MINISTERUL AFACERILOR INTERNE . DEPARTAMENTUL PENTRU SITUATII DE URGENTA INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUATII DE URGENTA ORDINUL INSPECTORULUI GENERAL AL INSPECTORATULUL ‘RU SITUATII DE URGENTA Nr. din /2 0.2 La/5- nizarea si desfasurarea pregitirii personalului operativ din tie ale serviciilor de urgen{a profesioniste = ISU 06/2015 - in conformitate cu prevederile art.18, 19 si 20 din Ordinul 1144/IG din 29.09.2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a Ordinului ministrului Administratiei i Internelor nr.1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregatirea, organizarea, desfaisurarea $i conducerea actiunilor de intervengie ale serviciilor de urgen{a profesioniste si ale art.5 lit. a), art. 9 alin. (2) gi art. 42 alin. (3) din Instructiunile ministrului administratiei si internelor nr. 363/202 privind pregéitirea continud a personalului, in temeiul prevederilor art. 14 alin. 3 din Hotdrdrea Guvernului Roméniei nv.1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare gi a organigramei Inspectoratului General pentru Situafii de Urgenjd, cu modificdrile si completarile ulterioare, inspectorul general emite urmatorul ORDIN: Capitolul I - DISPOZITII GENERALE ‘Art.l - (1) Prezentul ordin reglementeaz pregatirea personalului operativ din subunitéfile de interventie, care reprezinté o responsabilitate individual si constituie obligatie de serviciu pentru fiecare cadru angajat in structurile profesioniste pentru situatii de urgent (2) Pregatirea personalului operativ reprezinti totalitatea _activitafilor desftisurate la nivel subunitate si unitate pentru ca personalul operativ sa aiba pregatirea teoretici si practic necesara indeplinirii misiunilor specifice. (3) Categoriile de personal care incadreazé posturi cu specialitati care nu implica atributii operative specifice serviciului in ture, inclusiv formatiunile de paz, se pregatesc potrivit programelor de pregatire continua elaborate de unitate. (4) Personalul operativ incadrat pe posturi care implica executarea misiunilor in domeniile: cercetare si evaluare CBRN, pirotehnic, cAutare canin sau interventia in mediul acvatic se pregtesc pe baza programelor de pregatire elaborate de unitate, potrivit precizérilor transmise de structurile de specialitate din cadrul IGSU. Capitolul I1- ORGANIZAREA PREGATIRI PERSONALULUI OPERATIV Art.2 - (1) Pregitirea personalului operativ cuprinde urmatoarele categori a) _ pregatire de specialitate;b) _ tragerile cu armamentul; c) educatie fizica. (2) Pregitirea de specialitate cuprinde: a) pregitirea potrivit specificului locului de munca - PSLM; b)_pregatirea prin discipline de sprijin- PDS; c) pregatirea general in domeniul armei - PGDA. (3) Pregatirea potrivit specificului locului de munci se desfasoara prin sedinte teoretice si practice (inclusiv recunoasteri in teren si exercitii) la nivelul echipaj/echipé sau turd de serviciu si vizeazA pregitirea pentru indeplinirea urmitoarelor misiuni: a) stingere incendii; b) acordare prim ajutor calificat si descarcerare; ¢) cdutare si salvare din medii ostile viefii (daramaturi, subsoluri, tuneluri, puturi si grote, inaltimi; mediu acvatic etc); ) cercetare, evaluare si decontaminare CBRN; e) salvare de la inaltime; f) asanare pirotehnica. (4) Activitatea de pregatire desfagurati potrivit specificului locului de munca trebuie s& asigure cunoasterea de catre personalul operativ al turei de serviciu a caracteristicilor tehnice a tuturor mijloacelor tehnice din dotarea subunitatii_precum si modul de lucru cu acestea. (5) Pregatirea prin discipline de sprijin sc realizeazi prin activitati desfigurate (in general, pe ture de serviciu) la disciplinele - cunoasterea legilor si regulamentelor militare, pregatire psihologica, instrucfie de front si alte discipline stabilite prin ordinul de pregatire al inspectorului sef. (6) Pregatirea generala in domeniul armei se desfasoara cu intregul personal, pe ture de serviciu, de ciitre comandantii de subunitati si cuprinde teme din domeniul tacticii de arma (interventia in situatii de urgent, prevenirea incendiilor, protectia civil), studi de caz cu subiecte specifice ordinii publice, securititii nationale si pregitirii juridice generale. Art.3 - Tragerile cu armamentul individual se executd conform prevederilor OMIRA nr.485 din 19.05.2008 si a OIG nr.1147/IG din 30.10.2008 pe baza planificdrii din ordinul de pregatire al inspectorului sef, in masura asigurarii resurselor necesare. Art4 - (1) Educatia fizica se organizeaz si se desfigoara in conformitate cu prevederile O.M.A.L. nr.154 din 03.03.2004 privind activitatile de educatie fizica si sport in Ministerul Afacerilor Interne precum si cu prevederile ordinelor inspectorului general care contin precizari in acest sens. (2) Personalul care lucreaz& tn ture si care nu se poate prezenta, din motive obieotive, la sedinta de educatie fizicd, avand in vedere atributiile postului, va adopta o forma de pregitire autoplanificati, respectnd prevederile art36 (1), (2) si art.37 din Instructiunea nr.363 din 12.12.2002 privind pregitirea continua a personalului M.A.L. Personalul mentionat are obligatia de a-si asigura dezvoltarea individualé, astfel incat deprinderile si priceperile motrice formate s& indeplineascd toate cerinfele prevazute pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne. (3) Preciziile metodico-organizatorice si tematica la educatie fizicd suntprezentate in Anexa nr.I. (4) in scopul menfinerii sau imbundtitirii nivelului de pregatire fizica sedintele de pregitire se pot desfigura individual sau sub coordonarea personalului calificat si seara sau dimineata atunci cand exist’ posibilitatea. Capitolul II - PLANIFICAREA PROGRAMULUI DE PREGATIRE A PERSONALULUI OPERATIV IN SUBUNITATI $I POLIGOANE DE PREGATIRE Art.S - (1) Planificarea pregatirii se face in baza Ordinului inspectorului sef/comandantului, de pregatire a personalului operativ, denumit in continuare ordin de pregatire, care va cuprinde doar obiectivele generale si modul in care va fi planificata si evaluat activitatea de pregatire la nivelul subunitatii, urménd ca organizarea si desfagurarea efectiva a pregatirii si se faca la nivelul structurilor subordonate. (2) in functie de obiectivele stabilite pentru fiecare categorie de personal si de nivelul de instruire rezultat cu ocazia verificarilor din anul anterior, se vor stabili numarul de ore alocat fiecdrei categorii de pregatire. (3) Bugetele de timp alocate activitatilor pregatirii personalului operativ sunt urmatoarele: a) 6 ore anual, convocare metodica cu formatorii/instructorii. b) 6 ore anual, convocare metodica, la nivelul subunitatilor, cu sefii de tura si comandantii de echipaje, ca responsabili directi cu activitatea de pregitire a personalului operativ, sub coordonarea comandantului de subunitate. c) minimum 18 ore trimestrial pentru pregatirea prin discipline de sprijin si pregatirea general in domeniul armei; 4) minimum 12 ore lunar pentru pregatirea specifica locului de munca. e) minimum 6 ore siptimAnal pentru educatie fizica. (4) Inspectoratele/unitafile elaboreazé Planul cu principalele activitéti pentru un an de pregatire si trimit extrase subunitatilor din subordine, (5) Structura programului de pregatire saptimanal al subunitatii de interventie se stabileste in functie de specificul subunitatii, precum gi a raionului de interventie, a anotimpului etc., documentul fiind aprobat la nivelul subunitatii, ‘Art.6 Inspectoratele/mitatile elaboreazi si difuzeazi in subunitatile din subordine modelele de documente de planificare considerate necesare pentru desfigurarea pregatirii personalului operativ si tematica obligatorie a fi parcurs& pentru anul fn curs. ‘Art.7 - (1) Lunar, obligatoriu Ja nivelul subunititilor se va executa un exercitiu cu forte si mijloace in teren, la obiectivele de interes operativ din raionul de interventie (operatori economici sursa de risc, unitati de invatémént, obiective sociale si culturale de patrimoniu national etc). Exercifiile se planificd astfel incét fiecare turd de serviciu s& participe la minimum 4 exercitii intr-un an de pregitire, in patru obiective diferite. (2) La nivelul zonei de competenti/de responsabilitate se va desftigura trimestrial un exercitiu de cooperare cu forte si mijloace tn teren (minimum doud subunitati, din doud grupuri de intervengie — unde este cazul), in care vor fi angrenate componentele SNMSU din profil teritorial,Art. 8 (1) Anual, in luna februarie, sub coordonarea prim-adjunctului inspectorului sef/sefului centrului operational, la nivelul poligoanelor de pregétire se va desfigura pe durata a doud zile 0 convocare a instructorilor/formatorilor care conduc activititile de pregatire in poligoanele unitati. (2) Instructorii/formatorii vor fi selectionati din structurile de interventie, din randul personalului cu experienfi si rezultate foarte bune, la recomandarea comandantilor/sefilor acestora. (3) Planificarea activitatilor in poligoanele de pregatire se face in serii de cate 3 zile consecutive a cate 6 ore/zi, timp de cel putin 8 luni din anul de pregatire, astfel incat 50% din personalul operativ sé parcurga aceasta forma de pregatire. In cadrul unitiilor se pot constitui unul sau mai multe poligoane de pregatire. (4) Planificarea personalului la activitatile desfigurate in poligoanele de pregéitire se realizeaz pana in data de 25 a lunii in curs pentru luna urmitoare, in seri de maximum 10 persoane/instructor, de c&tre centrul operational (similar), la propunerea comandantilor de subunitati. Capitolul IV - CONDUCEREA PROGRAMULUI DE PREGATIRE IN SUBUNITATI $I POLIGOANE DE PREGATIRE Art. 9 (1) Prim-adjunctul inspectorului sef si comandantul grupului de interventie (acolo unde acestea sunt constituite) raspund de modul de organizare si desfigurare a procesului de pregatire a personalului operativ din subunitatile de interventie (2) Comandantul subunitatii raspunde de atingerea scopurilor si obiectivelor stabilite de comanda unitatii precum si de modul in care se desfasoara activitatea de evaluare a personalului. (3) Sefii de turd conduc nemijlocit programul de pregatire in subunitate, pe ture de serviciu, avand rispunderea obtinerii rezultatelor corespunzatoare scopurilor si obiectivelor stabilite. (4) Sefii de turd tin evidenta rezultatelor obtinute intr-un dosar care va confine fisele individuale. Art.10 - (1) in poligoane activitatea de pregatire se execut& sub coordonarea unui ofiter nominalizat prin OZU si va fi condus& nemijlocit de instructori/formatori desemnati. (2) Ofiterii mentionati la art.1 vor fi selectionati din réndul comandantilor de subunitati, loctiitorilor/adjunctilor acestora, ofiterilor din Centrul Operational sau din structurile coordonate de prim-adjunct. (3) Din cadrul subunitafii la nivelul cdreia se afl poligonul se nominalizeaza, prin OZU, 1-2 responsabili cu administrarea, pregatirea sedintelor si intocmirea documentelor de evident. Art.11 - Documentele necesare planificarii, conducerii si desfasurarii pregitirii ce se intocmesc la nivelul fiecdrui esalon sunt prevazute in Anexa nr.2 Capitolul V - EVALUAREA REZULTATELOR PREGATIRIT PERSONALULUI OPERATIV Art.12 - (1) Evaluarea rezultatelor obtinute de personalul care parcurge programul de pregiitire se face de c&tre o comisie stabilit& prin ordin de zi pe unitate.Din cadrul comisiei stabilite prin OZU vor face parte si: a) pe linie de acordare a primului ajutor calificat - medicul coordonator UPU- SMURD , sefal centrului de pregitire paramedici si asistentul medical coordonator (sau coordonatorul SMURD nominalizat prin OZU, in lipsa asistentului medical coordonator); b) pe linia CBRN si pirotehnic - ofiterii cu atributii in domeniu; (2) Evaluarea la pregatire de specialitate va avea doud componente una teoretica si una practica. (3) Bateriile de teste pentru evaluarea teoretici si modelele de circuite motrice pentru evaluarea practic vor fi transmise de IGSU pnd la sfarsitul semestrului I. (4) Media aritmetica a rezultatelor obtinute la evaluarea teoreticé $i practica va constitui rezultatul obfinut la pregitirea de specialitate (5) Nivelul de pregitire al personalului la celelalte categorii de pregitire, respectiv tragere cu armamentul din dotare si educatie fizici va fi cel prevazut de instructiunile specifice cu precizarile corespunzatoare transmise prin ordine ale inspectorului general. (6) Rezultatele obtinute la pregitirea de specialitate, trageri si educatie fizica, vor fi apreciate distinct, fiind transformate in calificative, conform prevederilor Anexei nr.1 la Instructiunile nr.363/2002 privind pregatirea continua a personalului Ministerului de Interne. Capitolul VI - ANALIZA EFICIENTEI SISTEMULUI DE PREGATIRE A PERSONALULUI OPERATIV Art.13 - (1) Analiza modului de desfasurare a pregatirii personalului operativ se desfagoara in cadrul bilantului structurii (activitate de evaluare lunar& cu durata de maxim doua ore), astfel: a. la nivelul subunitatilor de interventie: lunar, pe ture de serviciu; b. Ja nivelul grupurilor de