24082017 De.couratl arolimitle ok. logale-adoveruro adevarul.ro De ce ura isi are limitele ei. legale Romania lordache, La 1928, Oliver Wendell Holmes Jr, pe atunci judecitor al Curtii Supreme a SUA, afirma cd intr-o societate liberd trebuie si protejm ,.nu numai exprimarea liberd a celor care sunt de acord cu noi, ci si libertatea pentru gindul pe care il detestim’. Cu aproape jumatate de secol mai tirziu, Curtea de la Strasbourg explica clar nevoia de a proteja sub umbrela libertatii de exprimare si acele formulari care ,ofenseazd, socheaza sau deranjeaza”. {n jargon CEDO, libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esenfiale ale societiii democratice, si una dintre condifiile de baza ale progresului societifi si ale autorealizarii individuale. Ca substangé, libera exprimare nu vizeazi doar informatiile sau ideile primite favorabil sau considerate a fi inofensive sau indiferente, ci si cele care ofenseazd, sochea7 sau incomodeazA statul sau orice parte a populatiei; acestea sunt cerintele pluralismului, tolerantei gi intelegerii, fara de care nu poate exista o societate democratica, Daci e firesc ca ideile cu care nu suntem de acord s& se bucure de protectie, inseamna cd orice idee poate fi aruneati in spaiul public, fard limite si fara sanctiuni? Fara responsabilitate? Libertatea de exprimare nu este una absolut, ea comport si limite, unele pe care statele trebuie si le stabileasca prin lege. Sunt sute, poate mii de tratate si cazuri care analizeazi reglementarea limitelor libertajii de exprimare — cit este ingerin{& justificata, necesara si proporfionala in scopul protejarii altor drepturi si unde incepe cenzura? Protecfia pentru libertatea de exprimare inceteazi acolo unde incepe abuzul ei, atunci cind exprimarea este folosita pentru a reduce drepturile, pentru a propaga, incita, promova sau jusifica ura, discriminarea si ostilita impotriva minoritijilor in baza unuia dintre criteriile protejate. Atunci cind exprimarea devine un instrument al uri in ultimele siptamani, am asistat la afirmafii din ce in ce mai halucinante, incorecte factual si intenfionat ofensatoare ca judecati de valoare: portretizarea unei intregi categorii de populatie ca bolnava sau pedofild gi deci nedemna de accesut la exercitarea totalitafii drepturilor; trimiterea unei alte categorii de populatie in spatiile mici unde se pricepe la cratifi; etichetarea familiei monoparentale ca ,.menaj monoparental”, aparent un alt rise a adresa familiei romanesti; bagatelizarea Holocaustului; repetata justificare a politicilor naziste de dinainte de 1942 prin scuza cd (abia!?!?) atunci Hitler a innebunit.” Ca si fie meniul plin, comentariile la adresa cetifenilor romani de nafionalitate maghiara din ultimele zile au inregistrat noi recorduri istorice. Mediile de socializare sunt pline de atacuri la persoana, forme de exprimare care sunt ofensatoare nu numai pentru destinatatii lor ei pentru orice cititor cu minima decent, Ura ca , stare caracterizata ca emofii intense gi irationale de condamnare, dusmanie gi detestare a unui grup fintd” [1] devine un loc comun pentru societatea romaneasca, {in ciuda multitudinii de documente ale comitetelor ONU sau ale Consiliului Europei care atrag atenfia asupra pericolului pe care il genereaz discursul urii (hate speech) si propun mecanisme de sanctionare, nu exist o definitie universal agreata a acestuia. intr-un caz din 2014, Curtea Suprema a Indiei definea discursul urii ca .efortul de a marginaliza persoane in baza apartenenfei lor la un grup. Folosind expresii care expune grupul la urd, discursul urii urmareste sa delegitimizeze membrii grupului in ochii majoritaii, reducind pozitia lor social si acceptarea lor in societate.”[2] Da, libertatea de exprimare este esentiald intr-o societate libera gi este protejati de standardele internayionale.[3] Aceleasi tratate si pacte mentioneazi insd explicit si interzicerea disctiminarii[4] si definese abuzul de drept.