domina tabloul
psihic, aparand o crestere a tonusului afectiv, euforia: bolnavul este intr-o exagerata buna-dispozitie,
vesel, canta, danseaza, intra repede in relatii cu cei din jurul sau, este dispus la glume, ironii. Ritmul
ideativ creste ca un torent, bolnavul este logoreic, schimband subiectul prin asociatii repezi (fuga de
idei"), care se realizeaza prin rima, ritm, contrast, continuitate. Aceasta fuga de idei efervescenta
poate duce chiar la incoerenta, prin scaderea legaturilor logice. Buna-dispozitie a maniacalului poate
dezlantui in salonul de bolnavi o adevarata contagiune psihica, dispunand pe cei din jurul sau. Atentia
spontana este exagerata, in dauna atentiei provocate, a tenacitatii si concentrarii. Memoria faptelor
si evenimentelor vechi si recente este crescuta, realizand chiar o hipermnezie. Evocarile sunt etalate
cu lux de amanunte, bolnavul vorbeste si scrie mult ( graforee ). Datorita superficialitatii perceptiior,
din cauza hipervigilitatii atentiei, apar si iluziile, in special iluziile de persoana: bolnavul confunda
usor o persoana cu alta, prin scaderea posibilitatii de diferentiere. Pe planul gandirii este de subliniat
aparitia ideilor delirante avand continut expansiv, a ideilor de marire, de autosupraapreciere. De
exemplu, in plin puseu maniacal, o pacienta sustinea ca sotul sau, sublocotenent, a fost ridicat la grad
de general, iar ea va deveni in curand prim soprana pe scena Operei. Delirul expansiv al maniacalilor
este insa instabil, fugitiv, modificandu-se si renuntand la el de la o zi la alta. Limbajul gesticulat al
bolnavului in puseu maniacal este bogat, iar tinuta, imbracamintea este multicolora, ornamentala,
femeia se fardeaza exagerat, iar tendintele spre exhibitionism si hipersexualitate sunt frecvente.
Netratat, accesul maniacal poate dura luni de zile. Remisiunea survine dupa cateva zile sau
saptamani de tratament.

Semne si simptome ale depresiei:

dispozitie trista, anxietate, accentuate dimineata

idei de inutilitate, culpabilitate , neajutorare

scaderea interesului pentru activitatile zilnice

fatigabilitate, scaderea randamentului util

dificultati de concentrare, de a lua decizii

scadere memoriei

neliniste, iritabilitate

insomnii sau hipersomnii, vise cu cosmaruri

cresterea sau uneori scaderea apetitului cu modificarea greutatii

scaderea stimei de sine, tendinta de devalorizare, aprecieri negative a calitatilor fizice si psihice

acuze somatice - diverse dureri care nu sunt de cauza organica ( palpitatii , dureri de inima )

idei autolitice de suicid , idei de culpabilitate.

Accesul depresiv, numit si melancolie, este o alta manifestare a psihozei periodice, care poate
surveni imediat sau dupa un interval de la remisiunea accesului maniacal sau a altui acces depresiv.
Tabloul clinic al melancoliei este situat la polul opus maniei. Dispozitia trista, ideatia incetinita,
aparitia unei senzatii neplacute, cu lipsa poftei de mancare, lipsa de imbold in activitate sunt
simptome ce preceda uneori tabloul melancolic. in perioada manifesta, melancolicul este abatut,
trist, abulic, adica nu are initiativa si nici placerea de a fi activ. Bolnavii vorbesc in soapta, raspunzand
monosilabic la intrebari. Acestei inhibitii a functiilor psihice ii corespunde si o inhibitie motorie; stau
pe marginea patului, cu capul plecat pe piept, cu mainile incrucisate, cu mimica exprimand o adanca
durere morala, se plang ca nu mai pot simti aceleasi sentimente, ca nu mai pot participa la viata
(anestezie psihica dureroasa").

Cand depresiei i se adauga teama ( anxietatea ), melancolicii devin nelinistiti, se plimba agitati de la
un capat la celalalt al camerei, isi frang mainile, implora de la cei din jur ajutor sau cer sa li se curme
viata. Halucinatiile si iluziile auditive apar rar si au caracter depresiv.