interventie: trimestrial; c. la nivelul inspectoratului/unitatii: semestrial gi anual. (2) La nivelul inspectoratului/unitatii, analiza activitatii de evaluare a pregatirii, precum gi stadiul indeplinirii scopurilor si obiectivelor stabilite pentru pregatirea personalului operativ se executé periodic, cel putin o dat&/ trimestru, in sedinté de comanda. Art. 14 Activitatea de pregatire a personalului operativ va fi analizata obligatoriu pe timpul sedintelor de pregatire (convocare sau instruire) desfagurate de primul adjunct al inspectorului general cu primii adjunctii ai inspectorilor sefi sau loctiitorii comandantilor unititilor in care se aplic& prevederile prezentului ordin. Capitolul VI - CONTROLUL ACTIVITATILOR DE PREGATIRE ‘ArtI5 - Controlul activititilor de pregatire se realizeazi de structurile cu atributii in domeniu, care igi exercit& autoritatea potrivit competentelor stabilite prin OMAI nr. 118/2011 privind organizarea $i executarea controalelor in Ministerul Administragiei $i Internelor $i Instructiunile ministrului administragiei si internelor nr. 363/202 privind pregatirea continud a personalului. Art16 - (1) Activitatea de control urmireste respectarea prevederilor documentelor de organizare, planificare i desfisurare a pregatirii si se finalizeaz prinverificari practice la una sau mai multe categorii de pregittire. (2) Cu ocazia controlului se acordi sprijinul necesar inspectorilor sefi/comandantilor de unit&ti/subunitati si centrelor operationale (similare) in planificarea, organizarea si conducerea activitatilor de pregatire. (3) Pe timpul controalelor tematice si de fond ordonate de inspectorul general, care vizeaza si evaluarea modului de planificare, organizare si desfaigurare a pregatirii, se verifici obligatoriu, prin sondaj, la indicatorul ,,nivelul capacitafii motrice”, minimum 10% din totalul personalului operativ al unei subunitati de interventie. Art. 17 (1) Pana la data de 01 septembrie, unitatile subordonate vor raporta la Central Operational National datele in care sunt planificate evaluarile anuale ale personalului operativ, pe subunitati. (2) Ofiterii din cadrul Centrului Operational Nafional vor participa, prin sondaj, la evaluarea anuala a pregi personalului operativ din unitatile subordonate. Capitolul VITT - ASIGURAREA BAZEI MATERIALE ‘Art.18 - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgent si unitatile subordonate acestuia intreprind masurile ce se impun pentru completarea si modernizarea permanent a bazei materiale, in raport cu nevoile de pregitire si specificul misiunilor, precum si pentru asigurarea functionalitatii complete a poligoanelor de pregatire. Art.19 - Bunurile materiale necesare pentru desfaisurarea procesului de pregétire si mentenanfa aparatelor/amenajarilor din poligoanele de pregatire si punctele de antrenament se asigura potrivit normativelor si instructiunilor in vigoare, in functie de cantititile stabilite la momentul omologarii. ‘Art.20 - Deteriorarile produse bunurilor materiale pe timpul desfiigurarii procesului de pregatire (in poligoane/puncte de antrenament/la exercitii) nu reprezinti paguba imputabild personalului. Capitolul IX - DISPOZITII FINALE Art.21 - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgent, in baza controalelor executate si a rapoartelor primite privind organizarea si desfasurarea_pregitirii inaintate de unitatile subordonate, analizeazi anual stadiul pregatirii personalului operativ si stabileste masurile ce se impun pentru eficientizarea procesului de pregitire, ‘Art.22 - Pentru generalizarea bunelor practici si valorificarea conchwiilor reiegite din analiza interventiilor, Centrul Operational National transmite rapoartele de evaluare a interventiilor si analiza statistic’ lunara tuturor unitatilor operative si de inva{imant subordonate Inspectoratului General, precum si Facultatii de Pompieri. ‘Art.23 - Inspectorii sefi/comandanfii raporteazi anual, pana la data de 15 ianuarie, analiza privind modul de desfisurare a pregatirii personalului operativ, stadiul constituirii poligoanelor de pregitire si impactul produs de aplicarea prezentului ordin, la Centrul Operational National al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta. Art.24 - Prezentul ordin intra in vigoare la data de 15.02.2015 si abroga OIG nr. 1425 din 23.12.2013 privind organizarea si desfigurarea pregdtirii personalului operativ din subunitaile de interventie ale serviciilor de urgentd profesioniste. Art.25 - Anexele nr.1 - 2 fac parte integranta din prezentul ordin.Anexe: Anexa nr.1 Precizirile metodico-organizatorice si tematica la educatie fizica Anexa nr.2 Documente de organizare, conducere si desfisurare a pregatiriiAnexa nrd la 1G nr. [$3 M.G. dinl.02 B/F EDUCATIA FIZICA A. PRECIZARI ORGANIZATORICO ~ METODICE 1. ORGANIZAREA PREGATIRM PERSONALULUI OPERATIV (1) Educatia fizicd se organizeazi si se desfisoara in conformitate cu prevederile OMAL. nr.154 din 03.03.2004 privind activitatile de educatie fizicd si sport in Ministerul Administratiei si Internelor. (2) Pand la realizarea cerinfelor prevazute la art.22 alin.) din O.M.A.L. nt.154 din 03.03.2004, ofiferii si subofiferii instructori sunt desemmati s& conducd activititile de educatie fizica si sport. (3) Atributiile personalului care asiguri coordonarea si conducerea nemij educatiei fizice si sportului in unitati, sunt cele prevazute la art.28 din O.M.A.L. nr.154 din 03.03.2004, (4) Personalul care indeplineste functii operative va fi incadrat in categoria de solicitare fizicd accentuatai, cu excepjia personalului din cadrul Detasamentelor speciale sau a celui care executa misiuni in mediul acvatic si alpinism, care se incadreaz4 in categoria de solicitare fizicd speciald. Il. PLANIFICAREA PREGATIRIT (1) Planificarea parcurgerii timpului alocat siptiménal educatiei fizice se va realiza cu respectarea prevederilor de la art. 10 si art. 34-36 din O.M.A.I, nr.154 din 03.03.2004. (2) Pentru personalul incadrat in categoria de solicitare fizicd accentuata si special care lucreazi in ture, norma de timp prevazuta se va urméri a se realiza, de regula, cumulat, intr-o luna de zile. (3) Bugetul de timp alocat acestei categorii de pregatire este de minim 2 ore pe tura de serviciu, cu respeetarea structurii si timpului alocat organizarii si desfiguririi lectiei de educafie fizic& prevazute la art. 35 din O.M.A.L. nr.154 din 03.03.2004. (4) Prin Planul anual de educatie fizica, bugetul de timp alocat acestei categorii de pregitire personalului operativ din unititile subordonate inspectoratului general, va fi structurat, dupa cum urmeazi: 1. CATEGORIA DE SOLICITARE FIZICA ACCENTUATA: 1.1.40% - pregattire fizicd generald din care: LLL, - 30% atletism: 1.1.2. - 30% gimnastica; 1.1.3, -40% jocuri sportive. 1.2. 60 % - pregdttire fizied specifica din care: 118360% autoaparare; 5% culturism; 10% exercitii fizice specifice armeis BRB ape 12.4.- 10% inot; 1.25. 5% orientare sportivas 12.6.- 10% sch 2. CATEGORIA DE SOLICITARE FIZICA SPECIALA: 2.1, 30% - pregatire fizicd generald din care: 2.1.1. -30% atletism; 2.1.2, -30% gimnastica 2.1.3. - 40% jocuri sportive. 2.2,40% - pregatire fizicd specified din care: 2.2.1. - 60% autoaparare; 22.2.- 5% culturism; 2.2.3.- 10% exercitii fizice specifice armei; 2.2.4.- 10% inot; 2.2.5.- 5% orientare sportiva; 22.6.- 10% schi. 2.3, 30% - pregditire de tip special: 23.1.- 60% alpinism 23.2. - 40% scafandrerie (5) in planurile/programele de preg? in cadrul componentei ,,exercitii fizice specifice armelor” se vor proiecta circuite, trasee, parcursuri aplicative specifice pompierilor, astfel tncat, confinutul acestora sA cuprinda exercifii fizice cu echipamentul gi accesoriile din dotare, care s& antreneze si si perfectioneze, deprinderile si priceperile motrice, in conditii ct mai apropiate de situafiile concrete intalnite in misiuni si teme din probele specifice pompierilor: scara de fereastra, pista cu obstacole pe 100 metri, stafeta 4x100 metri, realizarea dispozitivului de interventie la motopompa timpul alocat in cadrul acestei componente fiind stabilit de fiecare unitate, in fumetie de nevoile de pregitire. (6) Sedintele de autoaparare se pot planifica si executa in limita bugetului de timp prezentat la alin. (4) 1 - 1.2.1. si alin. (4) 1 - 2.2.1,, iar conducerea programului va fi asigurat’ de personal atestat in domeniu (7) Bugetul de timp alocat planificarii si executirii gedintelor din cadrul celorlalte componente ale pregatiii fizice specifice va fi cel precizat la alin. (4) 1.2. si (4) 2.2. (8) Atunci cénd conditiile materiale si de alti naturi mu permit organizarea gi desfigurarea activitatilor prevazute la alin.(6), acestea vor fi inlocuite cu teme din exercifii fizice specifice armei. (9) in cazul in care, o parte din disciplinele prevazute in cadrul pregatirii fizice specifice a personalului repartizat in categoria de solicitare fizicd accentuata gi special nu se pot organiza si desfisura din motive obiective, timpul alocat acestora va fi repartizat, in functi de nevoile de pregatire, celorlalte discipline din cadrul acesteia 2153,I. CONDUCEREA PROGRAMULUI DE PREGATIRE (1) Conducerea nemijlociti a educatiei fizice si sportului se realizeaza de catre ofiferii/subofiferii instructori (apti din punct de vedere medical pentru efort fizic), in baza planurilor de desfasurare, care vor cuprinde teme si obiective prevézute in planul anual al educatiei fizice, conform modelului MODEL PLAN DESFASURARE EDUCATIE FIZICA PARTEA PREGATITOARE (aproximativ 20 min.- timp netematic) - aspecte privind organizarea lectiei: efectuarea prezentei, anunfarea temelor, prezentarea masurilor de securitate si sinatate in munca; - aspecte privind pregitirea organismului pentru efort: stimularea treptati a aparatului locomotor, (variante de mers gi alergare, exercifii din scoala alergavii, s&riturii, aruncérii) desfagurate individual sau in grup ~ aspecte privind influenjarea selectiva a aparatului locomotor: (variante de mers si alergare, exercitii din scoala alergarii, sdriturii, aruncarii, exercitii de gimnasticd cu sau fr partener) desfisurate individual sau in grup. PARTEA FUNDAMENTALA(aproximativ 80 min, — timp tematic) - aspecte privind verigile de confinut ale lectiei preluate din planul anual de educatie fiziea (lectii cu dowd teme, trei teme) destinate indeplinirii obiectivelor propuse; - indiferent de tipologia lectiei, orice sistem de actionare trebuie si fie precis deseris, astfel: denumirea actiunii, structurii sau actului motric; pozitia initiald, intermediara sau finald a corpului executantuluis semnalul la care se declangeazi miscarea; distanta, durata sau inedreatura efortului; tempoul de executie; numarul de repetari; sisteme de actionare; durata pauzelor intre repetari si natura acestora (active/pasive); formatii de lucru. Ex. alergare, cu plecare din stind, la semnal sonor, pe 20 m, tempo 100%, 3-6x, pauzi 1 min. (mers), formatie de lucru: 3 liniia cate 5 subiecti. PARTEA DE iNCHEIERE (aproximativ 10 min.- timp netematic) ~ aspecte privind revenirea organismului dupa efort: exercitii de mers, alergare usoard etc. pentru revenirea matilor finetii a organismului = aprecieri si recomandari IV. EVALUAREA REZULTATELOR PREGATIRIL PERSONALULUI OPERATIV (1) Responsabilitatea organizdrii si conducerii evaluarilor la aceasti categorie de pregatire revine personalului care asigura coordonarea educatiei fizice si sportului in inspectoravunitate. (2) Evaluarea In educatie fizicd se organizeazi si se desfisoaré la probele prevazute in anexele 3A, 3B, 4A, 4B, 6A, 6B din O.M.A.I. nr.154 din 03.03.2004, (3) In locul probei de “autoapirare" prevazute in anexele 3A, 4A, 4B si 6A din O.M.A.L 154 din 03.03.2004 se va inscrie una din probele prevazute in prezentul ordin Anexa nil litera D, in funetie de baza materiala existent’. (4) Personalul care indeplineste functii operative — femei — incadrat in categoria de solicitare fizic& accentuata nu va fi evaluat la probele specifice pompierilor, dar aceste teme 3153,pot fi proiectate/planificate in planurile de pregitire si desfigurate, baremele de indeplinit fiind cuprinse in tabelul de la litera D - IX. (5) Prin Probe” infelegem orice proba prezentati la Segmentul J, Segmentul 2, Segmentul 3, sau Proba completa din “Pista cu obstacole pe 100 metri” si ,Scara de fereastra”, respectiv oricare dintre probele 1, 2, 3 sau 4 de alergare 50/100m cu role de furtun. (6) Pentru evaluarea nivelului de pregitire fizicd a personalului, evaluatorii stabilese una dintre probele mentionate conform precizirrilor de la pet. (5) in Anexa nr.J litera D, in funcfie de programul de pregitire stabilit in anul supus evaluarii, respectiv de baza materiala avuti Ja dispozitie pentru desftisurarea probelor specifice (7) Personalul evaluat la probele prevazute in prezental ordin in Anexa nr.J litera D, se prezinti la start echipat ou trening, casca, bréu si pantofi de sport; suplimentar, pentru probele aferente ,,Pistei cu obstacole pe 100 metri” si cele de alergare cu role de furtun, au la brdu o feavi tip C°, respectiv