[5] hitpiladevaru.renewsipolticalde-urisi-imitele-logde-1_SBtadeS85ab5550cb85dTcdaindox pire 1824082017 Deco rats areinitele i. gal - adevaruro Art. 17 al Conventiei (referitor la abuzul de drept) previne ca grupurile totalitare sau persoanele care incitd la urd rasiala s4 exploateze in propriul interes principiile enunfate, intrucdt scopul acestor grupari este de a distruge drepturile si libertajile; aceastd prevedere se referd gi la activitaile politice. [6] Exercitarea unui drept nu poate fi ficutd in detrimentul altuia sau in detrimentul respectului pentru toleranta gi pentru demnitatea umand, si ele fundamente ale democratiei. De aceea, statele sunt obligate in Dreptul intemational al drepturilor omului s& elaboreze interdictii legale in ceea ce priveste forme de exprimare ce tin de incitarea la urd.(7] In cauza Erbakan impotriva Tureiei, CEDO afirma: «-Toleranga si respectul pentru demnitatea egala a tuturor fiinfelor umane constituie fundamentele unei societ democratice si pluraliste. Acestea find spuse, ca chestiune de principiu poate fi considerat necesar in anumite societiti democratice sd fie sancfionate sau chiar prevenite toate formele de exprimare care raspindesc, inciti, promoveazd sau justified intoleranfa bazata pe ura” [8] Expresiile ce insultd indivizi sau grupuri de persoane in baza apartenentei lor reale sau prezumate la un grup vulnerabil, fin de discursul urii si nu se bucura de protectie ca libertate de exprimare. Atunci cind afirmatiile incita la violent impotriva unor persoane sau oficiali ori impotriva unui segment al societafi, restringerea libertatii de exprimare si sanctionarea sunt legitime deoarece fin de obligatia statului de a asigura pluralismul. De exemplu, CEDO a precizat cd afirmatia cum ci Holocaustul nu a avut loc si ar fi o minciund inventata de zionisti, nu fine de libera exprimare.(9] Similar, Curtea a precizat cd e justificat sanctionarea unor slogamuri politice de tipul ,Ridicati-va impotriva islamificdrii Belgiei” sau ,,Sa trimitem acasd pe ne-europenii care igi cauti slujbe!"[10] in cauza Vejdeland si alfii impotriva Suediei, CLEDO a decis in unanimitate e& sanctionarea penald a persoanclor care au distribuit materiale ofensatoare la adresa homosexualilor ca grup , nu constituie o \cAlcare a Conventiei. Similar cu mult din maculatura din spatiul romfnesc actual, materialele respective prezentau homosexualitatea ca ,tendinfa sexual deviant&” care are ,,un efect moral distructiv asubra substantei societitii”. Curtea de la Strasbourg a concluzionat cd aceste declarafii au constituit afirmatii serioase, care adue prejudicii majore, chiar ele dacd nu includeau si sugestii referitoare la eventuale acfiuni. Atacuri la adresa persoanelor care sunt comise prin insultarea, ridiculizarea sau deffimarea anumitor grupuri de populatie pot fi suficiente pentru autoritifi ca acestea s@ ia decizia combaterii unui discurs care contravine libertafii de exprimare, atunci end aceasta este exercitat in mod iresponsabil. [11] Dar de {it de important ca discursul urii si fie sanctionat? Discursul urii transmite un mesaj victimei, comunitatii din care face parte si societafii in general. Mesajul e unul de devalorizare, neapartenenti, denigrare, umilire, urd din cauza identitatii, indiferent c& motivul care std la baza diferentierii este apartenenta religioasa, cea etnic’, orientarea sexualé, sexul, dizabilitatea sau virsta. Fiecare dintre noi putem intr-un fel sau altul si devenim victime pentru cd identitatile noastre sunt multifagetate. Impactul la nivel personal e unul de lipsd de putere, insecuritate, suspiciune. Impactul social este unul de delegitimare a unui grup vulnerabil, de prezentare a celui care e diferit ca ne-uman si deci nemeritind respectul nostru. La nivel social, cauza M.C. si A.C. impotriva Romanici din 2016 ne arata cit de scurt es drumul de la afirmatia unor politicieni iresponsabili de tipul "Homosexualii sunt niste pacdtosi si sunt nigte bolnavi cu care nu trebuie si avem de