Alexandru Lapusneanu

Constantin(Costache)Negruzzi a fost un om politic si scriitor roman din perioada pasoptista.

In literatura romana,perioada pasoptista reprezinta momentul fundamentarii literaturii nationale prin
orientarea oferita de revista Dacia literara care a lansat un curent si a format generatia cunoscuta sub
numele deGeneratia scriitorilor pasoptisti.
Revista Dacia Literara in primul ei numar,intitulat Introductie,formuleaza cateva idei care vor directiona
intreaga noastra literatura.Aceste idei sunt importante deoarece stau la baza oriccarei literaturi originale si
unitare.Ideile lui Kogalniceanu au stimulat crearea specificului national in literatura noastra dar si aparitia
romantismului.

Nuvela istorica are ca trasatura fundamentala,veridicitatea faptelor prezentate,majoritatea fiind atestate

de documente ale vremii evocate.

Scriitorul are ca izvor de inspiratie:cronici,letopisete,documente de epoca,marturii pe marginea carora

intervine insa cu elemente fictive,da de multe ori un alt curs evenimentelor,creaza noi personaje,conflicte,relatii
astfel incat sa invaluie faptul istoric nud intr-o atmosfera credibila si autentica.

Culoarea locala si de epoca este conturata in primul rand prin limbajul arhaic dar si prin descrierea unor
obiceiuri,a vestimentatiei,a obiectelor.

In literatura romana a fost consacrat acest gen de nuvela de Costache Negruzzi-Alexandru Lapusneanu.

Nuvela Alexandru Lapusneanu a fost publicata in 1840 in primul numar al revistei Dacia Literara
condusa de Mihail Kogalniceanu.Este structurata pe 4 capitole(I-Daca voi nu ma vreti,eu va vreu!,II-Ai sa dai
sama,doamna!,III-Capul lui Motoc vrem,IV-De ma voi scula,pe multi am sa popesc si eu!.)

Pesonajele sunt: Alexandru Lapusneanu(personaj principal,eponim,rotund ,dinamic,antagonist,)Domnita

Ruxanda(pesonaj secundar,plat,static),Motoc,Stroici,Veverita si Spancioc(personaje episodice,plate,statice),cei
47 de boieri si norodul(personaje colective),Mitropolitul Teofan(personaj episodic,static,plat) si Stefan
Tompsa(personaj absent,prezent doar prin evocare).

Pierzandu-si tronul in prima domnie din pricina tradarii boieresti,Lapusneanu se intoarce cu oaste
otomana,hotarat sa si-l reia.Este intampinat de Veverita,Motoc,Spancioc si Stroici care il sfatuiesc sa se
intoarca pe unde a venit pentru ca poporul nu il vrea.Raspunsul lui Lapusneanu este:Daca voi nu ma vreti ,eu
va vreu(...) si daca voi nu ma iubiti,eu va iubesc pre voi si voi merge ori cu voia,ori fara voia
voastra.Cunoscator al slabiciunii omenesti,prevazator si viclean,le da drumul celorlalti boieri,oprindu-l pe
Motoc ,caruia ii spune:Te voi cruta,caci imi esti trebuitor,ca sa ma mai usurezi de vlastarurile norodului.Sunt
alti trantori de care trebuie curatit stupul.

In capitolul al doilea gandurile de razbunare ale voievodului prind viata:cetatile sunt arse,boieri sunt
ucisi.Privelistea sangeroasa a capetelor spanzurate de poarta cetatii domina emblematic.Intr-una din zile,o
vaduva al carui sot fusese ucis o opreste pe Doamna Ruxanda si ii cere sa intervina la Lapusneanu:Ai sa dai
sama, doamna!(..)ca lasi pre barbatul tau sa ne taie parintii,barbatii si fratii.Lapusneanu ii promite insa sotiei
sale un leac pentru frica.

Capitolul al treilea este reprezentat de uciderea a 47 de boieri.Scapa insa Spancioc si Strici care nu cred in
schimbarea lui Lapusneanu.

Intre timp multimea se adunase la porti si ameninta sa intre in curte.Intrebati de armas ce vor,au
strigat:Capul lui Motoc ,vrem!pe care Lapusneanu li-l da pentru ca suntprosti ,dar multi.Din capetele
mortilor,asezate dupa rang,crudul domnitor face o piramida pe care o arata domnitei ca leac de
frica.Aceasta lesina.

In capitolul al patrulea este prezentata moartea domnitorului.Acesta se retrage si se imbolnaveste de

linguare.Cere sa fie calugarit ,dar isi revine si incepe sa ameninte.Spancioc si Stroici aduc otrava pe care
domnita Ruxanda o da lui Lapusneanu,punand astfel capat unei domnii titanice si sangeroase.

Tema nuvelei este inspirata din realitatea istorica si are in centru un personaj construit pe baza antitezei
romantic.Cronotopul este bine determinat:Moldova,1564,cea de-a doua domnie a lui Alexandu Lapusneanu.

Pentru nuvelaAlexandru Lapusneanu,autorul se inspira din Letopisetul Tarii Moldove de Grigore

Ureche,o anumita fidelitate fata de acest text,fiind usor de ilustrat.

Conflictul este o stare de tensiune ce are loc intre doua personaje,doua mentalitati,doua principii sau in
interiorul aceluiasi personaj.

Conflictul principal este bine determinat intre Alexandru Lapusneanu si boieri si este completat de
conflictele secundare.Intre Alexandru Lapusneanu si domnita Ruxanda are loc un conflict
secundar,exterior,explicit si direct la fel ca si cel dintre Domnita Ruxanda si femeia vaduva care i se adreseaza
retoric.Intre Alexandru Lapusneanu si sine are loc un conflict interior,secundar,indirect si implicit.Un alt conflict
secundar este intre Motoc si popor.

Tehnicile narative folosite sunt: pauza descriptiva(apare in nuvela istorica cand naratorul se opreste
inaintea conflictului secundar si portretizeaza personajele,dar si la inceputul fiecarui episod cand sunt realizate
descrieri spatiale si temporale),pasajul rezumativ(apare la inceputul fiecarui capitol,astfel naratorul aducand
informatii lectorului abstract despre evenimentele domniei lui Tompsa in capitolul I,iar in celelalte rezuma
evenimentele din capitolele trecute),paralelismul(se observa atat la nivelul structurii intre cele 4 capitole si cele
4 motto-uri,intre discurs si istorie dar si la nivelul evolutiei personajului principal prin revelarea statutului
acestuia ca persoana,domn si calugar),antiteza(atat ca tehica narativa cat si ca figura de stil este o dominanta
romantismului,in nuvela ea observandu-se prin caracterul contradictoriu al personajului principal).

Ca orice pasoptist,Costache Negruzzi se lasa influentat deopotriva de clasicism si de romantism.

Nuvela prezinta o interferenta si o simbioza de curente literare de aceea putem considera drept produsul
unui amestec.

Elementele dominante sunt cele romantice si se manifesta prin: preferinta unui erou exceptional in situatii
exceptionale si pentru imprejurari spectaculoase in care sa evolueze acesta,inspiratia din istoria
nationala,atitudinea subiectiva a naratorului si folosirea predominant a antitezei ca tehnica narativa si figura
de stil.

Elementele clasiciste sunt:Unitatea de continut epic,echilibru perfect al compozitiei si comentariile

moralizatoare de pe pozitiile epiciste.

Se intrevede o doza mica de realism ce reiese din intentia naratorului de a reproduce credibil chipul si
mentalitatiile unei epoci prin documentarea din istoriografia noastra veche.