se prezint& la start cu scara de fereastr& pentru proba ,.Seara de fereastra”, (8) Toate probele se executi cu startul din picioare, la semnal sonor, cdte 1, maxim 2 concurenti pe cronometru (in functie de baza materiala existenti); pentru probele aferente celor de la “Scara de fereastra” se poate da startul si de jos, (9) Toate probele se executi cu respectarea prevederilor Regulamentului privind organizarea si desfasurarea Concursurilor Serviciilor Profesioniste pentru Situafii de Urgent’. (10) fn cazul in care cadrul militar evaluat nu escaladeazi gardul de 2 m, sau cade de pe bara la una dintre probele aferente “Pistei cu obstacole pe 100 metri”, respectiv cade de pe scara de fereastra la una dintre probele de profil, acesta mai are dreptul la o singura incercare. (11) Este declarat PROMOVAT cadrul militar care a obfinut minim nota 5,00 pentru una dintre probele supuse evaludrii prevazute in prezentul ordin in Aneva nr.J litera D. (12) in cazul nepromovarii probei specifice, reexaminarea la aceasti proba se va executa in conformitate cu precizirile ordinelor care reglementeazi acest domeniu in MAI. Personalul in cauz, in functie de categoria de solicitare fizici in care este incadrat, va fi treeut la program de 8 ore, acordandu-i-se minimum 2 ore pentru educatie fizic’, zilnic. (13) Pentru verificarea nivelului capacititii motrice, evaluarea personalului operativ barbati si femei, incadrati in categoria de solicitare fizicd accentuata gi speciala, se va exeouta trimestrial, prin parcurgerea unor cireuite conform modelului din Anexa nr.] litera C $i particularizat de fiecare inspectorat (14) Pentru verificarea nivelului capacitéfii motrice se vor identifica minimum patru circuite pentru fiecare subunitate, cu grad de dificultate similar, care vor fi constituite din mai multe probe specifice, astfel incdt baremul minim de parcurs si nu fie mai mic de 5 minute si maxim de 8 minute, cu minim 8 obstacole, conform modelului din Anexa nr. litera C. (15) Circuitele si baremele vor fi stabilite de citre 0 comisie format la nivelul fiec&rei unitéti, in componenfa cireia se vor regisi obligatoriu ofiferul responsabil cu pregitirea operativa din cadrul centrului operational, lucritorul desemnat cu atributii in prezinta spre avizare primului adjunct al inspectorului sef si se aproba de inspectorul sef. (16) Personalul evaluat la probele prevazute in conditiile aliniatului anterior se prezinti la start echipat cu costumul de protectie contra apei tip ,Nomex”, cizme/bocanc de protectie, ménusile de protectic, centura de siguranfa si aparatul de respirat cu aer comprimat. (17) Toate probele se executa cu startul din picioare, la semnal sonor, céte 1, concurent pe cronometru. 4133(18) Este declarat PROMOVAT cadrul militar care a obfinut minim nota 5,00. V. PRECIZARI METODICE, (1) in planul tematic anual se stabilese pentru fiecare component tematic’ a modelului de educatie fizicd, trei elemente: - numérul de activitafi in care se abordeaza; - amplasarea acestor activititi in anul de pregatire; - timpul (in minute) care revine componentei respective in contextul duratei a activitatii. (2) Fiecare componenta trebuie si fie abordati intr-o succesiune neintrerupti de activitifi, suecesiune numita ciclu tematic. Marimea ciclurilor tematice este conditionata de 0 multitudine de variabile, intre care dificultatea componente abordate si nivelul de pregatire al personalului se afla pe primul plan, (3) in functie de baza materiala existenta, complexitatea fiecdrei teme gi nivelul de cunoastere al personalului vor fi planificate lectii in care se abordeazi 2 - 3 teme. Ex.a) - 0 calitate motrica (vitez sau indemnare); - 0 deprindere sau o pricepere motrica - 0 alti deprindere sau pricepere motrica. b)- 0 deprindere sau o pricepere motric: ~ o alt deprindere sau pricepere motrica; © calitate motrica (for{& sau rezistenfa). (4) Niciodata nu vor fi abordate in aceeasi lectie trei teme din calititile motrice (5) O calitate mowicd trebuie abordat’ (planificati) in minim 6 — 8 activititi (lectii) succesive. (6) Deprinderile i priceperile motrice se pot aborda in 4 — 6 activitati succesive. (7) Orice ciclu tematic trebuie s& se incheie, mai ales la deprinderi si priceperi motrice, cu verificare. (8) fn cadrul unei lectii, timpul tematic va fi, de regula, de 65-75%, iar cel netematic de 35-25%. ntegrale VI. NOTIUNI FUNDAMENTALE ALE DOMENIULUI EDUCATIEI FIZICE $I SPORTULUIL - Educatia fizicd ~— este activitatea care valorificd sistematic ansamblul formelor de practicare a exercifiilor fizice in scopul miririi in principal al potentialului biologic al omutui in concordanta cu cerintele sociale. Educatia fizicd este o activitate care se desfigoari in principal pentru perfectionarea dezvoltarii fizice si a capacititii motrice ale omului in funetie de particularitatile de varsta si sex, cerinfele de integrare sociala, specificul unor profesii etc. = Sportul — reprezinté activitatea fizicd planificati sistematic si organizat, finalizata prin competitie, in scopul autodepasirii, obtinerii victoriei sau a recordului. ~ Antrenamentul sportiv - procesul instructiv-educativ desfasurat sistematic si continuu gradat, de adaptare a organismului uman la eforturi fizice si psihice intense, in scopul obfinerii de rezultate inalte, intr-una din formele de practicare competitiva a exercitiilor fizice. 5/53- Pregittirea fizicd - este 0 componenta a antrenamentului sportiv si reprezint& procesul prin care se dezvolta capacitatea motricd (generala si specifica) si capacitatea de efort a personalului angrenat in aceasta activitate. Pregatirea fizici inglobeazi intregul sistem de miisuri care asigura 0 capacitate functional& ridicati a organismului, prin nivelul inalt de dezvoltare al calitatilor motrice de bazi si specifice, valori optime ale indicilor morfofunctionali, stipanire deplina a exercitiilor utilizate gi o stare perfecti de sindtate. = Capacitatea motrica — reprezinti ansamblul posibilitatilor motrice naturale gi dobandite prin care se pot realiza eforturi variate ca structura si dozare. = Actul motrie - este un fapt simplu de comportare realizat prin muschilor scheletici, in mod voluntar, pentru realizarea unei actiuni sau activitati motrice. - Actiunea motricé — este un ansamblu de acte motrice astfel structurat incat realizeazi un tot unitar in scopul realizérii unor sarcini imediate. Actiunea motrica este 0 deprindere, cu un mecanism de baza bine pus la punct (mersul, alergarea, saritura etc.) ~ Activitatea motricd — este un ansamblu de actiuni motrice incadrate intr-un sistem de idei, reguli $i forme de organizare in vederea obtinerii unui efect complex de adaptare a organismului uman si de perfectionare a dinamicii acestuia. Cele mai reprezentative activitati motrice sunt: educatia fizicd, antrenamentul sportiv si activitatea competitionala Mijloacele educatiei fizice a) Mijloace specifice al. - Exercifiul fizic - reprezinté actul motric repetat sistematic si constient in scopul formarii sau perfectionarii unei priceperi sau deprinderi si constituie mijlocul principal de realizare a obiectivelor educatiei fizice si sportului a2. Amenajari pentru pregatirea organisimului in conditit de efort si pentru ménuirea cu rapiditate siin condifii de siguranga a accesoriilor. a3, Masurile si mijloacele de refacere a capacititii de efort ~ in lectii sau alte forme de organizare prin pauzele (active sau pasive) mai Iungi sau mai sourte intre exerci fizice, sau dupa incheierea activitatii (dusuri calde, migedri de relaxare, sauni, masaj, etc.) b) Mijloace asociate Dil. Condifile igienice — igiena individual a practicantilor exerciiilor fizice si igiena_bazelor_ materiale. instalatiilor, aparatelor_si_materialelor implicate in practicarea exercifillor fizice. b.2. Factorii naturali de edlire — api, aer, soare. 6153B, TEMATICA PENTRU EDUCATIE FIZICA I. EDUCATIA FIZICA GENERALA 1, ATLETISM TEMA I. 1 EXERCITH PREGATITOARE SPECIFICE PROBELOR ATLETICE 1.1.1 EXERCITH DIN $COALA ALERGARII - Alergarea usoari — asiguri pregitirea organismului pentru efort, prin adaptarea la efort a marilor functiuni ale organismului si prin incalzirea musculaturii si membrelor inferioare. Se exeouta prin repetiri pe distanfe scurte de 150 ~ 200 m, alternari de alergare usoara cu mers, alergare usoara pe distanje mai lungi de 400 ~ 600 ~ 1000 m, in functie de varsti gi nivelul de pregatire. - Alergarea in tempo uniform moderat ~ este mijloc principal de dezvoltare al rezistenjei de alergare prin gradarea alergarii in timp sau distanfa (in etapa I prin mentinerea tempoului, iar in etapa a I-a prin sciderea gradata a duratei alergarii, crescdndu-se treptat tempoul de alergare). - Alergarea cu joc de glezne — realizeaza dezvoltarea elasticitafii musculaturii posterioare a membrelor inferioare, mobilitafii gleznei $i genunchiului si dezvoltarea vitezei de executie, prin executarea in tempo rapid. Se executa pe loc, cu deplasare, cu sprijin in fafé/oblic Ia perete, cu impingerea unui partener din spate care opune o usoard rezistent’, cu miscare normal de brafe coordonate cu ritmul alergarii, cu bratele pe golduri, la ceafai sau la spate, in tempo 2/4, 3/4, 4/4, cu accelerare urmat de trecere in alergare lansat, pe distanfe de 15 — 20 m, cu repetare de 4 — 6 oti - Alergarea cu genunchii sus ~ realizeaz dezvoltarea forfei muschilor ridicdtori ai coapsei in pas anterior, dezvoltarea elasticitajii_musculaturii posterioare a membrelor inferioare, prelucrarea mobilititii articulatiilor gleznei si genunchiului, pregateste un pas alergitor amplu. Se executi cu deplasare usoari, pe loc, in tempo lent sau accelerat, pe distante de 10 ~ 15~20 m, repetate de 3 ~ 5 ori, in functie de varsta si nivelul de pregitire. ~ Alergarea cu pendularea gambelor inapoi ~ realizeaz dezvoltarea fortei gi vitezei flexorilor gambei pe coapsi, dezvoltarea mobilitatii articulatiei genunchiului, pregatind un pas posterior amplu in alergare, necesar Ja alergarea de vitezd gi la sfrituri. Se executi din alergare usoara, cu pendularea alternativa a fiecdrei gambe, din alergare usoara cu pendularea unei singure gambe, rapid, la un numar de pasi de alergare, pe distanfe intre 15 — 30 m, cu repetare de 3 —5 ori. - Alergarea cu pendularea gambelor inainte — se executa intr-un stadiu mai avansat de pregatire, solicitind forfa si coordonare. Realizeazi dezvoltarea muschilor ridic&tori ai coapsei si extensori ai gambei pe coapsi, pregitind un pas anterior amplu in alergare si pentru elan la sérituri, - Alergarea accelerati — realizeazi formarea deprinderii de a dezvolta viteza superioara in conditiile de solicitare maxima, dar si de relaxare, ca cerinfe de bazii ale tehnicii alergirii de viteza. Sarcina de bazi este formarea simfului accelerarii pentru obfinerea vitezei maxime, printr-o accelerare uniform gradaté, atat a frecvenfei cat si a kingimii pasilor de alergare, componente de baz ale tempoului unei alergari, 153Se execut prin urmatoarele mijloace: alergare in grup, cu un modelator de viteza, cu accelerarea gradati a vitezei de deplasare pand la un reper situat la 20 - 25m si menfinerea vitezei maxime pe parcursul a 10 -15m; alergare individualé cu aceleasi sarcini; se repetd exercifiul, micsordnd distanta de accelerare si se creste distanfa de menfinere a vitezei maxime. - Alergarea in teren variat — se executi de principiu in afara unititii, realizind dezvoltarea rezisten{ei de alergare, in condifiile ce se intdlnesc in alergirile de cros, prin adaptarea tehnicii alergarii in tempo uniform moderat la condifiile de teren (natura solului, in pant, la vale, trecere peste obstacole). Exemple de exercifii: Ex.1. Alergare usoard pe distanfe scurte de 150 - 200 m. Ex.2. Alterniri de alergare usoard cu mers pe distanfe scurte de 150-200 m. Ex.3. Alergare usoara pe distanfe mai lungi de 400 ~ 600 - 1000 m. Ex.4. Alergare cu joc de glezne pe loc, cu miscarea normala a bratelor coordonat cu ritmaul alergarii, 30 see., tempou 4/4, pauzi I min. Ex.5. Alergare cu joc de glezne, cu deplasare pe distante de 15 — 20 m, tempou 3/4, 2x, pauzt (mers) 30 sec. Ex.6. Alergare cu joc de glezne, cu sprijin in fafa sau oblic la perete, 1 minut, tempou 3/4, pauzi 30 sec. Ex.7. Alergare cu joc de glezne, urmat de trecere in alergare lansat pe 30m., tempou 3/4, pauz 1 min. Ex.8. Alergare cu genunchii sus, pe loc, tempou 4/4, 30 sec., pauzi 1 min.; Ex.9. Alergare cu genunchii sus, cu deplasare usoara, tempou 4/4, 45 sec. , pauzi 1 min, Ex.10. Din alergare ugoara trececere in alergare cu pendularea gambelor inapoi, bratele la ceafi, 30m, tempou 70%, 1-2x, pauza 1 min. Ex.11. Din alergare usoari trececere in alergare cu pendularea gambelor inainte, brafele pe sold, 30m, tempou 70%, 1-2x, pauza 1 min. Ex.12. Lansiri de la start, de sus, pe distanta de 30 - 50 m, la semnal propriu, cu accelerare pnd la tempou maxim 100%, 1-4x, pauzi (mers) 2 min. Ex. 11. Alergare in teren variat, pe distanfe de 100 -200- 300-1000m, 1-4x in functie de distanta stabiliti, tempou uniform 3/4, pauza 1 min. intre repetiri, 5 min. intre serii, Noti: in functie de precizarile mentionate, de baza materiala existent’, numirul, varsta participantilor si timpul avut la dispozitie se vor/pot planifica $i alte variante de exercifi 1.12 EXERCITI DIN SCOALA SARITURI - Sarituri pe loc eu desprindere de pe ambele picioare ~ sarituri pe loc simple, sirituri pe loc cu diferite sarcini de realizat in timpul zborului (forfecarea picioarelor inainte/inapoi, departarea picioarelor intinse lateral etc.), siritura in lungime fird elan. - Sarituri pe loc cu desprindere de pe un picior. - Sarituri de pe obstacole in addncime — cu aterizare elastica pe doud picioare, avand ca sarciné educarea indemanarii si a echilibrului in zbor. - Sirituri pe obstacole — cu desprindere de pe un picior: pe un obstacol; pe obstacole agezate in serie, cu alergare de 3 ~ 5 pasi intre ele; pe obstacole asezate in serie si in ureare, cu aterizare amortizati pe doua picioare. 