Alunecnd agale ntr-o mare verde de pduri de fag i stejar, Fgetul, satul devenit ntre timp cartier al

oraului Mioveni, ascunde o nestemat a ortodoxiei argeene Mnstirea Vieroi. Ansamblul de

cldiri, declarat monument istoric, inclus pe lista monumentelor istorice de categoria A, este mai
puin cunoscut din cauza faptului c nu face parte dintr-un itinerariu turistic-istoric.

Ctitoria vornicului Ivacu Golescu i a lui Albu Golescu dateaz din secolul al XVI-lea. Mnstirea a fost
construit ntre anii 1571-1573 i a avut statut de incint monahic pn n anul 1864 cnd
domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin legea secularizrii averilor mnstireti, o transfom n biseric
de mir. Ansamblul monahal este nconjurat de ziduri nalte de zece metri, acum degradate de timp,
care delimitau cndva o curte cu patru laturi n care accesul se fcea printr-un gang, n anul 1645,
marele vistier Stroe Leurdeanu reface parial mnstirea: Aceast sfnt i dumnezeiasc mnstire
ce se cheam Vere, fost-au zidit din temelia ei de jupn Ivacu Golescu, ce-au fost vornic mare n
zilele lui Alexandru Vod cel Btrn, la leat 7081..., sttea scris pe piatra care marca momentul
restaurrii.

La intrarea n ansamblul fortificat a fost amplasat o cruce din piatr datat 1836, care constituie un
argument prezumtiv al existenei unui atelier de pie- trari n arealul mnstirii. Plasarea momentului
ridicrii acestei construcii n a doua jumtate a secolului al XVII este ntrit de descoperirea a cinci
cahle avnd ca reprezentare un vultur bicefal, stema Cantacuzinilor. n mnstire s-ar fi adpostit,
Sfntul Sofronie de la Cioara, liderul rscoalei populare mpotriva habsburgilor. Legenda spune c din
cramida luat din zidurile ansamblului de la Vieroi s-ar fi construit vechea coal i primria din
fosta comun Colibai.