Nu rareori, gandurilor li se adauga idei delirante, avand continut depresiv. Intr-o forma mai grava,
melancolia imbraca forma stuporoasa: melancolicul ramane la pat, refuza alimentatia, nu comunica
cu nimeni, nu se misca din pat, nici chiar pentru indeplinirea unor necesitati fiziologice ( urineaza in
pat ).

Acesti bolnavi, dupa un timp, din stupoare, pot trece la acte impulsive bruste ( se automutileaza, se
dau cu capul de pereti, se pot chiar sinucide ). Dupa cum vedem, melancolia este o mare urgenta de
asistenta psihiatrica. Sinuciderea survine cu o frecventa maxima, de obicei la iesirea din inhibitia
motorie sau in perioadele de iesire din acces. Ca si in sindromul maniacal, si in sindromul melancolic
intalnim simptome de ordin somatic. Maniacalii se alimenteaza superficial, avand un metabolism
bazal crescut, scad in greutate, au un puls crescut si uneori tranzitul gastrointestinal crescut.

Hipomania

Hipomania este un nivel mediu de manie care-l face pe omul ce experimenteaza aceasta tulburare sa
se simta bine, este asociata cu o buna functionare si productivitate crescuta.

De aceea, cand familia sau prietenii invata sa recunoasca aceste modificari in comportament,
pacientul poate nega existenta oricarei probleme.

Fara tratament adecvat, hipomania se poate transforma in manie severa sau chiar in episod depresiv.
Uneori, episoadele maniacale sau depresive pot contine elemente psihotice - halucinatii auditive,
vizuale sau tactile, simte prezenta unei persoane care nu este de fapt in apropiere; sau delir de
grandoare - nejustificat de situatia reala a individului, de exemplu, crede ca este presedinte sau ca ar
avea puteri supranormale in manie, sau idei de vinovatie sau ruinare in depresie.

Uneori, aceasta tulburare se confunda cu schizofrenia datorita elementelor halucinatorii.

Simptomele de manie si cele de depresie pot surveni in acelasi timp. In acest caz se numeste stadiul
bipolar mixt.

Simptomele tulburarii mixte:

agitatie

tulburari hipnice ( de somn )

modificari ale apetitului

psihoza

ganduri de suicid

Persoanele cu astfel de tulburare pot avea o dispozitie deosebit de trista, neajutorata si in acelasi
timp se pot simti extrem de plini de energie.

Tulburare bipolara poate apare si in cazul consumului de alcool sau abuzului de droguri,
performantelor scazute la scoala sau relatiilor interpersonale neadecvate. Astfel de probleme pot
accentua simptomele unei tulburari neexprimate clinic inca.

Tulburarea unipolara falsa

Termenul de unipolar fals este aplicat depresiei recurente clasificata initial ca unipolara, dar care
dezvolta ulterior episoade maniacale sau hipomaniacale, necesitand reclasificarea ca tulburare
bipolara.

Frecventa ciclica

Frecventa ciclica a variatiei dispozitiei in tulburarea bipolara poate cuprinde perioade de remisiune
cu durata de ani, apar schimbari multiple ale dispozitiei in cursul unui an, pana la o forma extrema a
variatiei dispozitiei care survine in decurs de ore sau minute. Trecerea de la un episod la altul este
favorizata de diversi factori ( stres, intreruperea tratamentului ).

A fost elaborata o subclasificare determinata de variatia dispozitiei ca frecventa ciclica in evolutia

acestei conditii:

ciclizare rapida - 4 sau mai multe episoade de perturbare semnificativa a dispozitiei intr-un an

ciclizare ultrarapida - episoade ce survin in saptamani sau zile

ciclizare ultradiana - variatii semnificative ale dispozitiei in cursul unei zile

ciclizare continua - absenta intervalelor de remisie

Ciclizarea rapida este asociata cu risc crescut de suicid. Stari afective mixte in care simptomele
depresive si maniacale alterneaza atat de rapid incat se ajunge sa nu se mai poata face distinctia intre
ele sau chiar coexista.