883- Sarituri peste obstacole — cu desprindere de pe un picior si aterizare pe celélalt picior. Se execut& si peste mai multe obstacole asczate in serie, realizandu-se astfel desprinderi alternative gi de pe un picior side pe cella. - Pasul siiltat alternativ — formeazi deprinderea de desprindere unilateral’, cu sarcina de blocare si de transformare a vitezei orizontale in viteza verticala, deprinderea de avantare, in timpul bataii, a segmentelor libere (piciorul liber si braful opus acestuia), deprinderea de @ dirija impulsia in directia centrului general de greutate al corpului cu maxim de intensitate, coniribuind astfel la dezvoltarea detente. Se executa: pentru inceput, prin deplasare ugoars cu derulari succesive cdledi-varf, altemativ pe un picior si pe celdlalt; sub forma de deplasare printr-o succesiune de pasi saltati, pe 10 ~ 20 m, cu repetare de 3 ~ 5 ori; intercalénd un pas saltat la 3 apoi la 5 pasi de alergare. - Pasul sirit — formeazé deprinderea de sdriturd cu desprindere unilateral’, cu sarcina de transformare a vitezei orizontale, prin intermediul bat&ii, in vitez§ ascensionala in scopul de a parcurge in zbor o distanta lunga pe orizontal’, pregétind bataia pentru séritura in lungime gi deprinderea de avdntare a segmenielor libere in timpul bataii. Pasul s&rit dezvolta forfa in picioare si detenta si se executi in deplasare, sub forms de alergare siritd pe semne pentru invifarea gradati, peste obstacole joase, pasi sAriti in serie, pe distange de 15 - 20 ~ 25 m, cu repetare de 3 — 5 oi nate, de baza materiali existent’, numarul, varsta se vor planifica variantele de exercifii. ie de precizirile menti participantilor si timpul avut la dispozi 1.1.3 EXERCITII DIN $COALA ARUNCARIL Aruneiri cu dowd maini—cu mingii medicinale de I - 5 kg ~ impingeri cu dou’ maini de la piept din stand usor departat cu picioarele la acelasi nivel sau cu un picior in fat. Se execut& gradand treptat angrenarea picioarelor in aruncare gi a masei corpului, prin ducerea trunchiului inainte si apoi revenirea sa in timpul aruncari ~ Arunciri cu doud maini, de jos inainte-sus ~ se executa din stind usor departat lateral, cu angrenarea picioarelor in aruncare, ca urmare a flexarii acestora - Arunciri cu dou mini de jos inapoi peste cap — se executi din stind usor departat, cu angrenarea picioarelor in aruncare gradat. ~ Aruncarea cu dou mAini prin azvArlire inainte — sus ~ cu plecare cu bratele tinute inalt inapoia capului s-au cu bratele tinute flexat, mingea la ceaf’, Se executi la inceput din stind usor departat lateral cu picioarele la acelasi nivel si apoi din stfnd cu un picior in fata, acfionfindu-se asupra mingei pe un drum mai lung, prin angrenarea masei corpului fn urma flexarii piciorului din spate si ducerii trunchiului mult inapoi la inceputul aruncérii. - Aruncarea cu doud mini in plan lateral — peste cap, fara rasueirea trunchiului, din pozitia stand departat. Arunciri cu o mani —cu mingii medicinale de 1 ~ 3 kg - Tmpingeri cu un brat de la umir se executi: - din stind usor depariat cu picioarele la acelagi nivel, mingea tinuti cu 0 mand in fafa umarului brafului aruncator si sprijinita din fafa cu palma brafului liber (cu fafa la directia ce aruncare); - din stand cu un picior in fat’, cu fafa pe directia de aruncare; 9153- din stind cu un picior in fata cu flexarea piciorului si rasucirea trunchiului spre partea bratului de aruncare; - din pozitie de plecare - intors la 45° fata de directia de armeare, spre partea bratului aruncator; = din pozitie de aruncare ~ cu latura opus brafului arunc&tor spre directia de aruncare. Aruncarea mingei de oind cu un brat: = pasarea mingei prin aruncare la partenerul din fafa spre directia de aruncare (se aruncd la inceput numai din brat dinapoi peste umar cu traiectorie normala); ~ acelasi exercitiu ~ din stnd cu un picior in fafa; - aruncarea mingei din stand intors la 450 fat de directia de aruncare, spre partea bratului aruncdtor, eu mingea finut§ fnapoi cu braful intins relaxat si umerii résucifi in aceiagi parte; ~ aruncarea mingei de oina de pe loc din sténd cu latura opusd bratului aruneator pe directia de aruncare; = aruncarea mingei de oind cu elan scurt prin alergare si oprire in sprijin dublu; = aruncarea mingei de oind cu trei pasi de aruncare, cu plecare de pe loc; ~ aruncarea mingei de oind cu trei pasi de aruncare, precedati de 3 - 5 — 7 pasi de alergare; - aruncarea mingei de oind la tinte verticale gi orizontale de pe loc. Nota: in functie de precizarile mentionate, de baza material existent’, numarul, varsta part antilor si timpul avut la dispozitie se vor planifiea variantele de exerci PROBE ALE ATLETISMULUI TEMA 1.2, ALERGAREA DE VITEZA (FAZELE ALERGARI DE VITEZA): STARTUL, PASUL LANSAT, PASUL DE ACCELERARE, ALERGAREA PE PARCURS, SOSIRE: Ex.1. Exersarea pozitiilor corespunzatoare comenzilor ,pe locuri” 5i ,gata”. Ex.2. Starturi de jos la comandi, in linie dreapta, pe distange de 5 — 10 m, apoi pe 20 - 30m. Ex.3. Plecari din pozitia stind, cu fata spre directia de alergare, la semnal —sonor, intoarcere $i alergare 10-20 m. Ex.4. Plecari din pozitia stand, cu spatele la directia de alergare, la semnal sonor, alengare 15m. Ex.5. Alergare usoard la semnal sonor, pe distanta de 10m. Ex.6. Alergare pe distanfa de 15-20 m, cresc&nd progresiv viteza. Ex.7. Alergare accelerati pe 30 m, urmarind coordonarea brafelor si picioarelor (distantele de lucru sunt la inceput de 20 — 30 m, crescdnd treptat pana la 40 — 60 m). Ex.8. Starturi de jos cu accelerare pand la viteza maximé si in continuare_mentinerea vitezei pe o distanfi de 10-20 m. Ex.9. Alergare pe 30 m, pas lansat de viteza, lungime egali a pasilor, contact cu solul numai pe pingea, migcarea brafelor cu amplitudine, mentinerea pozitiei trunchiului 10/53dreapti, capul afléndu-se in prelungirea trunchiului, iar privirea indreptata spre linia de sosire. Ex.10. Alergari cu start lansat pe distanje de 10, 20, 30 m, cronometrate, Ex.11. Alergere 50 m, atac asupra liniei de sosire, pieptul si ating planul vertical dus prin linia de sosire, Ex.12. Alergare pe 50 m plat, intreceri (stafeta). NOTA: in functie de baza materiali existent’, numrul, varsta participantilor si timpul avut la dispozitie se vor planifica si alte variante de exercitii. La subunitifile, care nu au suficient, se vor exersa fragmentat fazele unitifii de invatare proiectate. Se poate exersa alergarea de vitezi pe 50 m, prin naveti 5x10 m. Atenfie la dozarea efortului, un numir prea mare de repetiri duce sau conduce la oboseali, influentand in sens negativ coordonarea si indeminarea, find puse in ,pericol” sarcinile si obiectivele temei respective. Elementul pe care trebuie si se insiste in cursul activitifii de invatare si perfectionare a pasului alergitor de accelerare va fi cresterea treptati a vitezei pana la atingerea valorii maxime a acesteia, Se recomandi 2-3 repetiri de exe diferenta dintre calitaten motricd Vitez4 si deprinderea motrick Alergare de vitezi (cine pe cine influenteazi). TEMA 1.3. ALERGAREA DE REZISTENTA: 600, 800 si 1000 m. Ex.1. Exersarea pozitiilor corespunzatoare comenzilor ,pe locuri” si gata” Ex.2, Plecari din pozitia stind, cu fata spre directia de alergare, la semnal sonor, alergare 20m, Ex.3. Alergare in tempo uniform (2/4), 2 repetari x 2 minute, cu pauz 1 minut. Ex4. Alergare in tempo uniform (3/4), 3 repetari x I minut cu pauzi de | minut. Ex.S. Alergare pe distanta de 60 m, 5 x 60 m, tempou 60%, pauz4 intre repetfiri pana la revenirea F.C.(freeventei cardiace) la 120 b/minut (interval de 90 secunde). Ex.6. Alergare prin metoda cresterii distanfei inegale: 100 + 200 + 300 de m, pauzi activa | minut si 30 de secunde intre 0-100 m, 1 minut si 50 de sccunde intre 100 ~ 200 m si 2 minute si 10 secunde intre 200 - 300 m. Ex.7. Alergare pe distanta de 600 m Femeile si 800 m Barbatii, in tempou echivalent cu 4 minute la Femei si 3 minute si 30 secunde la Barbati. Ex.8. Alergare de durata, in tempo uniform, | km Barbafii in 6 minute si 1 km Femeile in 7 minute. Ex.9. Alergare in pant de 10°, pe distanta de 60 metri, tempou echivalent cu 10 secunde, 2x. Ex.10. Alergare pe distanta de 600 m, cu barem. Ex.11. Alergare pe distanfa de 800 m, cu barem. Ex.12. Alergare pe distanfa de 1000 m, cu barem. NOTA: {n functie de baza materiali existenti, numirul, varsta participantilor si timpul avut la dispozitie se vor planifica si alte variante de exercifii, La subunitifile care nu au spatiu suficient, se poate exersa alergarea de rezisten{#, prin naveti (dus-intors, ex. 10x100m). De asemenea se poate deplasa efectivul la baze cu spatii adecvate desfiguririi probei. Unde nu este prevazuti dozarea efortului, instructorii sportivi o vor asigura, acorda, proiecta. 11/83TEMA 1.4. SARITURA iN LUNGIME CU ELAN-PROCEDEUL CU 1 % PASI IN AER. Ex.1, Deplasare prin pasi siltati, succesivi pe piciorul drept si pe picionul sting, pe distanfa de 30 de metri, tempou mediu, pauzd activa (mers), 1 minut, 2x, formatie de lucra = lini Ex.2. Deplasare prin pasi sarifi, pe distanta de 30 de metri, tempou mediu, pauzi activi (mers), 1 minut, 2x, formafie de lueru ~ lini, Ex.3. Batai si desprinderi repetate, precedate de 3 apoi 5 pasi de alergare (desprinderea mai mult lung’ decat inalta, iar aterizarea se face pe piciorul de avantare). Ex.4. Sarituri cu desprindere de pe un picior si aterizare pe ambele. Ex.5, Sirituri peste diferite obiecte (40 — 60 cm.) cu aterizare pe ambele picioare. Ex.6, Alergare usoara urmata de pasi sarifi succesivi. Ex.7. Elan 3-5 pasi, bataie si aterizare pe piciorul de avantare, Ex.8, Blan 5-7 pasi, bataie si sariturd pe diferite obiecte. Ex.9. Elan 5-7 pagi, bataie, zbor gi aterizare in fandat. Ex.10. Blan 5-7 pasi, bitaie libera si desprindere in pas sirit (cu tendinta realizirii unui zbor cat mai lung) si aterizare pe piciorul de avantare. Ex.11. Elan limitat, desprinderi la prag, sirituri cu 1%, 4-5 repetiri. Ex.12. Sariturd in lungime cu elan cu I ¥4, in groapa cu nisip, 3-4 repetiri. NOTA: in functie de baza material existent’, numirul, varsta participantilor si timpul avut la dispozitie se vor planifica si alte variante de exercitii, Pentru subunititile care nu au groapi cu nisip, se vor executa celelalte exercitii, fard finalizare, insusindu-se tehnica corecti a fazelor - parti din unitatea de inva(are, TEMA 1.5. ARUNCAREA GREUTATII: invitarea/consolidarea/ perfectionarea mecanismului de bazi a miscdrii de impingere; a prizei, a arunciirii fara elan, a aruncdrii cuelan. Ex.1. Exercifii din scoala arunc&rii sub forma de impingeri, cu ambele maini si cu 0 mind, folosind mingii medicinale sau bile metalice. Ex.2. Din stind departat cu piciorul drept retras la o lungime de talp in urma, obiectul este finut sub barbie cu palmele orientate spre interior, coatele indoite oblic — jos — exterior, mutarea greutitii corpului pe piciorul drept care se flexeaz& usor si apoi exercitarea imediata a unei reactii de intindere a picioarelor prin presiunea lor pe sol, in succesiunea: picior drept, dou picioare, picior sting si aruncarea spre inainte sus. Ex.3. Executarea aceleiasi aruncari din mers: pagind pe dreptul, pasind pe stangul si aruncare (in timpul aruncéirii spatele si umerii ramén inapoi in raport cu picioarele). Ex.4, Din stand depértat in plan frontal, indoirea lent urmati de intinderea energicé a picioarelor, concomitent cu actiunea brafelor asupra obiectului de jos in sus pentru al proiecta pe verticald (cdnd se executi cu un singur brat, obiectul este finut deasupra umarului). Ex.5. Exercitii pentru invafarea prizei prin finerea corect a greutiii cu o ména, din pozitia stind departat, prin fixarea acesteia in spatiul supraclavicular — umar gi 12/83executarea a o serie de miscari din trunchi (aplecdri, indoiri, rsuciri ete.) si din picioare (indoirea genunchilor, fandari laterale, inapoi etc.) Ex.6. Aruncari din stind departat lateral cu fata spre directia aruncirii, folosind progresiv tot mai pronunfat flexia genunchilor, résucirea trunchiului spre dreapta i depasirea obiectului. Ex.7. Aruncdri din stand depértat lateral cu latura stngi spre directia aruncarii, folosind ca element de progresie — indoirea genunchiului drept, inclinarea trunchiului si umerilor - dreapta. Ex.8. Aruncari din stind departat cu spatele spre directia anuncarii (pozitia aruneatii de incepere a efortului final). Ex.9. Aruncéri din pozitia fundamentalé cu bile de 5 ~ 6 kg femeile si 8 — 10 kg barbati pentru mentinerea cotului drept inapoia obiectului, evitarea actiunii pretimpurii a bratului, perceperea momentelor de presiune a picioarelor pe sol si dezvoltarea forfei de impingere. Ex.10.Deplasari cu spatele inainte, cu genunchii flexati si cu usoara aplecare a ‘trunchiului: drept — sting — drept — sting (saltare) — drept (sltare) — drept stang Ex.11, Repetarea elanului fird efort final, cu ajutorul unui partener, care prinde mana stingd a executantului refinand-o, astfel ca umerii s4 raménd in urma in raport cu picioarele. Ex.12.Saltari alunecate, razante exceutate cu spatele la directa elanului fara obiect de aruncare. Ex.13. Acelasi exereitiu, cu simularea efortului final al aruncatii. Ex.14, Saltari alunecate cu greutatea tinutd la gat fard aruncare, Ex.15. Aruncari cu elan — siltare alunecati cu spatele spre direotia deplasarii si aruncare. NOTA: fn functie de baza materiali existent4, numirul, varsta participantilor si timpul avut la dispozitie se vor planifiea si alte variante de exercitii. Aceasti temi va fi desfasurati doar la subunitifile unde existi spatiu suficient, insistindu-se asupra respectirii normelor de securifate si sinitate in munei. Se pot planifica sedinte de antrenament in locuri stabilite de comandanti, in apropierea subunititilor. La subunititile fir spatiu se va exersa miscarea fir aruncare reaki (doar mimare), interesindu-ne insusirea meeanismului de baz al misedrii 2. GIMNASTICA TEMA 2.1, EXERCITIL DE FRONT, ORDINE $1 FORMATII (gimnastica de baz’). 