Fiziologie animal

Curs 5
 Face parte din sensibilitatea chimic
(chemorecepia).
 Chemorecepia gustativ i olfactiv se realizeaz cu
ajutorul unor celule senzoriale (cu cili sau flageli);

La molute specializarea n chemoreceptori gustativi -

celule senzoriale ciliate i celule glandulare pe tentacule;
 La artropode specializare accentuat;
La insecte la nivelul aparatului bucal (palpi
gustativi)
 Structuri caracteristice - mugurii gustativi
recepionez rapid substane sapide dizolvate n ap
sau saliv.
La batracieni formaiuni papilare care au muguri
gustativi
La reptile - slab dezvoltat (n general prada este
nghiit)
La psri doar carnivorele au formaiuni gustative,
cele granivore nu
La om - numr redus de papile pe mucoasa palatului
moale, faringe, epliglot inervate de nervul vag.
 20 de celule gustative, celule de susinere i celule
bazale
Celulele senzoriale sunt continuu renoite la ca 10
zile
Receptorii gustativi sensibili la stimuli tactili,
termici i dureroi
 Substana sapid dup
absorbie interacioneaz
chimic cu o substan
receptoare specific din
vilozitatea gustativ
inducnd modificarea de
potenial.
Adaptarea receptorilor
este rapid.
Mugurii gustativi care se regsesc n grosimea epiteliului
lingual i bucofaringian

(calea gustativ) este

constituit dintr-un releu cu trei neuroni senzitivi:
primul situat n ganglionii nervoi ai nervilor faciali,
glosofaringian i vag;
al doilea situat n nucleul tractului solitar din trunchiul
cerebral;
al treilea situat n talamus
 Segmentul central se afl n zona inferioar a girului
postcentral, la care ajung axonii celui de-al treilea neuron
sub form de fibre talamocorticale.