Abuzul de substante psihoactive si antidepresive a fost implicat in dezvoltarea ciclizarii rapide si pare
a fi o complicatie a tulburarii bipolare tip II.

Alti factori organici, incluzand anomaliile pragului convulsivant, disfunctia hormonilor tiroidieni, pot
avea legatura cu dezvoltarea sau accelerarea ciclurilor dispozitiei. Ciclizarea rapida din tulburarea
bipolara tip II indusa de agentii farmacologici poate fi confundata cu stari mixte si poate duce la
clasificari gresite.

Suicidul

Simptomele tulburarii bipolare pot fi atat de severe incat se poate ajunge la tentative de suicid.

Oricine are intentii suicidale necesita atentie medicala imediata, de preferinta a unui psihiatru sau
psiholog.

Riscul suicidal pare a fi ridicat inca din stadiile incipiente ale bolii. De aceea, prin recunoasterea
tulburarii bipolare si tratarea sa la timp poate scadea riscul de suicid.

Semne si simptome ce pot prevesti tentativa de suicid:

discutii despre sentimentul sinuciderii sau asteptarii mortii

se simte neajutorat, inutil, nimic nu se mai poate schimba in bine

se simte povara pentru familie si prieteni

abuz de droguri si de alcool

organizarea afacerilor (testament)

nota de ramas bun

se pune in situatii care ii pun viata in pericol

Factori de risc ce favorizeaza suicidul:

evenimente traumatizante in viata

sex masculin

prezenta in familie a unor cazuri de suicid

severitatea simptomelor depresive

asocierea cu consumul de droguri

Evolutie

Tulburarea bipolara este recurenta, fapt pentru care, dupa remisiunea episodului maniacal,
tratamentul de intretinere va fi mentinut pe termen lung.

In evolutia acestei boli exista o relatie sezoniera, episoadele maniacale aparand vara iar cele
depresive iarna. Cand episoadele apar exclusiv in relatie cu anotimpurile, vorbim de tulburare
afectiva sezoniera. Cand succesiunea episoadelor este: depresie-iarna si hipomanie-primavara,
tulburarea afectiva sezoniera se incadreaza in criteriile tulburarii bipolare de tip II. Remisiunea este
de obicei completa intre episoade.

Episoadele netratate se pot prelungi pana la 6-12 luni, spre deosebire de cele tratate ce dureaza 3-6
luni.

Pacientii care au exclusiv manie sunt rari, cei mai multi sufera cel putin un episod de depresie, fiind
diagnosticati cu tulburarea bipolara.

Asocierea cu abuzul de substante psiho-active determina un debut mai precoce, evolutia mai
trenanta, remisiuni scurte, comorbiditate mai crescuta.

Prognostic

Boala este incapacitanta profesional si familial.

Pot avea copii sau adolescentii psihoza maniaco-depresiva (tulburare bipolara)?

Atat copii cat si adolescentii pot suferi de aceasta boala. Este foarte probabil ca acestia sa provina
dintr-o familie in care unul sau ambii parinti sa prezinte simptomele acestei tulburari.

Spre deosebire de adulti, la care simptomele sunt mai bine definite, copiii prezinta frecvente
modificari ale starii afective, penduland intre manie si depresie de mai multe ori in cursul aceleiasi
zile. Copii cu manie devin mai degraba iritabili si distructivi decat veseli si expansivi.

Unii dintre ei, insa, pot avea episoade tipice asemenea adultilor insa tulburarea este mai greu
identificata datorita multitudinii problemelor specifice varstei.

Rolul geneticii in tulburare bipolara

Deoarece tulburare bipolara are agregare familiala, s-a cercetat ADN-ul persoanelor suferinde de
aceasta boala. Studii pe gemeni monozigoti (care au aceleasi gene) au demonstrat ca nu numai
anumite gene joaca un rol in aceasta afectiune ci si o multitudine de alti factori de mediu. Daca
genetica ar fi fot singura implicata, atunci amandoi fratii ar fi avut aceasta boala, insa nu a fost asa.