2.1.1. Actiuni efectuate pe loc si de pe loe: Ex.1. Pozitia de drepfi, pozifiile de repaus, formatiile de adunare, alinierile, raportul, numiratoarea, intoarcerile, ruperile de rinduri. 2.1.2. Acfiuni efectuate din deplasare: Ex.2. Mersul in coloani, opririle, intoarcerile din mers, trecerile de la pasul de mers la pasul de alergare si invers, intoarcerile din alergare. 13/532.1.3.Desfasurarile in formatii si schimbarile de format Ex.3. Din linie pe un rénd in linie pe 2, 3 randuri, in trept Ex.4, Dintr-un sir pe dowd siruri, in trepte. Ex.5. Din deplasare, contopirea a 2 coloane. Ex.6. Din deplasare, apropierea a 2 coloane, incrucisarea coloanelor. , in cere, in coloand cate 4. TEMA 2.2, EXERCITM PENTRU DEZVOLTAREA ANUMITOR GRUPE MUSCULARE (gimnastica de bazi). Ex.1, Stand departat, brafele indoite la piept, pumnii usor inchisi: timpii 1-2 extensie cu brafele indoite, coatele la inaltimea umerilor; timpii 3-4 intinderea brafelor prin inainte in lateral si ducerea lor inapoi pan’ la refuz, cu areuire Ja terminarea miscarii. Ex.2. Stand departat cu braful drept intins in sus, pumnii inchigi: timpii 1-2 schimbarea pozifici brafelor (coborarea brafului drept si ridicarea braqului sting) cu dowd extensii la sfarsitul misc&rii; timpii 3-4 schimbarea pozitiei brafelor si executarea migcarii de extensie, cu arcuirea trunchiului. Ex.3. Stand departat, bratele intinse in lateral — rotiri de brate spre inainte gi spre inapoi. Ex.4, Stand depirtat, rotarea brafelor prin inainte in sus (1-4), rotarea brafelor prin inapoi in sus (5-8) Ex.5, Stand departat rotarea brafelor prin incrucigare in fata trunchiului. Ex.6. Sprijin culcat inainte, indoirea si intinderea brafelor (flotari). Ex.7. Sprijin culcat dorsal, indoirea si intinderea brafelor. Ex.8, Sprijin culcat inainte, deplasarea succesiva a mainilor spre stanga si spre dreapta. Ex.9. Culcat dorsal, ridicarea unui picior sau a ambelor picioare, indoite sau intinse la diferite unghiuri fata de sol, executate lent, rapid, cu —_opririete. Ex.10.Culcat dorsal cu picioarele ridicate la 45°, departarea, apropierea, forfecarea picioarelor in plan frontal si vertical. Ex.11.Culcat dorsal, ridicari de trunchi la diferite unghiuri, in ritm variat si cu opriri. Ex.12, Mers sau alergare cu ridicarea alternativa 2 unui picior intins la diferite unghiuri, Ex.13. Semi genuflexiuni cu mainile la ceaft, Ex.14, Sarituri ca mingea cu picioarele intinse numai din gleznd, sau din ghemuit, Ex.15. Sirituri inalte cu ridicarea genunchilor la piept. TEMA 2.3. EXERCITIL ACROBATICE (gimnastica acrobatied) si AEROBIC (exercitii de dezvoltare fizicd pe fond muzical) Ex.1. Variante de rostogoliri — elemente acrobatice dinamice (rostogolire din ghemuit in ghemuit inainte si inapoi, din departat in departat inainte si inapoi, din ghemuit in depirtat inainte si din departat in ghemuit inapoi, rostogolire inapoi prin stand pe maini). Ex.2. Cumpina pe un picior element acrobatic static de echilibru. Ex.3. Stind pe omoplafi (luménarea) — element acrobatic static de echilibru, cu ajutor, menfinut 4 secunde, 2x, pauzi 30 de secunde, altemativ la toate saltelele, 14/53Ex.4, Stand pe cap, din sprijin ghemuit, sprijin depirtat, sprijin ghemuit pe un picior sau pe doud ~ element acrobatic static de echilibru, mentinut 5 secunde, 2x, alternativ la toate saltelele, cu ajutor si fara ajutor. Ex.5. Stind pe maini, cu sprijin si cu elan — clement acrobatic static de echilibra, menfinut 5 secunde, 2x. Ex.6, Podul de jos ~ element acrobatic static de mobilitate. Ex.7. Rastumare lateral (roata) de pe loc si cu elan, in cele doua directii, cu ajutor si fara ajutor, 3x. Ex.8. Linie acrobaticd: salutul - din pozitia stind apropiat cumpana pe un picior ~ trecere in stind pe maini — rostogolire inainte in ghemuit ~ din ghemuit rostogolire inainte in departat — din departat rostogolire inapoi in ghemuit — stind pe cap — rostogolire inainte ~ rulare pe spate — intrare in stind pe omoplati — cumpana inapoi pe un genunchi— saritura in apropiat ghemuit - ridicare prin val de corp — rasturnare lateral — salutul. Ex.9. Exercitiu la sol, liber ales, cu elemente impuse: stnd pe omoplati, stind pe cap, podul de jos, cumpana, rostogolire inainte din departat in ghemuit. Ex.10.Variante de linii acrobatice (compozifii) originale, cu principalele elemente acrobatice insusite Ex.11. Variante de exercifii la sol, liber alese, pe fond muzical. TEMA 2.4, EXERCITI LA APARATELE DE GIMNASTICA (bara fix, seara fix, banca de gimnasticd, frnghie, mingi medicinale). Ex.1. Ureare prin risturnare la bari fix’, din atimat urcare prin risturnare in sprijin, balans peste stangul (dreptul) in sprijin agatat la un genunchi in interiorul apucdtii, cédere inapoi, prin balans inapoi cu celalalt picior intins, ureare in sprijin cdlare, balans peste bara cu piciorul din fafa si revenire in sprijin, cobordre in arc de cere inainte. Ex.2. Atimat fapoi, urcare prin rastumare fn sprij : brafe cu ghemuirea picioarelor la piept si trecerea lor printre brate in atémat inapoi, revenire in atdmnat, coborire prin sdriturd inainte. Ex.3. Tractiuni in brafe, Ex.4, Tractiuni in brafe cu ghemuirea picioarelor la piept. Ex.5. Atémat dorsal la scara fixa (spalier), ridicarea membrelor inferioare intinse la 90° fata de trunchi. Ex.6. Atamat dorsal la scara fixa (spalier), ridicarea genunchilor la piept. Ex,7, Atarnat dorsal la scara fix (spalier), balansari laterale, Ex.8. Flotari la banca de gimnastica, mAinile sprijinite pe banca Ex.9. Flotiri la banca de gimnastic’, picioarele sprijinite pe banca. Ex.10. Sarituri peste banca de gimnasticd. Ex.11. Asezat pe banca de gimnastica, picioarele fixate la spalier, mainile la ceaft flexia trunchiului pe membrele inferioare. Ex.12, Culeat facial pe banca de gimnastici agezati transversal, mainile la ceaf’, picioarele fixate la spalier, extensii ale trunchiului Ex.13. Cate trei la banca de gimnasticd, ridicarea bincii deasupra capului, intinderi si indoiri ale brafelor spre inainte sus. 15/53Ex.14. Un capat al bincii de gimnasticd fixati la scara fixi pe sipca numarul trei, celilalt capat jinut la nivelul pieptului, impingeri spre inainte sus Ex.15. Ureare pe friinghie prin forfa brajelor si a picioarelor. Ex.16. Urcare pe franghie prin forja brajelor. Ex.17. Cafarare pe franghie cu picioarele sprijinite pe scara fixd. Ex.18. Caifararea pe fidnghie cu picioarele sprijinite pe perete. Ex.19. Genuflexiuni cu finerea in brate a unei mingi medicinale cu greutatea de 5 kg. Ex.20. Pe perechi, pasa de la piept cu mingea medicinala de 3 kg. Ex.21. Pe perechi, aruncarea mingei medicinale de 3 kg peste cap. Ex.22. Flotari cu sprijinul mainilor pe mingea medicinal de 5 kg. Ex.23. Joc dinamic cu mingea medicinala de 2 kg peste fileu ridicat la 2 m inaljime (teren trasat pentru volei cu regulament adaptat din volei). Noti: In functie de baza material existent, numirul, varsta participantilor si timpul avut Ia dispozitie se vor planifica si alte variante de exercitii. Dozarea efortului va fi efectuata de citre instructorii sportivi din fiecare subunitate. Atentie la numirul de teme abordate intr-o lecfie, la formafiile de lucru si spafiul avut la dispozitie. 3, JOCURI SPORTIVE (insusirea procedeelor tehnico-tactice, insusirea cunostintelor de specialitate, dezvoltarea spiritului de fair-play) TEMA 3.1. Fotbal ~ minifotbal Notiuni de regulament. Ex.1. Pase in doi din deplasare, tempou submaximal (75-80%), cu gut la poarti, 2x, pauza activa 30 de secunde (mers). Formatia de lucru - cate doi la o minge. Ex.2. Pase in trei cu incrucigare, se dé gol cu capul, tempou submaximal (75-80%), pauza activa | minut (mers) Ex.3. Pase la distant cu stop pe piept, 3x, pauzi 30 de secunde. Ex4.4 contra 2 dintt-o atingere 2x2 minute, pauzi 30 de secunde. Ex.S. Pase cu latul si cu siretul plin, 2x10, tempou maximal, pe perechi, pauza 30 de secunde. Ex.6. Dribling pe distanfa de 10 m cu piciorul neindeménatic, pas la un partener aflat oblic la 6 m, reprimire, pretuare, sut la poarta, tempou maximal, 2x, pauza 1 minut, Ex.7. Conducerea mingii - dribling printre 3 jaloane, amplasate la 2 metri unul fata de altul, pas cu latul la un partener aflat oblic la 10 m, reprimirea mingii si sut la poartii cu exterjorul, tempou submaximal (75-80%), 3x, pauza activa 45 de secunde (mers). Ex.8. Joc 4x2 dintr-o atingere 3x3 minute, pauza activa 1 minut. Ex.9. Actiuni tehnico — tactice. Ex.10. Joc bilateral TEMA 3.2. BASCHET Nofiuni de regulament. Ex.1. Pozifii fandamentale — variante. Ex.2. Pase — variante. 16/53Ex.3. Intrarea in posesia mingei. Ex.A, Pistrarea posesiei mingei. Ex.5. Driblingul. Ex.6, Adaptarea atacului la specificul apararii Ex.7. Atacarea cosului advers. Ex.8. Aruncarea la cos de pe loc si din alergare. Ex.9. Actiuni tehnico — tactice. Ex.10, Joc 2x2, 5x5. TEMA 33. VOLEI ‘Notiuni de regulament, Ex.1. Poz’ Ex.2. Pasa — variante. Ex.3. Preluarea — variante. Ex.4., Ridicarea. Ex.S. Atacul Ex.6. Blocajul — variante. Ex.7. Serviciul — variante Ex.8. Actiuni tehnica-tactice. Ex.9. Joc 2x2, 6x6. TEMA 3.4. TENIS DE MASA ‘Notiuni de regulament. Ex.1. Priza paletei. Ex.2. Lovituri ~ variante, Ex.3. Serviciul ~ variante. Ex.4, Preluarea ~ variante. Ex.5. Joc la simplu gi dublu TEMA 3.5. HANDBAL Nofiuni de regulament. Ex.1. Pozitii fundamentale in teren. Ex.2. Deplasarea in teren. Ex.3. Pase in doi de pe loc, 10 pase, pe perechi, pauzi 30 de secunde. Ex.4. Pase in trei din alergare pe distanta de 15 m, tempou submaximal 2x, pauza activa (mers), 30 de secunde. Ex.S. Dribling pe distanta de 20 m in linie dreapti, tempou submaximal pauza activa (mers) 30 de secunde. Ex.6. Aruncare la poarti de pe loc, 2x; Ex.7. Conducerea mingii (dribling) in linie dreapta pe distanta de 20 de m si aruncare Ia poarti din srituri, tempou submaximal (75-80%), 2x, pauzi activ’ (mers) 30 de secunde. Ex.8. Conducerea mingii (dribling) printre 3 jaloane amplasate la 2 metri unul fafa de altul, pasé cu o mana de deasupra umérului la un partener aflat oblic fnainte la 10 m, 17/83reprimirea mingii si aruncare la poarté din sAriturd, tempou submaximal (75-80%), 2x, pauza activa (mers) 30 de secunde. Ex.9. Dribling in linie dreapta, pas la un cocchipier aflat oblic la 6 m, reprimire, conducere, pasi la un partener aflat pe semicerc — reprimire si aruncare la poarta din sfritura, tempou maximal (100%), 3x, pauzd activa (mers) | minut. Bx.10. Joc Ia o singuri poarté. Circulatia mingii si circulajia de juestori, tempou maximal (100%), 2x3 minute, pauza activa (mers) 30 de secunde. Ex.LIL. Joc bilateral. TEMA 3.6. FOTBAL — TENIS Notiuni de regulament. Ex.1. Pozifii in teren. Ex.2. Serviciul - v Ex.3. Preluarea - variante Ex.2. Pasa - variante (pentru jocul de dublu) Ex.4. Ridicarea. Ex.S. Atacul Ex.8. Acfiuni tehnico-tactice Ex.9. Joc 1x1, 2x2. TEMA 3.7. TENIS Nofiuni de regulament. Ex.1. Priza rachetei, Ex.2. Lovituri ~ variante, Ex.3, Serviciul — variante. Ex.4, Preluarea — variante. Ex.5. Joc la simplu si dublu. NOTA: La subunitatile care nu au spatiu suficient, se pot exersa fragmente sau structuri tehnico-tactice adecvate spatiului existent, Inainte de inceperea jocurilor se va avea in vedere pregitirea organismului pentru efort, dirijati stiintific. De asemenca, la inceputul activititilor se vor prezenta principalele misuri de siguranfi si prevenire a accidentelor. in functie de baza materiali existent’, numdrul, varsta participantilor si timpul avut la dispozitie se vor planifica si alte variante de exercifii, {ntrucdt modalitatea de esalonare a temelor la jocuri este una general, iar in subunitifile unde existi personal care a practicat anumite discipline sportive din categoria celor prezentate (sportivi sau fosti sportivi), acestia pot sprijini conduedtorii acestei activititi in proiectarea si a altor exereitii, dup’ o metodicd adaptati conditiilor conerete din subunititi. in cazul in care, ile atmosferice sunt nefavorabile desfasurarii temelor proiectate, se va avea in vedere de etre instructorii sportivi modalitafi de lucru in alte spatii, sau inlocuirea temei respective cu o alti tema (cu obligativitatea inscrierii acestei situafii in proiectul de tehnologie didactic). 