La om senzaiile gustative au dublu rol: s regleze

ingestia de alimente i s stimuleze secreiile tubului
digestiv, pentru diferite categorii de alimente.
Preferina pentru un anumit gust este determinat
de un mecanism localizat n SNC.
 La multe animale, simul mirosului (olfacia) este
important pentru selectia hranei, activitatea sexuala,
recunoasterea altor animale, recunoasterea
teritoriului.
La om, acest simt are roluri in:
selectia hranei,
activitatea sexuala si instinctuala,
adaptarea la mediu - intervine in protectie si
recunoastere a mediului,
activitatea secretorie si motorie reflexa a tractului
digestiv
 Celulele olfactive sunt localizate intr-o regiune
specializata a mucoasei nazale
 celule olfactive -
situate la nivelul
mucoasei cornetului
superior care reprezinta
mucoasa olfactiva;
celule de sustinere -
secreta mucus, au
microvili
 Substanele odorante trebuie s fie volatile,
hidrosolubile i liposolubile;
Senzaiile olfactive rezult din combinarea unui
numr redus de senzaii olfactive primare
Sensibilitatea variaz; mai mare la brbai dect la
femei; la btrni se diminueaz.
Animalele de prad, dar i prada macrosmatice;
Mamiferele acvatice anosmatice;
Omul este microsmatic;
Adaptarea este relativ rapid
 Se deosebesc 6 senzatii olfactive principale (prisma
olfactiva Hensing): mirosuri de flori, fructe,
putrefactie, condimente, prajire, rasina.
Senzatiile olfactive sunt apreciate prin tonul
emotional - afectiv, placut sau neplacut
 este format din doua portiuni:
nervul olfactiv (= axonii celulelor
olfactive, receptorii) care va strabate
lama ciuruita a etmoidului si va intra
in bulbul olfactiv al rinencefalului;
celulele olfactive reprezinta I neuron
al caii olfactive - axonii lor vor face
sinapse cu dendritele celulelor
mitrale din bulbul olfactiv;
a doua portiune a segmentului
intermediar se afla in rinencefal si
este reprezentata de axonii celulelor
mitrale (= II neuron al caii olfactive),
care vor constitui tractusul
olfactiv
 Tractul olfactiv se termin n aria olfactiv
median (cuprinde nuclei localizai din zona
superioar i anterioar a hipotalamusului) i aria
olfactiv lateral (format din aria prepiriform)
 De la nivelul ambelor arii pleac fibre spre
hipotalamus, talamus, hipocamp i trunchiul
cerebral;
Segmentul central al analizatorului este
reprezentat de girusul hipocampic, trigonul olfactiv,
substanta perforata anterioara si girusul subcalos.
 Organul lui Jacobson
organ olfactiv specializat
La primate n fiecare
fosa nazal apar canale
ale epiteliului olfactiv
care se deschid n
plafonul cavitii bucale.
La insecte olfacia bine
dezvoltat
 Caracteristicile sunetului
Frecventa sau tonul (msurat n Hz).
Intensitatea sau amplitudinea (msurat n dB).
Rol: protecia membranei timpanului i meninerea unei temperaturi i a
unei umiditi optime
 Rol: cuplarea eficient a micrilor aerului cu mediul
apos al urechii interne.
 Dispusa in stanca temporalului este formata din melcul
osos si melcul membranos.
Melcul urechii interne formeaza 2 4 spire, in functie de
specia de mamifere si este aproape rectiliniu la pasare.
impartit in rampa vestibulara (dorsal) si rampa
timpanica (ventral) prin membrana bazilara.
Cele doua rampe sunt pline cu lichid incompresibil -
perilimfa, si comunica intre ele la varful melcului,
prin helicotrema.
 Pe membrana bazilara se gaseste membrana tectoria,
care formeaza o a treia rampa, medie rampa cochleara, in
care se gaseste aparatul cohlear
Rampa cochleara contine endolimfa. Aparatul cochlear este
format din celule de sustinere si celule receptoare.
Celulele senzitive sunt prevazute la polul apical cu cili;
polul bazal al celulelor auditive se sprijina pe membrana
bazilara, in timp ce cilii vin in contact cu membrana
tectoria
 include un aparat de transmisie format din urechea
externa si cea medie, si un aparat de receptie, situat
in urechea interna.
 se afla in girusul temporal superior.
 Crustaceii pot detecta sunete
prin statociti
Insectele - prezint organul lui
Johnston, organul timpanal
Petii, amfibienii, - sensibiltatea
maxim ntre 400 -800 Hz
Delfinii i liliecii limita
superioar la 120 kHz.
 Statociti de la celenterate la
vertebrate

La vertebrate receptorii
organului de echilibru se afl n
ampulele canalelor
semicirculare, n utricol i n
aparatul vestibular.
Statocist
 format dintr-un sistem de canale si cavitati osoase
(labirintul osos) care contine canale si cavitati
membranoase (labirintul membranos)
.
 I.Primul neuron se afla in ganglionul vestibular
Scarpa. Dendritele sale se afla in contact cu celulele
senzoriale iar axonii sai formeaza ramura vestibulara
a nervului acustico-vestibular.

II.Al doilea neuron se afla in bulbul rahidian.

III.Al treilea neuron se afla in talamus.

 se afla in girusul temporal superior, in vecinatatea
ariei auditive.
 i. Repaus
Atunci cand capul sta nemiscat otolitele apasa asupra
receptorilor maculari care trimit impulsuri nervoase catre
segmentul central, informand-ul asupra pozitiei capului.

ii. Accelerari liniare (inainte, inapoi, lateral)

Atunci cand capul si corpul sufera accelerari liniare
otolitele sunt impinse in sensul opus miscarii. In aceste
situatii se declanseaza impulsuri nervoase care ajung la
segmentul central si determina reactii pentru corectarea
pozitiei capului si corpului.
 iii. Miscari de rotatie ale corpului si capului,
antreneaza rotatia simultana a canalelor semicirculare
aflate in planul rotatiei respective.
La nivelul receptorilor iau nastere impulsuri nervoase.
Sunt transmise prin nervul vestibular catre segmentul
central, aflat in girusul temporal superior, in vecinatatea
ariei auditive.

a) Canalele semicirculare orizontale si

laterale (rasuciri, intoarceri).
b) Canalele semicirculare verticale
(sarituri, caderi).