Mai mult decat atat, studii de genetica sugereaza ca boala nu survine din cauza unei singure gene.
Astfel, o combinatie de gene cu mediul inconjurator contribuie la vulnerabilitatea pentru tulburarea
bipolara.

Studii imagistice ale creierului au ajutat in cunoasterea mai indeaproape a mecanismelor

fiziopatologice ce au loc in aceasta afectiune. Noi tehnici imagistice au permis cercetatorilor sa
observe creierul in timpul activitatii si sa-i studieze structura. Astfel de tehnici sunt RMN si PET care
evidentiaza faptul ca la bolnavii cu tulburare bipolara creierul are o structura diferita de a
persoanelor sanatoase.

Odata ce aceste diferente sunt mai bine identificate si definite prin aceste cercetari, oamenii de
stiinta pot intelege mai bine substratul acestei tulburari si vor obtine metode terapeutice mult mai
eficiente.

Care este tratamentul psihozei maniaco-depresive?

Majoritatea bolnavilor cu tulburare bipolara, chiar si aceia cu forme severe pot obtine o stabilizare
substantiala a statusului psihic.

Deoarece aceasta tulburare este de natura recurenta, tratamentul urmareste in fazele acute ale
episoadelor remisiunea lor iar in perioadele intercritica, mentinerea remisiunilor si prevenirea
recaderilor printr-un stabilizator al dispozitiei pe termen lung.

Tratamentul stabilizator al dispozitiei ( timostabilizator ) este de obicei prescris pentru controlul

tulburarii bipolare . In general, oamenii cu tulburare bipolara continua tratamentul timostabilizator
pe o perioada foarte lunga (ani). Alte medicamente sunt adaugate daca este necesar, pentru
perioade scurte de timp pentru a trata episoadele de depresie sau manie survenite in ciuda
tratamentului timostabilizator.

Litiul a fost primul timostabilizator aprobat de FDA (Food and Drug Administration) pentru
tratamentul maniei si adesea s-a dovedit foarte eficient in controlul maniei si prevenirea recurentelor
episoadelor depresive cat si a celor maniacale.

Utilizarea in mania acuta este limitata de faptul ca necesita, de obicei, cel putin o saptamana pentru
realizarea unui raspuns iar coadministrarea dozelor ridicate de antipsihotice potente creste riscul de
efecte secundare neurologice. Deasemenea, litiul constituie un adaos util la un antidepresiv la un
pacient cu episoade depresive acute care se dovedesc dificil de tratat.

Litiul se foloseste, de asemenea, in profilaxia tulburarii bipolare, in care reduce atat numarul cat si
severitatea recaderilor, oferind in acelasi timp si o anumita protectie fata de episoadele de
hipomanie induse de antidepresive.

Medicamentele anticonvulsivante - Valproatul sau carbamazepina , pot avea deasemenea efecte

timostabilizatoare si pot fi folosite in mod special in tratamentul tulburarii bipolare. Alte
anticonvulsivante precum Lamotriginul , Gabapentin sau Topiramatul sunt studiate pentru a stabili in
ce masura sunt eficiente in stabilizarea dispozitiei.

Pentru un efect mai bun se pot combina mai multe medicamente anticolvunsivante sau acestea se
pot asocial cu litiul.

Copiii sau adolescentii sunt de obicei tratati cu litiu insa se poate folosi si carbamazepina sau
valproatul. Numeroase cercetari au evaluat siguranta si eficacitatea acestor medicamente psihotrope
folosite la adolescenti si copii. Astfel , s-a demonstrat faptul ca valproatul poate determina modificari
hormonale la adolescente sau ovar polichistic la femeile care au inceput tratamentul inaintea varstei
de 20 ani . De aceea, trebuie monitorizat foarte atent nivelul valproatului la pacientele tinere aflate
in tratament cu acest medicament.

Femeile cu tulburare bipolara care doresc sa ramana insarcinate sunt supuse unei mari provocari
datorita efectelor negative ale acestor medicamente asupra fetusului. De aceea, trebuie puse in
balanta efectele benefice ale medicatiei cu cele negative. Sunt in cercetare alte medicamente cu
riscuri posibile mai mici.