18/53IL. EDUCATIA FIZICA DE SPECIALITATE ILA. PREGATIREA FIZICA SPECIFICA 1, EXERCITI FIZICE SPECIFICE ARMEI TEMA 1, EXERCITM UTILITAR - APLICATIVE Ex.1. Deplasati (treceri) pe suprafefe de sprijin reduse. Ex.2. Tehnici de trecere prin spatii limitate (exercitii specifice pentru pregittirea personalului, in vederea formérii deprinderilor de lucru in subsoluri, tuneluri si canale tehnologice) Ex.3. Tehnica trecerii peste bama de echilibru Ex.4, Escaladarea gardului de 2 m prin agatare. Ex.5. Escaladarea gardului de 2 m din forta. Ex.6. Tehnica escaladarii cdsutei macheta cu ajutorul scarii baston. Ex.7. Deplasarea unui manechin de 70 kg, tindndu-I de sub brafe pe diferite distante (30-60 m). Ex.8. Tragerea a doud furtunuri aflate in presiune pe o distanta de 40 m. Ex.9. Urcarea pe autoscara mecanica la Ex.10.Urcarea pe scara culisabila la indltimea de 6 m. Noti: Fiecare subunitate prin instruetorii sporti formatiile de lucru (sistem de actionare), in func materiala existent, precum si alte variante de exercit i vor stabili numirul de repetiri si de personalul participant si baza TEMA 2. EXECUTAREA PE SEGMENTE $I INTRUNIT A PROBEI ,,SCARA DE FEREASTRA” SEDINTA.1. Tehnica parcurgerii traseului si prezentarea demonstrativa a probei, ‘intrunit si cu explicat SEDINTA.2. Executarea descompusi a probei de fiecare servant in parte. SEDINTA.3. Executarea intruniti a probei. SEDINTA.4. Antrenament in executarea probei. Ex.1. Start, alergare 15 m, agafarea scdiii la etajul I si 2 pasi pe scara (5 repetiri) Ex.2. Alergare 10 m si urcare pe scar§ pand la etajul I, din 2 in 2 wepte (5 repeti).. Ex.3. Manuirea scdrii de la etajul I Ia etajul II, in 3 timpi gi 2 pasi pe scar (5 repetari). Ex.4. Alergare 10 m, agafarea scarii la etajul I si urcarea pe pervazul ferestrei (3 repetiri). Ex.5, Start cu scara de fereastri, alergare 32,25 m si agitare la etajul I al tumului de instructie (2 repetiri). Ex.6. Start ou scara de fereastri, alergare 32,25 m, agditare la etajul Tal tumului, urcare cu incilecarea pervazului si manuirea sc&rii cu agatare pe pervazul de la etajul TI (2 ~3 repetiii). 19/53Ex.7. Start, alergare 32,25 m, agdjarea sciri, urcare la etajul I, manuirea scarii de pe pervazul ferestrei de la etajul I si urcarea la etajul II. Coborarea pe seiile turnului si ‘ocuparea locului in formatie (1-2 repetati). Ex.8. Ménuirea scérii in trei timpi de la fereastra etajului T la etajul II si luarea pozifiei pentru urcare. Urcarea pana la fereastra etajului II cu iesirea pe podea Barem: sub 7 secunde. Ex.9. Start, alergare 32,25 m, agatarea scarii la etajul I si urcare la etajul I, clare pe pervaz — Barem: sub 12 secunde Ex.10. Start, alergare 32,25 m, urcare la etajul I, clare pe pervaz si ridicarea ss Barem: sub 15 secunde Ex.11, Antrenament in executarea in barem a probei ,Scara de fereastr’” - conform baremelor prevazute in ordin. ari — NOTA: Aceasta proba (temi) se va executa de citre subuni teren de instructi¢ adecvat. Subunitatile care nu dispun de mijloacele necesare exersir temei, vor adapta segmente, fragmente din tem, indeplinind sarcinile si obiectivele unitifii de invafare. ‘TEMA 3. EXECUTAREA PE SEGMENTE $I {NTRUNIT A PROBEI .,PISTA CU OBSTACOLE PE 100 m” SEDINTA.1. Tehnica parcurgerii traseului si prezentarea demonstrativa a probei, intrunit si eu explicat SEDINTA.2. Executarea descompusi a probei. SEDINTA.3. Executarea intruniti a probei. SEDINTA.4. Antrenament in executarea probei. Ex.1. Escaladarea gardului de 2 m (4 exersari). Ex.2. Trecerea peste bama de echilibru (4 exersari ). Ex.3. Alergare 50 - 100 m, transporténd dou role de furtun tip ,C”, cu qeava la brau (2 exersari). Ex.4, Alergare 50 - 100 m, transporténd doua role de furtun tip .,B”, cu teava la brau (2 exersiri), Ex.S. Intinderea a 2 linii de furtun tip ,C” si racordarea acestora la distribuitor (3 exersiri). Ex.6. Alorgare 5 m, ridicarea de pe sol a dou role de furtun tip .C”, intinderea acestora, racordarea intre ele, a unui capat la distribuitor iar a celuilalt la feava de la brau, alergare pana la trecerea liniei de sosire trasata la 50 m (2 exersati). Ex.7. Alergare 5 m, ridicarea de pe sol a unui distribuitor BCBC si a unei role de fartun tip .C”, continuarea alergirii 30m, asezarea distribuitorului pe sol, intinderea rolei de furtun, racordarea unui capat la distribuitor iar a celuilalt la feava de la brau, alergare pana la trecerea liniei de sosire trasata la 50 m (3 exersiri). Ex.8. Alergare 23 m, escaladarea gardului de 2 m, continuarea alergirii 5 m si ridiearea a doug role de furtun tip ,,C” (2 exersari). Ex.9. Alergare 23 m, escaladarea gardului de 2m, alergare 5 m si ridicarea a doua role {ntinderea si racordarea intre ele (2 exersiri); 20/53Ex.10, Alergare 5 m, ridicarea a doud role de furtun tip ,C”, alergare 10 m, trecere peste birma de echilibru cu intinderea rolelor de furtun (3 exersari). Ex.L1. Alergare 23 m, escaladarea gardului de 2 m, alergare 15 m si trecerea peste bama de echilibra, alergare 50 m~ Barem: sub 15 secunde. Ex.12. Start cu feava la brdu, alergare 23 m si escaladarea gardului de 2m (3 exersari) Ex.13. Alergare 5 m si ridicarea a dowd role de furtun tip .C”, intinderea lor si racordarea intre ele (5 exersati), Ex.14. Alergare 45 m, cu doua role de furtun tip ,.C”, intinderea lor, racordarea intre ele si la distribuitor (3 exersin. Ex.15. Alergare cu dou role de furtun racordate, racordarea unui capat la distribuitor, iar a celuilalt la teava de Ia bréu (2 exersari). Ex.16. Antrenament in executarea intruniti a probei ,Pista cu obstacole pe 100 m’- conform baremelor prevazute in ordin. NOTA: Aceasti probii (tema), se va executa de citre subunitatile care dispun de baza material adecvati. Subunitifile care nu dispun de mijloace necesare exersirii temei, vor adapta segmente, fragmente din temi, indeplinind sarcinile si obiectivele unititii de invitare. TEMA 4, EXECUTAREA PE SEGMENTE SI INTRUNIT A PROBEI *STAFETA 4x100 m? SEDINTA.1. Tebnica parcurgerii traseului si prezentarea demonstrativa a probei, intrunit si cu explicatii. Executarea descompusi a probei pe schimburi. Executarea intrunita a probei. Antrenament in executarea probei. Ex.1. Alergare cu scara baston 30 m, manuirea sci coborare si alergare 70 m (2 exersari) Ex.2. Alergare 50 m, escaladarea gardului de 2 m si alergare 50 m (2 exersari). Ex.3. Alergare 15 m, ridicarea rolelor de furtun tip ,C”, alergare 10 m, trecerea peste bama de echilibru, intinderea rolelor si racordarea intre ele, alergare 30 m, racordarea la distribuitor, alergare 45 m si racordarea tevii (2 exerséri). Ex. Alergare 30 m, luarea stingatorului, alergare 20 m, Hisarea stingitorului si alergare 50 m (2 exersari). Exercifii pentru invatarea/consolidarea/perfectionarea tehinicii schimbului stafetei: pentru transmiterea stafetei de pe loc la semnalul dat de aducdtor; i pentru transmiterea stafetei din mers; ii pentru transmiterea stafetei din alergare in tempo moderat gi apoi in vitez§ din ce in ce mai mare (predarea in interiorul spafiului de schimb). Ex.6. Alergare 15 m cu feava la brau, ridicarea a doud role de furtun tip ,,C”, trecerea peste bama, racordarea furtunurilor intre ele, la distribuitor $i feava (2 exersari). Ex.7. Alergere 20 m cu feava la bréu, Iuarea si agitarea stingatorului manual, stingerea incendiului din tava i trecerea liniei de sosire (2 exersari). Ex.8. Antrenament in executarea segmentului cu Scara baston (schimbul 1) - Barem: sub 15 secunde. Ex.9. Antrenament in executarea in barem a probei — Barem: sub 70 de secunde, |, urcarea si alergarea pe casut’, 21583NOTA: Aceasti proba (temi), se va executa de citre subunitatile care dispun de teren de instruefie si pista din jurul poligonului. Deplasarea materialelor in spafii cu suprafete adecvate desfiguririi probei (ex: baze sportive), va fi stabiliti de comandanti Subunitifile care nu dispun de mijloace necesare exersirii temei, vor adapta segmente, fragmente din tema, indeplinind sarcinile si obiectivele unitatii de invatare. TEMA 5, EXECUTAREA PE SEGMENTE $I {NTRUNIT A PROBEI »REALIZAREA DISPOZITIVULUI DE INTERVENTIE LA MOTOPOMPA” SEDINTA.1. Prezentarea demonstrativi a probei, intrunit si cu explicafi SEDINTA.2. Executarea indatoririlor pe grupe de servanti si rularea acestora. SEDINTA.3. Executarea intruniti a probei fird si cu apa. SEDINTAA. Antrenament in executarea probei folosind apa. Ex.1. Amplasarea motopompei la surs& (5 exersiri). Ex.2. Realizarea dispozitivului pana la distribuitor (5 exersari). Ex.3. Amplasarea motopompei la sursa, realizarea dispozitivului pan’ la distribuitor gi pand la sefii de teava inclusiv. Ex.4, Startul cu 5 servanti si racordarea tuburilor de absorbtie intre ele, la motopompa si la sord, cu introducerea acestuia in bazinul de 1000 de litri. Barem: sub 7 secunde Ex,5. Alergare 10 m, racordarea si realizarea dispozitivului de interventie pan’ la distribuitor — Barem: sub 18 secunde. Ex.6. Alergare cu feava la bréu si dou’ role de furtun tip .C” pe distanta de 60 m, intinderea rolei din mana dreapta, alergare 20 m si intinderea rolei din mana tang’, alergare 20 m si racordarea, in barem, sub 30 de seounde, Ex.7. Antrenament in executarea intruniti a probei (5 exersi ). NOTA: fn funetie de baza materiala existentd, numarul, v avut la dispozitie se vor planifica si alte vari . La subunitafile, care nu au spafiu suficient, se vor exersa segmente din proba, pe ateliere. Deplasarea materialelor in spafii cu suprafete adcevate desfisuririi probei intrunit (ex: baze sportive din apropierea subunititii), va fi stabiliti de comandanti. Exercitiile reprezinti mijloace de realizare, indeplinire al sedintelor. rsta participa 2. CULTURISM. cu greutatea propriului corp. tii cu gantere. Exercitii cu haltere. cu extensoare si benzi elastice. la aparate pentru dezvoltarea fortei. TEMA 2.1. DEZVOLTAREA MUSCULATURII SPATELUL Ex.1 Tractiuni in faté la bara fix. 22153Ex.2.Tractiuni cu priza larga la bara fix. Ex.3. Ramat din aplecat cu bara. Ex.4.Tractiuni in fafa la seripete. Ex.5. Tracfiuni la ceaff eu scripete. Ex.6, Ramat orizontal la aparat. Ex.7. indreptai cu spatele drept. Ex.8. Ramat cu gantera cu un brat. Ex.9. Ridicari laterale din aplecat. Ex.10Pull-over cu gantera, Ex.1 1 Ramat cu cablu lung. TEMA 2.2. DEZVOLTAREA MUSCULATURH PIEPTULUL Ex.1. impins culcat. Ex.2. impins inclinat. Ex.3. Fluturdri cu gantere. Ex.4, impins inclinat cu gantera. Ex.5. Fluturari inclinat la seripete. Ex.6. impins orizontal cu gantera, Ex.7. Fluturari la plan inelinat, Ex.8. Flotari la paralele. TEMA 2.3. DEZVOLTAREA MUSCULATURIT UMERILOR Ex.1. impins la ceafa. Ex.2. impins cu gantera din sezind. Ex.3. Ridiedri laterale. Ex.4, Ridicari laterale din aplecat. TEMA 2.4. DEZVOLTAREA MUSCHILOR DELTOIZI Ex.1. impins alternativ cu gantere din sezand, Ex.2, Ramat vertical Ex.3.Ri laterale. Ex.4. Ridicdri laterale din aplecat. TEMA 2.5. DEZVOLTAREA MUSCULATURI BICEPSULUI BRAHIAL Ex.1. Tractiuni la bara fixa. Ex.2. Flexii in picioare cu bara dreapta. Ex.3. Flexii cu bara curba (Z). Ex.4, Flexii la banea Scott. Ex.5. Flexii alternative cu gantera. Ex.6. Flexii alternative cu gantere din sezAnd. Ex.7. Flexii ale antebratelor pe brafe cu priza inversa (tip Ciocan). Ex.8. Flexii cu gantera concentrat. TEMA 2.6. DEZVOLTAREA MUSCULATURI TRICEPSULUE Ex.1. Pull-over pentru triceps. Ex.2. Flotari la paralele. 