a face.” cu varianta sa coloraté academic ,,Homosexualitatea este o tending sexuald deviant care are un efect moral distructiv asupra substanfei societatii”. la formula des uzitatd azi de sustinatori ai Coaliiei pentru familie inclusiv pe pagina proprie de Facebook sau in contributiile lor trollice de pe pagina Platformei Respect: ,Homosexualii sunt pcatosi si bolnavi gi trebuie inchisi si vindecati forfat. homosexualitatea trebuie pedepsitd penal”. Pasul final e ,Moarte homosexualilor.” si violenfa fizicd. Asa cum pasul final al bagatelizarii Holocaustului si al explicatiei halucinante oferite in mod repetat de cdtre Gheorghe Tancu, ironic, un fost Avocat al Poporului si profesor al Facultitii de Drept din Universitatea Bucuresti in in{a ,innebunirii” lui Hitler abia 1942, afirmatie care sugereaz! wurile luate de regimul nazist inainte de aceastd dati ar fi fost democratice, merg mind in mind cu vandalizarea Sinagogii neologe din Cluj —nu numai 3 se ajunge la negarea Iejerd a Holocaustului in emisiuni la televiziunea publica, fara intervengia realizatorilor, ci sea trecut la atacul fizic impotriva memoriei caci sinagoga era Templul Memorial al Deportagilor Evrei. hitpiladevaru.renewsipolticalde-urisi-imitele-logde-1_SBtadeS85ab5550cb85dTcdaindox pire 28.24082017 De.couratl arolimitle ok. logale-adoveruro Tot Curtea Suprema a Indiei rezuma cel mai bine impactul discursului urii: »Discursul urii pregdteste fundatia pentru mai tirziu, atacuri deschise impottiva celor vulnerabili care pot si ‘meargi de la discriminare, la ostracizare, segregare, deportare, violenfa si, in cazurile extreme, genocid. Discursul urii are un impact gi in ceea ce priveste abilitatea grupului protejat de a raspunde ideilor de substanta dintr-o dezbatere, construind in acest fel o bariera serioasa in calea participarii lor complete intr-o democratie."[12] [1] Definitie dat in Principiile de la Camden privind libertatea de exprimare si egalitatea elaborate cu sprijinul Article XIX. {2] Curtea Supremé a Indiei, Pravasi Bahalai Sangathan vs. U.O.I. and Ors din 12.03. 2014 [3] Libertatea de exprimare este explicit mentionaté in Art. 19 al Declaratiei universale a drepturilor omului, Art. 19 al Pactului ONU privind drepturile civile si politice, Art. 5 din Conventia ONU pentru eliminarea tuturor formelor de diseriminare rasiald, Art. 10 din Conventia europeand a drepturilor omului, Art. 11 din Carta UE privind drepturile gi libertajile fundamentale. [4] Interzicerea discrimindri este explicit mentionati in Art. 1,2 si 7 ale Declaratiei universale a drepturilor omului, Art. 12 para 1 si 26 ale Pactului ONU privind drepturile civile gi politice, Art. 1 din Conventia ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiald, Art. 14 si Art.1 din Protocolul adifional 12 pentru Conventia europeana a drepturilor omului, Art. 21 din Carta UE privind drepturile si libertitile fundamentale, [5] Abuzul de drept este explicit interzis in Art, 5 al Pactului ONU privind drepturile eivile si politice, Art. 17 din Convenfia europeana a drepturilor omului, Art, $4 din Carta UE privind drepturile si libertajile fundamentale, [6] Cauza CtEDO, Glimmerveen si Hagenbeek impotriva Olandei, 8348/78 si 8406/78, 11.10.1979. [7] Comitetul ONU pentru Drepturile Omului, Comentariul general 34 din 21 julie 2011. Similar Comentariul general 35 al Comitetului ONU pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasialé. [8] CtEDO, Erbakan impotriva Turciei (no. 59405/00), 06.07.2006. Paragraful 56. [9] CtEDO, Garaudy contra Franfei (no. 65831/01) ,24.06.2003. A se vedea si Pavel Ivanov impotriva Federatiei Ruse (no. 35222/04), 20.02.2007. [10] CLEDO, Féret impotriva Belgiet (no. 15615/07), 16.07.2009. [11] CLEDO, Vejdeland si alfii impotriva Suediei,(no. 1813/07), 9.02.2012. [12] Curtea Suprema a Indici, Pravasi Bahalai Sangathan vs. U.O.1. and Ors din 12.03, 2014. hitpiladevaru.renewsipolticalde-urisi-imitele-logde-1_SBtadeS85ab5550cb85dTcdaindox pire 38,