Medicamente antipsihotice atipice, printre care Clozapina, Olanzapina, Risperidona sau Ziprasidona
sunt in studiu ca posibil tratament pentru tulburarea bipolara. Numeroase studii demonstreaza ca
Clozapina poate fi utila ca timostabilizator pentru cei care nu raspund la tratamentul cu litiu sau
anticonvulsivante. Alte studii au demonstrat eficacitatea Olanzapinei in episodul acut de manie, fapt
pentru care a primit aproparea FDA. Olanzapina poate, deasemenea sa fie folositoare in depresia
psihotica.

Daca insomnia este o problema, se pot utiliza benzodiazepine cum ar fi clonazepamul sau
lorazepamul pentru a asigura un somn mai odihnitor. Datorita faptului ca acestea creaza
dependenta, trebuie folosite numai in cazuri selectate si pe termen scurt. Deasemenea, pot fi folosite
alte tipuri de sedative cum ar fi zolpidem. In timpul tratamentului se pot schiba medicamente sau
doze, insa toate schimbarile pot fi facute doar de catre medicul psihiatru. Acesta trebuie sa stie
despre orice alta medicatie luata concomitent caci interactiunile medicamentoase pot cauza reactii
adverse neplacute.

Numeroase studii au demonstrat faptul ca se poate vira spre manie hipomanie sau ciclizare rapida in
timpul tratamentului antidepresiv, de aceea trebuie data o medicatie stabilizatoare a dispozitiei,
singura sau impreuna cu medicatia antidepresiva pentru a proteja pacientii de aceste schimbari.
Dintre cele mai utilizate stabilizatoare sunt litiul si acidul valproic.

Efecte adverse ale medicatiei

Efectele adverse ale terapiei la pacientii cu tulburare bipolara pot fi reprezentate de crestere in
greutate, greata, tremor, reducerea performantelor sexuale, anxietate, caderea parului, probleme de
mers, uscarea limbii. In caz ca apar aceste efecte anuntati imediat medicul care este singurul in
masura sa schimbe dozele sau medicatia.

Tratamentul psihosocial

Tratamentul psihosocial cuprinde anumite forme de psihoterapie pentru sprijinirea si educarea

pacientilor cu tulburare bipolara si familiilor acestora.

Cele mai folosite metode de acest gen folosite in psihoza maniaco-depresiva sunt:

Terapia cognitiv-comportamentala invata pacientii sa inlature pattern -ul inadecvat asociat cu

boala.

Psihoeducatia - implica informarea bolnavilor cu psihoza maniaco-depresiva despre implicatiile

acestei boli si tratamentul sau. Psihoeducatia este, de asemenea, importanta pentru familie.

Terapia de familie foloseste strategii pentru a reduce stresul ce apasa familiile acestor pacienti.

Terapia interpersonala si sociala ajuta oamenii cu aceasta boala sa-si imbunatateasca relatiile
interpersonale si sa-si stabileasca un program regulat.

Alte tratamente:

In anumite situatii, tratamentul psihosocial, medicamentele sau nici una din combinatiile lor nu se
dovedesc a fi eficiente sau dau rezultate prea greu, ca in cazul simptomelor suicidare, asa incat se
poate lua in considerare terapia anticonvulsivanta (ECT).
ECT poate fi luata in considerare deasemenea si pentru tratarea episoadelor acute cand conditiile
medicale, inclusiv graviditatea, sunt prea riscante. ECT este foarte eficienta si in tratamentul
episoadelor depresive severe, maniacale, sau mixte.

Suplimentele naturiste, cum ar fi, ceaiul de sunatoare nu au fost suficient studiate si se stie foarte
putin despre efectele lor in tratamentul tulburarii bipolare. De aceea, este bine inainte de a le folosi
sa dicutati cu medicul. Aceste suplimente naturiste ar putea reduce eficacitatea celorlate
medicamente. Deasemenea, ceaiul de sunatoare poate determina virarea catre manie, in special
daca nu se administreaza stabilizatori de dispozitie.

Acizii omega-3 din uleiul de peste este studiat ca fiind folositor in acesta boala insa nu sunt suficiente
date referitoare la acest lucru.