23/53Ex.3. Extensii verticale la helcometr Ex.4, Extensii pentru triceps din culcat. Ex.5. Extensii din aplecat cu gantera. Ex.6. impins din culcat cu priz& ingust4, apropiata. Ex.7. Extensia antebratelor la helcometra. Ex.8, Extensia antebrafelor din culcat dorsal. TEMA 2.7. DELVOLTAREA MUSCULATURI. MEMBRELOR INFERIOARE (FESIERI, BICEPS FEMURAL, CVADRICEPS, CROITOR, GAMBE) Ex.1. Genuflexiuni Ex.2. Fandari in fafa altemnativ. Ex.3. Presa pentru coapse. Ex.4, Flexii femurale culeat facial. Ex,5, Extensii coapse, Ex.6. Ridicdri pe varfuri in picioare. Ex.7. Genuflexiuni la cadru inclinat. Ex.8. Ridicari pe varfuri din sezand. ‘TEMA 2.8. DEZVOLTAREA MUSCULATURII ABDOMINALE Ex.1. Ridicdri de trunchi cu picioarele indoite si asezate pe o banca. Ex.2, indoiri laterale pentru muschii obli Ex.3. Culeat dorsal, ridicarea membrelor inferioare la 90°- 45°, cu menginere 20 de secunde, pauzi activi 1 minut, 3x (trei serii). Ex.4, Culeat dorsal, flexia trunchiului pe membrele inferioare, 3x20 (trei seri a cate cincizeci de repetiri), pauzi 2 minute. Ex.5. Atémat dorsal la scara fix8, ridicarea geminchilor pe abdomen, 2x15, pauzi 1 minut. Ex.6. Ridicarea picioarelor din culeat inclinat. Ex.7. Culeat dorsal, deserierea cu membrele inferioare a numerelor de la | la 10 side la 10 la 1, deasupra solului la 30 de grade. NOTA: Se aleg exercitiile in functie de baza materiali existent’. Se recomanda dow’ serii cel putin de exercitiu, dar nu mai mult de trei sau patru seri. Repetiiri 8-20 pe serii. Pentru o grup musculara, este recomandat si se aleagi 3-4 exercifii in functie de nivelul de pregitire atins de fiecare participant. Dozarea efortului (numir seri, repetiiri formatii de lucru) va fi proiectati si planificati de fiecare subunitate prin instructorii sportivi, Au fost asigurate edteva exemple orientative de dozare a efortului, de aceea nu toate exercifiile au proiectate numarul de serii, de repetiri, pauze (active, pasive), rimfniind atributul autonom al instructorilor sportivi care cunose conditia fizied (particularititile individuale) a personalului si baza materiali. 3. iNoT TEMA 3.1 DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR MOTRICE SPECIFICE Ex.1. Procedee de salvare de la inec gi acordarea primului ajutor. 24/53Ex.2. Exercitii pentru plutirea in apa fara sprijin pe verticala, combinatd cu plutirea pe 0 parte si plutirea pe piept prin procedee specifice de Iucru al brafelor si picioarelor coordonate cu respirati Ex.3. Exercifii pentru invaarea si perfectionarea actiunii picioarelor in procedecle de inot bras, craul gi over: de initiere pe uscat; - exercifii cu mainile sprijinite de marginea bazinului; - exercifii de migcare a picioarelor specifice fiecdrui procedeu de inot, cu alunecare pe piept sau pe 0 parte. - exercifii de perfectionare a misedrilor de picioare prin inot pe distanfe progresive (25 — 200 m), in tempouri diferite Ex.4, Exercifii pentru invajarea gi perfecfionarea actiunii bratelor in procedeele de inot bras, craul gi over: ~ exercitii de initiere pe uscat; = exercifii la marginea bazinului cu picioarele sprijinite sau susfinute; = exercifii executate din alunecare pe piept cu sprijin, migcare cu un singur brat, apoi alternatiy, in final in ritm normal; ~ exercitii de perfectionate a migcarilor de brate prin inot pe distante progresive (25 ~ 200 m), in tempouri diferite. Ex.5. Exercifii pentru coordonarea ai brafelor si picioarelor, precum si perfectionarea coordonarii cu respiratia in procedeele de inot bras, craul si over. ~ inot pe distante progresive, in tempouri diferite. Ex.6. Exercitii pentru invatarea/perfectionarea startului. Ex.7. Exercitii pentru invéfarea/perfectionarea intoarcerilor. Ex.8. Exercifii pentru invafarea/perfectionarea lucrului si deplasarii sub apa in apne. Ex.9. Traversarea/trecerea cursurilor de apa cu tehnica din dotare si cu mijloace improvizate. NOTA: Exercifiile 1 - 8 se executi pe plan local in bazine de inot, in cazul in care nu existi sau nu este permis accesul intr-o astfel de baz, acestea nu se planific’. Personalul care executi misiuni de scafandrerie va executa aceasti temi pe plan local in bazine de inot sau lacuri, iar acolo unde nu existi bazi material adecvati, acestea vor fi desfigurate pe timpul antrenamentelor planificate la Centrul de Antrenament Seafandrii de Interventie din cadrul LS.U.J. Constanta. in prima sedinti de pregitire se executi verificarea personalului la inot si ‘impartirea pe grupe (incepiitori/avansafi). Premergitor inceperii sedinfelor, se vor executa sub indrumarea instructorului sportiv exercifii de pregitire a organismului pentru efort care constau in: exerci incilzire general si specificd efectuate pe uscat (mers, alergare, sirituri, mobilitate articular ete.), exercifii pentru obignuirea cu apa, exercifii specifice de corelare a bratelor cu picioarele coordonate cu respiratia. 4. SCHI TEMA 4.1. DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR MOTRICE SPECIFICE Ex. I. Exercifii de mers normal pe schiuri cu alternarea pasilor. 25/53Ex, 2, Exercitii de mers pe schiuri fara bete. Ex. 3. Bxervifii de mers eu doi pasi si impingere simuland. cadere si de ridicare di Ex. 5. Exercitii pentru andrea erfectonarea procedeelor de urcare: urcarea fn pas alunecat; urcarea in pas batut; urcarea in jumatate de foarfect; urcarea in foarfeca; urcarea fn trepte; urcarea in serpentina. directa (in pozitie mijlocie; in pozitie inalti; in pozitie joasé); coborérea prin derapare. Ex. 7. Exercifii pentru invatarea/perfectionarea procedeelor de frénare: frnarea in plug; franarea cu betele; finare prin derapaj. Ex. 8. Exercitii pentru invatarea/perfectionarea procedeelor de ocolire: ocolirea in plug; ocolirea in jumatate de plug; ocolirea prin pasire. NOTA: in funetie de baza materiala existent si misiunile din competent care necesita acest gen de cunostinte, se pot planifica si exercifii din aceastA tema. IB. PREGATIREA FIZICA DE TIP SPECIAL 1, ALPINISM. TEMA I.1 DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR MOTRICE SPECIFICE Ex. 1. Exercitii din atletism pentru dezvoltarea capacitifii de efort. 2. Exercitii din culturism pentru dezvoltarea fortci. Ex. 3. Exercifii din gimnastied pentru dezvoltarea anumitor grape musculare. Ex. 4, Atarnat dorsal la scara fixa (spalier), ridicarea genunchilor la piept Ex. 5. Atamat dorsal la scara fix (spalier), ridicarea membrelor inferioare intinse la 90° fatfi de trunchi Ex. 6. Tractiuni in brafe la bara fix. Cafarare pe fr”inghie cu picioarele sprijinite pe scara fix . Catararea pe fringhie cu picioarele sprijinite pe perete. . Ureare pe franghie prin forta bratelor. . Urcare pe franghie prin forta brajelor si a picioarelor. Mentinut in atémat pe franghie fara sprijin al picioarelor, . Exercifii specifice pentru executarea asiguratilor si autoasiguratilor. . Coborarea in rapel. . Urcarea in cap coarda. Urearea pe blocator. Exereitii specifice pentru salvar si autosalvari de la indllime, . Exercitii specifice pentru Iuerul pe pei . Exercifii specifice pentru lueral la clidiri civile gi industriale. itii specifice pentru lueral pe structuri metalice. specifice pentru Iuer&ri de fasonare si thieri de copaci. specifice pentru lucrul in conditii hidrometeorologice periculoase. 26/53In functie de misiunile din competenti care necesiti acest tip de pregitire fizica, se pot planifica si exercifii din aceasti tema. Atenfie la respectarea strict a masurilor specifice de securitate si sintate in munca. in functie de baza materiali existenti, numirul, varsta participantilor si timpul avut la dispozitie se vor planifica si alte variante de exercifii, 2. SCAFANDRERIE TEMA 2.1 Ex. 1. Exercifii din atletism pentru dezvoltarea capacititii de efort. Ex. 2. Exercifii din cudturism pentru dezvoltarea fortei.. Ex. 3. Exerciii din gimnasticd pentru dezvoltarea mobilitatii si dezvoltarea anumitor grupe musculare, Ex. 4, Exercifii pentru coordonarea actiunii bratelor si picioarelor, precum si perfectionarea coordonarii cu respiratia in procedeele de inot bras, craul si over. Ex. 5 Exercifii pentru perfectionarea lucrului si deplasirii sub apii in apnee. Ex. 6. Sarituri in picioare de pe marginea bazinului (blocstart), recuperarea vizorului, scoaterea apei din acesta si iesirea la suprafata cu vizorul pus pe fata. Ex.7, Sdriturd in picioare de marginea bazinului (blocstart), echiparea cu echipamentul de scufuundare (unitatea SCUBA, vizor, labe - care se giisese pe fundul bazinului) si iesirea la suprafata. Ex.8. Deplasarea pe sub apa de Ja un capit la celalalt al bazinului (60-100 m), @ unei echipe formats din doi scafandrii, cu repiratie in tandem — altemativ dintr-un singur detentor. Ex.9. Recuperarea unui obiect de pe fundul bazinului, metoda de céutare circulard, avand vizorul obturat Ex.10, Deplasarea in apnee pe o distan{A de 50 m, cu respiraie din 2 - 3 un SCUBA dispuse pe fundul bazinului. Ex.11. Transportul in apnee a unei greutiti de pana la 5 kg dispusa pe fundul bazinului, pe o distanfi de 50 m, de cétre 0 chip’ format din 2 scafandrii (echipati cu micul echipament — labe, tub si vizor) prin coborari alternative. Ex.12, Deplasarea pe fundul bazinului cu echipament complet, cu ajutorul busolei pe un traseu definit (de regula patrat) cu revenire in punctul de plecare Ex.13. Antrenament pentru traversarea/trecerea cursurilor de api cu tehnica din dotare sicu mijloace improvizate. Ex.14, Antrenament pentru traversarea/trecerea cursurilor de apa inghefate. NOTA: Personalul care executi misiuni de scafandrerie va executa aceasti tema pe plan local in bazine de inot sau lacuri, iar acolo unde nu existi bazi materiali adcevati, acestea vor fi desfisurate pe timpul antrenamentelor planificate la Centrul de Antrenament Scafandrii de Interventie din cadrul LS.U.J. Constanta, Atenfie la respectarea stricti a masurilor specifice de securitate si sindtate in munca. In funefie de baza materiala existenti, numarul, varsta participantilor si timpul avut Ia dispozitie se vor planifica si alte variante de exercitii. 21133Bibliografie: © Ordinul Ministrului Administrafiei si Intemelor nr. 154 din 03.03.2004, privind activitajile de educatie fizicd si sport in M.A. © Regulamentul pregatirii fizice, Bucuresti - 1984 Metodica organizarii si desfasurarii pregatirii fizice a cadrelor din unitigile Ministeralui de Interne - 1989 © Ordimal Inspectorului General nr. 1314 din 26.05.2011 pentraaprobarea Regulamentului privind organizarea si desfigurarea concursurilor _serviciilor profesioniste pentru situafii de urgenta * Teoria si metodica pregatirii in domeniul educatiei fizice a personalului M.A.L. - 2005, autor prof. univ. dr. Torje Daniel Costel * Educatia fizicd Teoria si bazele metodicii - 1997, autor prof. univ. dr. Carstea Gheorghe © Antrenamental sportiv~ 1996, prof. dr. Dragnea, Adrian © Instructiuni de securitate si sanatate in munca C. MODEL DE CIRCUIT ,,CAPACITATE MOTRICA” MODEL DE CIRCUIT PENTRU ANTRENAMENT $I EVALUARE IN VEDEREA STABILIRM NIVELULUI CAPACITATH MOTRICE CONDITILE DE PROIECTARE A CIRCUITULUI DE ANTRENAMENT 1, Proiectarea circuitului de antrenament: a) se marcheazi linia de start cu banda colorata, var, vopsea et. b) se misoard o distangé de 20 m de la linia de start si se marcheazA cu banda coloratd, var, vopsea ete. - aceasta reprezentind linia de 20 m; c) se masoar o distan{a de 20 m de la linia de start (in directia opusd liniei de start) si se marcheaza cu banda colorata, var, vopsea etc.- aceasta reprezentand linia de 40 m; 4) langé linia de 20m se marcheaz& un punct pe perete unde se va sprijini scara baston; ¢) la linia de start se pozitioneaza un distribuitor tip B - CBC; £) se stabileste platforma (de principiu la linia de 20 m) pe care se dispune o anvelopa de camion; g) se monteazi si se stabilizeaz& scara culisantd, asfel inedt executantul s& poatd urca/cobori 10 trepte in conditii de sigurant’; 4) la linia de 20 m se aseaza urmatorul echipament: scara baston; = doua fartunuri tip C racordate intre ele, un ca jeava de refulare (aflate in presiune); ~un manechin care cAntireste aproximativ 70 kg; t la hidrant/autospecialé, iar celdlalt la 28/53~ doud furtunuri tip B stranse in rol simplé sau dublé, asezate unul peste celdlalt pe o platform metalici de care este legati 0 coard’/corditi 2. Conditii de desfasurare a circuitului de antrenament si evaluare Circuitul consta in parcurgerea a 10 probe, care trebuie si fie indeplinite continun si consecutiv pe o suprafati, de regula, betonata. Fiecare probi a circuitului trebuie s4 fie terminati inainte de inceperea unei noi probe. Din motive de siguranta este recomandat ca executantii si nu alerge in timpul pareurgerii circuitului, acestia trebuind s&-si dozeze efortul depus in timpul exercitiilor, luand in considerare nivelul personal de pregatire fizica, conditiile de mediu inconjurator si nivelele generale de oboseala. Intervalele de odihna, constau in mersul pe distanfe de 20 m sau 40 m, fiind incorporate in fiecare proba, pentru redobandirea frecventei respiratorii normale si refacerea organismului, Pentru realizarea circuitului, executantii poarti si folosese intregul echipament: costumul de protectie contra apei tip Nomex”, cizme/bocane de protectie, manugile de protectie, centura de siguran& si aparatul de respirat cu aer comprimat. Inainte de inceperea circuitului, evaluatorul verified modul de echipare al personalului, precum si rezerva de aer. 3. Probele circuitului de antrenament si evaluare Nr. | Denumirea ont| _ probel Deserierea probei Observatii Pentru aceasti prob’ pompierul, transport intico mand un furtun tip B rulat, pe o distanti de 20 m, Furtunul ie 7 i fe transportat atingand linia cu cel putin un picior, gi se intoarce 1 porta | pe aceeasi distant, ducind furtunul cu cealaltd cuomana |P& % mand. Furtunul este lsat jos la linia de start efind cel putin un picior atinge linia. |Pentra aceasta