Economia (din greac oikos, cas i nomos, conducere) este o tiin

social ce studiaz producia i desfacerea, comerul i consumul de bunuri i servicii.

Potrivit definiiei date de Lionel Robbins n 1932, economia este tiina ce studiaz
modul alocrii mijloacelor rare n scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu
activitatea uman, economia este o tiin social.
Se spune c economia este pozitiv atunci cnd ncearc s prezic n mod obiectiv i s
explice consecinele anumitor opiuni, date fiind un set de supoziii sau de observaii.
Alegerea unei supoziii ce trebuie fcut atunci cnd se construiete un model, la fel ca i
observaiile ce trebuie stabilite sunt alegeri normative.
Se spune c economia este normativ atunci cnd recomand o alegere n detrimentul
altei alegeri sau cnd este fcut o apreciere subiectiv asupra valorii.
Economia centrat pe variabile msurabile se divide n dou domenii principale:
microeconomia care se ocup de ageni individuali, cum ar fi bugetele i afacerile i
macroeconomia care ia n considerare economia ca pe un ntreg, cererea i oferta
agregat, capitalul i materiile prime.
O atenie deosebit se acord i alocrii resurselor, produciei, desfacerii, comerului i
concurenei. Logica economic este aplicat tot mai des n cazul problemelor legate de
opiuni n cazul lipsurilor sau atunci cnd trebuie stabilit valoarea economic.
Preocuparea principal n economie se centreaz pe modul n care preurile reflect
cererea i oferta, iar ecuaiile sunt folosite pentru a prezice consecinele anumitor decizii.
Supoziia fundamental care face subiectul teoriei economice tradiionale este ideea
existenei factorului raional care urmrete maximizarea utilitii. Economia neoclasic
este bazat pe aceast supoziie care este folosit pentru a deriva rezultate referitoare la
funcionarea unui sistem de preuri n condiiile puterii pieei descentralizate.