proba, pompierul ridici de la solo | La terminarea scar’ baston, o transport pe o distanti de 20 m gio | acestei_ probe Transportul | sprijina pe un perete la 0 pozitie prestabiliti. executantul se 2 | scirii baston deplaseaza la linia | de start pentru inceperea probei 3 Pentru aceasta probi, pompierul trebuie si ridice [Proba se termina capatul cu feava de refulare a doa furtunuri tip C | cand executantul Intinderea | racordate intre ele, aflate sub presiune, si sa il intinda | Plaseazé teava de fartunului | pe o distanga de 40 m, refular a a fartunului la sub presiune semaul de la 40 m si cand cel putin un picior atinge linia, 29/53Denumirea probei Descrierea probei Observatii Prima escaladare a scarii Pentru aceasti proba, pompierului i se cere s& urce si si coboare 10 trepte ale scarii culisante. Acest proces este repetat de 3 ori pentru un total de 30 trepte in urcare si 30 de trepte in coborare. Evaluatorul trebuie s& strige pompierului cu voce tare numérul treptelor urcate si cobordte. Este important s& fi strige cu voce tare numai dupa ce a terminat de urcat sau coborat fiecare treapta, fird si ise impund ritmul. Pompierul trebuie sa igi impuna propriul ritm. Pompienil tebuie sa alba ambele picioare pe sol inainte de urcare gi ambele picioare pe teapta nr. 10 fnainte de coborare La teminarea acestei. probe executantul se deplaseazii la linia de 20 m pentru inceperea _probei ar Tragerea furtunurilor Pentru aceast probi, pompierul trebuie si apuce coarda/cordita si si wag in vitezd cele dowd furtunuri tip B strénse in rolé simpli sau dubl asezate unul peste celélalt pe o platforma metalic pand ce aceasta atinge linia de 20 m; se deplaseaz catre linia de start luand cu el capatul corditei, iar cénd ajunge fa start incepe sd traga din nou in viteza platforma cu cele doud furtunuri tip B pana ce aceasta atinge linia de start. Pentru aceasta proba pompierul trebuie si foloseascé tehnica mand peste mang. La terminarea acestei probe executantul se deplaseaz& la linia de 20 m pentru inceperea_probei nr.6 Intrarea prin fort’ Pentra aceasta proba, pompierului i se cere si mute o anvelopa de camion, pe o distanjé de 40 cm, pe o platforma situaté la o inaltime de 75 cm, lovind anvelopa cu un ciocan/baros de 5 kg. Anvelopa este situati pe un stativ de lemn care este asezat pe platforma, Ciocanul (barosul) poate fi tinut in orice fel, iar pompierului i se permite sA loveascd de cate orieste nevoie pentru a mata anvelopa 40 em. ‘Anvelopa trebule s& treaci complet peste linia de final pentru a fineliza proba. La terminarea acestei probe executantul se deplaseazi la linia de start penta inceperea _probei on Scoaterea vietimei Pentru aceasti proba, pompierului i se cere sa raga un manechin c4ntirind 70 kg pe o distanfi totala de 40m, Manechinul este deplasat de la linia de start la linia de 20m. Odati ce pompierul atinge linia de 20 m cu cel pufin un picior, el trebuie s4 se intoarca si sa tragi manechinul inapoi la linia de start. Manechinul este pozitionat la linia de 20 m cand Menechinal nu poate fi tras de haine. Deplasarea manechinului este ficuti, ca si pentru victimele umane, tinandu-I de sub brate. 30/53Nr. | Denumirea crt.| _probei Descrierea probei Observatii pompierul pune cel putin un picior pe linie. Ta terminarea acestei. probe executantul se deplaseaza la locul de dispunere al scarii —_culisante pentru inceperea probei nr.8 Pompieruiwi i se cere si escaladeze 10 trepie in sus| La —_ terminarea si 10 trepte in jos de dowd oriAceast’ proba este | acestei probe identicd cu proba 4, cu deosebirea c& pompicrul urcd | executantul se si coboar’ numai de doud ori in Joc detrei. | deplaseaza la locul | Adoua |Pompierul se poate opri si odihni de-a Iungul | 2 dispunere al 8 | escaladare a | indeplinirii acestei sarcini; totusi, din motive de | 5 ee seétii | siguran{Z, pompierul va fi incurajat sd se odihneasca probe! epee inainte de a doua urcare si va fi descurajat sé se odihneasc’ pe treapta nr. 10. Ambele picioare trebuie 4 fie puse pe treapta a 10-a $i pe pimént, asa cum este descris in proba 4. Coborarea si | Pompierului i se cere s coboare de pe perete scara | Wansportul | baston si silo transporte cétre linia de start pe o sc&rii baston | distanfa de 20 m, s& ating linia cu cel pugin un picior si apoi s8 pun’ jos scara. Transportul | Pentru aceasta proba pompicrului i se cere si ridice 10 |. unvi___| un distribuitor tip B - CBC de la linia de start si sil distribuitor | transporte la linia de 20 m si apoi sa se intoarcd gi si aduca distribuitorul, asezdndu-l la linia de start. 4, Desfagurarea circuitului de antrenament si evaluare a) la comanda “start”, evaluatorul pomeste cronometrul si pompierul incepe executarea probelor in ordinea prezentata; b) in timpul executirii probelor, evaluatorul poate incuraja pompierul, astfel neat acesta sa poata termina circuital, accentuand ca "mersul" de la 20 m si 40 m intre probe este introdus in circuit ca si permit executantului s& se odihneasca; c) dupa terminarea tuturor probelor circuitului si de indat& ce pompierul atinge linia de final, se opreste cronometrul si se inregistreaz timpul final al examinarii; 4) aprecierea consta in raportarea timpului final al examindrii la baremele stabilite de fiecare unitate. 3183= é [Ss oe $ ¢ i sr SF $1 s $ z $5 ss a 9 9 € £9 SZ) se z L + Se 0 Ls 8 3 s s 8 $e 6 6 9 ad 6 9 OL or Z aI SL 3 58 6 s6 o1_| (ax Tar it A Ati [it 7 CAT | a I BaIOALON dNOALON BaNOALON BaMIOTATON 9p towuy voxo99a o| wud owe 2] ap eazal Bf ede mun vazopuoaes ‘opp anu BI0}s900 vaxeprooes “umn 9p J0j9IOs vazopuN sounqusip 2 ap vilipg ised azooan ‘w |e} sS of sHuy wo\sooR voLepI0901 “unpany 9p sopoy0x mwa earopunuy no mugyysa ap curgq aisad dy urpny ap 9103 9 arsed olsoan) “Wi ¢ 01X80] aro990) amie ‘o" da umany Z9P MIMpw8 armpeywaso ‘wi EZ aseAsopy | uM 9p a[O4 ENOp k Os adap va: 3p 9j01 nop & ea, ig aneBiony. Tolduios waoid if Za aug | RUAN O61 aid ATOOVISAO Mo VASiE = IEOUd = TLVIUPT™ «VLVIINTIOV" VOIZET FAV LIOTTOS Ad VRIOTILVD NI LVMQVON] AS91 TLVNOQUOMDS TTLLVLINIENIG TVNOSUEE INTADTAIN] THUVOUAYTA QUIN TTINDUVE IS TTANON ‘ATIIOUd ITI AVL T yorzia alivonaa V1 TWNOSUAd INTADIVINY ATAYOMIAAA WALNAd PTAWIAVA IS ATAAAON “ATAIONdesiee ett sz [et sc [st ‘BaMO ALON ed ‘AdMUDALON T sc [st ‘aNWOSLON ST wHAidwos BADra we zt Z % a id eT € € i £ z ag € ve Se [ST ¥ € T ? €[z[7 F a z1 se se[ sc [st s ie z ¢ e{etetr se if se es sp [se] sz 9 a € 3 ste ye 7 9 z SE 59 se [so [se ST Z ¢ Z ofsty z SL Sb SL so [es [ee st 3 $ 8 zo] s € oe a se er s9 [ss se 6 9 6 a) ¢ 6 £9 6 sa [sr [eo se ol L oF éfate $ Se [87 59 ee [ee] Se ee 6] 8 ote ls 9 6 | se a 9 ale até i 56 a 56 SL or 6 ol 3 56 8 ol 6 <6 aL ALA Lar at TAL Aart ia [A [A in Atactor a 1 3gNWOALON Ad IDLON FaMIDALLON HaNaOaLON ‘9p tnzoasod ad osetia no na arta i$ mjrzeaed varen9(90 infer v2, Zango ye 1 yofere of asviee “wi ¢z'ze | atlonasen op inynuany ye ymno wy oseie amRioje “ysisea1gy 9p _wtos_no eis | wi seize aue.ope euisvaras op vies no Ug ‘we|aGD BADIA {a juauag z ‘La mivouiting Yuulsvaniad 4d VUVOS AaOUd = 1A «PLY RANIIV" YOUZLS TAVLOS TM VINODELLYD NI} VUAVONY DSDI TLVNOCUOMNS TULVLINA NIG TNOSUEL IYIDTULNY THUY IATA MAINTE TTINTUVA 1S TTIMAON TIAIONA 29-1: VLesis U 1 I 0.62 [1 I ST eT saz | $1 1 1A twa Lar RA ar ae ee raat a TANWOAION TaMIDALON ad aNUTaALON we ap jnzeared ad areinBe no 1995 vo navaled ouoojgau! mo 9100 Se “w cz'ze | ationasuy op lay _9p_w1n9s no ais weseze aut BpydUIOD wa Ca NOTTSST ST St E zo é T ze sc[s se * elt = sh sel sz sb 5 ee T g ss sol se Gil Ss 3 SF z 9 so ss | sp st 9 z os z Z SE | voles St So 3 rm ® 3 SB si [so Sy 8 8 e[e $ 6 s6 SB ST ss S6 OL 6 | 8 9 OL sol ss 9 SB ots zZ 6 7 eeles ee 56 a 3 oT SB Olé | 6 OL TA LAT At [tt TA | A [AT] ot wlAtAt my] wt wtA tat om] BaWOALON _— aan ALON |__Sanao/10N FANOTSLON ‘UL 9g By Biwsea auts0s op by pupd aredioje 10€ Havx0pe war eomepuooes 2p 9fo4 foun © 1S Jaga soUNqusIp dy umny ap ajo Weg wav neig ey va ni uumany mun 8 Jos acl ap eo.woxpls “ww ¢ oavduoyy | ynop v jos od ap vareaipis ‘ur g oueBuoly | fox wnop pueyodsuen ap 90s yop pugodsunn ‘ur gor uv8ra1y co Ea mo Peo Tm egoud aa0ud = LY aAYS ~ VLVAINAIOV YIIZEL TAVLIDITOS HA VINODALYD NJ LYHQVIN] ASOT ALVNOCUOMAS TUHLVLINA NIA TYNOSUAd HVTADRULN] THAYOATITA ALND TTAWIAVA 1S ATAWYON ATAIONd AD TA AV LTese oe S.0€ T 0.0. ap ojos oun e 18 apg ry op aor ‘hop w jos ad ap waswayp) 5 aueiayy 2] wnop purisodsues ap aros nop puguodsuen ‘wr 9or 2: nun jos adi ap vaseay qaoudFe se SL 56 ol wT A [Atl A [AL tt A [Att A | Ar] mi [i HdRIOALLON BaNIDALLON SdNWOALON ____dan gov. LON 9p foluy) vosooaat v] wud omBoye ‘NY. ‘eral of advo snun vou i avepsooes “umm 9p 40,9101 vaxapK sounquisip yoo ap vwseg asad axon ‘ui | oy 1S ojo aan wrO}so08 vouBpsOOB! tumany 2p s0}9]08 Of a1zaippe *.O% dy umpiny ap ayon prop | 38 20 yoo op vugg orsod odin wary 9p 9103 ‘diy un | ynop v wosesupes 16 ur ¢ Yavaupje earenutj09 Zap mympiv® vaswpeywose “wi ¢x axeHs01y Tr [miOUg 1 eowwompts ‘ur ¢ tUSs2yo woserunuod “uw | eiueg aysod axoooN “us ¢ 918.0[9 Zap mnjnpre8 woswpeyeass ‘ur ¢z amAxoyy | amany ap afar Enop e jos od op Tia[dutos wgokd = MLYAUY A - oY TVIDATAS" VOIZLA TAVLIDITOS ad VNODALYO NI LVUVINY ADI ALVNOCUOMAS TULVLINA NIC WNOSUTd [A TADTYIN] THAYIENATA OUINAL TTUNTAVE (8 TTINUON TTAIOUd AD TT AV LATES/6E T a T att I sc {st ALD af ‘AAT ir] 7 ‘ZaMIOALLON WdMgDALON “HaMIO/ALON 3a, unary op sojojor no niqyya ap ewig asad OL amie 9p vuspg arsed any 2p 2]0 vue ‘ugg asd arava “oO dn uty 118 w ¢ waeBioqe vasenunu09 7.9 1njmpseS vaxepojwase ‘ws ¢z axefzoqy | unpiay ap 9104 Eno} ‘9p ajor yop v vazeaipu “wi ¢ anfiory | “ut Z op mynpsu eazupeyeoss * gz OMeTIOyy Fjduios bao re Tar pmaUag Tat OUTS RILAW 001 Hid FIOIVISHO ND VASHE Goud ; TNL = TIITAS, POUZA TAVAIDTTOS TG VIMODALVO NP AVWAVINY NSOI ILVNOGUOMNS TULYLINA NIC TYNOSURE IN OTALN] THAYILARTA OANA TTTNTAVE IS. TIDMYON "TTTIONd NDT V LXesios sa8¢ | 1 t 0.86 | ST st Salt 1 sue | @ [1 1 zit L Ouzz JdMO/ILON. 8d SAMIOALLON ‘Td NUO/LON HaMIOALON, Hod ‘9p forty vovoses) wv] gugd omeazoye “neg BL ap vaval of yedeo nun vosepsoows "anyany 9p 209,02 9 9p vupg aised tuning | prope wasvo, ug or ‘9p wusyg aysed aszoan, HBappe *.9* diy unjiny ap 2Jo3 wnop tunjany op ayo upfe waseTUL 09 no agi sus 1 voRoIplI ‘ul ¢ Wuy3saye easenuuED “ur | euIeG aysod axo903 “tH ¢ a1eB.[E Zap yninpae8 wasp ez aivRioyy | umuny ap 2I01 enop v [os ad ap wast ug muy | “uz ap innpse® wasepereosa ‘wt ¢z axeBs0]y Biejdiuoo eqD au miouiiag THE RUDD DALANN 001 Hd TIODVISHO NO VISTE - ‘aGOUdzo Sc S1 ele se] se Le sol Se sh es | sh os Sa sé so 8s 6 ol ilo 6 ss 6 S239 or or at ee] ee 6 | 8 $6] 58 al 6 56 v6 56 OL a1 01 TA LA [ar APA [it 1A Labatt AAD ERINIOVENION BAMIOALON ‘TaWDALON ‘aaMiD/ALON Ir nfere Bj 9p Imzonred od asoiye no yams vounugut nzextod vowwsoqzou no aataan vaueoajgou, no 2p injnuun yy polo v| sxe ta gz'zg | guuzojro|d oc oust no 4 pine | azvoun 1S | Smyousny pe | paler 2] oseleRe “we cZ'z¢ | sHansysut ap snjnuuMy aivije “zistargy ap wos no eg | | snynfo nzeaiod ad ap dagos waunupyy | auei9ye “gnSeDIgY ap wskos no Meds | wi se'ZE eveTaDpe SKIL ap BIDS MO WEIS eie/ dU BIDE Eames Zar [HVAT Tit muaudiog VuLSVawed ad VIVOS: ‘adOUd ~TERELE =P WIIIS™ VOLE TAVLLSTIOS TO VIMODILVO NI LVYAVON] SDT TLYNODUOUNS TULVLINA NIC TYNOSUAd INUADAUINI TUAYILRATA AINA TTANTAVE 1S PTINYON ‘ITAIONd AD 1TH VL TXeyes voles sil s9 $8 St ress até TAL A LAL [ I L LAL | it BdMIS/AION 3d aaMID/AION z i HaOALON (5 & pjesen oxis0s ap (asvsaqe “nyq v] ap 0 b| reson aatsos op nay gugd a1vBoye ‘nag ey 9p oungiasip vf nde vompsoser “ei0jso9e ap 9jor jaune yap ajar nf 2p gig vy van} no +," dey unpsny un e [os ad ap a Pu jos ad ap wareoiput “ul g sweAo]y 091 2m0Ra1y 1p _pugnodsuen “w gor exeBr—ry "pI BGO et eqod Zn BONE TN GONT aaOwd = TENE ~ oP WIOTIS" VOILE LAV IIIT TOS Fd VINODALV NT LEVUCVONY ASO! TLYNOCUOSNS THAVIINA NIG -TWNOSHSd IV TLOTUANY TUUYIALITA AMINE TTUADAVE 18 TTINYON ATTAOUM ND THA V LUXesses saz ra sae] t ‘Ste Ott | ST Dae | St uve [ST Oc, adMDATON ed FaMWD ALON 2d AdNWD/ALON HM SaNWORILON ad wBlope easenununo °° dy ung 9p 9jos youn v 8 Oao-d 207 un v [0s ad op waseoiput ‘wg o4B@ory "Wi 9S B n0p wos adap eastoy pupal anesaye “npg 8] 9p st 2p ype ngag ey eno} no “ag “wg au@ualy | oor gnop puewodsuen “tt OOI aue81Y t PHN Ei boa Zar BOF TOUAnexa nr2\a01G {53 /1.G. din [G62 $015" DOCUMENTE DE ORGANIZARE, CONDUCERE $I DESFASURARE A PREGATIRIL A) La nivelul inspectoratelor judefene / grupuri de interventie = Ordinul inspectorului sef privind organizarea si desfasurarea pregatirii - Planificarea exercifiilor la nivelul unitatii = Planul convocatii metodice cu instructorii la inceperea anului de instructie - Mapa instructorului sportiv conform OMAI nr.154/2004 = Mapa ofiferului responsabil cu pregittirea operativa (din centrul operational) B) La nivelul subunitatilor - Registrul de planificare a pregatirii = Mapa cu fisele individuale de evident’ a pregatirii - Caietul sefului turei operative = Caictul comandantului de echipaj = Mapa cu documente de organizare si desfigurare a sedinfelor de pregittire